Plan-national-NGA%2c-iulie-2014.doc

7/25/2019 Plan-national-NGA%2c-iulie-2014.doc

http://slidepdf.com/reader/full/plan-national-nga2c-iulie-2014doc 1/81

Planul Național de DezvoltarePentru Rețeaua InfrastructuriiNext Generation

(NGA & NGN)

Iulie, 20!

1



"u#rinsCuprins................................................................................................................................................ 2

Defini iiț ............................................................................................................................................... 4Planul Na ional NGNț .......................................................................................................................... 5

Scop................................................................................................................................................ 5Obiective......................................................................................................................................... 5Diferen iere între Re elele Basic Broaban i Re elele Ne!t Generationț ț ș ț ..................................... "Beneficii a teptate ale e#volt$rii Broabanului NGNș ................................................................ %Costul e#volt$rii NGN ...............................................................................................................1&P$r i interesateț ............................................................................................................................... 11

Conte!tul e teleco'unica ii in Ro'(niaț ...................................................................................... .12Carul le)islativ............................................................................................................................12

Dreptul la acces pe propriet$ iț .................................................................................................. 12

*ccesul la infrastructura pasiv$................................................................................................12Cablarea construc iilor noi pentru accesul re elelor Broabanț ț ............................................... 12 Neutralitatea te+nolo)ic$ i calitatea serviciilor ș ....................................................................... 1,*cces i interconectareș ............................................................................................................. 1,

Situa ia actual$ a reflectarea infrastructurii Broaban în Ro'(niaț ............................................ 14Situa ia actual$ a penetr$rii serviciilor Broaban în Ro'(niaț ................................................... 15

Cone!iuni *cces -nternet în func ie e vite#$ț .......................................................................... 1Cone!iuni *cces -nternet Potrivit cu /e+nolo)iile...................................................................1

0Puncte *lbe i e#voltarea infrastructurii e Broaban în aceste #one Proiect RON3/ș .....1/enin e actuale i viitoare ale cererii pentru Servicii Broabanț ș ............................................... 2&36ROS/*/ 3sti'$rile le)ate e co'unica iile Broaban în Ro'(niaț .................................... .22

Graficul e perfor'an $ al *)enei i)itale 2&1, 7 Ro'(niaț ..................................................... 2,*nali#a S8O/ a infrastructurii ro'(ne tiș ................................................................................... 24Planul e investi ii în infrastructura NGNț ........................................................................................ 25

Previ#iuni cu privire la investi iile în infrastructura e acces Ne!t Generationț ...........................25structura costurilor....................................................................................................................29etoolo)ie.............................................................................................................................. 2

Desf$ urare cap$tului Ne!t Generation i -nfrastructura Bac:boneș ș .............................................2"-'ple'entarea proiectului RoN3/...........................................................................................2"3!tineri ulterioare ale re elelor e interconectare i bac:bone 2&14 7 2&2&ț ș .......................2"

Scenarii e acoperire e!tensie pentru infrastructura Broaban NGN........................................,&Calenar -'ple'entare.................................................................................................................,1

Sus ienerea *)enei Di)itale 2&2& pentru Ro'aniaț .................................................................... ,49ecanis'e 9onitori#are..............................................................................................................,49onitori#are te+nic$.................................................................................................................,59onitori#are financiar$ i 'ecanis'ele Cla;<bac: ș .................................................................,5

9$suri pentru a sti'ula în continuare investi iile private în infrastructura NGNț ............................ ,=ncura>area accesului la infrastructura pasiv$ e!istent$................................................................,='bun$t$ irea transparen ei i cooronarea în lucr$ri civile relevanteț ț ș ......................................... ,"Si'plificarea proceurilor e autori#are pentru noi evolu iiț ........................................................ ,

2



Nor'e privin -nfrastructura NG* pentru construc ii noiț ........................................................... ,%Sti'ularea folosin poten ialul te+nolo)iei 8ireless Ne; Generation în e!pansiunea accelerat$ț

a acoperirii infrastructurii e BroaBan în #onele rurale...........................................................4&Propuneri a'inistrative i le)islativeș .......................................................................................... 41

9oele e investi ii urabileț ............................................................................................................ 42

9ecanis'ele e finan are pentru e#voltarea e Co'unica ii NGNț ț ........................................... 42*locare 'onetar$ 0?inan area Golurilor.ț ............................................................................. 42Suport în @in...........................................................................................................................42Re ea Broaban sau buc$ i ale acestora operate e stat.ț ț ......................................................... 42Re ea Broaban a'inistrat$ e locatar.ț ................................................................................ 4,*>utor pentru e#voltarea e ele'ente e infrastructur$ pasiv$..............................................44

9oele e investi ii în e#voltarea re elelor e infrastructur$ NG*ț ț ...........................................44Distinc ia între punctele albeA ne)re i )ri as în privin a re elelor NGNț ș ț ț ..................................45Caracteristicile '$surlilor i necesitatea li'it$rii Distorsiunile Co'peti ieiș ț ...........................4

*ne!e................................................................................................................................................ 4*ne!a 1 7 Conte!tul 3uropean i *)ena Di)ital$ pentru 3uropaș .............................................. 4

*ne!a 2 < /e+nolo)ii *cces Broaban.......................................................................................51/e+nolo)ii *cces Broaban ?i!..............................................................................................51/e+nolo)ii Broaban 9obil....................................................................................................5,

*ne!a , 7 De#voltare -nfrastructur$ NGN...................................................................................5Structura Costurilor e e#voltare NGN confor' tipului e acces..........................................5Poten ial pentru 3ficienti#area costurilor e e#voltareț ........................................................... 59$suri pentru sti'ularea accessului Broaban Ne!t Generation în 6niunea 3uropean$ 1

*ne!a 4 7 *coperire actual$ broaban în Ro'(nia...................................................................2Re ele broaban fi!eț ............................................................................................................... 2Re ele acces broaban 'obilț .................................................................................................. 4

*ne!a 5 7 9$suri 3C pentru a accelera e#voltarea re elelor e co'unica ii Broabanț ț .........."

*ne!a < Distinc ia între #onele albeA )ri i ne)re pentru re elele broabanA în scopul e aț ț

evalua '$surile aecvate e interven ie public$ț .......................................................................... "&*ne!a " < -pote#e privin investi iile necesare în infrastructura Broaban Ne!t Generation inț

Ro'(nia........................................................................................................................................ "2Referin eț ........................................................................................................................................... "5

,



DefinițiiTermenii utiliza i în acest document vor însemna, după cum urmează:ț

Operator re eaț însea'n$ un furni#or e re ea e co'unica ii electronice sau e orice alt$ț ț

persoan$ care e ine sau controlea#$ ele'ente e -nfrastructura ?i#ic$A care pot fi utili#ate pentruț

e#voltarea e re ele e co'unica ii electroniceț ț

Infrastructură fizică: însea'n$ orice ele'ent inactiv al unei re eleA cu' ar fi eviA st(lpiAț ț

conucteA ca'ere e controlA )uri e vi#itareA ulapuriA cl$iri sau intr$ri în cl$iriA instala ii eț

anteneA turnuriA st(lpi i facilit$ i le)ate e acesteaș ț

Acces Broadband ac$ efini ia actual$ a accesului serviciilor e ban$ lar)$ stabile te pra)ulț ș

inferior al vite#ei lor e transfer 1 la 19bps pentru se)'entul re#ien ial i 49bps pentru a)en iiț ș ț

econo'ici i institu iile publiceA obiectivele fi!ate e *)ena Di)ital$ 2&2& propune cre terea uneiș ț ș

astfel e vite#e p(n$ la cel pu in ,& 9bps p(n$ în 2&2&.ț

Acces Re ea Next Generation (NGA)ț o re ea e acces prin cablu co'pus$ în între)i'e sau înț

parte in ele'ente opticeA care este capabil$ e a oferi servicii *cces Broaban cu capacit$ ițî'bun$t$ ite în co'para ie cu capacit$ ile oferite e re elele e!istenteA pe ba#$ e cabluri e cupru.ț ț ț ț

Acoperire Broadband 7 însea'n$ )raul e acoperire a re elelor e co'unica ii electronice inț ț

teritoriu iA respectivA a popula ieiA i anu'e #onele în careA teoreticA serviciile e co'unica iiș ț ș ț

electronice sunt accesibile prin utili#area e 'i>loace e co'unica ii terestre i sau f$r$ fir.ț ș

Penetrare Broadband 7 însea'n$ )raul e absorb ie acces E utili#areA e c$tre popula ie aț ț

serviciilor e co'unica ii electronice în ban$ lar)$A ceea ce însea'n$ care procent in popula ie aț ț

ob(nit < i poten ial utili#ea#$ e faptA < serviciile e ban$ lar)$.ș ț

SGEI Servicii e -nteres 3cono'ic General

!"#E /ratatul privin func ionarea 6niunii 3uropeneț

4



Planul Național NGN

$co#Scopul acestui plan e '$suri este e a esti$a necesaru% de in&esti ii 'n infrastructura de bandăț

%ară Next Generation i e a stabiliș inter&en ii%e necesare pe pia ăț ț cu' ar fi pentru Ro'(niae a î'plini obiectivele *)enei Di)itale 2&2&. *cestaA prin ur'areA escrie drepturi%e iș

ob%ia ii%e $ini$e a%iniate %a propuneri%e 'naintate %a ni&e%u% #niunii Europeneț pentru aîncura>a e#voltarea e re ele e co'unica ii electronice e 'are vite#$ i cooronare inter<ț ț ș

sectorial$.

-ni iativa aborea#$ e ase'enea o serie eț $ăsuri pentru 'ncura*area dez&o%tării re e%e%or Ne+ț

Generation (NGN) inclusiv $etode pentru a reduce costuri%e %eate de dez&o%tarea de noienera ii de re e%e de co$unica ii e%ectronice,ț ț ț

Docu'entul este re#ultatul 'ai 'ultor rune e consult$ri cu inustria local$ < inclusiv operatoriise'nificative i alternativi e telefonie fi!$ i 'obil$A asocia iile i or)anis'ele e re)le'entare înș ș ț ș

carul Co'itetului e -/FC consultativ i )rupurile e lucru aferente. *ceste consult$ri au avutș

loc între aprilie 2&1, i februarie 2&14 i au aresat efinirea statutului e broabanA tenin ele iș ș ț ș

cerin ele pentru îneplinirea cu succes a obiectivelor Di)ital *)ena for 3urope.ț

Planul e investi ii NGN este a!at în principal pe se)'entul noii )enera ii e accesA ulti'a 'il$ aț ț

re elelor e nou$ )enera ie < aceasta fiin se)'entul cel 'ai ificil i costisitor e e#voltat < arAț ț ș

e ase'eneaA se aresea#$ up)rae<urilor necesare pentru re eaua e transport e!istent$ i re eleleț ș ț

e bac:bone e 'ulte ori e>a la locul lor. Re eaua e transport e!istent$ i bac:bone<ul unei re eleț ș ț

e ba#$ în Ro'(nia esteA e obiceiA la un stanar care poate fi utili#at i E sau prelun)it pentrușcone!iunile NG* ultrarapie. Cu toate acesteaA în ca#ul Ro'(niei ruraleA bac:+aul<ul supli'entar se'nificativ trebuie s$ fie e#voltat pentru a acoperi spa iile albeA iar acest lucru se preconi#ea#$ț

s$ aib$ loc prin inter'eiul proiectului RON3/. Prin ur'areA acest plan consier$ RON3/ ca oco'ponent$ necesar$ a Planului Na ional e esf$ urare noi re ele Ne; Generation NGN.ț ș ț

Obiective

Strate)ia re elelor Ne; Generation are ca obiectiv isponibilitatea unui )rup e re eleA foarteț ț

avansate e teleco'unica ii state<of<t+e<artA asi)ur(n o acoperire la nivel na ional. =n acest scopAț ț

construirea e re ele e fibr$ optic$ va fi pro'ovat$A cu acoperire na ional$ i o r$sp(nire lar)$ aț ț ș

punctelor e istribu ieA c(t 'ai aproape e utili#atorul final i cu niveluri aecvate e si'etrie iț ș ș

e interactivitateA pentru a )aranta trans'itere 'ai bun$ e infor'a ii în a'bele sensuri. Cu toateț

acesteaA av(n în veere pro)resele evolu iei sectorului e co'unica ii f$r$ fir în Ro'(niaA ave'ț ț

în veere faptul c$ aceste re ele vor fi inte)rate iA astfelA vor co'pleta infrastructura ;irelessț ș

e!istent$A construite confor' te+nolo)iei ;ireless Ne; Generation e e!e'plu H/3A care per'ite 'obilitateaA precu' i e!tinerea nivelurilor e acoperire a accesului.ș

5



*stfelA obiectivul principal al Planului Na ional e De#voltare a -nfrastructurii NGN este efinireaț

i planificarea e '$suri politice i a'inistrative care pot sti'ula e#voltarea infrastructurii eș ș

Ne; Generation e ban$ lar)$ iA respectivA e penetrare a serviciilor e acces e 'are vite#$ inș

Ro'(nia p(n$ la nivelul asu'at în carul *)enei i)itale pentru 3uropa pentru 2&2&.

=n specialA planul e '$suri se aresea#$ ur'$toarelor obiective specifice

• -i$ensionare: ientificarea volu'ului investi iilor necesare în e#voltarea infrastructurii eț

acces )enera ia ur'$toare în scopul e a reali#a obiectivele le)ate e e#voltarea serviciilor eț

acces asu'ate în carul *)enei i)itale pentru 3uropa• -e%i$itare: ientificarea #onelor )eo)rafice în care rata actual$ a investi iilor în infrastructuraț

e acces broaban )enera ia ur'$toare i'pune luarea unor '$suri e interven ie public$ț ț

#one ruraleA #one cu o ensitate sc$#ut$ a popula iei etc.ț

• "inan are:ț ientificarea unor 'oele e investi ii confor'e cu bunele practici iț ș

reco'an$rile europene cu privire la finan area e#volt$rii )enera iei ur'$toare aț ț

infrastructurii e co'unica ii electronice.ț

• Sti$u%are: sti'ularea investi iilor în infrastructura e acces e )enera ie ur'$toare înț ț

Ro'(niaA contribuin la cre terea isponibilit$ ii resurselor financiare necesare pentruș ț

e#voltarea re elelor e 'are vite#$ în 'o iniviual e c$tre sectorul privatA precu' i prinț ș

ientificarea '$surilor e reucere a costurilor i cre terea eficien ei e#volt$rii sale.ș ș ț

?aptul c$ lucr$rile e construc ii civile repre#int$ partea o'inant$ în costurile totale eț

i'ple'entare a re elei este acceptat$ în unani'itateț 2A iniferent e te+nolo)ia utili#at$A cu esti'$rie p(n$ la &I pentru anu'ite te+nolo)ii.

*si)urarea unei serii e repturi i obli)a ii care sunt irect aplicabile în iferite staii eș ț

e#voltare a infrastructurii E punerea în aplicare poate uce la reuceri se'nificative ale costurilor.

Barierele )enerate e investi ii pot fi reuse i intrarea pe pia $ ar putea per'ite o utili#are 'aiț ș ț

intens$ a infrastructurii fi#ice e!istenteA printr<o 'ai bun$ cooperare în lucr$rile e construc iiț

civile planificateA si'plificarea proceurilor e autori#are i prin eli'inarea obstacolelor inș

pre)$tirea E otarea cl$iri noi cu infrastructur$ pentru re elele e acces e 'are vite#$.ț

Prin ur'areA aceast$ ini iativ$ are în veereA în plus fa $ e efinirea investi iilor necesare în ceeaț ț ț

ce prive te infrastructura e acces NG* în atin)erea obiectivelor *)enei i)itale i ale 'oelelor ș ș

poten iale e asisten $ public$A principalele patru o'enii proble'atice 1 ineficien e sau bloca>eț ț ț

le)ate e utili#area -nfrastructurii fi#ice e!istente cu' ar fiA e e!e'pluA canali#$riA eviA conucteAț

)uri e vi#itareA ulapuriA piloniA st(lpiA anteneA turnuri i alte construc ii e sus inereA 2 bloca>eș ț ț

le)ate e co<i'ple'entareA , ineficien e în ceea ce prive te procesul e acorare a autori#a iilor ț ș ț

iA în cele in ur'$ 4 referitor la bloca>ele în construc ia infrastructurii în cl$iri noi.ș ț

Se esti'ea#$ c$A în ca#ul în care au fost luate '$suri pentru a abora o'eniile cu proble'eientificateA econo'iile posibile le)ate e C*P3J la operatorii varia#$ în intervalul e 2&<,&I incosturile totale ale investi ieiț

,.

=n scopul e a 'a!i'i#a siner)iile intre re eleleA re)ula'entul se aresea#$ nu nu'ai furni#orilor ț

e re ele e co'unica ii electroniceA ci i oric$rui proprietar e -nfrastructur$ fi#ic$A cu' ar fiț ț ș



electricitateA )a#A ap$ i canali#areA servicii e înc$l#ire i e transportA necesare pentru a )$#uiș ș

ele'ente ale re ele e co'unica ii electroniceAț ț

=n atin)erea obiectivelor propuse au fost ientificate . direc ii de ac iune:ț ț

• =ncura>area accesului la infrastructura pasiv$ e!istent$

• ='bun$t$ irea transparen ei i cooron$rii în lucr$rile e construc ii civile relevanteț ț ș ț• Si'plificarea proceurilor e autori#are pentru noile evolu ii ale re eleiț ț

• Nor'ele referitoare la infrastructura NG* pentru cl$iri noi.• 6tili#area poten ialului te+nolo)iei Ne; Generation 8ireless pentru accelerareaț

e!tinerii E i'ple'ent$rii infrastructurii e ban$ lar)$ în #onele rurale.

Diferențierea %ntre rețelele road'and de 'az i rețelele Next Generation

Confor' strate)iei na ionale e broaban 2&&% 7 2&15A aprobat$ prin Oronan a Guvernului nr.ț ț

444E2&&%A conceptul e broaban este efinit ca “acest tip de comunica ii electronice care,ț

printr-un număr mare de solu ii tehnologice disponibile, asigură accesul permanent la internet, cuț

o viteza de transfer de minim 1 Mbps împăr it (valoare ce cre te progresiv i un grad deț ș ș

disponibilitate lunară de minimum !"#, oferind gradul ma$im de interactivitate i acces laș

întregul spectru de aplica ii i con inutul digital posibil a fi accesate prin intermediul ț ș ț

internetului• Rata 'ini'$ e transfer e 1 9bps trebuie perioic actuali#at$ pentru a per'ite utili#area

tuturor aplica iilor i con inutului i)ital posibil a fi accesat prin inter'eiul internetuluiț ș ț

• Rata 'ini'$ e transfer e 1 9bps se aplic$ cone!iunilor e transfer re#ien iale. Rata eț

transfer corespun#$toare pentru proiectele e#voltate pentru entit$ i publice e a'inistrare Eț

operatori econo'ici va fi e 'ini' 4 9bps.9ai 'ulte platfor'e te+nolo)ice iferite pot fi consierate re ele e co'unica ii în ban$ lar)$ eț ț

ba#$A inclusiv *DSH %inie digitală asimetrică abonat A cabluA 'obil$A ;ireless i solu ii satelitș ț .

=n staiul actual e pia $ i e#voltare te+nolo)ic$A re elele NGN sunt efinite ca re ele e accesț ș ț ț

prin cabluA const(n în totalitate sau în parte in ele'ente opticeA care sunt capabile s$ ofere accesla internet în ban$ lar)$ cu capacit$ i sporite cu' ar fi o rat$ e transfer 'ai 'areA înț

co'para ie cu cele furni#ate prin re elele e!istenteA ba#ate pe s(r'$ e cupruț ț 4. *stfel e re ele potț

furni#a servicii la vite#e 'ari i pot sus ine servicii 'ultiple e conver)en $ i)ital$ avansat$. Prinș ț ț

ur'areA în staiul actual e pia $ i e#voltare te+nolo)ic$A re elele NGN sunt re ele e fibr$ optic$ț ș ț ț

sau re ele e cablu avansate i 'oerni#ateț ș 5.

De ase'eneaA in(n cont e evolu ia rapi$ a te+nolo)ieiA în special te+nolo)iile 'obile e ban$ț țlar)$ e 'are vite#$A cu' ar fi te+nolo)ia H/3A este acceptat faptul c$ planul e e#voltare pentruur'$toarea )enera ie e Re ele e *cces în ban$ lar)$ ar trebui s$ ia e ase'enea în consierare aț ț

patra )enera ie e te+nolo)ii e co'unica ii 'obile H/3.ț ț

=n coni iile corespun#$toareA 'oerni#area treptat$ a infrastructurilor e!istente e e!e'pluAț

e!tinerea conectivit$ ii e fibr$ optic$ p(n$ la sta iile e lucru poate avea o contribu ie valoroas$ț ț ț

la reali#area obiectivului *)enei Di)itale pentru 3uropaA cu privire la vite#ele e cone!iune A înspecial în acele #one în care instalarea unei infrastructuri noi nu ar fi fe#abile in punct e veere

"



econo'ic. *stfel e re ele NGN inter'eiare ar putea fi rentabile i ar putea repre#enta oț ș

sc+i'bare se'nificativ$ în ceea ce prive te isponibilitatea serviciilor e co'unica ii în ban$ș ț

lar)$ în #onele efavori#ate. Cu toate acesteaA e i vite#a e conectare este una intreș

caracteristicile principale ale re elelor NGNA în acela i ti'pA ea nu este sin)ura. =n plus fa $ e oț ș ț

anu'it$ vite#$ e o;nloaA re elele NGN < care sunt 'ai potrivite pentru #onele urbane < ar trebuiț

s$ aib$A e ase'eneaA cel pu in ur'$toarele caracteristici < at(t la bac:+aul iA 'ai i'portant înț șse)'entul e acces < în scopul e a face fa $ provoc$rilor viitoareț (i) de a asiura o conecti&itate$ai bună (ii) să reprezinte un prores te/no%oic sustenabi% i de durată i (iii) pentru aș ș

spri*ini concuren a bazată pe infrastructură,ț GlobalA re elele NGN repre#int$ un pro)resț

se'nificativ în co'para ie cu solu iile te+nolo)ice e )enera ie actual$A contribuin astfel laț ț ț

î'bun$t$ irea te+nolo)iei i a serviciilor e co'unica ii în ban$ lar)$ în toate privin eleț ș ț ț .

Se are în veere înlocuirea re elelor e ban$ lar)$ e ba#$ cu re elele NGN i nu nu'aiț ț ș

'oerni#area lor pe un ter'en lun). Pentru c$ re elele NGN au nevoie e o ar+itectur$ e re eaț ț

iferit$A oferin servicii e o calitate 'ult 'ai bun$ în co'para ie cu re elele e ban$ lar)$ț ț

actual$A precu' i 'ai 'ulte servicii care nu sunt suportate e c$tre astfel e re eleA este posibil s$ș ț

apar$ iferen e 'a>ore în viitorA între #onele acoperite i cele care nu sunt acoperite e re elele eț ș ț

tip NGN".Re elele bac:+aul sunt necesare pentru operatorii e retail in o'eniul co'unica iilor electroniceAț ț

ca s$ poat$ oferi utili#atorilor finali servicii e acces la -nternet. *ceste tipuri e re ele suntț

capabile s$ sus in$ a'bele re ele e ba#$ i NGN operatorii e teleco'unica ii au posibilitatea eț ț ș ț

a ale)e în o'eniul investi iilorA cu privire la tipul e infrastructur$ pentru bucla local$A careț

oresc s$ se conecte#e la re eaua bac:+aul. *utorit$ ile publice pot ecieA e ase'eneaA s$ț ț

efectue#e nu'ai lucr$ri e construc ii civile cu' ar fi s$p$turi pe o'eniul publicA construc ia eț ț

-nfrastructur$ ?i#ic$A pentru a per'ite i accelera e#voltarea propriilor ele'ente e re ea e c$treș ț

operatorii în cau#$.

*ne!a 2 stabile te în etaliu te+nolo)iile avute în veere pentru e#voltarea infrastructurii NGN înș

Ro'(nia!e/no%oii x-S0:DSH 7 Hinie i)ital$ abonatRe ea K?C DOCS-Sț

DOCS-S 7 Specifica ie -nterfa $ț ț Serviciu Cablu Data Over

!e/no%oii "!!x:?//B ?ibra la cl$ire?//B 7 GPON Re ea Optic$ Pasiv$ Gi)abitț

?//K ?ibr$ la cas$?//N ?ibr$ la nouri i ?//C ?ibr$ la borur$ș

!e/no%oii 1ire%ess: acces $obi% Broadband/e+nolo)ie 8i9*JStandard 0!E 3volu ie pe ter'en lun)ț



eneficii ate#tate din dezvoltarea NGN road'and NGN<urile /e+nolo)iei -nfor'a iei i Co'unica iilor 3lectronice < -/3C < au un rolț ș ț

atotcuprin#$tor în introucerea e co'unica ii i infor'a ii în toate procesele econo'ice i socialeț ș ț ș

i are un i'pact în toate celelalte linii e 'are prioritate e ac iune ale *)enei i)itale O 'aiș ț

bun$ )uvernan $A 3!celenta în 3uca ieA Pro!i'itate în asisten a 'eical$A 9obilitate inteli)ent$.ț ț ț

-nvesti iile în NGN<-/3C vor constituiA ca atareA unul intre cei 'ai 'ari factori e iferen iere aț ț

*)enei i)italeA e#volt(n o arie e e!celen $ în speciali#are econo'ic$A cu a'bi ia consoli$riiț ț

inustriei i serviciilor pe care le fac un cuv(nt pentru calitate i co'petitivitate în spa iulș ș ț

econo'ic european i pe pia a 'onial$.ș ț

De#voltarea *)enei Di)itale va conuce la e#voltarea unui cluster inustrial al c$rui scop ester$sp(nirea interna ional$ a solu iilor e#voltate în scopul e a 'oerni#a societatea i econo'iaț ț ș

ro'(neasc$A cre terea procentului in P-BA atorat e!porturilor in sectorul te+nolo)ic iș ș

conuc(n la o cre tere a capacit$ ii e e!port a altor sectoare care folosesc instru'ente puse laș ț

ispo#i ie in i'pulsul e a î'bun$t$ i platfor'ele te+nolo)ice.ț ț

9ai 'ultA stuiile arat$ c$ o cre tere cu 1&I a )raului e penetrare a re elelor în ban$ lar)$ uceș ț

la o cre tere e 1<1A5I in prousul intern brut.ș

&ursa: Taboul de bord 'genda igitală pentru )om*nia, +omisia uropeană .1/

%

Numărul de conexiuni fixe broadband connections la 100 de locuitori



Principalul ocu'ent e politici care stau la ba#a interven iei statului i stabilirea efectelor ț ș

preconi#ate sunt prev$#ute în sec iunile e e#voltare a sectorului /-C in Pro)ra'ul Opera ionalț ț

Sectorial Cre terea Co'petitivit$ ii 3cono'ice < 9inisterul 3cono'iei i ?inan elor Ro'(nia.ș ț ș ț

6nele intre e!tractele 'ai relevanteA cu privire la cre terea econo'ic$ sunt reprouse 'ai >os.ș

0=n confor'itate cu Strate)ia HisabonaA /-C sunt vitale pentru cre terea prouctivit$ iiAș ț

î'bun$t$ irea co'petitivit$ ii i reucerea isparit$ ilor econo'ice re)ionale.ț ț ș ț 0 Contribu ia /-C la cre terea econo'ic$ epine e caccesul la -nternet L.ț ș

0 Datele confir'$ c$ solu iile /-C sunt )reu isponibile pentru absorb ia )eneral$ e afaceri Lț ț

0Situarea Ro'(niei co'parativ cu celelalte state 'e'bre are un i'pact ne)ativ asupraco'petitivit$ ii na ionaleA eoarece utili#area calculatorului i accesul la internet sunt factoriț ț ș

i'portan i pentru e#voltarea econo'ic$.ț

0*v(n în veere nevoia 'are e investi ii transfrontaliereA isponibilitatea serviciilor în ban$ț

lar)$ repre#int$ un ele'ent esen ial în spri>inirea co'unit$ ilor locale în atra)erea e fonuriț ț

L....

