PLANUL PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE

(conform HGR 300 / 2006 art 31, referitoare la santierele temporare sau mobile)

pentru Proiectul /INVESTITIA:

REABILITAREA TERMICA A Blocului STR VAILOR NR 15 A

CAPITOLUL 1. NUMELE SI ADRESA ANTREPRENORULUI (-LOR) / SUBANTREPRENORILOR

a. Antreprenor / AntreprenoriNr. crt.

CATEGORIA LUCRARILOR

Antreprenor (numele si adresa)

Avize,autorizatii incepere lucrari

1 Montat schelă Montat polistiren Tâmplărie

S.C. PLUS CONFORT S.R.L.

Ordin incepere lucrari

b. Subantreprenori

Nr. crt.

CATEGORIA LUCRARILOR

Subantreprenor(numele si adresa)

1 Montat polistiren SC BETEL 93 IMPEX SRL

CAPITOLUL 2. NUMARUL LUCRATORILOR PE SANTIER

Numarul de lucratori care lucreaza simultan pe santier este de 15

CAPITOLUL 3. NUMELE PERSOANEI DESEMNATE SA CONDUCA EXECUTAREA LUCRARILOR :

ING. PAUL DRAGHICI

CAPITOLUL 4. DURATA LUCRARILORDurata estimata a lucrarilor este de aproximativ 3

luni, data inceperii lucrarilor : 16.07.2012

CAPITOLUL 5. Analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă pe şantier;

CATEGORII DE LUCRARI

NR.CRT

CATEGORIA DE LUCRĂRI CERINTE LEGALE PRIVIND SSM APLICABILE

1. Izolarea termică a pereţilor exteriori;

Legea nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006Hotararea nr.300/02.03.2006Hotararea nr.1048/09.08.2006Hotarare nr.971/26.07/2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006Hotararea nr.1146/30.08.2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 Hotararea 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilorEvaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori inainte de inceperea lucrarilorInstructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori

2. Inlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente,inclusiv tâmplăria aferentă

Legea nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006Hotararea nr.300/02.03.2006

accesului în blocul delocuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;

Hotararea nr.1048/09.08.2006Hotarare nr.971/26.07/2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006Hotararea nr.1146/30.08.2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 Hotararea 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilorEvaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori inainte de inceperea lucrarilorInstructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori

3. Termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei;

Legea nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006Hotararea nr.300/02.03.2006Hotararea nr.1048/09.08.2006Hotarare nr.971/26.07/2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006Hotararea nr.1146/30.08.2006Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 Hotararea 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilorEvaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori inainte de inceperea lucrarilorInstructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori

4. Izolarea termică a planşeului peste

Legea nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a prevederilor

subsol,în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;

Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006Hotararea nr.300/02.03.2006Hotararea nr.1048/09.08.2006Hotarare nr.971/26.07/2006Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006Hotararea nr.1146/30.08.2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori inainte de inceperea lucrarilorInstructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori

5. Lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelormontate aparent pe faţadele/terasa blocului delocuinţe, precum şi remontarea acestora după Efectuarealucrărilor de izolare termică;

Legea nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006Hotararea nr.300/02.03.2006Hotararea nr.1048/09.08.2006Hotarare nr.971/26.07/2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006Hotararea nr.1146/30.08.2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 Hotararea 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilorEvaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori inainte de inceperea lucrarilorInstructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori

6. Lucrări de refacere a finisajelor anvelopei;

Legea nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006Hotararea nr.300/02.03.2006Hotararea nr.1048/09.08.2006

Hotarare nr.971/26.07/2006Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006Hotararea nr.1146/30.08.2006Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 Hotararea 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilorEvaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori inainte de inceperea lucrarilorInstructiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de antreprenori / subantreprenori

DESCRIEREA SUMARA A LUCRARII

Lucrările de intervenţie la anvelopa blocului de locuinţe, sunt:

a) izolarea termică a pereţilor exteriori;

Pentru realizarea izolarii termice a peretilor exteriori este necesar accesul la aceste suprafete de pe toate nivelurile blocurilor, astfel se vor monta schele bicorp cu propulsie electrica , montarea acestor schele se realizeaza de personal calificat conform contractului de prestari servicii cu societatea SC Italia Star Com Due SRL. Personalul societatii sus mentionate va monta si ancora picioarele schelei, motoarele electrice de pe fiecare picior, precum si platforma dintre cele doua corpuri motoare , dupa montaj si conectarea acesteia la energie electrica si la instalatia de impamintare a cladirii , realizate de personal calificat , schela se poate deplasa pe verticala. Personalul care este desemnat sa manevreze aceasta instalatie este instruit in acest sens. Personalul desemnat conform contract realizarii lucrarilor de placare cu polistiren a peretilor exteriori, manipuleaza pachetele de polistiren de la depozit , pe platforma schelei, materialul adeziv este pregatit la baza schelei si incarcat in galeti sau targi,

transportat pe platforma schelei, la fel toate accesoriile necesare placarii de polistiren de pe platforma. Placarea cu polistiren incepe de la baza constructiei , urcind asfel pina la ultimul nivel. Lucrararile de placare cu polistiren se realizeaza cu schela oprita la nivelul de lucru , in conditii de siguranta.

Montarea extensiilor schelei se face in conformitate cu recomandarile tehnice de montaj indicate de societatea furnizoare de schele conform contract.

b) înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;

Pentru realizarea montajului timplariei de termopan, inainte este necesara demontarea timplariei existente, aceasta se face din interior cit si din exterior folosind schelele.

Montarea timplariei noi se va realiza pe interiorul cladirii, exceptie facind ramele de mari dimensiuni care nu au loc pe casa scarii, acestea se vor pozitiona la nivel cu ajutorul schelei si montajul se va efectua atit pe interiorul cladirii cit si pe exteriorul cladirii respectindu-se aceleasi criterii de siguranta ca la punctul a).

c) termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei; d) izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;, e) lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică; f) lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

Realizarea lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 lit. a)-d) are ca scop creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp arie utilă, în condiţii de eficienţă economică.

Odată cu efectuarea lucrărilor de intervenţie se pot executa şi următoarele lucrări de intervenţie, justificate din punct de vedere tehnic în expertiza tehnică şi/sau în auditul energetic:

a) lucrări de reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, inclusiv de refacere în zonele de intervenţie; b) lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune ale blocului de locuinţe.

Cerinte legislative

Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca – M.O nr.646/26.07.2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – aprobate prin HGR nr. 1425/2006 - M.O. nr. 882 din 30/10/2006 Hotararea nr.300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile – M.O nr.252/21.03.2006 Hotarare nr.1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca – M.O nr.739/30.08.2006 Hotararea nr.1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca – M.O nr.815/03.10.2006 Hotararea nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca – M.O nr.722/23.08.2006 Hotarare nr.971/26.07/2006 privind cernitele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca – M.O nr.683/09.08.2006 Hotararea nr. 1136/30.08.2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice – M.O nr.769/11.09.2006 Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare – M.O. nr. 713/21.08.2006

Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot - M.O.nr. 380 din 03/05/2006 Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii - M.O. nr. 81 din 30/01/2006 Hotarare nr. 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigieni sau mutageni la locul de munca – M.O nr.757/06.09.2006 Hotarare nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici – M.O nr.845/13.10.2006 Ordin nr. 94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele armonizate referitoare la echipamente individuale de protectie – M.O nr.169/22.02.2006 Legea 481/2004 privind Protectia Civila. Publicat in MO nr. 1.094 / 24.10. 2004 Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor – M.O nr.633/21.07.2006. Ordinul nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta – M.O nr.599/12.07.2005 Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului administratiei si internelor privind modificarea si completarea Ordinul MAI nr. 712/2005 pt. aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta. Publicat in M.O. nr 844 din 19.09.2005; Ordin nr.163/28.02.2007 al MA.I. – privind Normele generale de aparare impotriva incendiilor HGR nr. 537/06.06.2007 – privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor OG nr.18 din 4 martie 2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte.Publicata in MO nr. 155 din 12 martie 2009;

orice alte prevederi aplicabile ale dreptului român, inclusiv cele care inlocuiesc sau modifica normele juridice mentionate mai sus.

CAPITOLUL 6. Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului; Lucrari care implica riscuri specifice pentru securitatea si sanatatea lucratorilor (conform Anexa 2 la HGR 300/2006)

Tabel riscuri

Nr. Crt.

Tipuri de Lucrari care implica riscuri specifice pentru securitatea si sanatatea lucratorilor

Existenta acestor tipuri de lucrari in organizarea lucrarii / santierului(se bifeaza cu X)

Categoriile de lucrari specifice proiectului

1 Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a cădea de la înălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de munca

X

Montat schelă Montat polistiren Tâmplărie

2 Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o cerinta legală

X Montat schelă Montat polistiren Tâmplărie

3 Lucrări cu expunere la radiatii ionizante pentru care - -

prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate

4 Lucrări în apropierea liniilor electrice de inalta tensiune x

Montat schelă Montat polistiren Tâmplărie

5 Lucrări care expun la risc de inec

- -

6 Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri -

-

7 Lucrări cu tuburi cu aer comprimat X

Montat schelă Montat polistiren Tâmplărie

8 Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele

XMontat schelă Montat polistiren Tâmplărie

9 Lucrari in conditii speciale ale mediului de munca

x Montat schelă Montat polistiren Tâmplărie

10. Alte tipuri de lucrari:-montare /demontare mijloace de protectie colectiva:schele, platforme autoridicatoare, copertine de protectie

x Montat schelă Montat polistiren Tâmplărie

Identificarea riscurilor si descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor; masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor

Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale intr-un sistem de munca, si anume executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca il constituie identificarea si evaluarea

riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala din sistemul respectiv.

Indiferent ca este vorba de un post de lucru / loc de munca sau un cumul de locuri de munca, o asemenea analiza permite ierarhizarea riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman.

Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat (lucrare / loc de munca / meserie).

La stabilirea nivelurilor de risc se va tine cont de statistica accidentelor de munca din categoria constructiilor civile si industriale, statisticile puse la dispozitie de ITM Olt,Inspectia Muncii,statistici europene furnizate de Agentia europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca..

In consecinta, pentru evaluarea riscului este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;b. stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, respectiv

gravitatea lorc. stabilirea probabilitatii de actiune a lor asupra executantului.d. atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea

consecintelor actiunii factorilor de risc. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor se face pentru

fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca / echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca / posturi de lucru.

Măsurile propuse in urma evaluarii riscurilor urmăresc eliminarea sau diminuarea factorilor de risc identificaţi.

Formula de calcul folosita pentru calcularea nivelui de risc global estimat este urmatoarea: n ri x R I i =1 Nr = ---------------- n r i i =1

in care: Nr = nivelul de risc global pe loc de munca ri = rangul factorului de risc „i”Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc „i”n = numarul factorilor de risc identificati la locul de

munca

Inainte de inceperea efectiva a lucrarilor, fiecare contractor / subcontractor va evalua riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala aferente categoriilor de lucrari pe care le va executa.

Evaluarea riscurilor se va actualiza pe parcursul derularii lucrarilor, functie de orice modificare aparuta in elementele sistemului de munca, a tehnologiilor, a legislatiei de SSM, la identificarea unor riscuri care nu au fost cuantificate anterior sau in urma producerii unor evenimente care afecteaza securitatea si sanatatea lucratorilor.

Riscuri de accidentare specifice lucrarilor de reabilitare termica a locuintelor:

Factori de risc dependenţi de mijloacele de producţie1. Prindere, antrenare, strivire, leziune cauzate de către organele de

maşini aflate în mişcare (sculele actionate electric).

2 Lovire de către mijloace de transport auto la deplasarea între

sediul societăţii şi punct de lucru sau la deplasarea pe traseul

normal între domiciliu şi sediul societăţii – accidente de muncă de

traseu

3 Alunecarea materialelor, profilelor sau ansamblurilor depozitate

temporar fără asigurarea stabilităţii şi neasigurate împotriva

deplasărilor necontrolate.

4 Cădere liberă de materiale, unelte,scule, de la cotele superioare

(vatamarea lucratorilor aflati la sol sau a riveranilor);

5 Deplasări sub efectul propulsiei – Proiectarea de particule

rezultate la practicarea găurilor de fixare în zidărie.

6 Prabusirea (colapsul) mijloacelor de protectie colectiva

(schele,platforme autoridicatoare) ca urmare a instalarii

necorespunzatoare,uzurii fizice,neverificarilor periodice sau lovirii

de catre mijloace auto,utilaje sau instalatii de ridicat

7 Contact direct accidental al epidermei cu suprafeţe sau contururi

periculoase: - înţepătoare, - tăioase, - alunecoase, - abrazive, -

adezive.

8 Vibraţii resimţite la nivelul braţelor la utilizarea echipamentelor de

găurire cu rotopercuţie.

9 Temperatură coborâtă a unor suprafeţe (în special metalice) atinse

la lucrul în aer liber (operaţiile de montaj, de încărcare

/descărcare a materialelor, etc.)

10 Electrocutare prin atingere directă la atingerea accidentală a unor

căi de curent neprotejate împotriva atingerii directe sau la

atingerea conductorilor de curent ai liniilor electrice aeriene.

11 Electrocutare prin atingere indirectă la deteriorarea accidentală a

unor izolaţii ale instalaţiilor electrice ale echipamentelor tehnice de

lucru sau la deteriorarea instalaţiei de împământare.

12 Lucrul cu unele substanţe toxice utilizate în procesul de pregătire

a suprafeţelor ,la efectuarea reparatiilor,vopsitoriilor;

13 Lucrul cu materiale şi substanţe inflamabile – PVC, cauciuc,

spumă polieuretanică, hârtie, benzi adezive de fixare şi

protecţie,materiale hidroizolatii.lemn etc.