"ostul dezvoltrii NGN

Costurile esti'ate e e#voltare a infrastructurii NGN în Ro'(nia la un nivel care poate spri>iniobiectivele Strate)iei *)enei Di)itale 2&2& pentru Ro'(nia sunt esti'ate a a>un)e p(n$ la unnivel între 2,2 %a .,. $%rd, Euro func ie e te+nolo)ia aleas$. Din aceste costuri 2 'lr. 3uro suntț

esti'ate a fi necesare bac:bone<ului NGN i e#volt$rii bac:+aul în ti'p ce su'a între 1., i ,.5ș ș

'lr. 3ste necesar$ pentru e#voltarea NG* func ie e te+nolo)ia aleas$. *ceste costuri vor fiț

acoperite oar par ial e investi ii private iA astfelA o finan are esti'at$ eț ț ș ț 3,4 p5nă %a 6,4 $%rd,Euro este e a teptat s$ provin$ in surse e finan are public$ i E sau in alte surse.ș ț ș

Esti$ări%e de $ai sus se bazează pe ur$ătoare%e ipoteze:• *'bele te+nolo)iiA at(t cea terestr$ c(t i cea f$r$ fir va fi utili#at$ în i'ple'ent$rile NGNș

ce au ca scop atin)erea eficient$ a obiectivelor *D 2&2& principiul neutralit$ ii te+nolo)iceț

• *coperirea e!istent$A a servit ca ba#$ pentru ientificarea evolu iilor NGN necesare iț ș

afir'$rii necesit$ ilor e interven ie o +art$ actuali#at$ a infor'a iilor e acoperire aț ț ț

serviciilor este pus$ la ispo#i ie e c$tre or)anis'ul e re)le'entare ro'(nescA *NCO9 laț

aresa https:00statisticaancomorgro:"...0sscpds0public0service+overage2gmap• De#volt$ri ulterioare a istribu iei e vite#$ foarte riicat$A precu' i bac:+aul F bac:boneț ș

al infrastructurii i E sau up)rae<uri ale celor e!istenteA în su'$ e M 15& 'ii :' sunt esti'ateș

a fi necesare în spri>inul i'ple'ent$ri orite a re elei NG*.ț

Nu'eroase stuii O3CD 2&&A 8-@ 2&&A ?rancisco Caio 2&&A *nalss 9ason 2&&%

esti'ea#$ c$ p(n$ la &I in costurile le)ate e e#voltarea e noi re ele sunt repre#entate eț

costurile lucr$rilor civile. C+iar ac$ astfel e costuri ifer$ în func ie e te+nolo)ia utili#at$A cifreț

si'ilare au fost epuse e c$tre cei 'ai 'ul i intre responen ii consult$rilor publice la nivelț ț

european1&. Confor' acelora i sona>eA sus inute e feebac:<ul pri'it e la p$r ile în cau#$A arat$ș ț ț

c$ o parte se'nificativ$ a acestor costuri pot fi atribuite ineficien elor în procesul e e#voltare.ț

6nele intre aceste ineficien e pot fi eli'inateA iar costurile pot fi astfel reuse prin i'ple'entareaț

unor '$suri si'pleA cu' ar fi o utili#are pe scar$ 'ai lar)$ a -nfrastructurii fi#ice e!istenteA

1&

https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/serviceCoverage#gmap

https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/serviceCoverage#gmap



cooperarea cu furni#orii e utilit$ i i o 'ai bun$ cooronare a tuturor actorilor i'plica i înț ș ț

e#voltarea re elei.ț

9ai e!actA aici sunt aborate cele patru o'enii 'ariA care au fost ientificate la nivelul 6niunii3uropene ca repre#ent(n incontestabil factori ecisivi aresabili în te'eiul le)isla iei na ionaleț ț

i E sau co'unitare 1ș ineficien e sau nea*unsuri 'n uti%izarea Infrastructurii fizice existenteț

cu' ar fi eviA conucteA ca'ere e controlA )uri e vi#itareA ulapuriA st(lpiA piloniA instala ii eț ț

anteneA turnuri i alte construc ii e sus inereș ț ț A 2 %i$itări 'n ceea ce pri&e te co7dez&o%tareaș A ,ineficien e 'n acordarea autoriza ii%or de construc ii ci&i%eț ț ț la fel ca 4 %i$itări cu pri&ire %adez&o%tare 8 insta%are 'n interioru% c%ădiri%or,

Prți interesate6r'$toarele or)anis'e i E sau or)ani#a ii ar putea fi afectate în 'o e!pres e '$surile eș ț

reucere a costurilor e e#voltare a infrastructurii ca o 'eto$ pentru încura>area e#volt$rii ere ele în ban$ lar)$ e nou$ )enera ie NGNț ț

7 "urnizori de ser&icii de co$unica ii e%ectronice i operatori de re eaț ș ț operatori eco'unica ii electroniceAț ?urni#orii e utilit$ i publiceAț proprietari -nfrastructur$ fi#ic$A'unicipalit$ iA co'unit$ iA fonuri privateA antreprenori sau orice alte co'panii careț ț

inten ionea#$ s$ e#volte re ele e ban$ lar)$ sau care au solicitat accesul la propria re ea <ț ț ț

e!istent$ sau care ur'ea#$ s$ fie e#voltat$. 3le ar trebui s$ fie beneficiarii principalelor '$surilor e reucere a costurilor în eforturile lor e e#voltare a infrastructurii.

7 Autorită i pub%iceț cu' ar fi autorit$ ile localeA serviciul e urbanis'A ar+eolo)ieA e 'eiuț

i alte or)anis'e care eliberea#$ per'ise e acces la o'eniul publicA autori#a ii eș ț

construireA precu' i alte per'ise na ionale sau locale. Si'plificarea proceurilor e eliberareș ț

a per'isuluiA precu' i crearea e noi 'ecanis'e e cooronare i î'bun$t$ ireaș ș ț

transparen ei în ceea ce prive te lucr$rile publice i e utili#are a infrastructurii va cre teț ș ș șsarcinile a'inistrative ale unor autorit$ iț

7 9ontractan iț pentru efectuarea e lucr$ri publice pentru operatori i 'unicipalit$ i. Cre tereaș ț ș

eficien ei autori#a iei iA respectivA procesul e e!ecutare va sc+i'ba profilul cererii e serviciiț ț ș

specifice la astfel e întreprineri pe ter'en 'eiu i lun). Se a teapt$ o e#voltare sporit$ aș ș

re elelor e 'are vite#$ ca ur'are a econo'iilor )enerateA pentru a auce beneficiiț

co'paniilor care efectuea#$ lucr$ri publice.

7 Producători e ec+ipa'ente i te+nolo)ii in o'eniul e#volt$rii e re ele broaban.ț

De#voltarea accelerat$ i infrastructura aferent$ co'un$ cu' ar fi -nfrastructura fi#ic$A înș

special inter<utilit$ iA va uce la o cre tere a cererii e noi solu ii i va încura>a inovarea.ț ș ț ș

7 9onstructori: fir'ele e construc ii i e#voltatorii i'obiliari vor trebui s$ respecte noilețcerin e specifice referitoare la ec+ipa'entele in interiorul cl$irilorA cerin e care vor cre teț ț ș

valoarea cl$irilor nou<e#voltate.

7 9etă enii ro$5ni i $ediu% de afaceriț ș în ceea ce prive te efectele irecte sunt în cau#$A unș

acces sporit la -nfrastructura ?i#ic$ e!istent$ i o 'ai bun$ cooronare a e!ecut$rii lucr$rilor ș

e construc ii civile va înse'na lucr$ri e s$pat 'ai pu ineA ceea ce uce la o sc$ere aț ț

isconfortului urban inirectA accelerarea e#volt$rii re elelor e ban$ lar)$ va avea unț

11



i'pact po#itiv asupra )raului e ocupare a for ei e 'unc$A e<inclu#iuniiA accesului laț

servicii publice iA în )eneralA a nivelului e trai.ș

"ontextul de teleco*unica+ii din Ro*nia66

"adrul le-islativ

Ca ur'are a aer$rii la 6niunea 3uropean$ la 1 ianuarie 2&&"A Ro'(nia s<a aliniat cu irectiveleeuropene în privin a carului na ional e re)le'entare pentru co'unica iile electronice.ț ț ț

-irecti&a 33;86<38E9 a Parla'entului 3uropean i a Consiliului e 'oificare a Directivelor ș

2&&2E21EC3 privin un caru e re)le'entare co'un pentru re elele e co'unica ii electronice iț ț ș

e serviciiA 2&&2E1%EC3 privin accesul la re elele e re elele e co'unica ii electronice i laț ț ț ș

infrastructura asociat$A i 2&&2E2&EC3 privin autori#area re elelor i serviciilor e co'unica iiș ț ș ț

electronice a fost transpus$ în reptul intern prin Ordonan a de uren ă a Gu&ernu%ui nrț ț

6668366 pri&ind co$unica ii%e e%ectroniceț ,

0eea 6.<836 privin re)i'ul infrastructurii re elelor e co'unica ii electronice a intrat înț ț

vi)oare la ,1 octo'brie 2&12. Pre#enta le)e transpune preveerile Art, 66 iA respectivAș Art, 6 inDirectiva 2&&2E21EC3 privin un caru co'un e re)le'entare pentru re elele i serviciile eț ș

co'unica ii electronice Directiva<caruA publicat$ în urnalul Oficial al C3 Seria C3 HA nr. 1&ț

in 24 aprilie 2&&2.

Dre#tul la acces #e #ro#rietțiCap. - in noua He)e 154E2&12 asi)ur$ coni iile specifice în care un furni#or e co'unica iiț ț

electronice poate solicita i pri'i acces pe proprietatea public$ sau privat$.ș

Accesul la infrastructura #asiv*rt. 12 al Directivei Caru a fost transpus în le)isla ia na ional$ prin Cap. --- in noua He)eț ț

154E2&12 Cu toate acesteaA în practic$A nu au fost i'puse înc$ obli)a ii. He)ea 'anatea#$ț

autoritatea e re)le'entare pentru co'unica ii electronice *NCO9 pentru a e#volta înre)istr$riț

ale infrastructurii pasive e!istente.

"a'larea construcțiilor noi #entru acces la rețelele 'road'and=n confor'itate cu articolul ,& in noua He)e a infrastructuriiA efectiv$ in ianuarie 2&1,A laconstruirea e noi cl$iri e locuin e sauA euca ionaleA financiare i bancareA e birouri sauț ț ș

+oteluri pentru care este necesar un per'is e construc ie up$ 1 ianuarie 2&1, este obli)atoriuțs$ se în#estre#e E cable#e cl$irea pentru acces )enera ia ur'$toare.ț

Strateia u&erna$enta%ă de dez&o%tare a co$unica ii%or e%ectronice 'n bandă %ară 'nț

Ro$5nia pentru perioada 33; 7 36.A aprobate prin Orinul nr. 41E2&&% e'is e 9inisterulCo'unica iilor i Societ$ ii -nfor'a ionale.ț ș ț ț

Neutralitatea te.nolo-ic i calitatea serviciilor

12



Obli)a iile i'puse în pre#ent furni#orilor e servicii e co'unica ii electronice cu privire laț ț

neutralitatea te+nolo)ic$ sunt obli)a iile e transparen $ i'puse în te'eiul Directivei privinț ț

repturile cet$ enilor i transpus$ e *rt. 51A & i 1 in Oronan a e ur)en $ a Guvernuluiț ș ș ț ț

111E2&11. *NCO9 a etaliat aceste obli)a iiA în 2&1,A prin inter'eiul le)isla iei secunareA i aț ț ș

etaliat în 'o e!plicit tipurile e infor'a ii care ar trebui s$ fie pre#entate consu'atorilor iț ș

'etoele lor e trans'isie.Confor' Deci#iei Nr. 12&1E2&11 *NCO9 a stabilit inicatorii e calitate în ceea ce prive teș

furni#area e servicii e acces la -nternet i obli)a ia e a<i co'unica utili#atorilor.ș ț

Pia a serviciilor *cces broaban in Ro'(nia este caracteri#at$ printr<o concuren $ ba#at$ peț ț

te+nolo)ie în pia $ e!ist$ o 'are varietate e te+nolo)ii prin care sunt i'ple'entate re ele eț ț

*cces broaban.

Acces i interconectare

*corurile e interconectare -P sunt folosite e c$tre operatori locali 'ici OHO pentru

interconectare între ei 'arii operatori înc$ i'pun interconectare în veerea ter'in$rii unui apel evoce prin se'nali#are e tip SS". 24 e acoruri e interconectare -P e încetare a traficului evoce au fost înre)istrate e *utoritatea Na ional$ e Re)le'entare în Co'unica ii *NCO9. /o iț ț ț

operatorii ese'na i ca av(n o putere se'nificativ$ pe pia $ în pre#ent 51 e operatori pentruț ț

ter'inarea apelurilor fi!e i operatori pentru ter'inarea apelurilor 'obile au cel pu inș ț

ur'$toarele obli)a ii obli)a ia e transparen $A obli)a ia e neiscri'inareA obli)a ia e a furni#aț ț ț ț ț

servicii i e acorare a accesului la anu'ite facilit$ iA precu' i obli)a ia referitoare la controlulș ț ș ț

tarifelorA în ceea ce prive te interconectarea re elelor publice e telefonie operate cu re eleleș ț ț

publice e co'unica ii electronice instalateA operateA controlate sau oferite e al i furni#oriAț ț

iniferent e te+nolo)ia folosit$.

9i)ra ia re elelor fi!e la infrastructura e interconectare -P are loc într<un rit' lentA pe '$sur$ ceț țoperatorii 'ici e co'unica ii fi!e au e#voltat re ele irect pe infrastructura -PA în ti'p ce re eauaț ț ț

fi!$ a operatorului o'inant 'i)rea#$ încet spre infrastructura -P.

/'li-ații #rivind funda*entarea #e costuri a tarifelor #entru serviciile de acces laele*ente de infrastructur

Pia a ser&icii%or de acces %a e%e$ente de infrastructură (pia a nr, <)ț ț care inclue servicii eacces total sau parta>at la bucla local$ iA respectivA pentru infrastructura e canali#areA este inclus$ș

în Reco'anarea Co'isiei 3uropene nr. 2&&"E"%EC3 privin pie ele relevante e prouse iț ș

servicii in sectorul co'unica iilor electroniceA care pot for'a obiectul unei re)le'ent$ri e!<anteAț

în confor'itate cu Directiva 2&&2E21EC3 privin carul e re)le'entare co'un pentru re elele iț ș

serviciile e co'unica ii electronice.ț

Pe parcursul anului 2&&,A *NCO9 a ientificat pia a furni#$rii accesului neconi ionatA total$ sauț ț

parta>atA la bucla local$ const(n intr<o perec+e e fire 'etalice istorsionateA în scopul e afurni#a servicii fi!e e co'unica ii electronice în ban$ lar)$ i servicii e telefonie eicateț ș

publicului ca fiin relevant. 6r'$toarele obli)a ii sunt i'puse unui operator cu putereț

se'nificativ$ pe o ase'enea pia $ț 12 obli)a iile eț transparen ăț iș nediscri$inareA obli)a iile eț

1,



a per'ite accesu% i utili#area unor ele'ente specifice ale re elei i a infrastructuriiA obli)a ia e aș ț ș ț

p$stra o 'nreistrare contabi%ă separatăA i obli)a ia e aș ț contro%a tarife%eA inclusiv obli)a ia eț

funda$entare a tarife%or 'n func ie de costuriț 62.

Ca ur'are a reanali#$rii situa iei concuren iale peț ț pia a ser&icii%or de acces %a e%e$ente deț

infrastructură14

A 'en in(n obli)a ia e funa'entare a tarifelor în func ie e costuriA ființ ț țînso it$ e introucerea e noi plafoane tarifareA pe ba#a costurilor eficiente pentru furni#areaț

serviciilorA calculate e *NCO9 prin 'etoa HR*-C M.

$ituația actual a Aco#eririi Infrastructurii 'road'and %n Ro*niaRo'(nia a continuat s$ avanse#e spre reali#area obiectivelor stabilite în carul *)enei Di)itale pentru 3uropa în 2&12. *coperirea prin infrastructuri fi!e în ban$ lar)$ a popula iei iț ș

)ospo$riilor situate în localit$ i cu cel pu in un furni#or e servicii e acces la -nternet a a>uns laț ț

%&I la sf(r itul anului 2&1,A în ti'p ce totalul nu'$rului e linii e acces broaban fi! a a>uns laș

,.54&.&&& în ianuarie 2&1,.

Potrivit raportului anual *NCO9 i a atelor statistice publicate e c$tre autoritate pentru 2&12Aș

pia a e co'unica ii electronice a înre)istrat cre teri pe aproape toate se)'entele le)ate eț ț ș

serviciile e acces la internet în ban$ lar)$ în 2&12A iar accesul la internet 'obil a înre)istrat cea'ai 'are cre tereA e la 4A2 'ilioane e cone!iuni active ca la ,1 ece'brie 2&11 la "A1 'ilioaneș

cone!iuni active la ,1 ece'brie 2&12. *stfelA nu'$rul total e cone!iuni la -nternet Broaban aa>uns la 1&A 'ilioane la ata e ,1 ece'brie 2&12. =n ceea ce prive te /abloul e Bor *)enaș

Di)ital$ pentru Ro'(nia al Co'isiei 3uropeneA procentul pentru anul 2&1, referitor la acoperireacu infrastructur$ broaban la nivel na ional a a>uns la %&IA iar pentru #onele rurale procentul eț

acoperire este e "I. *coperirea na ional$ cu re ele e nou$ )enera ie NG* este e I inț ț ț

totalul )ospo$riilorA intre care 5I e in oar o cone!iune la internet e tip broaban.ț

De ase'eneaA confor' atelor raportate e c$tre furni#orii e telefonie fi!$A la ,1 ece'brie 2&12Anu'$rul e linii e acces la servicii e telefonie a înre)istrat o sc$ere e 5A4I co'parativ cusf(r itul anului 2&11A a>un)(n la 4.4, 'ilioane e liniiA în ti'p ce nu'$rul e abona i a sc$#ut laș ț

4A&1 'ilioane cu &A"I 'ai 'ic ec(t nu'$rul înre)istrat la ,1 ece'brie 2&11.

=n sectorul telefoniei 'obileA cu toate c$ nu'$rul total e utili#atori activi a sc$#utA traficul e vocea continuat s$ creasc$. 3!ist$ operatori i nu e!ist$ nici un Operator Re ea 9obil$ irtual$ș ț

9NOA în pre#entA pe pia a e co'unica ii 'obile in Ro'(nia. Ca ur'are a licita iilor eț ț ț

spectru or)ani#ate e *NCO9 în septe'brie 2&12A trei operatori i<au asu'at obli)a ii în ceea ceț

prive te spri>inul pentru Operator re ea 'obil$ virtual$. =n ceea ce prive te acoperirea cu internetș ț ș

broaban 'obil 4GA aceasta este e oar 25I in totalul popula iei.ț

=n ceea ce prive te situa ia pro)ra'elor auiovi#uale retrans'isia serviciilorA atele inic$ oș ț

cre tere e 5I in nu'$rul total e abona i pe parcursul anului 2&12A e la 5A"5 'ilioane ca la ,1ș ț

ece'brie 2&11 la A&, 'ilioane la ate e ,1 ece'brie 2&12.

Penetrarea e oferte pac+et la o sut$ e locuitoriA este e ,5A"IA repre#ent(n o cre tere cu %A5Iș

fa $ e anul preceent. Penetrarea e oferte ublu<pla i triple<pla a a>uns astfel la A 'ilioane.ț ș

14



=n conte!tul unei reveniri nesi)ure a econo'iei ro'(ne tiA investi iile în acest sector au sc$#ut cuș ț

5AI în anul 2&11 fa $ e anul preceentA e la 5% 'ilioane Q în 2&1& la 5," 'ilioane Q în 2&11Aț

investi iile repre#ent(n în acest fel un procent e 15A,I in venituriA peste 'eia e 12AIț

înre)istrat$ la nivelul 6niunii 3uropene. Ro'(nia esteA astfelA pe locul 14 în topul $rilor 63 înț

ceea ce prive te nivelul investi iilor în cau#$ i pe locul 1" în func ie e veniturile înre)istrate.ș ț ș ț

=n ciua conte!tului 'acroecono'ic nefavorabilA în coni iile în care at(t obiectivele stabilite laț

nivelul 63A precu' i co'porta'entul e consu' înre)istrat în pre#ent pe pia $ au i'pusș ț

e!pansiunea e!ponen ial$ a capacit$ ilor re elelor e co'unica ii electroniceA operatorii au începutț ț ț ț

e>a un proces a'plu e e!tinere a capacit$ ilor e!istente prin punerea în aplicare a stanarelor ț

e telefonie 'obil$ 4G i a te+nolo)iilor e ulti'$ )enera ie e acces la puncte fi!e.ș ț

$itua+ia actual a %nre-istrrii serviciilor de 'road'and %n Ro*nia

Confor' rapoartelor se'estriale ale *NCO915

A cererea pentru servicii e internet e tip broaban1 a înre)istrat într<aev$r o e!plo#ie încep(n cu 2&& 7 at(t în ceea ce privetete+nolo)iile fi!e c(t i cele 'obile.

Nu$ăru% tota% de conexiuni fixe %a acces internet de tip broadband în Ro'(nia a atins ,A5'ilioane la ,1 ece'brie 2&12A o cretere e ,I co'parativ cu valoarea înre)istrat$ la ,1ece'brie 2&11. *stfelA penetrarea ser&icii%or fixe de internet de tip broadband a atins lasf(ritul lui 2&12 procentul e 1AI la 1&& locuitoriA cresc(n cu IA co'parativ cu valoareaînre)istrat$ la ,1 ece'brie 2&11 i respectivA procentul e 4%I e )ospo$rii.

Pentru anul 2&1,A confor' Co'isiei 3uropeneA in totalul nu'$rului e )ospo$rii in Ro'(niaA

5I in acestea e in o cone!iune la internet broaban.ț

3igura 4 5 volu6ia numărului de cone$iuni fi$e

15



Hiniile NG*A ca procenta> in totalul liniilor broabanA a atins I în e 2&1,A cel 'ai 'are procenta> in 63 i 'ult peste 'eia e 2&IA în vre'e ce liniile NG*A ca procenta> la nivelul populaieiA a atins 11I în ianuarie 2&12A i e ase'eneaA peste 'eia 63 ,I. =n 2&1,A 55I in

liniile broaban fi!e e 'are vite#$ erau cu cel pu in ,& 9bpsA 'ult sub 'eia 63 e 5.IAț

ur'ate e 2".%IA cu vite#a între ,& 9bpsA vite#a 1&& 9bps 'eia 63 e 11.1I i procent e25I pentru 'ai 'ult e 1&& 9bps i peste ,.1I in 'eia 63. Penetrarea te+nolo)iilor 'obilee tip broaban 4G a atins 25I acoperire in total popula ieA sub 'eia 63 e 5%I.ț

Continu$ s$ persiste iferena intre 'eiile urbane i ruraleA penetrarea în 'eiul urban fiin'eninut$ la un nivel e c(te va ori 'ai 'are ec(t cea in 'eiul urban 7 &.2IA co'parativ cu2,.4"IA în funcie e nu'$rul e )ospo$rii.

Conexiuni acces internet în funcţie de viteză

Nr, 9ea $ai bună &iteză de do+n%oad Nu$ăr deconexiuni

(26,3=,36)

Nu$ăr deconexiuni

(26,6,36)1 144 :bps T 2 9bps 5".2&& %.,&&2 U 2 9bps T 1& 9bps 1.&5,.&& "".,&&, U 1& 9bps T ,& 9bps "1"."&& %,5.&&4 U ,& 9bps T 1&& 9bps 1.&&2.1&& %.&&5 1&& 9bps 5"."&& %.%&&

!O!A0 2,<6>,.33 2,.<3,433

=n ceea ce privete te+nolo)iile folositeA piaa r$'(ne sub 'onopolul cablului coa!ialA !DSHA ar i

a cone!iunilor e cablu 6/PE?/PA cu o penetrare foarte sc$#ut$ a soluiilor ba#ate pe fibr$ optic$

1"

.Conexiunile de accesare internet în funcţie de tehnologii

Nr, !e/no%oie Nu$ăr conexiuni(26,6,36)

"ără NGA (Non7NGA)1 !DSH 5,.&&2 Cablu 'oern ,&4.5&&, ?8* 21.4&&4 Satelit ,&&5 *ltele non<NG* 55.&&&

NGA DSH 14".4&&" ?//K %%.&& ?ibr$ la cl$ire < 3t+ernet M H*N 1.,,."&&% Cablu NG* 14.1&&1& *ltele NG* 2"".&&&

!O!A0 2,.<3,433Puncte pub%ice de acces %a internet 1I "I ,.21"

1



6lti'ele cifre puse la ispo#iie e c$tre *NCO9 inic$ faptul c$ un total e ,.5 'ilioane e liniifi!e broaban in Ro'(nia în ianuarie 2&1,. Structura pieei e tip broaban inclue %4 eoperatori e furni#are acces fi! internet e tip broabanA intre care 4& prin reelele e cabluA 2&1 7 prin fibr$ optic$A 1"" 7 prin raioA 12 in !DSHA ""& in cablu 6/P E ?/P.