14. Recipienti sub presiune (oxigen,acetilena)-explozii care pot

provoca vatamarea lucratorilor proprii si a riveranilor ca urmare a

manevrarii,transportului,depozitarii,exploatarii necorespunzatoare.

Factori de risc dependenţi de mediul de muncă:1. Temperatură scăzută a aerului în special la lucrul în aer liber pe

timpul iernii

2. Temperatură ridicată a aerului în special la lucrul în aer liber pe

timpul verii

3. Curenţi de aer favorizaţi de lucrul în spaţii libere, lucru la inaltime

– tiraj natural.

4. Nivelul de zgomot ridicat ca urmare a funcţionării echipamentelor

tehnice de găurire, polizare etc.

5. Calamităţi naturale – surprinderea la cote superioare,pe schele,

sau pe traseu de către cutremur,fenomene meteo periculoase;

6. Pulberi pneumoconiogene rezultate în special în urma

intervenţiilor la anvelopa constructiilor,finisarea suprafetelor – la

utilizarea instrumentelor de găurire cu rotopercuţie.

Factori de risc dependenţi de sarcina de muncă:1. Executarea de lucrări in conditiile lucrului la inaltime fără

autorizare,aviz medical, instruire necorespunzatoare,utilizare

mijloacele de protectie colectiva neomologate, impuse de acest

tip de activitate.

2. Efort dinamic ridicat la manipularea manuală a materialelor.

Poziţie de lucru preponderent ortostatică şi uneori vicioasa pentru

realizarea unor lucrări la poziţie.

3. Ritm mare de muncă în unele perioade şi efort mental pentru

realizarea lucrărilor în condiţiile de lucru la înălţime,sub presiuni

temporale (contractuale)

Factori de risc dependenţi de executant:1. Executarea de acţiuni sau activităţi neprevăzute în sarcina de

muncă sau de o altă manieră decât prevederile tehnologice.

2. Parasirea punctului de lucru,deplasari in afara sarcinii de

munca,expunere pe cai de circulatie auto;

3. Începerea sau continuarea activităţii fără realizarea unei zone

sigure, fără verificarea zilnica a mijloacelor de protectie

colectiva,neasigurarea semnalizarii de securitate;

4. Începerea sau continuarea activităţii în condiţii psihofiziologice

anormale (oboseală, stres, sub efectul unor medicamente sau al

alcoolului)

5. Omisiuni la urmarirea cerintelor de securitate ale echipamentelor

de munca in exploatare (fara dispozitive de protectie,defectiuni de

natura electrica,neurmarirea scadentelor de verificare periodica)

6. Pornirea echipamentelor de munca fără asigurarea condiţiilor de

securitate sau de catre personal neautorizat;

7. Anularea voluntară sau reglarea necorespunzătoare a

dispozitivelor de prevenire a căderii în gol.

8. Căderea la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare,

dezechilibrare în cazul parcurgerii unor trasee pe care sunt

acumulate deşeuri, reziduuri sau sunt scurgeri de

lichide,suprafete inghetate in timpul iernii;

9. Căderea de la înălţime sau de la mică înălţime la lucrul la cote, la

parcurgerea scărilor sau la utilizarea de mijloace improvizate de

acces la cotă.

10. Nesincronizarea cu coechipierii în cazul lucrului în echipă,cu

deserventi ai unor instalatii sau echipamente care sunt utilizate la

executarea lucrarilor (mijloace auto,de ridicat,etc)

11. Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de acces

auto, în raza mijloacelor de ridicat, pe estacade, acoperişuri etc.

12. Neutilizarea EIP şi a celorlalte mijloace de protecţie din

dotare,inclusiv echipamentul individual de semnalizare

(reflectorizant)

CAPITOLUL 7. Măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.

Masuri de prevenire a producerii accidentelor recomandate în sectorul constructiilor :

Responsabilitati

Rãspunderea pentru asigurarea securitãtii în muncã revine clientilor,conducãtorilor de lucrãri, angajatorilor, sub-contractantilor si lucrãtorilor independenti. Cerintele relevante din Directivele europene includ:■ Luarea în considerare a aspectelor privind securitatea si sãnãtatea în muncã, începând cu faza de planificare si continuând pe parcursul

derulãrii tuturor activitãtilor de toate pãrtile implicate în planificarea si executarea lucrãrilor ;■ Asigurarea unui echipament tehnic sigur (ce include aspectele legate de compatibilitate, selecþie, caracteristici de securitate,utilizare fãrã riscuri, instruire informare, verificare întretinere).■ Prevederea semnalizarii de securitate si sanatate în muncã, acolo unde riscurile nu pot fi evitate sau reduse în mod adecvat prin mãsuri de prevenire.■ Prevederea unui echipament individual de protectie (cãsti deprotectie, centuri de sigurantã, protecþie ocularã si respiratorie,încãltãminte de protectie, etc.), corespunzãtor riscurilor aferente,în cazul în care nu este posibilã evitarea acestora prin altemijloace.■ Asigurarea unui mediu de muncã sigur si a unor conditii de muncã adecvate pentru lucrãtorii din constructii, cum sunt, de exemplu:cãi de acces , cãi de circulatie sigure.■ Implementarea unui general de management al securitãtii si sãnãtãtii în muncã, care include: evaluarea si prevenirla riscurilor; acordarea de prioritate mãsurilor colective de eliminare a riscurilor; consultarea angajatilor, asigurarea informãrii si instruirii; coordonarea pe probleme de securitate în muncã între toti antreprenorii prezenti pe santier.Cerintele minime cuprinse în Directive au fost transpuse în legislatiile nationale, care pot include si cerinte suplimentare.Angajatii au îndatorirea de a participa în mod activ la aplicarea mãsurilor de prevenire luate de angajatori, respectând instructiunile în conformitate cu instruirea primitã.Consultarea fortei de munca este una din cerinte. A face apel la cunostintele acesteia, asigurã identificarea corectã a riscurilor si implementarea unor solutii eficiente.

Prevenirea accidentelor - Evaluarea riscurilor

În activitãtile din sectorul constructiilor existã numeroase pericole.Existã, totusi, si "bune practici" care pot fi aplicate cu usurintã pentru prevenirea accidentelor. Primul pas, în acest sens, îl reprezintã o evaluare adecvata si suficiente a riscurilor.

Pentru a asigura o diminuare realã a expunerii lucrãtorilor la pericole,precum si a altor persoane (incluzând vizitatori ai santierului, trecãtori care nu au legãturã cu santierul), evaluarea riscurilor trebuie

sã ia în considerare toate riscurile si pericolele. Trebuie sã se verifice ca diminuarea unui risc sã nu conducã la cresterea altuia.

Trebuie identificate toate pericolele, atât cele care decurg din activitãtile de constructii, cât si cele datorate altor factori, cum ar fi amenajarea santierului. Urmeazã evaluarea importantei aceptor riscuri, tinând seama de precautiile luate: s-au adoptat suficiente mãsuri de prevenire sau trebuie fãcut mai mult în acest sens?Concluziile evaluãrii riscurilor vor permite selectarea celor mai potrivite mãsuri de bunã practicã care vor fi utilizate

Prevenirea în practicã

Principalele riscuri sunt asociate lucrului la înãltime, lucrãrilor de excavatii si manipulãrilor de greutãti.Trebuie acordata prioritate acelor masuri care elimina sau diminueaza riscul la sursa si care asigura protectie colectiva. Acolo unde riscurile nu pot fi diminuate în mãsurã suficientã, prin alte mijloace, trebuie recurs la protectia individualã, cum este echipamentul individual de protectie.

În plus fatã de evaluarea globalã a riscurilor, mai sunt necesare monitorizarea continuã si inspectiile cu carácter periodic.

Lucrul la înãltime

Cãderea de la înãltime este cea mai frecventã cauzã a accidentelor si deceselor din sectorul constructiilor. La originea unei cãderi stau adesea lucrul pe o schelã sau platformã fãrã balustradã, neasigurarea corectã a centurii de sigurantã, lucrul pe acoperisuri fragile si pe scãri mobile prost întretinute, pozitionate sau ancorate.

Procesul de constructie în ansamblu, trebuie planificat astfel încât sã se reducã riscul de cãdere de la înãlþime. Protectia împotriva cãderilor trebuie prevãzutã încã din faza de proiectare. Riscul poate fi redus prin adãugarea unor balustrade speciale sau, în ultimã instantã, dacã riscul persistã, prin prevederea de centuri de sigurantã.

Transportul materialelor

Planificati transportul materialelor astfel încât sã se reducã deplasãrile, iar manipularea acestora sã se realizeze în conditii de

sigurantã. Verificati ca instalarea si functionarea echipamentelor sã fie asigurate de lucrãtori cu instruirea si experienþa necesarã.

Urmãriti ca echipamentul tehnic sã fie periodic inspectat, încercat si examinat, de cãtre personal competent. Coordonati activitatile de santier,ca de de exemplu, asigurati-vã cã operatiile de ridicare la înãltime nu pun în pericol pe alti lucrãtori, sau invers. Atunci când nu se poate evita manipularea manuala, organizati sarcinile de muncã în asa fel încât sã limitati cantitatea si distanta pe care trebuie efectuatã manipularea fizicã.

Instruiti-i pe lucrãtori pentru evitarea riscurilor si utilizarea unor tehnici adecvate.Toate operatiile de ridicare cu ajutorul macaralelor mobile trebuie planificate si efectuate de personal calificat.

Conducãtorul trebuie sã aibã o bunã vizibilitate, iar macaraua trebuie amplasatã pe un teren plat si la o distantã suficient de mare fatã de mijloacele de protectie colectiva si de de liniile electrice.

Buna gospodãrire a santierului si securitatea accesului

Organizarea de ansamblu si ordinea în santier sunt deosebit de importante. În acest sens, asigurati:

-accesul în conditii de securitate si lipsit de obstacole (drumuri, pasarele, scãri, schele, etc.) la si de la toate locurile de muncã;

-depozitarea materialelor la loc sigur;-împrejmuirea sau acoperirea golurilor, precum si marcarea clarã a

acestora; -mãsuri adecvate pentru colectarea si eliminarea finalã a

deseurilor; -iluminat adecvat.

Instruire si informare

Lucrãtorii trebuie sã cunoascã si sã înteleagã riscurile, efectele acestora si precautiile pe care trebuie sã la ia pentru a putea lucra în conditii de securitate. Instruirea trebuie axatã pe situatiile concrete, respectiv pe problemele întâlnite, pe deficientele constatate, ca si pe modul în care acestea pot fi evitate în viitor. Parcurgeti împreunã riscurile, mãsurile de prevenire, procedurile care trebuie urmate în caz de urgentã, modul de raportare a problemelor apãrute, echipamentul individual de protectie, etc.

Planificati cursuri de reciclare.

Instruirea trebuie sustinutã de o bunã comunicare. Sedintele echipelor trebuie sã abordeze problemele de securitate si sãnãtate si sã permitã difuzarea de informatii.

Echipament individual de protectie

Atunci când conditiile de pe santier o impun, lucrãtorii trebuie sã poarte echipament individual de protectie. Acesta trebuie sã fie confortabil, bine întretinut, si sã nu genereze alte riscuri.

Trebuie realizatã o instruire adecvatã asupra modului de utilizare a acestuia.

Echipamentul individual de protectie include: cãsti de protectie - dacã existã riscul cãderii unor obiecte de la înãltime sau persoana se poate lovi la cap; încãltãminte corespunzãtoare - cu protectie a tãlpii si a degetelor, precum si talpã antiderapantã; îmbrãcãminte deprotectie - spre exemplu, împotriva vremii nefavorabile sau din materiale foarte vizibile, astfel încât lucrãtorii sã poatã fi reperati cu mai multã usurintã, de exemplu de cãtre conducãtorii de vehicule.

Verificari necesare a fi efectuate de antreprenori/subantreprenori : Schele si scãri

■ Echipamentele tehnice selectate sunt cele mai potrivite pentru a asigura securitatea, inclusiv sub aspectul accesului si evacuãrii?■ Utilizarea scãrilor este limitatã numai la situaþiile în care nu se justificã prevederea altor echipamente, respectiv cele cu duratã scurtã de utilizare sau cu nivel de risc redus?■ Schela este construitã pe o fundatie stabilã?■ Balustradele sunt pozitionate la înãltime corectã?■ Existã suficient platelaj pe platforma de lucru?■ Patelajul este bine fixat pe pozitie?■ Au fost cumva îndepãrtate unele din elementele de prindere/legãturã ale schelei?■ Este scara mijlocul cel mai potrivit si mai sigur pentru realizarea lucrãrii?■ Este scara în bunã stare si adecvatã pentru tipul de activitate, respectiv pentru înãltimea la care aceasta trebuie realizatã?■ Poate fi amplasatã scara pe o pozitie care sã evite excesiva elongatie în lucru, respectiv pericolul de a bascula?■ Scara poate fi amaratã la partea superioarã si inferioarã?

■ Scara este asezatã pe o suprafatã de sprijin stabilã si planã?În caz de rãspuns negativ la oricare din întrebãrile de mai sus, este necesar sã se adopte mãsuri de prevenire, înainte de a începe lucrul. Aceste mãsuri includ:■ Împrejmuirea tuturor deschiderilor, cum sunt golurile din plansee, cu bariere fiabile (de exemplu, cu balustradã si parapet la nivelul piciorului) sau acoperirea acestora. Fixareasolidã a capacelor si semnalizarea acestora se face printr-un panou de avertizare.■ Verificarea tuturor elementelor schelei din punctul de vedere al securitãþii muncii, înainte de a începe montarea acesteia.■ Inspectarea scãrilor înainte de urcarea pe acestea, pentru a constata dacã sunt în bunã stare si stabil pozitionate.■ Utilizarea echipamentului de oprire a cãderii libere, atuncicând se lucreazã pe schelã, în special înainte ca balustradele si parapetele pentru picior sã fi fost instalate, si asigurarea atât a legãrii funiilor de sigurantã de o structurã solidã cât si a utilizãrii corecte a acestora.■ Nu se va arunca echipament sau materiale cãtre un nivel inferior al schelei, cãtre sol sau pe plasele de securitate.