Penetrarea NG* ca procenta> al tuturor liniilor a crescut e la 4I în 2&12 la I în 2&1,A i la11I linii NG* ca i procenta> in populaieA e 2 ori 'ai 'ult co'parativ cu 'eia 63 e I.

3igura " 5 volu6ia numărului de cone$iuni fi$e în raport cu tehnologii

*stfelA este evient c$ ulti'ele evoluii ale investiiilor private broaban sunt reali#ate 'aie)rab$ în te+nolo)ii NGN ec(t în te+nolo)ii 'oteniteA în fapt operatorii 0s$rin etapete+nolo)ice i folosin cele 'ai noi te+nolo)ii e#voltate în lu'ea lar)$. Cu toate acesteaA acestete+nolo)ii cer investiii 'a>ore care sunt înt(r#iate e sectorul privat în ceea ce privete re)iunilein Ro'(nia 'ai puin populate sau 'ai slab e#voltate in punct e veere econo'icA atorit$

recuper$rii pe ter'en lun) a unor astfel e investiiiA ceea ce face s$ fie v$#ute ca investiiinefavorabile pentru investitorii in o'eniul privat. *stfelA au fost ientificate e c$tre *NCO9astfel e 0puncte albeA escrise în capitolul e 'ai >os.

1"



Puncte al'e1 i dezvoltarea infrastructurii de road'and %n aceste zone(Proiectul R/N34)

=n #onele insuficient eservite 0albeA aa cu' au fost efinite în Hiniile irectoare pentru

BroabanA în care profitabilitea inerent$ a investiiei în infrastructura broaban este sc$#ut$A nicire)le'ent$rile e! ante nici '$surile pentru cerere nu vor suficiente pentru a pune în aplicareserviciile broaban. aloarea sc$#ut$ a profitabilit$ii este atorat$A în principalA e nu'$rul reuse GDP e )ospo$rie in #ona rural$. *v(n în veere investiia relativ 'are necesar$ în #oneleinsuficient eserviteA e!ist$ o anali#$ raional$ puternic$ pentru intervenia public$A cu scopul e areuce ivi#iunea i)ital$ in accesul broabanA un factor 'a>or în spri>inirea co'unit$ilor locale e atra)ere e investiiiA facilitarea tele;or:A furni#area e servicii e s$n$tate iî'bun$t$irea oportunit$ilor eucaionale i )uverna'entale i o cone!iune e i'portan$ critic$la infor'aie. -ntervenia public$ va eter'ina operatorii in sectorul privat s$ continue s$investeasc$ în #one în care nu ar investi confor' stanarelor co'erciale nor'aleA atorit$ profitului sc$#ut revenit in capitalul an)a>at.

Cu toate acesteaA isponibilitatea serviciilor aecvate broaban ar fi benefice intr<o perspectiv$econo'ic$ 'ai lar)$A e e!e'plu atorit$ efectelor po#itive e tip spill<over asupra econo'iilor locale cu' ar fi activitatea crescut$ econo'ic$A crearea e locuri e 'unc$ i p$strarea.Disponibilitatea pentru astfel e servicii ar î'bun$t$i e ase'enea accesul tuturor actorilor societ$ii la un set e servicii eseniale ale 'i>loacelor e co'unicareA î'bun$t$in coe#iuneasocial$ i re)ional$.

=n situaia pre#entat$ la acest 'o'entA eforturile pentru instru'ente alternative inclusiv sti'ulareasolicitat$ i re)le'ent$rile e! ante nu au re#olvat proble'e asociate lipsei furni#$rii e tip broaban în aceste #one vi#ate. Consier$' c$ c+iar i cu un efort 'are e '$suri e infor'are ire)le'entareA nu va fi posibil$ atin)erea obiectivului e isponibilitatea 'are pentru furni#areainternetului e 'are vite#$ f$r$ a>utorul Statului. Operatorii co'erciali nu au e cele 'ai 'ulte oristi'ulente co'erciale pentru a up)raa reelele e!istenteA av(n în veere c$ în #onele cu ensitate'ai 'ic$ e populaie nu se ateapt$ s$ obin$ un profit aecvat al investiiei iniiale.

=n ur'a centrali#$riiA s<au obinut ur'$toarele re#ultate utile în e#voltarea infrastructurii re?e%eina?iona%e de bandă %ară de nouă enera?ie: - =n 2.,&" e localit$i 1.4"I nu e!ist$ antene locale pentru reelele e co'unicaie e

ban$ lar)$.- =n .&4 e localit$i 4.5I nu e!ist$ capete e reea e co'unicaie e ban$ lar)$.- =n ,. localit$i 2%.25I nu e!ist$ furni#ori e servicii e co'unicaie e ban$ lar)$.

- =n 21& localit$i e!ist$ operatori privai care intenionea#$ s$ e#volte reeaua e ban$lar)$ în ur'$torii , ani. Docu'entele care atest$ aceast$ intenie au fost pre#entate în oar 5 in cele 21& e ca#uri.

Co'binaia intre aceste re#ultate au us la o list$ e 2.2 e localit$i une nu e!ist$ reele e ban$ lar)$ nici în #ona e Vloop bucl$ local$A nici în #ona bac:+aulA i une nu e!ist$ niciointenie 'anifestat$ e operatorii privai în veerea unei astfel e investiii.

1



Prin ur'areA un nu'$r e ", e localit$i au fost selectate eclarate eli)ibile spre a fi incluse înstrate)ia e e#voltare a infrastructurii finanat$ e stat proiectu% RoNet, *ceste localit$i au fost)rupate în " #one bine ec+ilibrate < at(t in perspectiv$ econo'ic$ c(t i investiional$ < i au fostf$cute isponibile spre concesiune e tipul Desi)n<Construcie<Operare licitaie public$.

*cest pro)ra' este finanat prin pro)ra'ul naional POS CC3A at(t in ?inanare 3uropean$2.I c(t i )uverna'ental$ 1".4I i va e'ara în 2&14. Confor' caietului e sarciniA reelelevor trebui esf$urate în pri'ii oi ani ai proiectului.

3igura ! 5 efinirea celor 4 zone în aria de dezvoltare bac7haul )89T

Proiectul RoNet are ur'$toarele obiectivea. 9ivelarea diferen6elor în materie digitală din 6arăA pun(n la ispo#iie coniiile

favorabile pentru ca toat$ populaia Ro'(niei s$ poat$ accesa infrastructura e co'unicaiielectronice avansate iniferent e locul e o'iciliu.

b. romovarea concuren6ei în sectorul comunica6iilor electronice de bandă largă Datorit$faptului c$ proiectul va e#volta infrastructura e ban$ lar)$ care va eveni isponibil$tuturor operatorilor care intenionea#$ s$ furni#e#e servicii utili#atorilor finali in anu'ite#oneA re#ultatele proiectului vor contribui irect la pro'ovarea concurenei i la pro'ovarea noilor oportunit$i e afaceri.

c. 'ccelerarea proceselor de dezvoltare a societă6ii informa6ionale din )om*nia

*stfelA i'ple'entarea proiectului în #onele rurale in Ro'(nia va furni#a coniiile favorabile pentru

a accesul populaiei la e<servicii i e<coninut iA e ase'enea la locuri e 'unc$ prin interneti înv$$'(nt la istan$.

b folosirea e c$tre co'panii a /-C pentru iferite activit$i.

1%



c 'oerni#area activit$ii birourilor a'inistraiei publice i furni#area e e<servicii.

Din 'o'ent ce pre#enta '$sur$ are în veere astfel e #one albeA acolo une cone!iunea e ban$ lar)$ nu este isponibil$ în pre#ent i une nu sunt planuri ca investitorii privai s$esf$oare o astfel e infrastructur$ în viitorul apropiatA consier$' c$ obiectivele Proiectului

RoNet se alinia#$ obiectivelor europene cu privire la coe#iune i e#voltare econo'ic$.

4endin+e #rezente i viitoare #entru serviciile de and 5ar-

Se aprecia#$ c$ nu'$rul e cone!iuni e ban$ lar)$ fi!eA ba#ate pe cele trei te+nolo)iiA va creteîncet 1A stabili#(nu<se la apro!i'ativ 4 'ilioane e cone!iuni. Consier$' c$ r$sp(nirea estee>a 'are în 'eiul urbanA în ti'p ce în 'eiul ruralA ei pre#int$ oportunit$i e cretereA suntnecesare investiii substaniale pentru e#voltarea soluiilor fi!e e -nternet.

3igura 1. 5 volu6ia numărului de cone$iuni fi$e cablu

Răsp5ndirea ser&icii%or $obi%e de bandă %ară de Internet a atinsA în pri'a >u'$tate a anului2&12A ,.4I in nu'$rul e locuitori. Din cele .%2 'ilioane e cone!iuni 'obile e ban$ lar)$raportate în pri'a >u'$tate a lui 2&12A 5."& 'ilioane au fost furni#ate prin te+nolo)ii 3<DOA ,Gsau ,GM.

=n ciua nivelului sc$#ut e literaie în r(nul populaiei rurale in Ro'(nia cea 'ai sc$#ut$ rat$in 63A 'ai 'uli factori vor fi eter'inani pentru cererea e servicii e -nternet e ban$ lar)$în viitor- Creterea isponibilit$ii serviciilor e e<Guvernare- Creterea isponibilit$ii serviciilor e e<S$n$tate < accesarea acestor servicii in #onele

rurale vor auce beneficii se'nificative pentru )rupurile sociale respective- Necesitatea e co'unicare cu ro'(nii care locuiesc peste +otare

2&



- Creterea isponibilit$ii unor servicii e /-C e e!e'plu pl$i electroniceA servicii bancare 'obile.

- *ccesibilitatea crescut$ pentru aceste servicii creterea puterii e cu'p$rare i în acelaiti'p sc$erea preurilor la serviciile e acces E pac+ete

3igura 11 5 volu6ia numărului de cone$iuni mobile

Ca o tenin$ viitoareA esti'$' 1% c$ rata e cretere susinut$ a unui nu'$r e cone!iuni 'obile la-nternet va continuaA în ciua 'ai 'ultor factori e fon < spre e!e'pluA populari#area in ce în ce'ai 'are a telefoanelor inteli)ente i a tabletelor i introucerea te+nolo)iei 4G H/3. Ne atept$'caA pe ter'en lun)A r$sp(nirea cone!iunilor la -nternet s$ fie co'parabil$ cu cea a telefoniei'obile2& 22." 'ilioane e cartele S-9 active în pri'a >u'$tate a anului 2&12 < în special lu(n înconsierare strate)iile anunate e c$tre operatorii 'obili cu privire la ataarea opiunilor e ate laorice pac+et e voce.

3igura 1 5 rognoza pentru numărul de cone$iuni mobile

21



3sti*rile 36R/$4A4 cu #rivire la "o*unica+iile de and 5ar- dinRo*nia

Confor' atelor 3urostat21 cu privire la r$sp(nirea cone!iunii e ban$ lar)$ la -nternet în 2&12A

Ro'(nia continu$ s$ r$'(n$ sub 'eia european$ în ceea ce privete inicatorulA at(t în ceea ce privete a)enii econo'ici i instituiile publiceA c(t i în se)'entul re#ienial.

3igura 1; 5 iagramele gradului de penetrare

22



2,



.

24



25



Planul de Investi+ie %n Infrastructura RNG*coperirea reelelor e acces e ban$ lar)$ ba#ate pe te+nolo)ia fi!$ e teren atin)e p(n$ la=4,@ -S0A 64,<@ -S0A .<,4@ "!!P i respectiv .,. @ -O9SIS 2,3 cablu

=n ceea ce privete reelele 'obile e ban$ lar)$ e accesA acoperirea reelelor SPA este în pre#ent e ;=,@ in )ospo$rii i a reelelor 1iCAD < .4,<@ respectiv 2,=@ a canalelor 0!E'arile orae. Cu toate acesteaA oar r$sp(nirea reelelor H/3 poate fi consierat$ ca întrunetecerinele RNG în ceea ce privete vite#a cone!iunii.

3ste i'portant e notatA e ase'eneaA faptul c$ e!ist$ o e#voltare se'nificativ$ a infrastructuriinaionale e ban$ lar)$ e nou$ )eneraie care are loc în Ro'(nia prin folosirea unei 'ari )a'ee te+nolo)ii e teren !DSHA ?//!A DOCS-S ,.& cablu sau te+nolo)ii raio 8i9*JEH/3Aei ar trebui 'enionat c$ investiiile în infrastructura RNG a înre)istrat un rit' 'ai lent )enerate conte!tul )eneral efavorabil al econo'iei ro'(neti.

3sti'$' c$ p(n$ în 2&2& < în lipsa unor sti'uli consierabili e!. intervenia public$E sti'uliA co<finanare sau finanarea prin )ranturi etc. < rit'ul e#volt$rii infrastructurii naionale e acces

prin internet e ban$ lar)$ e nou$ )eneraie va fi i 'ai încetA i investiiile în #onele rurale iurbane 'ici vor r$'(ne escoperite < #one cu ensitate 'ic$ i putere e cu'p$rare a populaieisc$#ut$ < nu este viabil$ in punct e veere econo'ic$ profitabil$.

Pro-noz cu #rivire la Investi+iile %n Infrastructura de Acces de NouGenera+ie

Hu(n în consierare staiul curent al investiiilor în infrastructura reelelor e co'unicaieA i e

ase'enea pro)no#a cu privire la fortificarea pieei i e#voltarea parteneriatelor intre operatoricu scopul e a 'oerni#a infrastructura e accesA se esti'ea#$ c$ p(n$ în 2&2& apro!i'ativ %&Iintre )ospo$riile in 'eiul urban vor avea acces fi! la co'unicaiile *NG capabile s$ asi)urevite#e e acces la internet e 1&& 9bps. *stfel e esti'$ri epinA totuiA e politicile e acces lao'eniul public i la autori#area reelelor aeriene e c$tre autorit$ile locale.

=n ceea ce privete 'eiul ruralA esti'$' faptul c$A în lipsa unei intervenii irecte a Statului înveerea finan$rii infrastructurii e accesA rata e e#voltare a reelelor *NG va r$'(ne sc$#ut$.De aceea ur'$torul fapt este acceptat e c$tre inustrie22 p(n$ în 2&2& procenta*u% deospodării din $ediu% rura% cu acces %a ser&icii%e de co$unica?ie fixă %a &iteză de peste 23Cbps nu &a depăi .3@ 'n ti$p ce procenta*u% de ospodării cu acces %a &iteze de peste

633Cbps nu &a depăi 3@,

*stfelA pentru atin)erea obiectivelor propuse în carul *)enei Naionale pentru 3uropaA (1..#acoperă re6elele de acces de viteze de peste ;.Mbps <i o acoperire minimă de =.# cu re6ele deacces la viteze de peste 1..Mbps p*nă în .., esti'$' c$ volu'ul necesar e finanare public$este e &."< 1." 'iliare 3uroA în funcie e te+nolo)ia luat$ în consierare i e scenariile ee#voltare a acoperirii în 'eiul ruralA respectiv urban2

VDSL FTTP HFC DOCSIS 3.0 LTE

Privat: 1,801,782,166 761,462,548 620,411,657 1,419,389,394

Public: 1,710,620,834 1,548,849,692 699,099,093 1,505,286,786

olu'ul e finanare public$ va trebui s$ asi)ure iEsau s$ susin$ e#voltarea infrastructurii e



ban$ lar)$ < prin '$suri e intervenie e c$tre activitatea public$ sub for'a e subveniiA sti'ulie!. scutirea e ta!e iEsau )ranturi.

"ostul structuriiCosturile incluse în acest calcul se refer$ e!clusiv la co'ponentele e acces i inclue

- 3le'ente pasive e reelistic$ fibr$ optic$A traseele cablurilorA 'ateriale e securitate- Costul forei e 'unc$- 3c+ipa'ente pentru reele active- Construcia e tubulatur$Ecanale e acces- Desi)n- *utori#aii- 9ana)e'entul e proiect- Dep$irea ter'enelor

Costurile ele'entelor bac:+aul sau e infrastructur$ e ba#$ nu au fost luate în calcul.

=n consecin$A costul e esf$urare pe abonat este apreciat la 4&& i "2& 36RA în funcie ete+nolo)ia folosit$A în 'o se'nificativ 'ai 'ic ec(t cel e 15&&<,5&& 36REabonat luat încalcul în ca#ul unei esf$ur$ri e!clusive e bac:+aul.

7etodolo-ieDep$irea esti'$rilor au fost calculate în ba#a unui set e presupo#iii pre#entate în *ne!a i înur'$toarea 'etoolo)ie

1. 6n nu'$r e trei )eo<tipuri au fost efinite pentru cele 41 e >uee ale Ro'(niei'a>oritatea #onelor ruraleA #one urbane ens publicate i #one urbane 'ai puin populate

2. Diferena intre acoperirea actual$ i obiectivele *D 2&2& *)enei Di)itale 2&2& a fostientificat$ pentru fiecare intre te+nolo)iile in #onele acestea rurale respectiv urbanenivelul )ospo$riilor < ve#i *ne!a ,

,. -nvestiiile necesare sunt esti'ate s$ a>un)$ la oricare intre )ospo$riile in #onele acestei au fost furni#ate e operatori pe urata consultaiilor în )rupurile e 'unc$ pentrufiecare intre te+nolo)iile e esf$urare a reelei luate în consierare oar accesul lareea < a se veea *ne!a aceste esti'$ri au fost aplicate )olului care trebuia acoperit

4. ='p$rirea finan$rii esti'ate între surse public i private a fost calculat$ în confor'itatecu esti'$rile pre#entate în *ne!a 2& < &I privat vs. public pentru #onele rurale i1&&IA &<2&I i respectiv & < 4&I pentru #onele urbane ens populateA puin populate irespectiv #onele în )eneral rurale.

5. 6n nu'$r e scenarii e acoperire a e!tinerii au fost luate în calculA up$ cu' sunt

escrise 'ai >os.

Desfurarea Infrastructurii Re+elei ac8.aul i de az de Nou Genera+ie

I*#le*entarea #roiectului RoN34Dei concurena pe piaa e co'unicaii electronice a crescut consierabilA aceasta esteconcentrat$ în #onele urbane 'ulte intre #onele rurale sunt #one albeA f$r$ acoperire e ban$lar)$. =n ur'a procesului e consultare cu furni#orii e co'unicaii electroniceA niciun operator nu

i<a e!pri'at intenia e a e!tine în ur'$torii trei ani reelele e ban$ lar)$ în #onele albe e>ae!istente. Prin ur'areA populaia care locuiete în #onele albe va r$'(ne escoperit$ < nici '$c$r prin accesul e ban$ lar)$ e ba#$ < ac$ nu se va face u# e intervenia publicului.



Hu(n în consierare beneficiile accesului e ban$ lar)$ pentru co'unit$ile locale în atra)ereaco'paniilorA f$c(n posibile locurile e 'unc$ prin internetA furni#area e servicii sanitare iî'bun$t$irea eucaiei i a accesului la serviciile publiceA )uvernul ro'(n a ecis s$ susin$Proiectu% RoNet at5t prin fonduri #E c5t i de %a buetu% na?iona%,

Confor' stuiului preli'inar al 9-SA su'a total$ a fonurilor isponibile e la *!ele e Prioritate, < SOP -3C < apro!i'ativ 4 'il 3uro < a fost consierat$ pentru acoperirea nevoilor e finanare pentru o acoperire a 'ai bine e %&I intre cele ,4 localit$i consierate #one albe.

/otuiA confor' stuiului e fe#abilitate a Proiectului RON3/A oar ", intre localit$ileselectate au fost consierate eli)ibile i vor fi otate cu reele e istribuieEbac:+aul cucapacitatea între 1&&9bps i &&9bps pri'ul an up$ esf$urare. *ceste reele vor face

posibil$Eîncura>a concurena la nivel local în veerea e#volt$rii private a reelelor locale eaccesA furni#(n oportunit$i e)ale i convenabile e conectivitate a acestor reele *NG la reeauanaional$.

3xtinderi ulterioare ale rețelelor 'ac8.aul i 'ac8'one (20! 9 2020)=n ti'pul e!erci iului bu)etar 2&14 < 2&2&A evolu iile ulterioare ale acoperirii na ionale aleț ț ț

re elelor e ulti'$ )enera ie NGN bac:bone i bac:+aul vor fi activaet e c$tre GuvernA fie prinț ț ș

lansarea e noi pro)ra'e e a>utor e stat sau prin luarea e '$suri supli'entare care vor încura>ainvesti iile private în infrastructura e ban$ lar)$ NGN. *stfel e evolu ii vor ur'a anali#ele eț ț

pia $ < fiin efectuate perioic e c$tre *utoritatea Na ional$ pentru *'inistrare i Re)le'entareț ț ș

în co'unica iiA *NCO9 < care va 'onitori#a îneaproape evolu iile e pe pia $ i va ientifica Aț ț ț ș

astfel Vpetele albe i nevoile corespun#$toare pentru interven ii )uverna'entale.ș ț

Se esti'ea#$ c$ în pre#entA instalarea infrastructurii NGN bac:+aul F bac:bone la o calitate careînepline te cerin ele obiectivelor *)enei Di)itale 2&14 < 2&2& pentru penetrarea NG*ș ț

verificare poart$ e acces e re eaA ep$ e te su'a e 2 'iliare 3uroA în ti'p ce "5& eț ș ș

'ilioane 3uro este necesar pentru 'oerni#area re elelor e!istente în #onele urbaneA iar 1A25ț

'iliare 3uro repre#int$ nevoile e finan are pentru i'ple'entarea e acoperire NGN în #oneleț

rurale.

9$surile e interven ie e stat necesare în V#onele albe vor fi ecise în func ie eț ț criterii iș

nor$e e re)le'entareA a a cu' este escris 'ai >os ș

a cartare i analiză detaliată a acopeririiș *NCO9 s$ pun$ în aplicare o cartare a infrastructurii

na ionale e teleco'unica ii E ban$ lar)$A confor' obli)a iilor i'puse e He)ea nr. 154E2&12.ț ț ț

b consultarea publică toate '$surile vor fi co'unicate public i consultarea public$ va per'iteș

p$r ilor interesate i opiniei publice s$ fie e!pri'ate la nivel na ional.ț ș ț

c 8 procedură de cerere de oferte competitive ori e c(te ori autorit$ ile care acor$ spri>inul lor vor ț

selecta un operator pentru a construi i E sau )estiona infrastructura subven ionat$A va fi or)ani#at$ș ț

o cerere e oferte. 8ferta cea mai avanta>oasă din punct de vedere economic în carul unei proceuri e cerere e

oferteA autoritatea e acorare a spri>inului va stabili criteriile e atribuire calitative pe ba#a c$rora

vor fi evaluate ofertele epuse e e!e'pluA aborarea priorit$ ilor e acoperire A co<finan areA etcț ț

e 9eutralitatea tehnologică în principiuA serviciile în ban$ lar)$ pot fi furni#ate prin inter'eiulunei platfor'e e infrastructuri e re ea ba#ate pe cabluA f$r$ cabluA satelit i te+nolo)ii 'obileA sauț ș



pe o co'bina ia acestora. *stfel viitoarele oferte nu vor favori#a sau e!clue o anu'it$ te+nolo)ieț

sau platfor'$ e re ea.ț

f ?tilizarea infrastructurii e$istente. *v(n în veere c$ posibilitatea e a re<utili#a infrastructura

e!istent$ este unul intre principalii factori care eter'in$ costurile le)ate e introucerea e

co'unica ii e ban$ lar)$A )uvernul va încura>a ofertan ii s$ utili#e#e infrastructura e!istent$ț ț

isponibil$A pentru a evita uplicarea inutil$ i ineficient$ a resurselor i pentru a reuce su'eleș ș

alocate pentru finan area public$.ț

) 'ccesul integral . 'ccesul integral efectiv a ter elor la o infrastructur$ e ban$ lar)$ subven ionat$ț ț

este o co'ponent$ obli)atorie a oric$rei '$suri e stat pentru a spri>ini co'unica iile e ban$ț

lar)$. =n specialA accesul inte)ral per'ite operatorilor ter i s$ concure#e cu ofertantul selectat c(nț

un astfel e ofertant este pre#ent i la nivelul pie ei cu a'$nuntulA consoli(n astfel oferta iș ț ș

concuren a în o'eniile vi#ate e '$sur$A evit(n în acela i ti'p crearea e 'onopoluri re)ionaleț ș

e servicii.

=n 'eiul rural cu o ensitate sc$#ut$ a popula ieiA une e!ist$ servicii li'itate e ban$ lar)$Aț

i'punerea tuturor tipurilor e prouse e acces ar putea cre te în 'o ispropor ionat costurileș ț

investi ieiA f$r$ a ob ine beneficii se'nificative în ceea ce prive te sti'ularea co'peti iei în cau#$.ț ț ș ț

=ntr<o astfel e situa ieA ar trebui avut$ în veere posibilitatea ca acele prouse e acces careț

presupun interven ii costisitoare i neprev$#ute la infrastructura subven ionat$ e e!e'pluAț ș ț

colocare în punctele e istribu ie inter'eiare ar trebui s$ fie oferite nu'ai ac$ e!ist$ oț

solicitare re#onabil$ e la un operator ter .ț

+ olitica de pre uri în cazul accesului integral ț . Pre urile e acces inte)ral trebuie s$ se ba#e#e peț

anu'ite principii e stabilire a pre urilor astfel cu' sunt efinite e c$tre *NCO9 i pe anu'iteț ș

criterii e referin $A i ar trebui s$ se ia în consierare a>utorul pri'it e c$tre operatorul e re ea.ț ș ț

i Mecanismul de monitorizare i de cla@-bac7 ș . *utorit$ ile care acor$ a>utorul vor 'onitori#aț

îneaproape pe întrea)a urat$ a proiectului i'ple'entarea proiectului e ban$ lar)$. -ncluerea

unui 'ecanis' e ra'bursare poate contribui la 'ini'i#area e$ post i retroactiv$ a valoriiș

a>utorului necesar esti'at ini ial.ț

> Transparen ă Aeneficiarul a>utorului are obliga iaț ț e a furni#a ter elor av(n rept e acces laț

nivel )lobal i neiscri'inatoriu la infor'a iile cu privire la infrastructura sa inclusivA printreș ț

alteleA la conucteA cutii straale i fibr$ optic$A e#voltat$ în carul unui contract e spri>in e laș

stat. Beneficiarul a>utorului trebuie s$ furni#e#e toate infor'a iile utile cu privire la re eaua eț ț

ban$ lar)$ unui re)istru central e infrastructuri e ban$ lar)$ care ur'ea#$ s$ fie elaborate e

c$tre *NCO9 i E sau la nivelul a'inistra iei locale.ș ț

: )aportare. Ha fiecare oi aniA autoritatea care acor$ a>utorul e stat va co'unica informa iileț

esen ialeț Co'isiei 3uropene cu privire la proiectul e spri>inA încep(n e la ata aplic$rii

'$surii.24

$cenarii de aco#erire extensie #entru infrastructura de 'and lar- NGN=n ciua i'ple'ent$rii per'anente e acoperire e ban$ lar)$ în Ro'(niaA e!tensiile eacoperire în special ;ireless E 'obileA penetran a serviciilor e ban$ lar)$ e ba#$ este înc$ț



sc$#ut$ în special în mediul rural esti'$' c$ obiectivul *)enei Di)itale e a asi)ura vite#e ecel pu in ,& 9bps pentru toate )ospo$riile va necesita cea 'ai 'are parte a efortului e finan areț ț

public$A at(t în sus inerea altor i'ple'ent$ri e acoperire i în încura>area aopt$rii e servicii.ț ș

Proble'ele le)ate e puterea e cu'p$rare sc$#ut$ i e li'itarea cererii e servicii e ban$ș

lar)$ vor trebui s$ fie aborate în 'o specific.

Fn $edii%e urbane i suburbaneș A solu iile e acces e fibr$ optic$ ?//! i solu iile e cabluriț ș ț

'oerne Kbri ?ibre Coa!ial K?C DOCS-S ,.& par a fi te+nolo)ii la ale)ereA fiin capabile s$asi)ure at(t reali#area obiectivelor e pe *)ena i)ital$A c(t i necesit$ ile viitoare eș ț

scalabilitate. Cu toate acesteaA astfel e i'ple'ent$ri necesit$ investi ii 'ari i se confrunt$ cuț ș

nu'eroase provoc$ri în o'eniul e autori#are necesar pentru lucr$ri civile.

9ai 'ult ec(t at(tA relocarea re elelor e acces în subteran va necesita eforturi supli'entare eț

investi ii 'a>ore pentru 'a>oritatea operatorilorA care pot face afacerea e nesus inut in punct eț ț

veere econo'ic.

Pro)resul rapi al te+nolo)iilor f$r$ cabluA fi!e i 'obileA i a te+nolo)iilor e acces 'obile eș ș

'are vite#$ H/3A 8i9*JA etc. reco'an$ aceste solu ii în special pentru acoperirea #onelor cuț

o ensitate 'ai 'ic$ a popula iei sau în #onele urbane une e Vificil s$ se sape în centrulț

ora ului E în #one centraleA une investi iile cu costuri riicate în e#voltarea infrastructurii eș ț

ulti'$ )enera ie la suprafa $A nu sunt viabile in punct e veere econo'ic.ț ț

=n ceea ce prive teș $ediu% rura%A pentru a li'ita costurile le)ate e e#voltarea i între inereaș ț

infrastructurii NG*A ar trebui s$ se in$ cont e unț $ix de so%u ii te/no%oiceț care sunt ?//!solu ii Vla suprafa $ inclusiv DSH A precu' i solu ii ;ireless fi!e i 'obileA în special înț ț ș ț ș

#onele )reu accesibile. 3ste e re'arcat îns$ c$A în ciua bunei acoperiri e ban$ lar)$ a re elelor ț

E te+nolo)iilor 'obile ,GA KSDP*A KSDP* MA rata e penetran $ a serviciilor 'obile e ban$ț

lar)$ în #onele rurale este înc$ 'ult sub 'eia 6niunii 3uropene i e#voltarea în continuare aș

acoperirii NGN e vite#$ 'are i ultra 'are e telefonie 'obil$ ar putea necesita un anu'it tipș

e interven ie in partea statului.ț

a fiA e ase'eneaA necesar s$ se ia o serie e alte '$suri pentru a euca popula ia iA respectivAț ș

pentru a încura>a aoptarea serviciilor e acces ca o 'eto$ e incluere în societatea einfor'a ii E societatea i)ital$.ț

*stfelA pentru a se asi)ura c$ pro)ra'ele e finan are sunt eficienteA trebuie luat$ în consierare înț

special la finan area unorț infrastructuri co$p%ete de accesA care inclu A e ase'eneaAinfrastructura e acces la clientul finalA î'preun$ cu punerea în aplicare a unor pro)ra'e e

sti'ulare a cererii pentru servicii e ban$ lar)$.Sti$u%area cererii de ser&icii de bandă %ară de u%ti$ă enera ieț < e!isten a unei cereriț

consistente pentru serviciile NG* care asi)ur$ un )ra riicat e utili#are a infrastructurii este oconi ie esen ial$ pentru e#voltarea unor astfel e re ele. =ncura>area cererii e servicii poate fiț ț ț

pus$ în practic$ printr<o serie e '$suri publiceA cu' ar fi i$p%e$entarea de p%atfor$ededicate de ser&icii 8 de infor$are punerea 'n ap%icare a faci%ită i%or fisca%e cre tereaț ș

radu%ui de a%fabetizare 'n uti%izarea ca%cu%atoru%ui furnizarea de sub&en ii %a cu$părareaț

de ec/ipa$ente I! etc,

O alt$ 'eto$ pentru a spri>ini e#voltarea e re ele e acces NG* în 'eiul rural este repre#entatț

e 'ncura*area autorită i%or %oca%eț s$ i'ple'ente#e proiecte localeA cu finan are in fonurițeuropene sau e la bu)etul e statA sub for'a parteneriate%or pub%ice 8 pri&ateA inclusiv prinoferirea e spri>in lo)istic i financiar pentru )estionarea acestor proiecteș



"alendar de i*#le*entareRo'(nia a planificat e>a un set e '$suriEac iuni specifice pentru e#voltareaț infrastructurii debandă %ară de bază ca parte a Strate)iei na ionale e ban$ lar)$ 2&&% < 2&15 e#voltarea eț

bac:+aul e ban$ lar)$ în #one eli)ibile E Vpete albe proiect RoN3/A alte sti'ulente e

e#voltare în ban$ lar)$ partea e cerere. *ceste ac iuni vor continua s$ fie lansate confor'ț

planuluiA ar vor fiA e ase'eneaA co'pletate e $ăsuri specifice concentrate asupra NGN.

$trate-ia național de 'and lar- actual (200: 9 20;)Strate)ia na ional$ e ban$ lar)$ stabile te principalele ele'ente e luat în consierare la nivelț ș

na ionalA pentru e#voltarea re elelor e ban$ lar)$ în Ro'(nia în perioaa 2&&% < 2&15 prinț ț

interven ie public$.ț

Obiectivele )enerale ale strate)iei sunt

Cre terea ratei e penetran $ a serviciilor e conectare e ban$ lar)$ la nivel eș ț)ospo$rii e p(n$ la &I în 2&15

Cre terea ratei e acces la serviciile e co'unica ii electronice e ban$ lar)$ la nivelulș ț

popula iei p(n$ la 'ini' 1&&I p(n$ în 2&15ț

Conectarea la i cre terea utili#$rii serviciilor e ban$ lar)$ la nivelul -99<urilorș ș

Cre terea ratei e penetran $ a serviciilor e co'unica ii electronice e ban$ lar)$ înș ț ț

#onele efavori#ate in punct e veere al accesului. Cre terea ofertei e servicii on<line pentru sectoarele )uverna'entale i e afaceri.ș ș

7etode alternative #entru s#ri<inirea dezvoltrii de 'and lar-Prin POS VCre terea co'petitivit$ ii econo'ice < *!ele Prioritare , V/-C pentru sectoareleș ț

privat i publicA Siste'ul e 9ana)e'ent al -nfor'a iilor spri>in$ i partea cereriiA în scopul e aș ț ș

încura>a absorb ia e servicii i viabilitatea furni#$rii e servicii e ban$ lar)$ up$ sf(r itulț ș ș

perioaei e finan $rii e c$tre statț Sprijinirea conexiunii la internet de bandă largă pentru I!uri "i #$%!uri1

3ste planificat un siste' cu efect e sti'ulare pentru -99<uri în scopul e a facilita accesulacestora la servicii e ban$ lar)$ în acele re)iuni în care infrastructura este e>a isponibil$. Cutoate acesteaA aceste '$suri nu pot oferi spri>in pentru crearea e noi infrastructuri în V#onelealbe. Pe e alt$ parteA este e a teptat s$ >oace un rol în favori#area accesului la infrastructura nouș

creat$ atunci c(n aceasta va eveni isponibil$. Sprijinirea aplica&iilor de e!gu'ernare, e!cuno"tin&e, e!(ănătate pentru in(titu&iile

publice

*plica iile finan ate prin aceast$ opera iune sunt concepute pentru a r$spune nevoilor cet$ enilor ț ț ț ț

i întreprinerilor i pentru a favori#a o 'ai bun$ a'inistrare a $rii. *stfel e cereri electroniceș ș ț

au un rol e sti'ulare a cet$ enilorA a întreprinerilor i autorit$ ilor pentru a se conecta la internetAț ș ț

în scopul e a utili#a beneficiile acestora. Sprijinirea aplica&iilor de e!econo)ie pentru I!uri

=n aceast$ sc+e'$A spri>inul financiar este înreptat spre aplica ii /-C i interoperabilitatea lorAț ș

aoptarea e solu ii inte)rate pentru co'panii e top pe ter'en lun) e reucerea costurilorAț

facilit(n astfel accesul pe pia a intern$ i interna ional$A sus in(n procesele e 'ana)e'ent 'aiț ș ț ț



eficienteA observ(n în acela i ti'p securitatea crescut$ a re elelor electronice i aoptarea eș ț ș

solu ii anti<frau$A în scopul e a e#volta un sector 3<Business si)ur i ina'ic.ț ș

*ceste ac iuni vor fi co'pletate în viitor cuț ac iuni cu specific NGNț a a cu' este escris 'aiș

>os vi#(n at(t asi)urarea carului a'inistrativ i >uriic c(t i spri>inirea financiar$ a e#volt$riiș ș

e re elele rapie W ,&9bps i ultra < rapie 1&&9bps in Ro'(niaA precu' i încura>areaț ș ș

aopt$rii e servicii NGN.



Calenarul e nivel înalt pentru astfel e i'ple'ent$ri este sc+i at$ în tabelul e 'ai >os ț

2&14 7 2&15 2&1 7 2&1" 2&1 < 2&2&Obiective *c iuniț Obiective *c iuniț Obiective *c iuniț

C P C P C P

-nfrastructur $ NG*

6rban

&I &I• Sti'ularea

investi iilorț

private%&I &I

• Sti'ulareainvesti iilor privateț

1&&I

1&&I

• De#volt$ri spri>inite e stat iE sauș

alte tipuri e interven ii e la statț

Rural 5&I ,&I• RoN3/7

e#volt$ri NG*activate

&I 5&I• RoN3/7 e#volt$ri NG* activate "&I "&I

• RoN3/7 e#volt$ri NG* activate

NGN-nfrastructur $ Bac:+aul

6rban

&I &I• Sti'ularea

investi iilorț

private%&I %&I


1&&I

1&&I

• Sti'ularea investi iilor privateț

Rural 5&I ,&I • Proiect RoN3/

&I 5&I • 3!tensii proiect

RoN3/"&I "&I

• 3!tensii proiect RoN3/

NGN-nfrastructur $ Bac:bone

6rban

&I &I• Sti'ularea

investi iilorț

private%&I %&I


1&&I

1&&I

• Sti'ularea investi iilor privateț

Rural 5&I ,&I

• Sti'ulareainvesti iilorț

privateE publice iș

E sau e#volt$rispri>inite e stat

&I 5&I

• Sti'ulareainvesti iilor privateEț

publice i E sauș

e#volt$ri spri>initee stat

"&I "&I

• Sti'ularea investi iilor privateEț

publice i E sau e#volt$riș

spri>inite e stat

C < acoperire A P < penetra ie pentru obiective in *)ena Di)ital$ 2&2&ț



$#ri<in #entru A-enda Di-ital 20! 9 2020 #entru Ro*nia

Co'unica iile e ban$ lar)$ per'it i facilitea#$ astfel e#voltarea unei )a'e lar)i e serviciiț ș

-/FCA cresc(n în acela i ti'p prouctivitatea i co'petitivitateaA respectiv cre terea P-B<uluiș ș ș

este acceptat la nivel 'onialA care -/FC a eter'inat cre terea prouctivit$ ii cu 4&<5&I înș ț

ulti'ii 1& aniA 'ai 'ulte stuii arat$ o corela ie puternic$ între penetra ia ben#ii lar)i i P-B pe capț ț ș

e locuitor ii

R 2

U &A541% . Repercusiunile po#itive ale e!tinerii accesului e ban$ lar)$ înre)iunile 'ai pu in e#voltate ale unei $ri au f$cut obiectul nu'eroaselor stuii interna ionale.ț ț ț

* a cu' a fost e'onstrat prin aceste stuiiA principalele beneficii anticipate pe ter'en lun)ș

pentru #onele afectate prin punerea în aplicare a acestui proiect sunt ur'$toarele Di'inuarea e e!clu#iune social$ în )rupuri e popula ie i#olate )eo)rafic.ț

Cre tere în activitatea re)ional$ e afaceriA atorit$ capacit$ ii ș ț

< e a accesa o ba#$ 'ai 'are e clien iAț

< pentru întreprineri e a oferi noi serviciiA iș

< e a accesa infor'a ii relevante pentru afaceri într<un ti'p 'ai scurt i o 'oalitateț ș

'ai pu in costisitoare.ț

='bun$t$ irea calit$ ii vie ii in cau#aț ț ț

< < Si'plific$rii proceselor e tran#ac ii cu statul i cu întreprineriA iț ș ș

< < 3cono'ii e ti'p în transport De#voltarea tele'eicineiA cu repercusiuni irecte în reucerea necesit$ ii pentruț

construc ia e infrastructuri ispersate e în)ri>ire 'eicalA prevenirea eceselorA econo'iiț

e costuri relevante în siste'ul e asi)ur$ri i reucerea costurilor e transport i eș ș

)estionare a situa iilor e ur)en $.ț ț

De#voltarea înv$ $rii la istan $ i pro'ovarea înv$ $rii pe toat$ urata via ii co'unica iileț ț ș ț ț ț

e ban$ lar)$ vor contribui la punerea în aplicare a noilor 'etoe e înv$ areA sporinț

astfel calitatea pre$rii i accesibilitatea.ș eGuvernare bana lar)$ va facilita interac iunea intre )uvern i cet$ eni E co'panii A ceeaț ș ț

ce va uce la cre terea eficien ei a'inistra iei publice i accesibilit$ ii.ș ț ț ș ț

e3cono' co'unica iile e ban$ lar)$ contribuie la e#voltarea afacerilor e<businessAț

av(n ca re#ultat reucerea costurilor i cre terea co'petitivit$ ii co'paniilor.ș ș ț

Prin asi)ura furni#$rii ec+itabile e acoperire i acces la co'unica ii e ban$ lar)$ în Ro'(niaAș ț

'$sura a>ut$ la reali#area unei 'ai 'ari coe#iune i contribuie la for'area pie ei unice pentruș ț

servicii /-C.

7ecanis*e de *onitorizare

?urni#orii e re ele e nou$ )enera ie în carul e#volt$rilor viitoare e ban$ lar)$ careț ț

beneficia#$ e a>utor e stat vor fi obli)a i s$ publice infor'a ii le)ate e acces printre alteleAț ț

specifica ii te+niceA ter'eni i coni ii pentru p$r ile interesate i pentru a oferi acces liber tuturor ț ș ț ț ș

,4



operatorilor e co'unica ii electronice. Respectarea obli)a iilor va fi suprave)+eat$ e c$treț ț

9inisterul pentru Societatea -nfor'a ional$ 9S- < 6-P pe ba#a rapoartelor tri'estriale pre#entateț

e co'paniile respective.

Conitorizare te/nică

a Monitorizarea construc iei re elelor de bandă largă 9B9 ț ț

Pentru toate e#volt$rile NGN spri>inite e stat e#voltatorii vor trebui s$ epun$ la S- < 6-Prapoartele e pro)res în ceea ce prive te statutul e punere în aplicare. =n ti'pul construiriiș

re elelor NGN ec+ipe e auitori e e!perti#$ corespun#$toare te+nicieni E in)ineriA econo'i tiAț ș

contabiliA etc. e la /e+nolo)ia -nfor'a iei i Co'unic$rii vor fi nu'i i e c$tre 9S- < 6-P s$ț ș ț

verifice o'eniul e aplicare fi#ic$ i financiar$ a proiectelor specifice.ș

*ceste e#volt$ri vor fi înre)istrate în Re)istrul e -nfrastructur$ /eleco'A ca 9S- s$ poat$ avea oveere e ansa'blu asupra pro)reselor înre)istrate în veerea îneplinirii obiectivelor Strate)iei Na ionale privin *)ena Di)ital$ pentru Ro'(nia 2&14 < 2&2&.ț

b Monitorizarea de gestionare a re elei, între inere i e$ploatareț ț ș

Operatorii e re ea NGN vor pre#enta rapoarte perioice la 9S- < 6-P cu privire la inicatoriiț

specifici e perfor'an $ c+eie le)ate e )estionarea re elei e ecuri 'a>ore e func ionareAț ț ș ț

inciente e securitateA opera iuni i între inere.ț ș ț

Conitorizare financiară i $ecanis$e de c%a+7bacș

?iecare contract atribuit va fi 'onitori#at at(t în fa#a e i'ple'entare c(t i în ti'pul perioaei eș

viabilitate lu(n în consierareA printre alteleA re)le'ent$rile privin fonurile structuraleAcalenarul e punere în aplicare i inicatorii propu i.ș ș

=n confor'itate cu preveerile G+iului e ban$ lar)$A un 'ecanis' e cla;<bac: este prev$#ut pentru fiecare astfel e e#voltare viitoare pentru o perioa$ e 1& ani.

=ntreprinerea care efectuea#$ e!ploatarea i între inerea infrastructurilor bac:bone i E sauș ț ș

bac:+aul nou create va avea obli)a ia e a efectua un serviciu e interes econo'ic )eneralA efinitț

în confor'itate cu preveerile Deci#iei C3 in 2 noie'brie 2&&5 privin aplicarea articolului alineatul 2 in /ratatul C3 referitor la a>utoarele e stat sub for'a co'pensa iei pentru obli)a iaț ț

e serviciu publicA acorat anu'itor întreprineri c$rora li s<a încrein at prestarea unui serviciu eț

interes econo'ic )eneral.

=n consecin $A actul e atribuire va inclue obli)atoriu preveeri referitoare la 'oalitatea efectiv$ț

e a calcula nivelul e co'pensareA in(n cont e valoarea c+eltuielilor necesare pentru a furni#aț

serviciul public i toate veniturile )enerate e infrastructura bac:+aul nou creat$.ș

,5



7suri #entru a sti*ula %n continuareinvestițiile #rivate %n infrastructura NGN

* a cu' a e!plicat Co'isia 3uropean$ în Co'unicatul propriu cu privire la co'unica iile eș ț

ban$ lar)$25A statele 'e'bre pot ale)e 'ai 'ulte tipuri e '$suri pentru a accelera e#voltareare elelor e co'unica ii e ban$ lar)$ i în special a re elelor NG*A altele ec(t finan area irect$ț ț ț ț

a co'paniilor 7 a se veea *ne!a 5. *ceste '$suri nu trebuie s$ i'plice în 'o obli)atoriuacorarea unei subven ii e la Stat în sensul *rticolului 1&" para)raful 1 in /ratatul privinț

func ionarea 6niunii 3uropene 0/?63.ț

=ncura<area accesului la Infrastructura #asiv existent• ='bun$t$ irea accesului operatorilor la infrastructura asociat$ e!istent per'ite reucerea cu ,&<ț

&I a costurilor e e#voltare ale NG*•

*corarea accesului la infrastructur$ e c$tre co'paniile e utilit$ iț• ='bun$t$ irea transparen ei referitor la inventarierea infrastructurii e!istente.ț ț

Pentru a planifica în 'o eficient e#voltarea unor re ele e co'unica ii electronice e înalt$ț ț

vite#$ i pentru a asi)ura cea 'ai bun$ utili#are a infrastructurii e!istente corespun#$toare re elelor ț

e co'unica ii electroniceA abor$rile autori#ate pentru furni#area re elelor e co'unica iiț ț ț

electronice trebuie s$ aib$ acces cel pu in la infor'a iile 'ini'e espre infrastructura fi#ic$ț ț

isponibil$ în #ona prev$#ut$ pentru e#voltare.

*ceste infor'a ii trebuie s$ per'it$ o evaluare a poten ialului e a utili#a infrastructura e!istent$ț ț

într<o #on$ specific$ anu'e i e a reuce riscul e afectareEistru)ere acciental$ a acestor ș

infrastructuri fi#ice e!istenteA i trebuie )estionate e un sin)ur punct e infor'areA care trebuie s$ș

per'it$ accesul la infor'a iile 'ini'eA care sunt e>a isponibile în for'at electronic în carulț

li'itelor e asi)urare a securit$ ii i inte)rit$ ii re elelor precu' i a prote>$rii secretelor eț ț ț ș

serviciu i asi)urarea unei oper$ri le)iti'e.

Hucr$rile civile finan ate inte)ral sau par ial in surse publice trebuie s$ se a!e#e pe 'a!i'i#areaț ț

re#ultatelor po#itive colective prin e!ploatarea e!ternalit$ ilor favorabile ale acestor lucr$ri inț

carul sectoarelor i prin asi)urarea oportunit$ ilor e neiscri'inare e a parta>a infrastructuraț

e!istent$ sau planificat$ în veerea e#volt$rii re elelor e co'unica iiț ț

Accesul la Infrastructura existent

Ha nivel na ionalA He)ea 154 etalia#$ coni iile care trebuie îneplinite pentru ca un furni#or s$ț ț poat$ beneficia e dreptu% de acces pe proprietă iț *rt.4A *rt.5 para)raf.1

Cu toate acesteaA cu privire la utili#area infrastructurii i construc iilor e#voltate la nivel localț

inclusiv noile re ele e ap$A ener)ieA transport sau canali#are pentru a facilita a'plasareaț

infrastructurii e ban$ lar)$A este i'portant e subliniat faptul c$ 0#onele albe ro'(ne ti suntș

situate în #one une re elele e ap$ sau canali#are sunt sube#voltate i crearea acestor re eleț ș ț

necesit$ ti'p i fonuri care nu sunt isponibile în acest 'o'ent tuturor autorit$ ilor locale.ț

,



Oricu'A aceste re ele sunt în )eneral e#voltate la nivel local i nu r$spun nevoilor operatorilor eț ș

ban$ lar)$ e a interconecta un nu'$r 'are e localit$ i pentru a i'ple'enta o re ea e racor.ț ț

=*'untțirea 4rans#arenței i "oordonrii %n 5ucrrile "ivile Relevante

• De#voltarea unui siste' pentru a infor'a operatorii cu privire la lucr$rile civile planificate ec$tre autorit$ ile localeț

• Posibilitatea siste'atic$ e a 'onta evi i infrastructura cone!$ î'preun$ cu e!ecutarea eț

lucr$ri publice

+onform estimărilor făcute de compania 'nalCsCs Mason în anul .1 0 poten ialele economii ț

făcute din coordinarea lucrărilor de inginerie civilă, atunci când proiectul este divizat întredouă păr i, sunt în valoare de 50% din costurile lucrărilor civile sau 40% din costurile totaleț 0 acă sunt implica i mai mult de doi operatori, costurile cu lucrările civile per operator sunt chiar ț

i mai reduse, gener*nd economii de p*nă la =;# pentru trei operatori stimări maiș

conservatoare afirmă că aceste economii sunt cuprinse între 1=# i ;.# din costurile totaleș D

+ele mai importante bariere ale co-dezvoltării sunt: (1 lipsa de transparen ăț referitor la lucrările planificate, ( orizontul de timp lung i inadecvat ș necesar pentru planificarea i e$ecutareaș

lucrărilor, discrepan ele chiar i mai mari dintre sectoareE (;ț ș considera iile comercialeț

(scepticism referitor la divulgarea planurilor economice sau lipsa de interes economic, (/ lipsaunui cadru institu ional adecvat ț , în special cu privire la cooperarea inter-sectorială i în final,ș

incompatibilită ile tehniceț

Pentru a preveni iEsau reuce apari ia acestor eficien e în Ro'(nia sunt propuse ur'$toareleș ț ț

'$suri<caru

4rans#arenț referitoare la Infrastructura >izic< orice întreprinere autori#at$ s$ furni#e#e re ele e co'unica ii electronice are reptul e aț ț

accesaA la cerereA prin inter'eiul unui punct unic e infor'areA infor'a ii espreț

infrastructura fizică existentă a oricărui operator de re eaț 4 loca ieA ruta i cooronateleț ș

)eo)rafice i'ensiuneaA tipul i utili#area curent$ a infrastructurii nu'ele proprietarului saual posesorului reptului e utili#are a infrastructurii i un punct e contact.ș

< pentru a facilita i'ple'entarea re elelor NG*ENGNA orice autoritate public$ 7 central$ sauț

local$ consilii >ue eneA pri'$riiA 'inistereA *utoritatea pentru ru'uriA co'paniile e utilit$ iț ț

e inute e Stat 7 care e ine infor'a ii în for'at electronic espre infrastructura fi#ic$ț ț ț

e!istent$ va furni#a aceste infor'a ii e o 'anier$ transparent$ prin inter'eiul unuiț punct

unic de infor$are.< ac$ infor'a iile nu sunt e inute e c$tre o autoritate public$A orice operator e re ea vaț ț ț

furni#a infor'a iile prev$#uteA la cererea punctului unic e infor'areț

< ac$ infor'a iile nu sunt isponibile prin inter'eiul punctul unic e infor'areA operatorii eț

re ea furni#ea#$ acces la aceste infor'a ii la cererea f$cut$ e o întreprinere autori#at$ s$ț ț

furni#e#e re ele e co'unica ii electroniceț ț

< la cererea f$cut$ e o întreprinere autori#at$ s$ furni#e#e re ele e co'unica ii electroniceAț ț

operatorii e re ea r$spun cererilor re#onabile pentru inspectarea la fa a locului a anu'itor ț ț

ele'ente specifice in propriile lor infrastructuri fi#ice

,"



< la cererea f$cut$ e o întreprinere autori#at$ s$ furni#e#e re ele e co'unica ii electroniceAț ț

operatorii e re ea ofer$ infor'a ii espre lucr$rile civile în curs sau planificate pentru care auț ț

e>a autori#a ii acorate loca ia i tipul lucr$rilorA ele'entele e re ea i'plicateA ata esti'at$ț ț ș ț

pentru începerea lucr$rilor i urata acestor lucr$riA un punct e contact. Ha cererea unuiș

operator e re eaA aceste infor'a ii vor fi furni#ate punctului unic e infor'are.ț ț

"oordonarea 5ucrrilor "ivile< orice operator e re ea are obli)a ia e a ne)ocia contractele privin coorinarea lucr$rilor ț ț

civile cu întreprinerile autori#ate s$ furni#e#e re ele e co'unica ii electroniceA în scopulț ț

'ont$rii e ele'ente e re ele e co'unica ii electronice e înalt$ vite#$ț ț

< autorit$ ile publice care planific$ sau cooronea#$ e!ecutarea anu'itor lucr$ri publice pentruț

'oerni#area sau reabilitarea o'eniului public inclusivA ar f$r$ a se li'ita la ru'uriAcl$iri publiceA parcuriA canali#areA evi e )a#A siste' e ilu'inat public etc. vor infor'aț

re elele e co'unica ii electronice i operatorii e servicii prin inter'eiul punctului unic eț ț ș

infor'are cu privire la investi iile publice planificate într<un interval e ti'p re#onabilA astfelț

înc(t operatorii trebuie s$ întrebe cu privire la fe#abilitatea co'ercial$A posibilitatea e ae#volta infrastructuri co'une iA ac$ este ca#ulA planificarea i e!ecutarea lucr$rilor necesareș ș

în acela i ti'p cu investi iile publiceș ț 2

< orice întreprinere E entitate care e!ecut$ lucr$ri civile finan ate inte)ral sau par ial in fonuriț ț

publice trebuie s$ r$spun$ cererilor re#onabile f$cute e o întreprinere autori#at$ s$furni#e#e re ele e co'unica ii electronice în veerea 'ont$rii ele'entelor re elelor eț ț ț

co'unica ii electronice e înalt$ vite#$A pentru acorurile e cooronare a lucr$rilor civile.ț

Cererile trebuie s$ fie co'pletate cel pu in cu o lun$ înainte e epunerea pentru aprobare aț

proiectului final la autorit$ ile co'petenteț 2%. Dac$ nu se a>un)e la nicio în ele)ere în ter'en eț

1 lun$A p$r ile vor face apel la or)anis'ul e solu ionare a liti)iilorț ț

< lucr$rile civile cu o valoare nese'nificativ$ pot fi e!ceptate.