Bune practici in domeniul Securitatii si sãnãtatii în muncã pe santierele de constructii de mici dimensiuni

Activitatea din domeniul constructiilor este riscantã, în condiiile în care circa 13 din 100.000 de lucrãtori ai acestui sector sunt victime ale unor accidente mortale, prin comparaþie cu media unor asemenea accidente la nivelul tuturor sectoarelor de activitate,în general, care este de 5 la100.000 (1) . De asemenea, munca în construcþiiîi expune pe lucrãtori la o gamã amplã de probleme de sãnãtate: de la azbestozã la afectiuni dorsale;de la sindromul vibratiilor mânã-brat la arsuri cauzate de ciment.Prezentul plan de securitate si sanatate in munca oferã sfaturi privind aspectele fundamentale ale asigurãrii securitãþii si sãnãtãtii în muncã în domeniul constructiilor, fãrã a se putea însã constitui într-un ghid detaliat.

Înainte de a începe lucrul pe santier

Managementul securitãtii si sãnãtãtii în muncã în domeniul constructiilor trebuie efectuat înaintea, în timpul si ulterior fazei de

constructie. Este mai ieftin si mai simplu ca tinerea sub control a riscurilor pentru lucrãtorii din constructii sã se realizeze înainte de începerea lucrului pe santier, de exemplu prin: aplicarea unei politici adecvate de achizitii de masini si echipamente tehnice (de exemplu, prin cumpãrarea unor unelte mecanizate caracterizate prin emisii reduse de zgomot si vibratii); specificarea cerintelor privind securitatea si sãnãtatea în muncã, în caietele de sarcini pentru contractanti (respectând cerintele minime cuprinse în legislatia nationalã); planificarea procesului de muncã astfel încât sã fie redus la minim numãrul lucrãtorilor ce ar putea suferi vãtãmãri (de exemplu, programarea operatiilor generatoare de zgomot în perioadele în care numai un numãr minim de lucrãtori pot fi supusi riscului de expunere); initierea activitãtilor de tinere sub control înainte de a se ajunge la faza de lucru în santier (de exemplu, prin activitãti de planificare, instruire, organizare de santier si întretinere); adoptarea unor proceduri de consultare efectivã si de participare a lucrãtorilor la activitãtile de SSM; asigurarea instruirii tuturor persoanelor implicate, inclusiv a managerilor, astfel încât sã fie în mãsurã sã-si desfãsoare activitatea fãrã riscuri pentru sãnãtatea si securitatea proprie, sau a celorlalti lucrãtori.

Management în santier

Angajatorii si sefii de lucrãri trebuie sã coopereze pentru a asigura securitatea si sãnãtatea lucrãtorilor. Acest obiectiv poate fi realizat prin: evitarea riscurilor pentru toti lucrãtorii; evaluarea acelor riscuri care nu pot fi evitate; combaterea riscurilor la sursã; utilizarea mãsurilor colective pentru protecþia lucrãtorilor; utilizarea mãsurilor individuale de protecþie, acolo unde nu existã alte alternative; stabilirea unor proceduri pentru situaþii de urgentã; informarea lucrãtorilor în privinþa riscurilor existente si a mãsurilor pentru tinerea sub control a acestora; asigurarea unei instruiri corespunzãtoare.În cadrul procesului de evaluare a acelor riscuri care nu pot fi evitate, trebuie sã se identifice:

pericolele potentiale (riscuri); persoanele care ar putea fi vãtãmate si gravitatea eventualelor vãtãmãri; probabilitatea ca respectiva vãtãmare sã aibã loc; actiunile necesare pentru eliminarea sau reducerea riscului pentru lucrãtori; actiunile care trebuie adoptate cu prioritate.Trebuie adoptate mãsuri de tinere sub control si efectuate verificãri care sã asigure atât eficacitatea respectivelor mãsuri, cât si respectarea cerintelor legale.

Consultarea lucrãtorilor

Consultarea lucrãtorilor în legãturã cu mãsurile privind securitatea si sãnãtatea în muncã este nu numai o cerintã legalã, ci si o cale eficiente pentru a asigura implicarea lucrãtorilor în aplicarea procedurilor de SSM si în îmbunãtãtirea acestora. Lucrãtorii trebuie consultati atât în legãturã cu mãsurile privind securitatea si sãnãtatea în muncã, cât si înainte de introducerea de tehnologii si produse noi.

Principalele pericole si riscuri

Pe un santier de construcii existã multe cãi de producere a unor accidente mortale, vãtãmãri corporale sau îmbolnãviri profesionale, care includ: cãderea de la înãltime; implicarea într-un accident de autovehicul; electrocutarea; îngroparea în cursul executãrii unei sãpãturi; lovirea produsã de un material aflat în cãdere; inhalarea de fibre de azbest; suferirea unei afectiuni dorsale, provocatã de manipularea unor materiale grele; contactul cu substante periculoase; suferirea unei pierderi a auzului, cauzatã de zgomotul puternic.

In scopul prevenirii producerii unor accidente mortale, vãtãmãri corporale sau îmbolnãviri profesionale, sunt necesare unele verificari pentru actiunea de prevenire, utilizand urmatoarea lista de verificare:

Substantele periculoase din santier sunt depozitate si utilizate în mod corespunzãtor? Sunt adoptate mãsuri corespunzãtoare de protectie pentru a preveni sau reduce expunerea la pulberi (de exemplu, pulberi de lemn, ciment, dioxid de siliciu)? Existã azbest pe santier? Toate persoanele de pe santier poartã cascã si încãltãminte de protectie? Existã metode de tinere sub control a riscurilor, altele decât utilizarea echipamentului individual de protectie? Echipamentul individual de protectie este purtat de toti lucrãtorii? Existã marcaje CE si etichete corespunzãtoare la toate instalatiile, masinile si echipamentele (incluzând echipamentul individual de protectie) ? santierul este împrejmuit astfel încât sã nu fie permis accesul publicului ? Au fost adoptate mãsuri pentru protectia persoanelor din public (cum sunt persoanele care trec pe lângã santier)? Este asigurat accesul în sigurantã al fiecãrui angajat cãtre local sãu de muncã si lucrul în conditii de securitate la respectivul loc de muncã? De exemplu, accesul pe schele se face în conditii de securitate? Au fost instalate semnalizãri corespunzãtoare (de exemplu, pentru cãile de circulatie, personalul autorizat)? Sunt asigurate curãtenia, iluminatul si organizarea santierului? Sunt asigurate suficiente dotãri sociale pentru lucrãtori? Au fost prevãzute dotãri corespunzãtoare privind protectia împotriva incendiilor (de exemplu: stingãtoare de incendiu, cãi de evacuare)? Existã suficiente dotãri de prim-ajutor? Circuitele electrice existente (subterane sau aeriene) sunt marcate pentru a fi identificate si existã sisteme de interventie asupra acestora? Circulaþia vehiculelor si cea a persoanelor sunt separate? Conducãtorii vehiculelor si operatorii instalatiilor sunt instruiti în mod corespunzãtor si, acolo unde acest lucru este necesar, autorizati? Întretinerea cãilor de circulatie este efectuatã astfel încât sã se asigure securitatea traficului? Este asigurat spatiul corespunzãtor în jurul vehiculelor pivotante?