$i*#lificarea Procedurilor de Autorizare #entru Noile Dezvoltri• 9$rirea transparen ei i cooronarea intre autorit$ ile publice i'plicate în acorarea eț ș ț

autori#a iiț

• Stabilirea unui punct e infor'are cu privire la aceste autori#a ii ț

• Definirea unui li'ite 'a!i'e e ti'p pentru acorareErefu#are.

He)ea nr. 154E2&12 re)le'entea#$ procesul e autori#are av(n în veere faptul c$ autoritatea iș

nivelul e responsabilitate în eliberarea autori#a iilor e construc ie nu este clarificat$ întreț ț

consiliile >ue ene i pri'$rii. =n plusA unele consilii >ue ene iEsau locale eci cu privire laț ș ț șe'olarea total$ a antierelor operatorului sau i'pun '$suri foarte restrictiveA ta!e i i'po#ite.ș ș

Acordarea de aprobări8Autoriza iiț

< orice întreprinere autori#at$ s$ furni#e#e re ele e co'unica ii electronice are reptul e aț ț

accesaA prin 'i>loace electroniceA prin inter$ediu% unui punct unic de infor$are A oriceinfor'a ii espre coni iile i proceurile aplicabile acor$rii e autori#a ii pentru lucr$rileț ț ș ț

,



civile necesare în scopul 'ont$rii e ele'ente e re ele e co'unica ii electronice e înalt$ț ț

vite#$< orice întreprinere autori#at$ s$ furni#e#e re ele e co'unica ii electronice are reptul e aț ț

trans'iteA prin 'i>loace electroniceA prin inter'eiul unui punct unic e infor'areA cereri pentru eliberarea e autori#a ii punctul unic e infor'are facilitea#$ i cooronea#$ procesulț ș

e acorare a aprob$rilor i trans'ite cereri c$tre autorit$ ile co'petenteș ț

< autori#a iile trebuie s$ fie acorateErefu#ate în ter'en e luni în ca#ul unor aune provocatețe nerespectarea ter'enuluiA întreprinerea autori#at$ s$ furni#e#e re ele e co'unica iiț ț

electronice are reptul e a pri'i esp$)ubiri e la autorit$ i.ț

Nor*e Referitoare la Infrastructura NGA #entru "ldirile NoiX ,&<&I intre costuri pot fi econo'isite în ca#ul cl$irilor noi pre)$tite pentru acces la

infrastructura NG*X Definirea cerin elor i incluerea acestor cerin e în criteriile e acorare a autori#a ieiț ș ț ț

X *si)urarea unui acces neiscri'inatoriu la se)'entele ter'inale ale NG*.

Ec/ipa$entu% de Interior< orice construc ii noi la loca ia utili#atorului final trebuie s$ fie otate cu infrastructuri fi#iceț ț

interne pentru re ele e co'unica ii electronice e înalt$ vite#$A p(n$ la punctele e ter'inalț ț

ale re eleiț,&

< toate activele i'obiliare colective noi trebuie s$ fie otate cu un punct e concentrare situat îninteriorul sau e!teriorul cl$iriiA care trebuie s$ fie accesibil furni#orilor e re ele eț

co'unica ii electroniceA prin inter'eiul c$rora este pus$ la ispo#i ie conectarea laț ț

infrastructura intern$ pre)$tit$ pentru re ele e înalt$ vite#$ț

< Statele 9e'bre pot preveea e!cep ii pentru anu'ite cate)orii e cl$iri atunci c(n suntț

i'plicate costuri ispropor ionate.ț

Acces %a Ec/ipa$entu% de Interior< orice furni#or e re ea e co'unica ii electronice are reptul e a face o ter'ina ie a re eleiț ț ț ț

sale în punctul e concentrareA cu coni ia 'ini'i#$rii i'pactului asupra propriet$ ii private iț ț ș

pe propria sa c+eltuial$< orice furni#or sare reptul e a accesa orice infrastructur$ fi#ic$ aecvat$ pentru co'unica iileț

electronice e înalt$ vite#$A ac$ ublarea este te+nic i'posibil$ sau ineficient$ in punct eveere econo'ic,1. Dac$ nu se a>un)e la nicio în ele)ere în ter'en e ou$ luniA se va face apelț

la or)anis'ul e solu ionare a liti)iilorț

< în ca#ul în care nu se reali#ea#$ o infrastructur$ intern$A orice furni#or are reptul e a face oter'ina ie a ec+ipa'entului re elei sale în loca ia unui abonat la serviciile e co'unica iiț ț ț ț

electroniceA în coni iile 'ini'i#$rii i'pactului asupra propriet$ ii i pe propria sa c+eltuial$ț ț ș ,2.

*tin)erea obiectivelor in *)ena Di)ital$ pentru Ro'(nia 2&14 < 2&2& prevee ca e#voltareainfrastructurii s$ fie tras$ aproape e loca ia utili#atorilor finaliA sub re#erva respect$rii inte)rale aț

principiului propor ionalit$ ii cu privire la orice li'itare aus$ reptului e proprietateA in(n contț ț ț

e interesul )eneral ur'$rit. /rebuie încura>at$ e!isten a re elelor e co'unica ii electronice eț ț ț

înalt$ vite#$ la utili#atorul finalA asi)ur(n în acela i ti'p neutralitatea te+nolo)ic$A în special prinș

construirea unei infrastructuri fi#ice e înalt$ vite#$ în cl$iri. Hu(n în consierare faptul c$furni#area e 'ini< evi pe urata construc iei cl$irii are oar un cost )raual li'itatA în ti'p ceț ț

ec+iparea cl$irilor cu o infrastructur$ e înalt$ vite#$ ar putea repre#enta o por iune se'nificativ$ț

,%



in costul e i'ple'entare pentru re eaua e înalt$ vite#$A toate cl$irile noi sau cl$irile cuț

lucr$ri 'a>ore e renovare ar trebui s$ fie otate cu infrastructur$ fi#ic$A per'i (n conectareaț

utili#atorilor finali cu re ele e înalt$ vite#$. =n scopul e#volt$rii e re ele e co'unica iiț ț ț

electronice e înalt$ vite#$A în plusA noile active i'obiliareA precu' i activele i'obiliare colectiveș

care au fost supuse unor lucr$ri e renovare 'a>ore trebuie s$ fie otate cu un punct e acces sauconcentrare prin inter'eiul c$ruia furni#orul poate accesa re eaua in interiorul cl$irii.ț

*v(n în veere beneficiile sociale ce eriv$ in incluerea i)ital$ i av(n în veere econo'iașf$cut$ cu i'ple'entarea re elelor e co'unica ii electronice e înalt$ vite#$A acolo une nu e!ist$ț ț

nici infrastructur$ pasiv$A nici infrastructur$ activ$ e înalt$ vite#$ care s$ eserveasc$ spa iileț

utili#atorilor finaliA nici alternative e a furni#a re ele e co'unica ii electronice e înalt$ vite#$ț ț

utili#atorilor finali nu suntA orice furni#or e re ea e co'unica ii publice trebuie s$ aib$ reptul eț ț

a< i finali#a re eaua într<un punct privat pe propria sa c+eltuial$A up$ ob inerea consi' $'(ntuluiș ț ț ț

abonatuluiA i cu coni ia ca aceast$ ter'ina ie s$ 'ini'i#e#e i'pactul asupra unei propriet$ iș ț ț ț

privateA e e!e'pluA atunci c(n este posibilA prin reutili#area infrastructurii fi#ice isponibile încl$ire sau asi)urarea restaur$rii co'plete a #onelor afectate.

$ti*ularea utilizrii #otențialei te.nolo-ii fr fir de -enerație nou %nex#ansiunea accelerat a aco#eririi infrastructurii de 'and lar- %nzonele rurale

/e+nolo)iile 'obile au poten ialul e a '$ri rapi acoperirea e ban$ lar)$ e înalt$ vite#$ prinț

i'ple'entarea re elelor 4G. Hu(n în consierare faptul c$ actualele coni ii e pia $ per'itț ț ț

operatorilor s$ investeasc$ oar în #one viabile in punct e veere econo'icA pentru a crea pre'isele pentru atin)erea obiectivelor *)enei Di)itale la ti'p i pentru #onele cu ensitate 'ic$ș

a popula iei trebuie s$ se ientifice '$suri e interven ie pe ter'en scurtA astfel înc(t operatorii s$ț ț

fie sti'ula i s$ e!tin$ acoperirea re elelor 'obile ce respect$ NGN în #onele respective.ț ț

4&



Pro#uneri Ad*inistrative i 5e-islative=n ur'a consult$rilor cu )rupul e lucru for'at in operatori cu o putere se'nificativ$ pe pia $Aț

in asocia ia operatorilor 'obili i asocia ia operatorilor e cabluA au re#ultat ur'$toareleț ș ț

propuneri pentru a'ena'entele le)islative i a'inistrativeș

1. *'ena'entul He)ii nr. 5&E1%%1 referitor la autori#area lucr$rilor e construc iiA astfel înc(tțconstruc ia re elelor e co'unica ii electroniceA a ele'entelor e infrastructur$ i aț ț ț

infrastructurii e sus inere pentru re elele e co'unica ii electronice trebuie s$ fie )uvernat$ eț ț ț

un capitol istinctA coerent i si'plificat in aceast$ le)e.ș

2. 3laborarea c(t se poate e repee a He)ii privin Nor'ele /e+nice pentru -nfrastructur$ nr.154E2&12A pentru ca le)ea în cau#$ s$ poat$ fi aplicat$.

,. *'enareaErespin)erea preveerilor cuprinse în Kot$r(rea e Guvern nr. 4%&E2&11 referitor laco'pletarea Re)le'ent$rii privin Planul 6rbanistic GeneralA aprobat prin Kot$r(rea eGuvern nr. 525E1%%A publicat$ în Monitorul 8ficial al )om*niei Nr. ,1E24.&5.2&11A astfelînc(t s$ per'it$ construirea e re ele aeriene i supraterane. Constituirea în fiecare ar$ a unuiț ș ț

birou unic pentru a )estiona între)ul proces e autori#are pentru re elele e co'unica iiț ț

electroniceA de la pri'irea cererilor i a ocu'entelor cone!e contractul e înc+iriere i planulș ș

ar+itectural al construc iei p(n$ la eliberarea autori#a iilor.ț ț

4. 3li'inarea oric$ror tarife cerute e autorit$ ile locale în plus fa $ e tariful pentru e!ercitareaț ț

reptului e acces.

5. Constituirea la nivel na ional a unei ba#e e ate referitor la propriet$ ile publiceA în veereaț ț

favori#$rii ientific$rii e viitoare loca ii pentru re ele i ele'ente ale re elelor e co'unica iiț ț ș ț ț

electronice.

. Si'plificarea proceurii e autori#are pentru construc ia re elelor e co'unica ii electronice iț ț ț ș

a infrastructurii cone!e.". *'enarea Deci#iei *NCO9 nr. 551E2&12 ce stabile te tariful e utili#are a spectrului pentru aș

i'inua nivelul actual al tarifului anual e utili#are a spectruluiA pe urata procesului ei'ple'entare a re elelor 4G.ț

41



7odele de Investiție Dura'ile

7ecanis*e de >inanțare #entru Dezvoltarea "o*unicațiilor NGNDiferitele Y-nvest'ent 9oeleZ inclu e obicei subven ia e la StatA cu e!cep ia ca#ului în careț ț

investi iile sunt f$cute în confor'itate cu principiul investitorului în econo'ia e pia $.ț ț

Alocarea 7onetar (>inanțarea Deficitului1??)

=n 'a>oritatea ca#urilor anali#ate e Co'isieA statul 'e'bru,4 prevee aloc$ri irecte înnu'erar investitorilor in o'eniul co'unica iilor e ban$ lar)$ț

,5 pentru a construiA )estionai opera in punct e veere co'ercial o re ea e ban$ lar)$ș ț ,. *ceste aloc$ri i'plic$ e

obicei subven ia e la StatA în sensul *rticolului 1&" para)raful 1 in /?63A in 'o'ent ceț

subven ia este finan at$ in resursele Statului i ofer$ un avanta> investitorului în veereaț ț ș

reali#$rii unei activit$ i econo'iceA în coni iile care nu ar fi fost isponibile pe pia $. =n acestț ț ț

ca#A at(t operatorii e re ele care pri'esc subven ia c(t i furni#orii e co'unica ii electroniceț ț ș țcare cer accesul an)ro la re eaua subven ionat$ sunt beneficiarii subven iei.ț ț ț

$usținere %n natur

=n alte ca#uriA statele 'e'bre sus in e#voltarea co'unica iilor e ban$ lar)$ prin finan areaț ț ț

introucerii unei re ele e co'unica ii e ban$ lar)$ sau p$r i ale acesteia care sunt puseț ț ț

apoi la ispo#i ia investitorilor în co'unica ii electronice care vor folosi aceste ele'ente eț ț

re ea pentru propriul lor proiect e e#voltare a l$r)i'ii e ban$. Sus inerea poate veni subț ț

'ai 'ulte for'eA cea 'ai frecvent înt(lnit$ fiin for'a în care statele 'e'bre asi)ur$infrastructura e ban$ lar)$ pasiv$A prin e!ecutarea e lucr$ri e in)inerie civil$ e e!e'pluA prin e!cavarea unui ru' sau prin a'plasarea e evi sau fibr$ nea)r$ț ,". *ceast$ for'$ esus inere creea#$ un avanta> pentru co'unica iile e ban$ lar)$A econo'isin costurileț ț

respective ale investi ieiț ,A precu' i pentru furni#orii e servicii e co'unica ii electroniceș ț

care oresc s$ ob in$ accesul an)ro la re eaua subven ionat$.ț ț ț

Rețea de 'and lar- sau #orțiuni ale acesteia o#erate de $tat

Pute' s$ tran#ac ion$' cu Statul i ac$ StatulA în loc s$ acore sus inere unui investitor înț ș ț

o'eniul co'unica iilor e ban$ lar)$A construie te p$r i in o re ea e ban$ lar)$ i oț ș ț ț ș

operea#$ irectA prin inter'eiul unei autorit$ i publice sau prin inter'eiul unei co'paniiț

e inute e Statț ,%. *cest 'oel e interven ie const$ în 'o u#ual în construirea uneiț

infrastructuri e re ea pasive aflate în proprietate public$A cu scopul e a o pune la ispo#i iaț ț

operatorilor e co'unica ii e ban$ lar)$ prin acorarea accesului an)ro la re eaA sub re#ervaț țunor coni ii neiscri'inatorii. *corarea unui acces an)ro este o activitate econo'ic$ înț

sensul *rticolului 1&" para)raful 1 in /?63. Construirea unei re ele e ban$ lar)$ pentruț

scopuri e operare co'ercial$ repre#int$ o activitate econo'ic$A confor' >urispruen eiAț ie pot fi e>a ele'ente ale subven iei e la Stat în sensul *rticolului 1&"A para)raful 1 of /?63ț

la 'o'entul construirii re elei e ban$ lar)$ț 4&. ?urni#orii e co'unica ii electronice careț

oresc s$ ob in$ acces an)ro la re eaua operat$ e autorit$ ile publice vor fi consiera i eț ț ț ț

ase'enea beneficiari ai subven iilor.ț

42



Rețea de 'and lar- -estionat de un @".iria@

Statele 'e'bre pot e ase'enea finan a introucerea unei re ele e ban$ lar)$ care r$'(ne înț ț

proprietate public$ cu toate acesteaA operarea re elei va fi atribuit$ prin inter'eiul uneiț

proceuri co'petitive e ofertare unui operator co'ercial pentru a )estiona i opera la nivelș

an)ro41. De ase'eneaA în acest ca#A in 'o'ent ce re eaua este construit$ pentru a fi operat$Aț

'$sura poate constitui subven ie e la Stat. Operatorul care )estionea#$ i operea#$ re eauaAț ș ț

precu' i furni#orii ter i e co'unica ii electronice care oresc s$ ob in$ acces an)ro la re eaș ț ț ț ț

vor fi consiera i e ase'enea beneficiari ai subven iei.ț ț

Scopul celor 'ai es înt(lnite tipuri e interven ie public$ evaluate e Co'isie esteț

Subven ie pentru dezvoltarea infrastructurii de acces (bucla locală!ultima milă!"ț

*cesta este probabil unul intre cele 'ai frecvent înt(lnite tipuri e interven ie în e#voltareaț

infrastructurilor e ban$ lar)$A finan area public$ fiin utili#at$ în e#voltarea buclei locale lips$.ț

=n anu'ite $riA acest tip e interven ie este v$#ut ca fiin obiectivul principal pentru finan areaț ț ț

public$42.

O at$ ce 0punctele albe sau 0punctele albe NGN sunt clar ientificateA autorit$ ile eț

)estionare or)ani#ea#$ o proceur$ e licita ie co'petitiv$ pentru a selecta un operator pentru aț

beneficia e fonurile publice în veerea construirii infrastructurii lips$. *vanta>ul acestei solu iiț

este ca utili#atorii finali s$ pri'easc$ o solu ie 0la c+eie serviciile e v(n#are cu a'$nuntul e laț

operatorul selectat. De#avanta>ul s$u este c$ oar o te+nolo)ie pri'e te finan are i oar un sin)ur ș ț ș

operator beneficia#$ irect e '$sura subven iei.ț

Cu toate acesteaA ec+ipa'entul esc+is e licita ie i obli)a iile e acces pentru acorareaț ș ț

Subven iei e la Stat li'itea#$ efectul e istorsionare a co'peti iei )enerat e acest tip eț ț

subven ie. =n plusA în ur'a interven iei publiceA va avea loc o' co'peti ie 'ai intens$A atoritț ț ț

obli)a iilor referitoare la serviciile an)ro.ț

Subven ie pentru dezvoltarea infrastructurii de racord (re ele regionale"ț ț

Hansarea re elelor e racor ba#ate pe fibra optic$ este e ase'enea o coni ie esen ial$ pentruț ț ț

orice i'ple'entare viitoare a re elei NG*. =n consecin $A 'ulte autorit$ i publice irec ionea#$ț ț ț ț

fonurile isponibile pentru e#voltarea re elelor e racorț 4, pentru a esc+ie calea pentruinvesti ii at(t în re elele e ban$ lar)$ e ba#$ c(t i în re elele NG*.ț ț ș ț

De ase'eneaA atorit$ faptului c$ re ele e racor sunt capabile s$ sus in$ iverse tipuri eț ț

platfor'e te+nolo)ice la nivelul e accesA operatorii pot oferi utili#atorilor finali te+nolo)ia eacces preferat$ e sau isponibil$ lor !DSHA cabluA 'obilA f$r$ firA solu ii ?//!.ț

=n ba#a practicii Co'isieiA ar putea fi luate în consierare trei scenarii

-. O re ea subven ionat$ e racor este subven ionat$ oar în acele #one une nu e!ist$ț ț ț

infrastructur$ e racor fibr$ optic$ isponibil$ i nu sunt oferite servicii e v(n#are cuș

a'$nuntul pentru o l$r)i'e e ban$ e 'ini'u'2 9bps la pre uri accesibileț 44. *ceste#one sunt caracteri#ate e un e ec total pe pia $A prin ur'areA istorsionarea co'peti iei esteș ț ț

consierat$ a fi 'ini'$.

--. O re ea e racor subven ionat$ este lansat$ în a a fel înc(t punctele e acces la re ea s$ fieț ț ș ț

suficiente e aproape e seiul utili#atorului final e e!e'pluA 'ai pu in e 1.5 < 2 :'ț 45A

4,



per'i (n utili#atorului final s$ se bucure e re elele i serviciile NG*. *cest tip eț ț ș

interven ie poate fi consierat ca un suport pentru infrastructura NG* în sensul liniilor ț

irectoare e ban$ lar)$A i prin ur'are poate fi autori#at în punctele albe NG*. *cestș

scenariu se refer$ în special la #onele rurale i cel 'ai probabil nu este aplicabil în 'oș

auto'at în #onele urbane.

---. O subven ie este acorat$ pentru a i'ple'enta o re ea e racor în #onele e tran#i ie cuț ț ț

caracteristici iferite în ceea ce prive te isponibilitatea infrastructurii e racor iEsauș șnivelul e acces. =n acest ca#A în pri'ul r(nA fiecare #on$ trebuie s$ fie ientificat$ ca fiinalb$A )ri sau nea)r$. =n 'aterie e acces e ban$ lar)$ e ba#$ i NG*. =n ba#a releveelor ș

etaliateA re eaua e racor poate fi e#voltat$ i furni#at$ pentru acces în fiecare #on$Aț ș

confor' caracteristicilor sale. De e!e'pluA în restul #onelor une este e>a isponibil$ oinfrastructur$ e acces e ban$ lar)$ e ba#$A ar nici un operator nu are vreun plan s$investeasc$ în re elele NG*A noua re ea e racor ar putea fi utili#at$ pentru a per'iteț ț

accesul la infrastructurile NG* solu ii e cablu ?//! sau DOCS-S ,.&A cu coni ia s$ fieț ț

respectate celelalte coni ii stipulate în Hiniile irectoare e ban$ lar)$ț 4.

Subven ie pentru #ezvoltarea elementelor de infrastructură pasivăț

-'ple'entarea infrastructurii e ban$ lar)$A în special NG*A poate fi e ase'enea sus inut$ prinț

acorarea e subven ii la cel 'ai 'ic nivel al lan ului e valori referitor la infrastructuraț ț

teleco'unica iilorA în scopul reucerii costurilor e investi ie. Hucr$rile e in)inerie civil$ cu' ar ț ț

fi e!cavarea o'eniului publicA construirea infrastructurii fi#ice sunt consierate a fi o partese'nificativ$ in costurile e investi ie pentru construirea e re ele NG*. De ase'eneaA e!isten aț ț ț

evilor cu spa iu suficient esc+ise pentru acces iferi ilor operatori ar putea încura>a co'peti iaț ț ț ț

ba#at$ pe infrastructur$. Dincolo e ca#urile escrise în Hiniile irectoare ale infrastructurii e ban$ lar)$ care nu se încarea#$ la no iunea e subven ie e la Statț ț

4"A ori e c(te ori autorit$ ileț

publice an)a>ea#$ lucr$ri e in)inerie civil$ în beneficiul sectorului e teleco'unica iiA atunci aț

interven ia poate avea loc oar în acele #one în care nu e!ist$ o infrastructur$ co'parabil$ț

isponibil$ i b toate coni iile e co'patibilitate stabilite în linii irectoare trebuie s$ fieș ț

îneplinite4.

7odele de Investiție %n dezvoltarea Infrastructurii Rețelelor NGAConfor' $iniilor directoare europene pentru odelele de &nvesti ie în &nfrastructura de bandăț

largă<; sunt ientificate . $ode%e cadruA prin inter'eiul c$rora autorit$ ile e )estionare aț

fonurilor pot finan a investi iile în e#voltarea re elelor e ban$ lar)$ț ț ț . ?iecare intre aceste'oele escrise 'ai >os repre#int$ un spectru e cre tere a i'plic$rii i sus inerii in parteaș ș ț

autorit$ ii e finan areț ț

• Abordare ascendentă 7 un )rup e utili#atori finali or)ani#a i frecvent ca i Vco<ț șoperative ecie s$ investeasc$ în e#voltarea unei re ele. =n acest ca#A i'plicareaț

autorit$ ii publice este e cele 'ai 'ulte ori li'itat$ la acorarea subven iilor sauț ț

aloc$rilor sau la )arantarea î'pru'uturilor iEsau facilitarea accesului la infrastructuraș

public$A cu' ar fi evi sau st(lpi.ț

44



• Proiect construc ie i operare pri&ată ț ș o co'panie privat$ pri'e te fonuri aesea subș

for'a unei subven ii e la sectorul public pentru sus inere în e#voltarea re eleiA ar ț ț ț

co'pania privat$ e ine posesia eplin$ asupra re elei.ț ț

• Externa%izare pub%ică o entitate in sectorul public e!ternali#ea#$ e#voltarea iș

operarea re elei unei entit$ i in sectorul privat sub for'a unui contract pe ter'en lun) eț ț

e!e'pluA Contract e concesionareA ar or)anis'ul public este proprietarul re elei.ț

• Asociere entit$ ile in sectorul public i in cel privat se asocia#$ în veerea e#volt$riiț ș

i oper$rii re eleiA e in(n î'preun$ proprietatea asupra re elei.ș ț ț ț

• Proiect construc ie i operare pub%icăț ș 7 sectorul public construie te i operea#$ irectș ș

re eauaA e in(n controlul eplin i furni#(n servicii cu a'$nuntul sau pe pia a an)ro.ț ț ț

=n plusA unele autorit$ i e 'ana)e'ent au luat în consierare alte 'oele e colaborare întreț

sectorul public i cel privatA e tipulș PPP Parteneriat Pub%ic Pri&atA si'ilar altor tipuri einvesti ii 'a>ore în infrastructura public$A în care isponibilitatea fonurilor este asi)urat$ peț

ter'en lun). *ceste tipuri e parteneriate nu fac obiectul )+iului e reco'an$ri 63 pentruinvesti iile e ban$ lar)$A ar se pot i'ple'enta prin inter'eiul bun$voin ei autorit$ ilor localeț ț ț

iEsau altor autorit$ i but in sectorul publicș ț 5&.

Distincția dintre #unctele al'e, -ri i ne-re cu #rivire la rețelele NGNDistinc ia intreț puncte%e Ha%be Hri i Hnereș este relevant$ pentru evaluarea co'patibilit$ iiț

subven iei e la Stat pentru re elele NGNA confor' *rticolului 1&"A para)raful , litera c totu iAț ț ș

este nevoie e o efini ie 'ai e!act$A o efini ie care trebuie s$ ia în consierare caracteristicileț ț

re elelor NGN a se veea e ase'enea *ne!a .ț

=n pre#entA prin 'oerni#area ec+ipa'entului activA unele re ele e ban$ lar)$ e ba#$ avansateț

pot fi e ase'enea co'patibile cu unele tipuri e servicii e ban$ lar)$A care în viitorul apropiatar putea fi furni#ate prin inter'eiul re elelor NGN cu ar fi e e!e'plu serviciile e ba#$ 0>ocț

triplu i ar putea astfel contribui la atin)erea obiectivelor prev$#ute în *)ena Di)ital$ pentruș

3uropa. Cu toate acesteaA pot ap$rea servicii sau prouse noiA care nu pot fi sc+i'bate între ele niciîn 'aterie e cerere i nici în 'aterie e ofert$A i care vor necesita un )ra e capacitateAș ș

fe#abilitate i si'etrie peste li'itele fi#ic cele 'ai înalte ale infrastructurii e ban$ lar)$ e ba#$.ș

'uncte albe )*)!+ promovarea obiectivelor de coeziune teritorială i dezvoltare economică ș

=n consecin $A în scopul evalu$rii subven iei e la Stat pentru re elele NGNA o #on$ în care nuț ț țe!ist$ re ele NGN pentru 'o'entA i nici nu e!ist$ vreo posibilitate e a construi aceste re ele înț ș ț

trei aniA în confor'itate cu punctul &A e c$tre investitori priva i trebuie consierat$ a fi o #on$ț

0alb$ NGN. [onele e acest tip sunt eli)ibile pentru acorarea e subven ie e la Stat pentruț

re ele NGNA în conte!tul în care sunt îneplinite coni iile referitoare la co'patibilitateaț ț

'en ionat$ în capitolul anterior.ț

'uncte gri )*)!+ nevoia pentru o evaluare mai detaliată

45



O #on$ trebuie consierat$ o #on$ 0)ri NGN în ca#ul în care e!ist$ o sin)ur$ re ea NGN careț

func ionea#$ sau care ur'ea#$ s$ fie e#voltat$ în ur'$torii trei ani i nu e!ist$ planuri f$cute eț ș

nici un operator pentru a e#volta o alt$ re ea NGN în ur'$torii trei ani. Ha evaluarea posibilit$ iiț ț

ca al i investitori e re ea s$ e#volte re ele ai ionale NGN într<o anu'it$ #on$A trebuie avute înț ț ț ț

veere '$surile le)islative i e re)le'entare care se poate s$ fi contribuit la reucerea barierelor ș

pentru e#voltarea re elelor e acest tip preveeri referitoare la accesul la infrastructura fi#ic$Aț

utili#area parta>at$ a infrastructurii etc.. Co'isia va trebui s$ fac$ o anali#$ 'ai etaliat$ pentru averifica ac$ este necesar$ interven ia StatuluiA at fiin faptul c$ interven ia Statului în acesteț ț

#one i'plic$ un risc riicat e e!cluere a investitorilor e!isten i i e istorsionare a co'peti iei.ț ș ț

=n plusA co'patibilitatea '$surii va fi evaluat$ în confor'itate cu sec iunea e 'ai >os.ț

'uncte negre )*)!

Dac$ e!ist$ sau se e#volt$ 'ai 'ult e o re ea NGN într<o anu'it$ #on$A în ur'$torii trei aniț

aceast$ #on$ trebuie s$ fie consierat$ ca fiin 0un punct ne)ru NGN. Co'isia va consiera c$subven ia e la Stat pentru o re ea NGN ec+ivalent$ i concur(n la aceste puncteA cu finan are inț ț ș ț

fonuri publiceA ar putea istorsiona )rav co'peti ia i c$ acest fapt este inco'patibil cu nor'eleț ș

referitoare la subven ia e la Stat.ț

Pentru a evalua co'patibilitatea '$suriiA în plus fa $ e ientificarea punctului ca fiin albA )ri sauț

ne)ru în 'aterie e NGNA trebuie verificat$ situa ia co'peti iei fa $ e nevoia pentru ban$ lar)$Aț ț ț

in 'o'ent ce se pot aplica coni ii e co'patibilitate iferite.ț

"aracteristicile 7surilor i Nevoia de a li*ita distorsiunile de co*#etiție/oate '$surile e sus inere a e#volt$rii re elelor NGN trebuie s$ respecte coni iile eț ț ț

co'patibilitate un eerci iu detaliat al releveelor i analizarea acoperii ț ș , consultări publice,

procedura de ofertare competitivă, cea mai bună ofertă în termeni economici, neutralitatetehnologică, utilizarea infrastructurii eistente, acces angro, o analiză comparativă a pre urilor,ț

mecanism de monitorizare i recuperare, precum i cerin e de transparen ă ș ș ț ț .

Ca în ca#ul politicii ur'ate cu privire la e#voltarea co'unica iilor e ban$ lar)$ e ba#$Aț

subven iile e la Stat în favoarea e#volt$rii unei re ele NGN pot constitui un instru'ent aecvat iț ț ș

înr$$cinatA cu coni ia s$ se îneplineasc$ 'ai 'ulte coni ii funa'entale. Pentru acele puncteț ț

care sunt 0albe at(t în 'aterie e ban$ lar)$ e ba#$ c(t i în 'aterie e NGNA nu trebuie s$ seș

îneplineasc$ criterii e co'patibilitate supli'entare fa $ e cele 'en ionate în capitolul anterior.ț ț

=n sc+i'bA pentru a asi)ura caracterul propor ional al unei '$suri notificate ce se orientea#$ spreț

puncte 0albe sau 0)ri NGN care sunt )ri sau ne)re în ceea ce prive te bana lar)$ e ba#$Aș

incolo e coni iile 'en ionateA trebuie s$ se îneplineasc$ i ur'$toarele coni iiț ț ș ț

• Fnfrastructura pasivă i neutrăș . Subven ia e Stat va fi li'itat$ la infrastructurile NGN pasiveț

i neutre. =n ca#ul în care operatorul e re ea este un operator e ban$ lar)$ inte)rat$ verticalAș ț

trebuie stabilite )aran ii ai ionale pentru a preveni orice conflict e intereseA iscri'inareaț ț

ne>ustificat$ i orice alt avanta> inirect ascuns. -nfrastructura subven ionat$ trebuie s$ per'it$ș ț

furni#area e servicii co'petitive accesibile în 'aterie e pre pentru utili#atorii finali iț ș

trebuie s$ asi)ure un trata'ent onest pentru furni#orii e con inut.ț

4



• 'cces angro. Datorit$ proble'elor econo'ice le)ate e re elele NGNA asi)urarea unui accesț

an)ro pentru operatori ter i este e o i'portan $ crucial$. Re eaua subven ionat$ trebuie s$ț ț ț ț

ofere acces în coni ii oneste i neiscri'inatorii tuturor operatorilor care solicit$ accesAț ț

precu' i posibilitatea unei e<)rup$ri eficiente i co'pleteș 51. Prin ur'areA operatorii ter iț

trebuie s$ aib$ acces i la infrastructura pasiv$A nu oar la infrastructura activ$ș 52. =n plus fa $ eț

accesul cu ebit înalt 5, i accesul neconi ionat la bucla local$A obli)a ia e acces trebuie prinș ț ț

ur'are s$ inclu$ i reptul e a utili#a evi i st(lpiA fibr$ nea)r$ sau repartitoareș ț ș54

. 6n accesan)ro real trebuie acorat pentru cel pu in apte aniA i reptul la evi e acces sau st(lpi nuț ș ș ț

trebuie s$ fie li'itat în ti'p. *ceast$ preveere nu î'pieic$ obli)a iile unei re)le'ent$riț

si'ilare care poate fi i'pus$ e NR* pe pia a specific$ la ie ire pentru a încura>a co'peti iaț ș ț

real$ sau '$surile aoptate up$ e!pirarea perioaei respective55.

• Topologie deschisă Hu(n în consierare costurile fi!e riicate le)ate e e#voltarea re elelor ț

NGNA co'peti ia la nivelul infrastructurii poate ap$rea oar în #onele cu o popula ie ens$.ț ț

Prin ur'areA este i'portant s$ ne asi)ur$' c$ re elele NGN cu finan are public$ per'it oț ț

ar+itectur$ a re elelor e topolo)ie esc+is$ care poate fi co'patibil$ cu topolo)ii iferite.ț 5.

Subven ie pentru re ele de bandă largă ultrarapideț ț

*v(n în veere obiectivele *)enei Di)italeA vi#(n în special atin)erea unui nivel e penetraree 5&I la cone!iunile internet peste 1&&9bpsA interven ia public$ tot ar fi posibil$ în #onele uneț

re elele NGN e!istente sau planificateț 5" nu a>un) la locuin a utili#atorului final prin inter'eiulț

re elelor e fibr$ optic$ț 5.

=n plus fa $ e îneplinirea coni iilor 'en ionateA noua re ea care beneficia#$ e subven ii trebuieț ț ț ț ț

s$ fac$ ovaa unei 0sc+i'b$ri se'nificative clareA în co'para ie cu infrastructurile re elelor ț ț

e!istente. /rebuie luate e ase'enea în consierare i planurile e investi ie ale operatorilor ș ț

co'erciali pentru viitorul apropiat. De ase'eneaA autoritatea care acor$ subven ia trebuie s$ fieț

capabil$ s$ e'onstre#e c$•

noua infrastructur$ va avea caracteristici te+nice i'portante i î'bun$t$ ite în co'para ie cuș ț ț

re elele e!istente e e!e'plu ca ur'are a vite#elor si'etriceA asi)ur(n co'patibilitatea sa cuț

viitoarele pro)rese te+nolo)ice5%

• e!ist$ o cerere esti'at$ pentru aceste î'bun$t$ iri calitative iț ș

• re eaua subven ionat$ va fi operat$ e!clusiv ca o re ea an)ro.ț ț ț

Doar ac$ sunt îneplinite aceste coni iiA finan area acestor re ele in fonuri publice ar putea fiț ț ț

consierat$ co'patibil$ confor' testului co'parativ. Cu alte cuvinteA aceast$ finan are trebuie s$ț

conuc$ la un pro)res te+nolo)ic 'a>orA urabilA care favori#ea#$ co'peti ia i care nu are unț

caracter te'porar. =n evaluarea saA Co'isia va lua în consierare ac$ s<au f$cut recent investi iiț

econo'ice i'portante în re elele NGN.ț

4"



AnexeAnexa 9 "ontextul 3uro#ean i A-enda Di-ital #entru 3uro#a

*)ena Di)ital$ pentru 3uropa 2&2&1

A una intre iniiativele repre#entative ale Strate)iei 3uropa2&2&A sublinia#$ i'portana conectivit$ii broaban pentru creterea i inovarea european$ iinclu#iunea social$ i ocuparea forei e 'unc$. *)ena Di)ital$ stabilete obiective a'biioase eacoperire i e vite#$ i le i'pune Statelor 9e'bre s$ ia '$suriA inclusiv ispo#iii le)aleA pentru afacilita investiia broaban.De#voltarea reelelor e co'unicaii electronice fi!e i ;ireless e 'are vite#$ în 6niune necesit$investiii substanialeA in care o parte se'nificativ$ este repre#entat$ e costurile lucr$rilor econstrucii civile. O parte i'portant$ in aceste costuri poate fi atribuit$ ineficien?e%or dinprocesu% de dez&o%tare asociate cu uti%izarea infrastructurii existente pasi&e i anu'e canaleAconucteA )uri e vi#itareA ulapuriA st(lpiA st(lpi e linie electric$A instalaii e anteneA turnuri ialte construcii e susinereA b%oca*e%or asociate cu coordonarea %ucrări%or de construc?ii ci&i%e

proceduri%or ad$inistrati&e ane&oioase de acordare a autoriza?ii%or i b%oca*e%or referitoare%a punerea 'n fo%osin?ă a re?e%e%or,Consiliul e Pri'$var$ 2&12 a solicitat luarea unor '$suri la nivel 63 pentru reali#area unorecono'ii e costuri în i'ple'entarea reelelor broaban e 'are vite#$A ca parte a eforturilor efinali#are a Pieei Di)itale 6nice p(n$ în anul 2&15.9$surile care au ca scop creterea eficienei în utili#area infrastructurilor e!istente i reucereacosturilor i obstacolelor în erularea lucr$rilor e construcii civile ar trebui s$ asi)ure ocontribuie substanial$ pentru a asi)ura o i'ple'entare rapi$ i e!tins$ a reelelor e co'unicaiielectronice e 'are vite#$ în ti'p ce 'enin o concuren$ eficient$.6nele State 9e'bre au aoptat '$suri prin care se ur'$rete reucerea costurilor e pre#entare broaban. -ntensificarea acestor bune practici în 6niune ar putea contribui în 'o se'nificativ la

stabilirea unei piee i)itale unice. Cu toate acesteaA aceste practici r$'(n insuficiente iispersate. =n plusA iferenele in cerinele e re)le'entare î'pieic$ uneori cooperarea întreutilit$i i pot riica bariere la intrarea noilor operatori e reele i a noilor oportunit$i e afaceriAî'pieic(n e#voltarea unei piee unice e utili#are i i'ple'entare a infrastructurilor fi#ice areelelor e co'unicaii electronice e 'are vite#$. =n cele in ur'$A iniiativele la nivelul Statului9e'bru nu par întoteauna +olisticeA cu toate c$ luarea unor '$suri în carul procesului e pre#entare i pe sectoare este esenial$ pentru a asi)ura un i'pact coerent i se'nificativ.=n veerea funa'ent$rii '$surilor aoptateA serviciile Co'isiei au autori#at ou$ stuii i aurecurs la un nu'$r e surse e infor'aii pentru pre)$tirea evalu$rii i'pactului. 9ai precisADeloitte a elaborat un stuiu cu privire la practicile e reucere a costurilor referitoare laintroucerea infrastructurii fi#ice broaban2 i *nalss 9ason a elaborat un stuiu pentru a

susine aceast$ evaluare a i'pactului

,

. =n plusA un stuiu 'ai e!tins efectuat e *nalss 9asoncu privire la costurile i beneficiile broaban a fost utili#at pentru a susine anali#a i'pacturilor 4. Serviciile Co'isiei au iscutat posibilele aciuni e facilitate i reucere a costurilor ei'ple'entare a reelelor NGN în iferite oca#iiA în special în carul einelor Grupului 3uropean

1Co'unicatul CO92&1&245 al Co'isiei Parla'entului 3uropeanA al ConsiliuluiA al Co'itetului 3uropean Social i3cono'ic i al Co'itetului Re)ional *)ena Di)ital$ pentru 3uropa.2Contract<caru nr. S9*R/ 2&&"E&&,5,Contract<caru nr. S9*R/ 2&12E&&1,4Contract<caru nr. S9*R/ 2&1&E&&,,

4



la Nivel =nalt al *)enei Di)itale care au avut loc la ata e 1" ianuarie i 4 ece'brie 2&12A încarul einelor Co'itetului e Co'unicaii i în Grupul Operativ al Reelelor -nteli)ente. =n plusA o sesiune a unuia intre atelierele *nsa'blului *)enei Di)itale 2&12A care a avut loc la atae 21<22 iunie 2&12A a fost eicat$ )$sirii la nivelul 63 a unor 'etoe e i'ple'entare 'aiuoar$ i 'ai puin scu'p$ a broaban e 'are vite#$.9$surile prev$#ute sunt stabilite pe cea 'ai bun$ practic$ e!istent$ în unele State 9e'breA

precu' cele care au le)$tur$ cu reutili#area infrastructurilor fi#ice e!istente în Hituania iPortu)aliaA cu transparena infrastructurii e!istente in Bel)ia i Ger'aniaA cu co<i'ple'entarea în?inlana i SueiaA cu raionali#area priorit$ilor i proceurilor a'inistrative in Olana iPolonia i cu infrastructura broaban e 'are vite#$ în noile construcii in Spania i ?rana5.6nele State 9e'bre au introus '$suri careA într<o anu'it$ '$sur$A 'er) c+iar incolo e cele propuseA precu' cele inte)rale in Grecia.

Obiecti&e%e Aendei -iita%e Ser&icii Broadband

• 2&1, < 1&&I *cces la -nternet

• 2&2& 7 1&&I penetrarea accesului broaban cu vite#e e peste ,&9bpsA respectiv 5&I

penetrare a serviciilor e acces broaban M1&&9bps -genda #igitală pentru .uropa este o iniiativ$ repre#entativ$ a Strategiei .uropa /0/0 care areca scop furni#area unor beneficii sociale i econo'ice urabile pe piaa i)ital$ unic$ pe ba#aaplicaiilor interoperabile i e -nternet rapie i ultra<rapie. * ientificatA în specialA nevoia ereucere a costurilor e i'ple'entare broaban pe între)ul teritoriu al 6niuniiA inclusiv prinreali#area planific$rii i cooron$rii corespun#$toare i prin reucerea sarcinilor a'inistrative.

Consiliul 3uropean in 1 i 2 'artie 2&12 a fost convocat la nivelul 6niunii pentru a asi)ura o 'ai bun$ acoperire broabanA inclusiv prin reucerea costului infrastructurii broaban e 'arevite#$." Co'unicatul VHe)ea Pieei 6nice -- ='preun$ pentru o nou$ e#voltare a ientificat iniiativa cafiin una intre cele 12 aciuni i'portante care vor intensifica e#voltareaA ocuparea forei e

'unc$ i încreerea în Piaa 6nic$ i vor )enera efecte reale pe loc. =n He)ea Pieei 6nice --Aaoptarea propunerii Co'isiei este prev$#ut$ în pri'ul tri'estru al anului 2&1,. Consiliul3uropean in 1, i 14 ece'brie 2&12 a apelat la Co'isie pentru a pre#enta toate propunerilec+eie p(n$ în pri'$vara anului 2&1,.%

Confor' raportului in 2&1& cu privire la Piaa 6nic$A1& serviciile i infrastructurile eteleco'unicaii in 63 sunt înc$ e!tre' e fra)'entate e<a lun)ul frontierelor naionale. 6nraport 'ai recent referitor la costurile statelor non<europene în sectorul co'unicaiilor electronice11

5* se veea *nalss 9asonA Raportul final pentru DG Societate -nfor'aional$ i 9ass<'eiaA Suportul Co'isiei3uropene pentru elaborarea unei evalu$ri a i'pactului în veerea însoirii iniiativei 63 cu privire la reucereacosturilor i'ple'ent$rii infrastructurii broaban e 'are vite#$ S9*R/ 2&12E&&1,

*)ena Di)ital$ pentru 3uropaA Co'unicatul Co'isiei Parla'entului 3uropeanA al ConsiliuluiA al Co'itetului3uropean Social i 3cono'ic i al Co'itetului Re)ionalA CO92&1&245 in 1%.&5.2&1&A în special seciunea 2.4.1."Conclu#iile Consiliului 3uropean in 1E2 'artie 2&12A 36CO 4E2E12A+ttpEEre)ister.consiliu'.europa.euEpfEenE12Est&&Est&&&&4<re&2.en12.pf A art. 15.Co'unicatul Co'isiei Parla'entului 3uropeanA al ConsiliuluiA al Co'itetului 3uropean Social i 3cono'ic i alCo'itetului Re)ionalA CO92&125", in &,.1&.2&12A *ciune C+eie %.%Conclu#iile Consiliului 3uropean in 1,E14 ece'brie 2&12A 36CO 2&5E12A+ttpEE;;;.consiliu'.europa.euEueocsEc's\DataEocsEpressataEenEecE1,4,5,.pf A art. 1".1&O nou$ strate)ie pentru Piaa 6nic$A reportul lui 9ario 9onti c$tre Preeintele Co'isiei 3uropeneA % 'ai 2&1&11Pa"i spre o pia&$ intern$ aev$rat$ pentru co'unica&ii electronice în perioaa pre'er)$toare a anului 2&2&A 3corsA/6 Delft "i /NOA lansat în februarie 2&12

4%

http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/12/st00/st00004-re02.en12.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/ec/134353.pdf


http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/12/st00/st00004-re02.en12.pdf




a ar$tat c$ poten&ialul nee!ploatat a Pieei 6nice corespune unei su'e anuale e &A%I in P-Bsau 11& 'iliare euro.-nfrastructura broaban e 'are vite#$ este repre#entat$ e te'elia Pieei Di)itale 6nice i e o preconiie pentru co'petitivitatea la nivel 'onialA printre altele în o'eniul co'eruluielectronic. *a cu' se a'intete în Co'unicatul privin He)ea Pieei 6nice --A12 o cretere cu 1&Ia penetr$rii broaban poate uce la o cretere anual$ a P-B e 1<1A5I i la o cretere a

prouctivit$ii 'uncii e 1A5IA

1,

iar o inovare inus$ prin broaban în co'panii creea#$ locurie 'unc$ i are potenialul e a )enera 2 'ilioane e locuri e 'unc$ supli'entare p(n$ în 2&2&.14

O parte se'nificativ$ in potenialul nee!ploatat poate fi )$sit$ la nivelul infrastructurilorreelelor iverse abor$ri e re)le'entare a intensific$rii i'ple'ent$rii reelelor 'a>orea#$ costulaccesului la pieele naionaleA î'pieic$ e!ploatarea econo'iilor e scar$ la nivel e ec+ipa'entei servicii i constituie un obstacol în calea e#volt$rii serviciilor inovative care ar putea ap$rea lareelele e 'are vite#$ care rulea#$ într<o 'anier$ unitar$ la nivel transfrontalier. =n ti'p cei'ple'entarea reelelor e acces i'plic$ aesea ispo#iii i proceuri a'inistrate la nivel localAaceste '$suriA inclusiv le)islaia secunar$ local$A pot afecta inirect libertatea e furni#are aserviciilor i pot >ustifica intervenia 6niunii15. =n plusA în ba#a *rticolului 114 in /ratatul privinfuncionarea 6niunii 3uropeneA 6niunea a elaborat anterior le)i pentru a e#volta i'ple'entareainfrastructurii locale a reelelorA prin separarea buclei locale1.6niunea nu îi per'ite s$ lase cet$enii i activit$ile co'erciale în afara a'prentei acestorinfrastructuri i s<a abonat la obiectivele a'biioase broaban ale *)enei Di)itale pentru3uropa p(n$ în 2&1,A broaban e ba#$ pentru toi europeniiA i p(n$ în 2&2&A i acces la vite#ee peste ,& 9bps pentru toi europeniiA i ii abonarea la o cone!iune la internet e peste 1&&9bps pentru 5&I sau 'ai 'ult in locuinele in 3uropa. *ceste obiective vor fi reali#ate oarac$ costurile e i'ple'entare a infrastructurii sunt reuse în întrea)a 63.