Mijloacele de securitate aferente masinilor (cum sunt semnalele acustice, protectorii) sunt în stare de functionare? Instalarea si verificarea ascensoarelor ,schelelor si platformelor autoridicatoare au fost efectuate în mod corespunzãtor, de persoane competente? Echipamentele si utilajele de lucru sunt întretinute astfel încât sã functioneze în conditii de securitate? Operatiile de montare, modificare si demontare a schelelor sunt executate de persoane competente? Sunt efectuate verificãri ale stãrii schelelor, atât în mod periodic, cât si dupã aparitia unor fenomene meteorologice nefavorabile (cum sunt vânturile puternice)? S-au luat mãsuri pentru evitarea cãderii de la înãltime a lucrãtorilor si obiectelor? A fost eliminatã manipularea manualã, oriunde acest lucru este posibil (de exemplu, prin utilizarea unor echipamente mecanizate)? Livrarea materialelor se efectueazã, pe cât posibil, la astfel de dimensiuni si greutãti încât sã se reducã riscul de afectare a coloanei vertebrale? Lucrãtorii au fost instruiti si antrenati pentru ridicarea de greutãti în conditii de securitate? S-a efectuat o evaluare în scopul reducerii riscului de afectiuni legate de profesie ale membrelor superioare (de exemplu, la vopsire)? S-au adoptat toate mãsurile pentru reducerea expunerii la zgomot si vibratii? Existã prevederi pentru efectuarea controlului medical, acolo unde acest lucru este necesar? S-a asigurat protectia împotriva cãderii de la înãltime, în toate locurile unde acest lucru este necesar? Sunt identificate în mod clar acoperisurile si elementele de acoperi fragile (cum sunt luminatoarele)? Golurile care prezintã pericol de cãdere sunt protejate cu capace clar marcate si bine fixate, astfel încât sã se previnã cãderile ¿ Au fost prevãzute mijloace mai sigure decât scãrile pentru efectuarea unor operatii (de exemplu, utilizarea echipamentelor mobile care permit accesul)?

Prezenta listã cuprinde o serie de întrebãri legate de pericolele care existã în mod obisnuit pe santierele de constructii de mici dimensiuni. Aceastã listã poate fi utilizatã ca punct de plecare pentru identificarea pericolelor de pe santier, dar nu se poate substitui unei evaluãri complete a riscurilor, întrucât o astfel de listã scurtã de verificare nu poate acoperi toate riscurile .

Masuri de Protectie Colectiva si Mijloace Colective de Protectie

1 Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate.

2 Uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie sa se deschidă spre exterior

3 Căile de circulaţie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, şi rampele de încărcare, trebuie sa fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât sa poată fi utilizate uşor, în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor cai de circulaţie sa nu fie expusi nici unui risc

4 Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective

5 Utilajele si echipamentele nu trebuie manipulate/conduse decât de o persoana calificata si care este in posesia unui certificat de competenta valabil.

6 Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.7 Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu

ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt schelele, balustradele, platformele ori plasele de protectie. În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare..

8 Toate mijloacele de lucru si de protectie colectiva pentru lucrul la inaltime trebuie sa fie concepute, construite şi întreţinute astfel încât sa se evite prăbuşirea sau deplasarea lor accidentala.

9 Platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.

10 Montarea si demontarea schelelor se va efectua de catre echipe specializate, in baza unui proiect de montare / demontare sau a unor instructiuni; Dupa montare schelele se vor preda persoanelor care coordoneaza activitatea punctului de lucru (utilizatorului schelei) pe baza de proces verbal de receptie dupa montaj.

11 Schelele trebuie controlate astfel:a) zilnic, înainte de utilizarea lor – vizual de catre supraveghetorul desemnat;b) la intervale periodice, in baza unui program prestabilit – de catre o comisie de verificare, din care va face parte obligatoriu si lucratorul desemnat;c) după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori în alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea – de catre comisia mai sus mentionata.

12 Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare

13 Nici o persoana in afara de electricianul de santier numit nu va face conectari sau deconectari, altele decât cele de la prizele electrice sau triplu stecher, sau sa modifice alimentarea electrica temporara.

14 Improvizatiile electrice pentru iluminat, gatit, încalzire etc. nu sunt permise.

15 Exploatarea echipamentelor de munca se va face numai de catre personal calificat, instruit si desemnat pentru lucrul cu acestea.

16 Mâncarea trebuie consumata numai in locurile amenajate si destinate pentru servirea masei.

17 Accesul vizitatorilor in santier este permis numai insotiti.18 Fumatul pe santier este permis numai in zonele special

amenajate.19 Este interzisa scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea

sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii ale mijloacelor de munca cu care se lucreaza sau cu care se intra in contact la locul de munca.

Echipamente individuale de protectie

Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista interna de dotare cu EIP in conformitate cu prevederile HGR nr. 1048/2006; Acestea trebuie alese astfel incat sa corespunda principiului actiunii la riscurile cumulate. Principalele EIP utilizate sunt:

Casca - protectie obligatorie Ochelari - protectia obligatorie a capului a ochilor

Centura tip ham - protectie impotriva Manusi - protectie obligatorie caderilor la inaltime a mainilor

Antifoane - protectie a auzului Incaltaminte de protectie

CAPITOLUL 8. Masuri de coordonare

Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului plan de securitate, precum si pentru minimizarea riscurilor care pot aparea in timpul desfasurarii activitatilor pe santier, antreprenorii si subantreprenorii vor intocmi planuri proprii de securitate si sanatate si vor descrie in proceduri/instructiuni activitatile generatoare de riscuri, care sa prezinte succesiunea operatiilor, riscurile si masurile de protectie adecvate.

Se vor avea in vedere si se vor specifica urmatoarele:1 Condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în

ceea ce priveşte interferenţa instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia; se vor folosi instalatii de ridicat numai cu certificate tehnice corespunzatoare si cu operatori autorizati

2 Limitarea manipulării manuale a sarcinilor;

3 Condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate.

4 Condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate; 5 Utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă; pentru lucrul la

inaltime se vor folosi schele conforme cu cerintele minime de securitate, care poseda marcajul de conformitate CE; acestea se vor inspecta zilnic, inainte de inceperea lucrului.