12CO9 2&12 5",1,Boo# an Co'panA 9a!i'isin) t+e i'pact of Di)italisationA 2&12143sti'area Co'isiei efectuate în ba#a stuiilor naionale HiebenauA .A *t:insonA R.A @arrber)A P.A CastroA D. an3#ellA S.A 2&&%A The ?G igital )oad to )ecoverC @at# R.H. et al A 2&&%A The Fmpact of Aroadband on Hobs and theBerman conomC.15Curtea e ustiie a a'intit în e +oster C<1"E&&A ]2&&1^ Rec. P.. -<%445A n _ ,"A c$ orice le)islaie local$ secunar$care afectea#$ libertatea e a presta servicii trebuie s$ respecte principiul proporionalit$ii. Pe aceleai antene e

satelitA Co'isia a subliniat în Co'unicatul s$u cu privire la aplicarea )eneral$ a principiilor liberei circulaii a bunurilor i serviciilor < *rticolele 2 i 4% < cu privire la utili#area antenelor e satelit CO9 2&&1 ,51 finalA c$ei fiecare Stat 9e'bru este responsabil pentru stabilirea coniiilor care trebuie îneplinite în carul siste'ului s$u

>uriic intern pentru instalarea i utili#area antenelor e satelitA unele re)le'ent$ri naionale pot afectaA totuiA ceea cese recepionea#$. *stfelA inirectA acestea afectea#$ istribuia unei )a'e lar)i e servicii trans'ise prin satelit < careA

prin îns$i natura lorA ep$esc )raniele < cu' ar fi e'isiunile e televi#iune i e raioA î'preun$ cu serviciileinteractive servicii ale societ$ii infor'aionale. *stfel e '$suri naionale trebuieA prin ur'areA s$ respecte

principiile funa'entale ale tratatuluiA cu' ar fi libera circulaie a '$rfurilor i libera prestare a serviciilor în carulPieei 6nice.1Re)ula'entul C3 nr. 2"E2&&& al Parla'entului 3uropean i al Consiliului in 1 ece'brie 2&&& cu privire laaccesul neconiionat la bucla local$A OA ,&.12.2&&&A H,,E4.

5&



Anexa 2 4e.nolo-ii de Acces road'and

Tehnologii de Acces Broadband Fix

ehnologii #S$

-S0 7 0inie de Abonat -iita%ă este o te+nolo)ie e trans'isie prin cabluri e cupru. Clasa e protocoale !DSH este o enu'ire )eneric$ pentru 'ai 'ulte protocoale DSHA precu' Hinia e*bonat *si'etric$ Di)ital$ *DSHA Hinia e *bonat Di)ital$ e Date e 9are ite#$ KDSHAHinia e *bonat Di)ital$ e 9are ite#$ DSHA Hinia e *bonat Di)ital$ *aptat$ la ite#$R*DSHA Hinia e *bonat Si'etric$ Di)ital$ SDSH etc.

Cone!iunile DSH asi)ur$ o vite#$ teoretic$ e transfer e p(n$ la .44 'e)a<bii pe secun$A ar perfor'ana actual$ epine e istana intre utili#atorul final i ec+ipa'ent e 'ultiple!areDSH*9 i e coniiile reelei e cupru. *stfelA cone!iunile iniviuale asi)ur$ aesea vite#e ela 512 @bps p(n$ la 1.544 9bps e esc$rcare i 12 @bps e înc$rcare. ite#a e înc$rcare este'ai 'ic$ ec(t vite#a e esc$rcare pe Hinia e *bonat *si'etric$ Di)ital$ *DSH i este e)al$

cu vite#a e esc$rcare pe Hinia e *bonat Si'etric$ Di)ital$ SDSH.

6nele versiuni ale te+nolo)iei DSHA precu' *DSH i DSH e 'are vite#$ DSHA funcionea#$ prin ivi#area frecvenelor utili#ate pe o sin)ur$ linie telefonic$ în ou$ ben#i pri'are. Datele sunttransferate pe o ban$ cu frecven$ 'are 25 :K# sau 'ai 'areA iar atele e voce sunt transferate pe o ban$ cu frecven$ 'ai 'ic$ 4:K# sau 'ai 'ic$. Se instalea#$ un filtru la seiulutili#atorului pentru fiecare telefon. *ceste filtre separ$ frecvenele 'ari e frecvena e voceAastfel înc(t telefonul trans'ite i recepionea#$ vocea u'an$ oar la frecvene >oase. 9oe'ulDSH i ec+ipa'entul nor'al e telefonie pot fi utili#ate si'ultan f$r$ s$ e!iste interferene întreele.

DSH ofer$ o vite#$ foarte 'are e transfer 7 o vite#$ e esc$rcare e p(n$ la 529bps irespectiv o vite#$ e înc$rcare e 1A5 9bps 7 fiin astfel corespun#$toare serviciilor Vtriple plainternet e 'are vite#$A televi#iune i telefonie. Hi'itele lun)i'ii liniilor intre telefoane iabonai sunt 'ai restrictive la vite#e 'ai 'ari e trans'isie.

DSH 7 Hinia e *bonat Di)ital$ < este înc$ te+nolo)ia preo'inant$ e acces broaban in6niunea 3uropean$ în ciua procentului în escretere a nu'$rului total e linii fi!e e acces broaban "5A%I în ianuarie 2&12 e la &A%I în ianuarie 2&&. Nu'$rul liniilor !DSH a crescutîn aceast$ perioa$ în nu'$r absolut ar piaa ca între) s<a e#voltat cu o rat$ 'are e cretereAreuc(n astfel nu'$rul liniilor totale e te+nolo)ie !DSH.

ehnologia 1ablului 1oaial (#21S&S 31"

-O9SIS 7 Specifica?ii de interfa?ă a ser&icii%or de transport de date prin cab%u < este unstanar internaional e teleco'unicaii care per'ite a$u)area transferului e ate e 'arevite#$ la o reea e!istent$ e cablu / C*/. Stanarul a fost e#voltat e co'panii precu'CableHabsA *RR-SA Bi)Ban Net;or:sA Broaco'A CiscoA Cone!antA correlateA -ntelA 9otorolaA Net)earA /eraonA i /e!as -nstru'ents i este utili#atA în pre#entA e 'a>oritatea operatorilor eservicii e televi#iune prin cablu pentru a furni#a abonailor lor acces la internet prin infrastructura proprie +ibri$ e cablu prin fibr$ optic$ K?C 7 Kibri e fibr$ optic$<cablu coa!ial.

51



Pri'a specificaie DOCS-S 7 versiunea 1.& a fost publicat$ în 'artie 1%%" i revi#uit$ în 2&&1DOCS-S 2.& prin vite#e '$rite e transfer e înc$rcare ate i prin calitatea capacit$ilor serviciului `oS Calitatea Serviciului. Specificaia a fost revi#uit$ in nou în *u)ust 2&&DOCS-S ,.& pentru a crete în 'o se'nificativ vite#ele transferului e ate at(t e înc$rcare c(ti e esc$rcare i a introuce un suport pentru -Pv Protocol -nternet versiunea .

Deoarece planurile e alocare a ben#ilor cu frecven$ C*/ sunt iferite în Statele 6nite i3uropaA stanarele DOCS-S au fost 'oificate pentru a fi utili#ate în 3uropa&. *ceste 'oific$riau fost publicate sub nu'ele e 3uroDOCS-S. H$i'ea e ban$ în ar+itectura 3uroDOCS-S per'ite alocarea unei bane 'ai lar)i pentru canalul e ate e esc$rcare.

9aracteristici%e -O9SIS

Specificaiile DOCS-S asi)ur$ o varietate e opiuni isponibile pentru nivelurile 1 i 2 ale'oelului OS- -nterconectarea Siste'elor Desc+ise. /oate aceste caracteristici co'binate per'ito vite#$ e înc$rcare e ,&A"2 9bps pe canal ei vite#a e înc$rcare pentru DOCS-S 1.& i 1.1este li'itat$ la 1&A24 9bps. /oate cele trei versiuni ale stanarului DOCS-S suport$ o vite#$ e

esc$rcare e p(n$ la 42A 9bps pe canal utili#(n 'oulaia 25<`*91

.

Caracteristicile specifice DOCS-S ,.& inclu suportul pentru -Pv i cone!iunea la canalA ocone!iune care per'ite canele 'ultiple e înc$rcare i esc$rcare care vor fi utili#ate si'ultan eun sin)ur abonat.

Re?eaua -O9SIS "9

O ar+itectur$ DOCS-S inclue ou$ co'ponente pri'are un 'oe' e cablu situat la aresaabonatului i siste'ul ter'inator pentru 'oe'ul e cablu C9/S Siste' /er'inator pentru9oe'ul e Cablu situat la aresa operatorului C*/ cap$t e înc$rcare.

C9/S este un ispo#itiv care )$#uiete porturile e înc$rcare i esc$rcare este si'ilar in puncte veere funcional cu DSH*9 utili#at în siste'ele DSH. Pentru co'unicaiile uple! intreC9/S i 'oe'ul e cablu sunt necesare ou$ porturi fi#ice spre eosebire e 3t+ernet une portul asi)ur$ co'unicaii uple!.

Pentru o co'panie e cablu care i'ple'entea#$ DOCS-S 1.1 sau superiorA aceasta trebuie s$ îi'oerni#e#e reeaua +ibri$ K?C pentru a susine o cale e întoarcere pentru traficul e înc$rcare.Calculatorul utili#atorului i ec+ipa'entele periferice asociate sunt efinite ca fiin ec+ipa'entesituate la aresa clientului CP3.

ehnologii

?//! 7 V?ibr$ optic$ la ]!^ este o colecie e te+nolo)ii în care prin ]!^ se înele)e cap$tulcone!iunii prin fibr$ optic$ a abonatului up$ cu' ur'ea#$

6, "!!B ("ibră optică 'n c%ădire)?//B 7 Vfibr$ optic$ în cl$ire este o reea pe ba#$ e fibr$ optic$ care asi)ur$ un se)'ent efibr$ optic$ care a>un)e la aresa utili#atorului finalA sau un se)'ent e fibr$ optic$ p(n$ lacl$ireA ar în cl$ire se utili#ea#$ cablu e cupruA cablu coa!ial sau H*N.

52



=n reeaua pe fibr$ optic$ pasiv$ cu puncte < 'ultipuncte e tip ?//B < GPON Reea Pasiv$ e?ibr$ Optic$A sunt utili#ate splittere optice pasive pentru 'ai 'ulte locuine prin acelai 'eiuoptic un sin)ur cablu e fibr$ optic$.

, "!! ("ibră optică 'n casă)Reeaua ?ibr$ Optic$ în Cas$ 7 V?ibr$ optic$ în cas$ este o te+nolo)ie ba#at$ pe fibr$ optic$care asi)ur$ un se)'ent e fibr$ optic$ care a>un)e în casa utili#atorului finalA e e!e'plu oreea e acces for'at$ in linii e fibr$ optic$ at(t la te'elia reelei c(t i pentru se)'entulcare conectea#$ reeaua e acces inclusiv cablurile in cas$.

=n reelele ?//KA infrastructura corespune at(t tipolo)iei punct la punct c(t i celei punct la'ultipuncte.

6n ON/ ter'inal e reea optic$ este 'ontat la fiecare client. /oate ON/ sunt operate e unispo#itiv central enu'it OH/ ter'inal e linie optic$ 'ontat la cap$tul e înc$rcare.

2, "!!N ("ibră optică %a noduri) i "!!9 ("ibră optică %a %i$itator)?//N 7 V?ibr$ optic$ la no. Se)'entul e fibr$ optic$ a>un)e p(n$ la ulapul in stra$situat la c(iva :ilo'etrii e locuina clientuluiA reali#(n cone!iunea final$ cu cablu e cuprureele e fibr$ optic$ la ulap E DSH sau cablu coa!ial reea e cabluri E DOCS-S ,.Confi)uraia ?ibr$<optic$<la<no este aesea consierat$ un pas te'porarA inter'eiar pentruconfi)uraia co'plet$ ?//K.

?//C ?ibr$ optic$ la li'itator 7 este o versiune î'bun$t$it$ a ?//NA în 'are '$sur$ lipsit$e eficienele celei in ur'$. =n ca#ul ?//CA cea 'ai 'are parte in firele e cupru sunt îninteriorul cl$iriiA i astfel aceste cabluri nu sunt în )eneral afectate e proble'e care aule)$tur$ cu apa freatic$ in conuctele e telefonieA e lun)i'ea liniilor i e proasta calitate afirelor e cupru astfel trans'isia e ate e 'are vite#$ se obine pe se)'entele e!istente ecablu e cupru.

?//C este estinatA în pri'ul r(nA operatorilor care utili#ea#$ e>a te+nolo)ie !DSH sau PONReea Optic$ Pasiv$ i operatorilor care utili#ea#$ infrastructur$ cu cabluri coa!ialei'ple'entarea acestei ar+itecturi le per'ite operatorilor s$<i reuc$ costurile i s$ îi'$reasc$ nu'$rul e utili#atoriA aloc(n astfel pentru fiecare intre ele o l$i'e e ban$ 'ai'are.

Tehnologii Broadband Mobilă

ehnologia i-6

8i9*JA -nteroperabilitate la nivel 'onial pentru acces cu 'icroune este efinit$ în stanarul-333 &2.1A cunoscut i sub nu'ele e interfa$ -333 8ireless9*N. *ceast$ te+nolo)ie a fostestinat$ asi)ur$rii accesului broaban ;ireless la reelele 'etropolitane av(n o perfor'an$co'parabil$ cu cablul traiionalA DSH i /1.

-333 a stabilit o întrea)$ ierar+ie a stanarelor co'ple'entare ;ireless -333 &2.15 pentruReea Personal$ P*NA -333 &2.11 Reea Hocal$ H*NA Reea 'etropolitan$ la &2.1 i -333&2.2& pentru Reea e arie lar)$ 8*N. ?iecare stanar escrie o te+nolo)ie opti'i#at$ pentru

5,



iverse piee i iverse 'ouri e utili#are i sunt proiectate pentru a fi co'ple'entare.

*vanta>ele siste'elor ba#ate pe te+nolo)ia 8i9*J sunt 'ultiple abilitatea e a e#volta rapireele broaban e ba#$A în specialA în #onele une ar fi ificil sau o reea e cablu e#voltat$ineficientA evit(n costurile 'ari e instalare i abilitatea e a ep$i li'itele cone!iunii fi#ice prin

cablu ale infrastructurii traiionale. -nstalarea unei cone!iuni broaban prin cablu sau 'oe'DSH poate fi un proces înelun)atA care se erulea#$ în 'ulte #one ale lu'ii care nu au acces laaceste cone!iuni broaban. /e+nolo)ia ;ireless &2.1 asi)ur$ un 'o fle!ibilA eficient in puncte veere al costurilor pentru a co'pensa aceste eficiene în acoperirea broaban.

=n ianuarie 2&&,A -333 a aprobat stanarul &2.1 care acoper$ )a'a e frecven$ intre 2 GK#i 11 GK#. *cest stanar repre#int$ o e!tensie a -333 &2.1 pentru 1&< GK# publicat înaprilie 2&&2. ?recvenele 'ai 'ici e 11GK# asi)ur$ abilitatea e a avea o cone!iune într<un'eiu în care copacii sau cl$irile s<ar putea interpune pe linia e acoperire a cone!iunii. &2.1aare o acoperire e apro!i'ativ 5& :' cu o ra#$ e celule e <1& :'. Perfor'ana e acoperire prin ra#a e celule f$r$ linie e acoperire NHOS i vite#a sunt opti'e. =n plusA &2.1a asi)ur$ o

te+nolo)ie ;ireless e cap$t ieal$ pentru H*N ;ireless &2.11 i puncte e interes pe -nternet.Cea 'ai co'un$ confi)uraie &2.1 const$ intr<o staie e referin$ 'ontat$ pe cl$ire sau unturn e co'unicaiiA care funcionea#$ pe principiul punct la 'ultipuncte P9P i ec+ipa'entulabonatului in birou sau locuin$.

Cu vite#e e transfer e p(n$ la 4&9bpsA o staie e referin$ asi)ur$ suficient$ l$i'e e ban$ pentru a suporta si'ultan & site<uri ;eb prin cone!iune /1 i sute e locuine prin cone!iuneDSHA utili#(n l$i'ea e ban$ a canalului e 2&9K#. Pentru a reali#a un 'oel co'ercial profitabil cu a>utorul acestei te+nolo)iiA reeaua 8i9*J iEsau furni#orii e servicii trebuie s$serveasc$ o varietate e tipuri e clieni co'erciali abona'ente la tarife 'ari i un nu'$r 'are

e abonai casnici. &2.1a per'ite setarea nivelurilor e servicii ifereniate care pot incluenivelurile co'erciale )arantate /1 sau DSH pentru )ospo$rii. Specificaiile &2.1 inclu ease'enea securitatea i opiunile `oS necesare pentru i'ple'entarea serviciilor care i'pun olaten$ reus$A precu' ate e voce traiional sau o-P i vieo.

$.+ .volu7ie pe termen lung

0!E E&o%u?ie pe ter$en %un 7 este un stanar pentru te+nolo)ia ;ireless e co'unicaii eate finali#at în ece'brie 2&&A repre#ent(n o evoluie a stanarelor reelelor raio GS9 E69/S. ,GPPA un corp inustrial GS9A se ocup$ cu e#voltarea stanarului H/3.Scopul acestui stanar este e a crete capacitatea i vite#a reelelor e acces ;ireless prin

utili#area te+nicilor e procesare i)ital$ a se'nalului i prin utili#area celor 'ai recente'oulaii. *lt obiectiv a fost repre#entat e reproiectarea i si'plificarea ar+itecturii reelei pentrusiste'ul pe ba#$ e -PA cu un ti'p e ateptare 'ult 'ai reus ec(t ar+itectura ,G. =n plusAstanarul H/3 a fost pro'ovat pe pia$ ca te+nolo)ie e )eneraia a patra 4G H/3.

9aracteristici%e 0!E

H/3 are capacitatea e a )estiona ispo#itivele 'obile care se 'ic$ foarte rapi e p(n$ la ,5&:'E+ sau 5&& :'E+A în funcie e bana e frecven$ i suport$ flu!uri 'ultiple i istribuia

54



flu!urilor flu!uri e ifu#areA f$c(nu<l ieal pentru infor'aii iverseA cu' ar fi cele in reelee acces broaban. Specificaiile stanar asi)ur$A p(n$ în pre#entA o;nlin:<uri e p(n$ la ,&&9bitEs rate e v(rf i uplin:<uri e p(n$ la "5 9bitEs în funcie e cate)oria e ec+ipa'enteinstalate la seiul utili#atorului i un nivel e calitate a serviciuluiA care per'ite un ti'p eateptare 'ai 'ic e 5 's în reeaua e acces raio.

H/3 suport$ ben#i scalabile e la 1A4 9K# la 2& 9K# Bana H/3 avansat$ e p(n$ la 1&& 9K#e!ist$ e>a utili#(n at(t uple!ul cu ivi#iune în frecven$ ?DD i uple!ul cu ivi#iune înti'p /DD.

=n 3uropaA H/3 este utili#at în ben#ile && 9K#A %&& 9K#A 1&& 9K# i 2&& 9K# suport$ toate ben#ile e frecven$ utili#ate în pre#ent e siste'ele -9/ i -/6<R. *r+itectura si'pl$ uce lacosturi e operare reuse.

Pri'ul serviciu H/3 isponibil publicului a fost lansat e /eliaSonera în Oslo i Stoc:+ol' la atae 14 ece'brie 2&&%A sub for'a unei cone!iuni e ate la un 'oe' 6SB.

55



Anexa ? Prezentarea infrastructurii NGN

Structura costurilor de dezvoltare NN confor! ti"ului de acces

?urni#area serviciilor e acces la internetA fi!e sau 'obileA presupune e!istena unui canal e

trans'isie pentru atele utili#ate e utili#atorii finali. Crearea unui astfel e canal 7 iA în specialA ainfrastructurii în veerea reali#$rii acestuia 7 esteA în )eneralA re#ultatul cooper$rii intre 'ai 'ulioperatori. Confor' activit$ilor specifice întreprinse e operatori e<a lun)ul lanului e valoriA pute' istin)e trei zone i$portante (pie?e)

8" Bacbone

Operatorii e bac:bone operea#$ reelele cu capacitate 'are e ateA cu isponibilitate 'are ilaten$ reus$. *ceste reele colectea#$ traficul )enerat e utili#atorii finali i asi)ur$cone!iunea cu reelele internaionale.Clienii operatorilor e bac:bone suntA în )eneralA ali operatoriA in #onele e bac:+aul sau in

bucla local$. Serviciile furni#ate e operatorii e bac:bone pot fi î'p$rite în trei cate)orii'aria &ervicii de transport, furni#(n clientului o cone!iune cu anu'ite caracteristici asociate cu

vite#aA isponibilitateaA latena etc.b &ervicii de distribuireA const$ în furni#area spaiului fi#ic i a resurselor te+nice în sc+i'bul

unei c+irii lunare pentru utili#area infrastructurii e e!. utili#area turnurilor pentru'ontarea unei antene sau utili#area unor rafturi pentru instalarea ec+ipa'entului eco'unicaii.

c &ervicii de interconectareA facilit(n cone!iunea irect$ a reelelor clientului astfel înc(ttraficul intre acestea s$ fie reali#at la o vite#$ 'ai 'are.

?urni#area unor astfel e servicii eter'in$ interconectarea fi#ic$ a reelelor operatorului e bac:bone i ale clientului. Punctul în care are loc interconectarea este enu'it Vpunct e >onciune bac:bone.

/" Bac/au% sau distribu?ie

Operatorii e bac:+aul repre#int$ o le)$tur$ inter'eiar$ între bac:bone i bucla local$.Reelele lor e!tin serviciile furni#ate e operatorii e bac:bone în #onele care nu suntacoperiteA ar pre#int$ interes pentru operatorii e bucl$ local$.=n 'o si'ilar #onei e bac:boneA furni#area serviciilor c$tre operatorii e bucl$ local$i'plic$ interconectarea fi#ic$ a reelelor celor oi operatori. Punctul în care are loc

interconectarea este enu'it Vpunct local e acces broaban.

9" Buc%a %oca%ă #%ti$a Ci%ă sau Jona de Acces

Operatorii in aceast$ #on$ au un contact irect cu utili#atorul final persoane fi#ice i >uriicei esf$oar$A în acest sensA activit$i e 'ar:etin)A e v(n#$ri sau suport pentru clieni.*cestea sunt reele locale fi!e i 'obileA care conectea#$ utili#atorul final la un punct in #ona bac:+aul sau bac:bone.

5



Serviciile furni#ate e operatorii e bucl$ local$ sunt iverse. *cestea pot inclueA f$r$ li'it$Aservicii e telefonieA internetA PNA -P/ etc.

3igura &tructura costurilor de dezvoltare

0ucrări de construc?ii ci&i%eX Construciile civile au cea 'ai se'nificativ$ ponere 7 apro!. &IX Reucerea costurilor cu p(n$ la ,&I poate fiobinut$ prin reutili#area infrastructurii pasivee!istenteA inclusiv a infrastructurilor alternativeeinute e alte utilit$i e e!. ap$A ener)ieA )a#enaturaleA linii ferate etc.9onexiuni interne 6@

Ec/ipa$ent cab%uri >@

&ursa: Mason 'nalCsis, .."E 3rancisco +aio, .."E IFG, .."

3!istena anu'itor e#avanta>e în e#voltarea reelelor e co'unicaii electronice în se)'entul eaccesA în 'o specificA între reeaua e istribuie i centrul ter'inal al reelei care a>un)e lautili#atorul final este asociat$ cu ineficienele econo'ice. *cest se)'ent ter'inal bucla local$ sauulti'a 'il$ nu este e#voltat sau are aesea o capacitate e transfer care este 'ai li'itat$ ec(taceea a bac:bone i este 'ai ificil in punct e veere econo'ic s$ se reprouc$ sau s$ seînlocuiasc$.

O ineficien$ 'a>or$ în procesul e e#voltare a infrastructurii este eter'inat$ e e!istenacosturilor 'ari )enerate e e!ecutarea lucr$rilor e construcii civileA e e!e'plu e!ecutarea

lucr$rilor e e!cavare sau instalarea infrastructurii fi#ice etc.A asociate cu birocraia a'inistrativ$cu care se confrunt$ operatorii.

*cest aspect repre#int$ unul intre factorii care afectea#$ investiiile în infrastructura broabanA)ener(n ivi#area i)ital$ între localit$i pentru cet$eniA cu efecte irecte în co'petitivitateare)ional$.

=n veerea propunerii unor soluii pentru reucerea costurilor i intensificarea eficieneiinvestiiilor în e#voltarea reelelor e co'unicaii electronice e ulti'$ )eneraieA este esenial s$se înelea)$ co$ponente%e pri$are de cost i factorii %or de ac?ionare precu' i influena pecare fiecare factor o are asupra variaiei acestor costuri. 3ste e ase'enea i'portant s$ se înelea)$

principalele obstacole a'inistrative.

Procesul e anali#are a factorilor care influenea#$ costurile i care pot uce la ineficiene ae'onstrat c$ unele cau#e care for'ea#$ ba#a costurilor )enerate e e!ecutarea lucr$rilor publiceAîn conte!tul e!pansiunii reeleiA nu pot fi aborate printr<o iniiativ$ le)islativ$.

Pe e alt$ parteA se poate încura>a o utili#are 'ai eficient$ a infrastructurii reelei pasive pre<e!istente. Cu toate acesteaA utili#area infrastructurilor pre<e!istenteA precu'A conucteleA turnurilesau st(lpiiA sau co<e#voltarea sunt aesea blocate sau neeter'inate e o serie e 'otive. 0ipsa

5"



infor$a?ii%or este o restric?ie $a*oră, =ntr<aev$rA este esenial ca accesul la infor'aii etaliatei actuali#ate cu privire la rutaA locaia i i'ensiunea acestor infrastructuri e construcii civile s$le per'it$ operatorilor s$ ia în consierare isponibilitatea infrastructurii pasive e!istente c(n îi planific$ i'ple'entarea. -acă nu există infor$a?ii cu pri&ire %a rută conducta Knu există,

=n ca#ul în care e!ist$ bloca>e în utili#area infrastructurii pre<e!istente sau a altor soluii relativ

si'ple e reucere a costurilor precu' co<i'ple'entareaA acestea sunt consierate ineficiene în procesul e e#voltare iA prin ur'areA sunt tratate ca fiin cau#e care for'ea#$ ba#a vite#ei reusee e#voltare a reelelor e ulti'$ )eneraie.

#otenţial de raţionalizare a costurilor de "rezentare

• Prin utili#area infrastructurii e!istente în locul construirii uneia noi ,&<&I• Prin e#voltare ivi#at$ în loc e e#voltare iniviual$ 15<,&I • Prin otarea cl$irilor noi cu facilit$ i aecvate pentru instalarea serviciilor NG* în loc eț

instalarea post<construcie &I.