Verificari zilnice ce se vor face de catre seful de santier / sef de punct de lucru al Antreprenorului /subantreprenorilor

Inainte de inceperea lucrului:1 Protectii corespunzatoare ale tututor deschiderilor si ale

marginilor de structura2 Asigurarea ca toate mijloacele de protectie colectiva

(schele,platforme,etc) sunt corespunzatoare si asigura securitatea lucratorilor;

3 Lucratorii sunt echipati cu echipament de protectie specific si sunt intr-o conditie corespunzatoare

4 Asigurarea ca toate materialele periculoase au fost indepartate din zona de lucru

5 Verificarea eliberarii cailor de acces si a marcarii lor6 Lucrarile sunt semnalizate astfel incat sa interzica accesul

personalului strain,riveranilor,locatarilor,copiilor.

La terminarea zilei de lucru:1 Se verifica daca toate caile de acces in situatii de urgenta sunt

clar marcate si libere 2 Se verifica daca imprejmuirea amplasamentului este in buna

stare, pentru a nu putea patrunde in santier persoanele neautorizate

3 Se verifica daca drumurile de acces catre amplasament nu sunt blocate cu materiale si ca toate riscurile sunt semnalizate

4 Deseurile rezultate in urma lucrarilor sunt evacuate.

Capitolul 9. Masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in stare de curatenie si ordine

1 Indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate din demolari sau din procesul de lucru

2 Toate caile de acces in situatii de urgenta trebuie sa fie clar marcate si libere

3 Delimitarea amplasamentului trebuie sa fie semnalizata, pentru a preveni patrunderea in santier a persoanelor neautorizate (unde este posibil acest lucru)

4 Drumurile de acces catre amplasament nu trebuie sa fie blocate cu materiale rezultate din demolare.

5 Se vor stabili locuri de fumat in incinta santierului, ce vor fi amenajate si semnalizate corespunzator.

6 Pentru deseurile rezultate din lucrare se va amenaja spatiu de depozitare pe categorii in containere conforme pentru fiecare tip de deseu.

7 La fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare conformi pentru colectarea selectiva a deseurilor

Capitolul 10. Indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si masuri de organizare luate in acest sens.

1 Se va contacta imediat serviciul de ambulanta Olt in cazul in care survine un accident in santier.

Informatii de contact in situatii de urgenta

Politia 112Pompierii 112 Salvarea 112

In caz de urgenta, solicitati imediat Ajutorul

Furnizati urmatoarele informatii: Unde este localizat santierul Ce s-a intamplat Cate persoane necesita ajutor

2 Pentru evenimente minore (taieturi, intepaturi) va trebui sa existe in santier trusa de prim-ajutor.

3 Masuri de prim-ajutor:

Medicul de medicina muncii al antreprenorului/subantreprenorilor, periodic face instruire de acordare a primului ajutor cu persoanele care au fost nominalizate ca salvatori in cadrul societatilor – santierului si cu restul lucratorilor. Poate fi utilizata ca material didactic cartea Primul ajutor la locul accidentului – MMPS Departamentul Protecţiei Muncii si INCDPM Bucureşti.

In cazul producerii unui accident, pentru intervenţia imediata, este bine de reţinut următoarele etape :

Analiza situaţiei; protejarea victimei; examinarea victimei; anunţarea accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei si aşteptarea echipei de specialişti.

Salvatorul, fara a se expune pe el însuşi, va identifica sursele de riscuri reale sau presupuse in situaţia vizata si va observa daca persista un risc de: strivire; incendiu sau explozie; electrocutare; asfixiere; alt risc.

Acţiunile salvatorului depind de starea victimei si va acţiona astfel :a) daca victima nu vorbeşte (este inconştienta) dar respira

si-i bate inima (are puls) sunt necesare : aşezarea in poziţie de siguranţa; acoperirea victimei, alarma; supravegherea circulaţiei, a stării de conştienta, a respiraţiei,

pana la sosirea ajutoarelor medicale.

Poziţia laterală de siguranţă: Permite drenarea secreţiilor din cavitatea bucală a pacientului

inconştient, care respiră adecvat şi care nu este un caz de traumă, în exterior

b) daca victima nu răspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare :

degajarea, eliberarea cailor respiratorii; respiraţie “gura la gura” sau “gura la nas”

Respiraţia artificială:

c) daca victima sângerează abundent se aplica : compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie manuala la distanta (subclavicola sau inghinala).d) daca victima prezintă arsuri provocate de : foc sau căldura - se face spălare pentru a evita ca arsura sa

progreseze si pentru răcorire; substanţe chimice - se face spălare abundenta cu apa (nu

se încearcă neutralizarea acidului cu baza si invers)e) daca victima vorbeşte dar nu poate efectua anumite

miscari : oricare ar fi semnele se va acţiona ca si cum victima ar avea

o fractura, evitând sa o deplaseze si respectând toate eventualele deformări la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.

f) victima poate sa prezinte : plăgi grave: aşezarea victimei intr-o poziţie adecvata,

îngrijirea segmentului amputat – daca e cazul, compresie pentru oprirea sângerării, etc.

plăgi simple : curăţirea si pansarea plăgii

Pansamente si bandajePansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru

a controla sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.

Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un pansament provizoriu, destinat sa protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si cel in care rana este vazuta de un specialist.ATENTIE ! Nu se pune niciodata vata direct pe rana !Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana. Se va acoperi complet rana si se vor intinde marginile pansamentului dincolo de limitele ranii.

NU indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca singele a trecut prin pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.

Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.

Aplicati bandajul suficient de strins pentru a va asigura ca sangerarea este controlata sau ca imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata prea strins produce durere si impiedica circulatia sangelui.

Plăgi. HemoragiiPrin plaga (rana, leziune) se înţelege orice întrerupere a continuitatii unui ţesut (a tegumentelor, mucoaselor sau a ţesuturilor mai profunde).Principalele obiective ale acordării primului ajutor in îngrijirea plăgilor sunt următoarele: 1 combaterea hemoragiei2 prevenirea infecţiei3 combaterea durerii4 prevenirea si combaterea socului.Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se manifesta dupa cca. 6 ore si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore.

Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur (NU se utilizeaza vata la aceste manevre); se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii corpi straini; corpii straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie infipta, cutit in rana, etc) se lasa pe loc din cauza pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se vor extrage cu ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna dezinfectare.

Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau.

Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!

Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:

a. Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar NU se utilizează daca in rana se afla corpuri străine ascuţite.

b. Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectatepe un plan osos situat intre inima si artera (presupune pregatirea corespunzatoare a salvatorului) cu varful degetelor, cu ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul pumnului

c. Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea realizata prin strangerea circulara a membrului care sangereaza, cu ajutorul unui garou, pana la oprirea hemoragiei. Garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; garoul nu se aplica direct pe piele, ci peste un invelis textil (pinza); garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansării plagii. Garoul NU se aplica la antebrat sau gamba!

Masuri de prim ajutor in funcţie de tipul plăgii si localizarea acesteia

Contuzii, vânătăi: produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare. Primul ajutor consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15 min). Nu aplicaţi punga cu gheata direct pe piele!Plăgi minore cu sângerări: pot fi spălate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi şterse cu tifon steril si acoperite cu pansament.Plăgi grave cu sângerare abundenta: necesita o apasare continua si directa. Daca rana este mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale inainte de a apasa.Plăgi cu un corp străin înfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa comprime vasele de sange retezate in adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in rana; bandajati rana de jur imprejurul obiectului pentru a impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o ranire suplimentara.Plăgi prin înţepare: este posibil sa nu prezinte singerare externa abundenta, dar ele pot provoca sângerare interna. Se va controla sangerarea si se da primul ajutor pentru răni.

Plăgi prin strivire: ţesuturile sunt distruse pe întindere mare iar organele interne pot fi rupte, pot fi agravate si prin fracturi. Plăgile grave prin strivire pot produce complicaţii grave, ajungând pina la soc si insuficienta renala. Chiar daca rănitul nu prezintă semne si simptome de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a împiedica instalarea si agravarea socului, astfel: protejati victima fata de alte circumstante posibile de accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicaţi pungi de gheata pe zona ranita, trataţi împotriva socului.

Transportul accidentaţilorNici un accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus in

starea de a suporta in bune condiţii transportul, adică înainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor.

Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aşezarea ei in pat trebuie executate in mod diferenţiat, in funcţie de circumstanţele in care s-a produs accidentul, de

gravitatea si tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numărul salvatorilor prezenţi.

Tehnica de intervenţie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si a nu complica vatamarile produse de accident.

Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat segmentul format din cap-gat-trunchi-bazin, sa ramana nemişcat, ca un bloc rigid.

In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura securitatea victimei.

Transportul accidentaţilor se face astfel:a.cu brancardaPreferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea accidentatului nu pare sa fie îngrijorătoare. Victima va fi aşezata întotdeauna cu capul către direcţia de deplasare pentru a putea fi permanent supravegheata de salvatori. Indiferent de obstacolele întâlnite in cale trebuie menţinuta poziţia orizontala a tărgii. Când victima este agitata sau când transportul se face pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate.b.fara targa

Este obligatoriu sa se folosească o targa improvizata când starea generala a bolnavului o impune. Poate fi improvizata din doua bare trecute prin mânecile a doua vestoane aşezate „in oglinda”Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci când

starea generala a accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate

evident, numai la periferia corpului sau când victima trebuie

deplasata prin spatii foarte înguste sau întortocheate (scări de bloc,

etc.), unde brancarda nu poate pătrunde.

Sprijinirea unei victime constiente Transportul victimei de

catre un singur salvato

Transportul efectuat de doi salvatori

sau

Transportul efectuat de doi salvatori

Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmări : semnele vitale ale victimei : prezenta respiraţiei, a pulsului, starea

de conştienta si se va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraţiei si circulaţiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziţia de siguranţa, etc.

se vor asigura intervenţiile necesare daca survin modificări in starea victimei;

se va nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evoluţia stării victimei; alte informaţii despre victima.

La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului toate informaţiile obţinute despre accident si despre starea victimei.

Capitolul 10. Concluzii

Lucratorii vor fi informati asupra riscurilor si masurilor ce trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor pe santier.Lucratorii tebuie sa comunice imediat personalului de conducere si supraveghere al Antreprenorului si Subantreprenorilor orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.Lucratorii trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea lor, precum si cu instructiunile primite din partea personalului de supraveghere al Antreprenorului si Subantreprenorilor, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare atat propria persoana , cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.Lucratorii trebuie sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, mijloacele de transport si alte mijloace de productie.Lucratorii trebuie sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat.

CAPITOLUL 11. – ANEXEAnexa 1

LISTA ZONELOR CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC

Nr. Crt.

Zona de risc Denumire noxa / risc identificat

Masuri stabilite in urma identificarii riscurilor pentru aceste zone

1 Lucrul la inaltime

Cădere de la înălţime (podini de circulatie sau balustrade incomplete, etc.).Deplasări cu

- Pentru executarea lucrărilor la înălţime trebuie să se ţină seama de organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime, de dotarea cu EIP specific a personalului care lucrează la înălţime şi de instruirea

pericol de cădere de la înălţime (la executarea montării – demontării schelelor, punere in opera polistiren ,tamplarie,finisaje si vopsitorii)

acestuia privind utilizarea dotărilor colective şi individuale.- Locul de muncă la înălţime va fi permis numai dacă a fost amenajat şi dotat din punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea în gol a lucrătorilor.;-Pentru lucru la inaltime vor fi luate cu prioritate masuri de protectie colectiva si ulterior masuri de protectie individuala;- Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngrădite cu parapeţi de protecţie.- Schelele,platformale autoridicatoare,scarile utilizate vor fi standardizate, în stare bună, îngrădite cu parapete de 1 m înălţime asigurate împotriva alunecării sau deplasării ,interzicându-se improvizaţiile.Montarea si demontarea acestora se vor face conform instructiunilor tehnice ale producatorului,de catre o persoana stabilita de fiecare antreprenor in parte,la fiecare loc de montaj in parte.Persoana nominalizata cu montarea,demontarea mijloacelor de protectie colectiva va incheia un proces verbal care sa ateste ca mijlocul de protectie colecctiv a fost instalat corespunzator si asigura siguranta in exploatare;-Schelele vor fi suplimentate cu plase de protectie care sa previna caderea lucratorilor si a materialelor,vatamarea lucratorilor aflati la sol sau a riveranilor care circula in zona (pe cai de circulatie pietonala);

-Pentru a asigura protectia lucratorilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta schelele se vor lega la pamant;- Accesul la locul de muncă la înălţime se face numai pe scări montate definitiv sau pe scări mobile rezemate şi asigurate contra alunecărilor sau prăbuşirilor, fiind interzis accesul pe trasee alese arbitrar, necorespunzătoare sau neamenajate.- Pentru evitarea pericolelor de accidentare din cauza aglomerării de piese, materiale pe platforme şi schele, la locurile de montaj la înălţime transportul acestora se face treptat, în funcţie de succesiunea montajului.- Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de muncă trebuie marcate şi semnalizate permanent.- Lucrul la înălţime se va desfăşura numai sub supraveghere, de către o persoană numită prin decizie de angajator, iar lucrul va fi permis numai dacă aceasta a verificat că s-au luat toate măsurile de securitate pentru prevenirea accidentelor..- Pentru lucru la înălţime vor fi admişi numai lucrători apţi din punct de vedere medical cu viză corespunzătoare în fişa de securitate şi sănătate în muncă.- Angajaţii au obligaţia să folosească corect EIP din dotare, pus la dispoziţie conform listei interne de acordare EIP, şi să-l poarte, în scopul pentru care a fost oferit, pe

toata durata îndeplinirii sarcinii de muncă.- Antreprenorii,subantreprenorii,prestatorii de servicii vor elabora instructiuni proprii securitatea muncii pentru lucru la inaltime care sa particularizeze conditiile de lucru,masurile de protectie colective si individuale aplicabile,supravegherea lucrarilor prin numirea unui sef punct de lucru.