2bstacole în calea cooperării în performanț a lucrărilor de construc7ii civile

Cooronarea e!ecut$rii lucr$rilor publice poate reuce pe scar$ lar)$ costurile e investiii. =n principiuA cooronarea este posibil$ în toate sectoarele i poate i'plica uor at(t actori privai c(t ico'panii e stat. Costurile supli'entare aferente stabilirii infrastructurii fi#iceA oat$ ce au fostasu'ate e>a lucr$rile e construcii civileA suntA în )eneralA consierate ca fiin 'ar)inale2. =n plusA cooronarea lucr$rilor reuce isconfortul pentru cet$eni.

*nalss 9ason 2&12 esti$ează econo$ii poten?ia%e din coordonarea %ucrări%or deconstruc?ii ci&i%e c5nd proiectu% este di&izat 'ntre două păr?i %a .3@ din costuri%e %ucrări%orde construc?ii ci&i%e sau p5nă %a <3@ din costuri%e tota%e, =n plusA ac$ sunt i'plicai 'ai 'ult

e oi operatoriA lucr$rile e construcii civile per operator vor escreteA i vor )enera econo'ii e p(n$ la 5,I pentru teri. 3sti'$rile 'ai a'ple rectificate confor' faptului c$ planurile referitoarela i'ple'entarea reelei coinci rar în realitate în între)i'eA varia#$ e la 15I la ,&I in costuriletotale,.

3igura ; 5 Bama de poten6iale economii decost în dezvoltarea re6elelor care rezultă dincoordonarea lucrărilor de construc6ii civile(&ursa: 'nalCsCs Mason .1

=n conclu#ieA cele 'ai i'portante obstacole încalea co<i'ple'ent$rii par a fi 1 %ipsatransparen?ei în ceea ce privete lucr$rile planificateA 2 orizontu% de ti$p lun) i iferit pentru planificarea i e!ecutarea lucr$rilorAiscrepanele intre sectoare fiin c+iar 'ai'ariA , considera?ii co$ercia%e scepticis'în ivul)area planurilor co'erciale sau lipsa

5



interesului în afaceriA 4 %ipsa i cadru% institu?iona%8%ea% adec&at în special în ceea ce privetecooperarea intersectorial$A iA în sf(ritA 5 inco$patibi%ită?i te/nice.

roceduri administrative greoaie

Cel 'ai frecventA co'paniile 'enionea#$ c$ proceurile i procesele a'inistrative necesare pentru începerea e#volt$rii reelelor sunt )reoaie i costisitoare. Co'paniile fac referire la %ipsatransparen?ei referitor la coniiile e obinere a autori#aiilor necesareA la nu'$rul 'are eautorit$i i'plicate în procesul e acorare a autori#aiilorA precu' i la $area di&ersitate denor$e reu%a$ente i proceduri ap%icabi%e f$r$ cooronare în ceea ce privete alte autorit$i iautori#aii. =n 'a>oritatea ca#urilorA nu e!ist$ un punct unic e infor'are cu privire la autori#aiilenecesareA re)ula'entele specifice e planificare aplicabile la nivel local etc. Carul curent ere)le'entare asi)ur$ în ba#a *rticolului 11 in Directiva Caru o li'it$ e ase luni pentruacorarea reptului e acces i ofer$ )aranii )enerale cu privire la transparena procesului. Cutoate acesteaA cu e!cepia repturilor e accesA 'ulte alte autori#aii i procese a'inistrative suntnecesare pentru e#voltarea reelelor e co'unicaii electronice i acestea in ur'$ nu sunt

acoperite e carul curent e re)le'entare pentru co'unicaii electronice.=n conclu#ieA cele 'ai frecvente proble'e 'enionate în le)$tur$ cu acorarea autori#aiilor sunt1 nu'$rul 'are e di&erse nor$e i proceduri necoordonate 2 %ipsa transparen?einor'elor i proceurilorA , 'nt5rzieri%e %uni iA în unele ca#uriA 4 condi?ii%e nerezonabi%einclusiv ta!ele asociate cu repturile e acces.

3igura / 5 8 compara6ie între anga>amentele legale <i termenii specifici pentru eliberareaautoriza6iei pentru planificarea sta6iilor de bază din uropa (&ursa: B&M 'ssociation

5%



2bstacole în calea echipării re7elelor din clădirile eistente

Conectarea clienilor la seiul propriuA ceea ce în 'o nor'al i'pune 'ontarea ec+ipa'entelor în

interiorul cl$iriiA este un proces foarte difici% i costisitor, 6n operator care orete s$ 'onte#esau s$ rete+nolo)i#e#e instalaia electric$ într<un bloc e aparta'ente ar trebuie în 'o nor'al s$suporte costurile )enerate at(t e instalaia electric$ vertical$ c(t i e cea ori#ontal$ i trebuie s$conecte#e instalaiile la se)'entul ter'inal sau la se)'entul ter'inal al altui operator. =n 'osi'ilarA în ca#ul reelelor ;irelessA costurile ec+ipa'entelor trebuie suportate i trebuie obinut$ per'isiunea tuturor proprietarilor.

3igura = 5 Flustrarea posibilelor solu6ii pentru instala iile electrice dinț

interiorul blocurilor de apartamente(&ursa: Jn baza 'nalCsCs Mason.1

Pentru a )aranta o aborareco'pre+ensiv$ a facilit$rii e#volt$riireelelor e acces broaban e 'arevite#$A esteA prin ur'areA esenial s$ seabore#e 'ontarea ec+ipa'entelor îninteriorul cl$irii. *cesta este un

o'eniu în care ublarea inutil$ a lucr$rilor uce la o ineficien&$ 'areA precu' "i lainconveniene pentru proprietari.

Prin carul curent e re)le'entare se asi)ur$ c$ autorit$ile naionale e re)le'entare pot i'puneobli)aii cu privire la ivi#area instalaiilor electrice interne in cl$ire. Su'ele econo'isite inotarea noilor cl$iri cu acces e ulti'$ )eneraie în co'paraie cu Vre<ec+iparea cl$irilor e!istente sunt esti'ate s$ a>un)$ la &I.

3igura D 5 Bama poten6ialelor economii de costuri în dezvoltarea re6elelor rezultate din echipareanoilor clădiri cu acces 9B', în compara6ie cu reechiparea (&ursa: 'nalCsCs Mason .1

Cu toate acesteaA în )eneral vorbinA practicile referitoare laotarea intern$ a cl$irilor nu sunt nici suficienteA niciar'oni#ate sau c+iar stanari#ate. Operatorii sunt e acorc$ acest o'eniu repre#int$ una intre cele 'ai provocatoare i ificile o'enii în conte!tul i'ple'ent$riireelelorA precu' i un o'eniu în care soluiile sunt uor reprouse.

&



Cau#ele principale in o'eniu pot fi re#u'ate up$ cu' ur'ea#$ 1 costuri%e ridicatei'plicate e ec+iparea cl$irilor e!istente 2 proceurile )reoaie referitoare la e!ecutarealucr$rilor în interiorul cl$irilor i la insta%area se$entu%ui ter$ina% a% re?e%ei în #onele co'uneîn special înt(r#ierile i ificult$ile în obinerea consi'$'(ntului proprietarilorA , aplicareainconsistent$ sau %ipsa nor$ei e aborare a eficienelor asociate cu uplicarea construciei

infrastructurii i 4 %ipsa standardizării în acest o'eniu.

Măsurile de sti!ulare a accesului broadband de ulti!ă generaţie în $niunea%uro"eană

'v*nd în vedere ritmul curent de dezvoltare a pie6ei din ?niunea uropeană de acces la serviciilede comunica6ii electronice, au descoperit că se impun măsuri de stimulare a dezvoltăriiinfrastructurii broadband de ultimă genera6ie

*nali#ele efectuate la nivelul 6niunii 3uropene arat$ c$ 3uropa trebuie s$<i intensifice eforturile pentru a sti'ula e#voltarea accesului broaban e ulti'$ )eneraie. 6n stuiu cu privire lai'pactul socio<econo'ic al infrastructurii broaban 4 inic$ faptul c$A f$r$ intervenie public$Avor fi acoperite p(n$ în 2&2& %4I in )ospo$rii cu cone!iuni e acces la vite#e 'ai 'ari e ,&9bps i oar 5&I pot fi acoperite cu cone!iuni e acces la vite#e 'ai 'ari e 1&& 9bpsA cu o rat$e aoptare e 2IA în 'o substanial 'ai 'ic$ ec(t obiectivele *)enei Di)itale pentru3uropa.

=n acest conte!tA Co'isia a luat ur'$toarele '$suri care trebuie asu'ate la nivelul naional• =n pri'ul r(nA Co'isia epune eforturi pentru a asi)ura un caru e re)le'entare preictibil

i consistentA încura>(n concurena iA în acelai ti'pA furni#(n sti'ulentele necesare pentru

investitori.• =n al oilea r(nA Co'isia propune '$suri pentru încura>area cererilorA în special a cererilor e

servicii broaban.• =n al treilea r(nA Co'isia aopt$ iverse '$suri în carul Pro)ra'ului pentru politic$ în

o'eniul spectrului e frecvene raioA pentru a asi)ura un spectru suficient pentru e#voltareaviitoare a accesului broaban 'obilA recunosc(n intensificarea utili#$rii telefoanelor 'obilei a internetului ;ireless.

• =n al patrulea r(nA Co'isia aopt$ iniiative pentru a se asi)ura c$A la nivelul 6niunii3uropeneA e!ist$ suficiente fonuri isponibile pentru e#voltare #onelor cu servicii precare.Dac$ în #onele intens populate #onele ne)re operatorii sunt )ata s$ investeasc$ iar piaa vaface livr$ri neasistateA suportul autorit$ilor publice este necesar în #onele V)ri i Valbe.

Pentru #onele cele in ur'$A fonurile structurale i finanarea public$ in carul Hiniilorirectoare revi#uite cu privire la a>utorul e stat pentru reelele broaban vor contribui laatin)erea obiectivelor.

-niiativa 63 care are ca scop reucerea costurilor e e#voltare pentru reelele e co'unicaiielectronice e ulti'$ )eneraie co'pletea#$ eforturile escrise 'ai sus. 3ste un r$spuns la apelulefectuat în carul Consiliului 3uropean e Pri'$var$A 2&12A care a subliniat i'portana accesului

1



broaban i a solicitat aoptarea '$surilor supli'entare în veerea reucerii costurilor ca parte aeforturilor epuse pentru crearea Pieei Di)itale 6nice p(n$ în anul 2&155.

2



Anexa ! Aco#erirea 'road'and actual din Ro*nia

&eţele broadband fixe

Acoperirea re?e%ei x-S0

Reelele e acces broaban cu te+nolo)ie DSH au cea 'ai e!tins$ acoperire broaban inRo'(nia a>un)(n la 4A" 'ilioane e )ospo$riiA "A2I in )ospo$riile in Ro'(nia. Referitor la istribuirea )eo)rafic$ a acopeririiA 4A4I in cone!iuni sunt )ospo$rii urbane i ,5AI incone!iuni sunt în #onele rurale.

Cea 'ai 'are acoperire DSH se înre)istrea#$ în ueul Dol> une %&A%I intre )ospo$rii pot fieservite cu cone!iuni broaban DSH.

Cu toate acesteaA o acoperire 'ult 'ai 'ic$ a reelelor DSH e 'are vite#$ DSH seînre)istrea#$ în Ro'(niaA oar 1"A4I in )ospo$rii put(n beneficia e aceste cone!iuni i 'ulteintre aceste cone!iuni e acces fiin isponibile în #onele urbane %"A"I.

,



Acoperirea re?e%e%or "!!P

?//P 7 pe ba#$ e fibr$ optic$ 7 Reelele e acces broaban au înre)istrat o acoperire e 54A"I a)ospo$riilor in Ro'(nia ,A" 'ilioane e )ospo$rii. Doar 15A4I in reelele e acces ?//Psunt pre#ente în #onele rurale acoperin un nu'$r esti'at e &&.&&& e )ospo$rii.

4



Acoperirea re?e%e%or de cab%u "9 -O9SIS 2,3

Situaia este 'ai rea în ca#ul reelelor +ibri e cablu 7 fibr$ optic$ K?C DOCS-S ,.&A reelele eacces broaban e ulti'$ )eneraie acoperin 25A5I intre )ospo$riile in Ro'(nia. 3le sunttotu i co'ple'entare reelelor e cablu non<DOCS-S isponibile în principal în #onele rurale uneș

nu se pot efectua 'oerni#$ri la reelele e servicii e acces broaban.

Acoperirea re?e%e%or de cab%u (cab%u coaxia% non -O9SIS 2,3)

5



&eţele de acces broadband !obil

*t(t reelele 8i9*J c(t i reelele 'obile care au la ba#$ te+nolo)ia KSP* i H/3 suntisponibile în Ro'(nia.

-nvestiiile in ulti'ii ani în reele raio care au la ba#$ te+nolo)ia 8i9*J au conus la oacoperire e 5"A4I in )ospo$riile in Ro'(niaA e#volt$ri care au loc în principal în #oneleurbane ,A, 'ilioane )ospo$rii repre#ent(n &A%I in toate )ospo$riile acoperite.

Cea 'ai popular$ te+nolo)ie utili#at$ la accesul broaban 'obil în Ro'(nia esteA f$r$ înoial$Ate+nolo)ia KSP*A care se i'ple'entea#$ în 'a>oritatea reelelor i oraelor in Ro'(nia.*coperirea acestor reele atin)e %A2I in )ospo$riiA e e!. un total e A1 'ilioane e)ospo$rii pot avea acces prin te+nolo)ia KSP* broaban 'obil. /e+nolo)ia KSP* esteisponibil$ at(t în #onele urbane c(t i în cele rurale 2A%, 'ilioane e )ospo$rii rurale sunt e>aacoperite.

/rebuie 'enionat faptul c$A în ciua vite#ei e acces e p(n$ la 21 9bpsA aceast$ te+nolo)ie nueste înc$ calificat$ în 6niunea 3uropean$ ca fiin o te+nolo)ie e acces e ulti'$ )eneraie.



Repre#ent(n o evoluie a stanarelor GS9 E 69/SA reelele H/3 înre)istrea#$ o e#voltarearapi$ i în Ro'(nia. Beneficiin e o ar+itectur$ si'pl$A aceste reele au rept consecin$ costurie operare 'ai reuse.

Prin ur'areA un total e 1 istricte sunt e>a acoperite e reelele e acces broaban H/3A 1A"'ilioane e )ospo$rii 7 în special în 'eiul urban 7 pot beneficia e aceste cone!iuni e acces.

"



Anexa ; 9 7surile "3 destinate accelerrii dezvoltrii re+elelor deco*unica+ii 'road'and



Dup$ cu' a e!plicat Co'isia 3uropean$ în carul Co'unic$rii cu privire la co'unicaiile broaban"A statele 'e'bre pot ale)e 'ai 'ulte tipuri e '$suri pentru a accelera e#voltareareelelor e co'unicaii broaban iA în particularA ale reelelor Ne!t Generation *ccess NG*A înalte 'ouri ec(t prin finanarea irect$ a co'paniilor. *stfel e '$suri nu trebuie s$ i'plice în'o obli)atoriu acorarea unui a>utor e stat în sensul articolului 1&"A para)raful 1 al /ratatului privin funcionarea 6niunii 3uropene V/?630.

a +artografierea <i o analiză detaliată a gradului de acoperire statele 'e'bre trebuie s$ientifice cu e!actitate #onele )eo)rafice care trebuie s$ fac$ obiectul '$surilor e spri>in înaceast$ privin$A oric(n este posibilA în cooperare cu or)anis'ele naionale co'petenteA cu'sunt *utorit$ile Naionale e Re)le'entare *NR. 3!e'plele e bune practici inic$ creareaunei ba#e e ate centrale cu privire la infrastructura isponibil$ la nivel naionalA ceea ce vaconuce i'plicit la creterea transparenei i la reucerea costurilor oca#ionate e punerea înaplicare a proiectelor 'iciA la nivel local.

b +onsultări publice: statele 'e'bre trebuie s$ ise'ine#e în 'o aecvat caracteristicile pri'are ale '$surilor i lista #onelor<int$ prin publicarea infor'aiilor relevante cu privire la proiect i prin invitarea p$rilor interesate s$ îi pre#inte opiniile. Postarea infor'aiilor pe o pa)in$ e -nternet central$A la nivel naionalA ar trebui s$ asi)ureA în principiuA coniiile'ini'e necesare pentru a se consiera c$ acestea au fost puse la ispo#iia tuturor p$rilor interesate. De ase'eneaA prin punerea la ispo#iia publicului a re#ultatelor activit$ii ecarto)rafieA statele 'e'bre 'ini'ali#ea#$ enatur$rile co'petitorilor cu privire la furni#orie!isteni i la cei care e>a planuri e investiii pentru viitorul apropiatA iA 'ai eparteA per'itunor astfel e investitori s$ îi planifice activit$ile%. 6n e!erciiu e carto)rafiere etaliat$ i oconsultare etaliat$ asi)ur$ nu oar un )ra riicat e transparen$A ar în acelai ti'prepre#int$ un instru'ent esenial în efinirea e!isten ei punctelor Valbe0A V)ri0 i Vne)re0ț

"&.

c 8 procedură competitivă de ofertare: Oric(n autorit$ile care îi ofer$ spri>inul selectea#$ unoperator pentru a construi iEsau a a'inistra infrastructura subvenionat$ "1A este necesar s$ seor)ani#e#e o licitaie. O astfel e licitaie trebuie s$ respecte principiile stabilite prin irectivele

63 cu privire la ac+i#iiile publice"2

. *ceast$ proceur$ asi)ur$ transparena fa$ e toiinvestitorii care intenionea#$ s$ îi pre#inte ofertele în scopul i'ple'ent$rii iEsaua'inistr$rii proiectului subvenionat",. 6n trata'ent corect i neiscri'inatoriu fa$ e toiofertanii i e!istena unor criterii obiective e evaluare sunt coniii inispensabile. Selecia eoferte este o 'eto$ e a reali#a econo'ii bu)etareA e a 'ini'i#a valoarea oric$rui poteniala>utor e stat iA în acelai ti'pA caracterul selectiv al a>utorului în '$sura în care beneficiarulselectat nu este cunoscut înc$"4.

+ea mai eficientă licita6ie în termeni economici: în conte!tul unei proceuri e licitaieA ceeace antrenea#$ e la sine co'petiiaA autoritatea care acor$ a>utorul stabilete criterii eatribuire calitative pe ba#a c$rora sunt evaluate ofertele epuse. Criteriile e atribuire relevante pot inclueA spre e!e'pluA acoperirea )eo)rafic$ reali#at$"5A urabilitatea abor$rii te+nolo)ice

sau i'pactul soluiei propuse asupra concurenei". *stfel e criterii calitative trebuie s$ fieevaluate în corelaie cu valoarea a>utorului solicitat. Pentru reucerea valorii a>utorului ce ar ur'a s$ fie acoratA în coniii e calitate si'ilareA ac$ nu c+iar ienticeA ofertantul caresolicit$ cel 'ai reus cuantu' ar trebui s$ pri'easc$A în principiuA un scor 'ai avanta>os laevaluarea )eneral$ a ofertei sale. *utoritatea contractant$ trebuie s$ specifice e fiecare at$Aînc$ e la începutA puncta>ul relativ ce ur'ea#$ a fi atribuit fiec$ruia intre criteriile calitativeselectate.

%



e 9eutralitatea tehnologică: în principiulA serviciile broaban e ba#$ pot fi furni#ate prininter'eiul unei platfor'e e infrastructur$ e reea ba#at$ pe firA f$r$ firA prin satelit iș

te+nolo)ii 'obileA sau pe o co'bina ie a acestora. in(n cont e faptul c$ pot e!ista 'aiț

'ulte soluii te+nolo)ice iferiteA licitaia nu trebuie s$ favori#e#e ori s$ e!clu$ o anu'it$te+nolo)ie ori platfor'$ e reea. Ofertanii trebuie s$ aib$ posibilitatea s$ propun$ furni#areaserviciilor broaban necesareA utili#(n sau co'bin(n orice te+nolo)ie pe care o consier$

aecvat$. Pe ba#a criteriilor obiective e licitareA autoritatea care acor$ a>utorul areA în aceast$situaieA reptul e a selecta soluiile te+nice ori co'binaiile e soluii te+nice pe care leconsier$ cele 'ai aecvate.

f ?tilizarea infrastructurii e$istente *v(n în veere c$ posibilitatea e a re<utili#ainfrastructura e!istent$ este unul intre principalii factori care eter'in$ nivelul costurilor le)ate e introucerea e co'unica ii broabanA statele 'e'bre trebuie s$ încura>e#eț

ofertan ii s$ utili#e#e infrastructura e!istent$ isponibil$A pentru a evita orice suprapunereț

inutil$ i ineficient$ a resurselor i pentru a reuce su'ele alocate pentru finan area public$.ș ș ț

Orice operator care eine sau are control asupra infrastructurii iniferent ac$ aceasta este saunu este folosit$ în practic$ în #ona vi#at$ i care inten ionea#$ s$ participe la licita ie trebuie s$ș ț ț

îneplineasc$ ur'$toarele coni ii i s$ infor'e#e autoritatea care acor$ a>utorul i *NR cuț ș

privire la e!isten a unei astfel e infrastructuriA în etapa e consultare public$ ii s$ oferețtuturor celorlal i ofertan i poten iali acces la infrastructura respectiv$ în acelea i coni iiț ț ț ș ț

propuse e operator în oferta proprie iii s$ pre#inte toate infor'a iile relevante i s$ per'it$ț ș

accesul altor ofertan i c(n ali astfel e ofertan i ar putea inclue infrastructura respectiv$ înț ț

ofertele lor.

) 'ccesul en-gros *ccesul en<)ros efectiv al terilor la o infrastructur$ broaban subven ionat$ț

este o co'ponent$ obli)atorie a oric$rei '$suri e stat pentru a spri>ini co'unica iileț

broaban. =n specialA accesul en<)ros per'ite operatorilor ter i s$ concure#e cu ofertantulț

selectat c(n un astfel e ofertant este pre#entA e ase'eneaA la nivelul pie ei cu a'$nuntulAț

consoli(n astfel oferta i concuren a în o'eniile vi#ate e '$sur$ i evit(n în acela i ti'pș ț ș

crearea e 'onopoluri re)ionale e servicii. *v(n în veere c$ se aplic$ oar în ca#ul beneficiarilor e a>utor e statA aceast$ coni ie nu epine e o anali#$ e pia $ prealabil$A înț ț

sensul articolului " in irectiva<caru"". /ipul e obli)a ii privin accesul en<)ros aplicate înț

ca#ul re elelor subven ionate trebuie s$ se încare#e în )a'a e obli)a ii specifice accesuluiAț ț ț

aa cu' sunt acestea stabilite e re)le'ent$rile sectoriale". =n principiuA co'paniile care beneficia#$ e subven ii trebuie s$ ofereA confor' ispo#iiilor cuprinse în re)le'ent$rileț

sectorialeA o )a'$ 'ai lar)$ e prouse e acces en<)ros în co'para ie cu prouseleț

'anatate e c$tre *NR operatorilor cu putere semnificativă în pia ăț "%A in cau#$ c$ beneficiarul a>utorului nu utili#ea#$ nu'ai resurse propriiA ci iA e ase'eneaA baniicontribuabililorA pentru a e#volta o infrastructur$ proprie&. *ccesul la nivel en<)ros trebuie s$fie per'is c(t 'ai cur(n posibilA înainte e începerea e!ploat$rii re eleiț 1.

=n 'eiul ruralA cu o ensitate sc$#ut$ a popula ieiA în ca#ul în care e!ist$ servicii broabanțli'itateA i'punerea tuturor tipurilor e prouse e acces ar putea cre te în 'o ispropor ionatș ț

costurile investi ieiA f$r$ a ob ine beneficii se'nificative în ceea ce prive te sti'ulareaț ț ș

co'peti iei în cau#$. =ntr<o astfel e situa ieA trebuie avut$ în veere posibilitatea ca aceleț ț

prouse e acces care presupun interven ii costisitoare i neprev$#ute la infrastructuraț ș

subven ionat$ e e!e'pluA co<locare în punctele e istribu ie inter'eiare s$ fie oferiteț ț

nu'ai ac$ e!ist$ o solicitare re#onabil$ e la un ter operator. Cererea este consierat$ a fire#onabil$ în ca#ul în care i solicitantul e acces pre#int$ un plan e afaceri coerent care >ustific$ e#voltarea prousului în re eaua subven ionat$ i ii în aceea i #on$ )eo)rafic$ nuț ț ș ș

"&



e!ist$ nici un alt operator care furni#ea#$ prouse e acces si'ilareA la pre uri ec+ivalente celor ț

in #onele 'ai ens populate2.

+ olitica de pre în cazul accesului en-grosț *nali#a co'parativ$ este un instru'ent i'portant pentru a asi)ura faptul c$ a>utorul acorat va fi utili#at pentru a reprouce coni ii e pia $ț ț

si'ilare cu coni iile e!istente în alte pie e co'petitive în ceea ce privete co'unica iileț ț ț

broaban. Pre urile e acces en<)ros trebuie s$ se ba#e#e pe anu'ite principii e stabilire aț

pre urilorA aa cu' sunt acestea efinite e c$tre *NR i ba#ate pe anu'ite criterii e referin $Aț ș țiA totoat$A trebuie s$ ia în consierare a>utorul pri'it e c$tre operatorul re elei.ș ț

i Monitorizare i mecanism cla@-bac7ș *utorit$ ile care acor$ a>utor trebuie s$ 'onitori#e#eț

îneaproape pe întrea)a urat$ a proiectului 'oul în care ecur)e i'ple'entarea proiectului broaban. Pentru a avea asi)ur$ri c$ ofertantul selectat nu beneficia#$ e supra<co'pensare înca#ul în care cererea e broaban în #ona vi#at$ cre te peste a tept$riA statele 'e'bre trebuieș ș

s$ stabileasc$ în acorul înc+eiat cu ofertantul selectat un 'ecanis' e ra'bursare. -ncluereaunui astfel e 'ecanis' poate contribui la 'ini'i#area e$ post i retroactiv$ a valoriiș

a>utorului esti'at ini ial a fi necesar.ț

> Transparen6ă Aeneficiarul a>utorului are obliga iaț e a furni#a ter ilor înrept$ii acces totalț

i neiscri'inatoriu la infor'a iile cu privire la infrastructura proprie inclusivAș ț printre alteleAconucteA cabinete straale i fibr$ optic$ care a fost e#voltat$ în carul unui acor e a>utor ș

e stat. *stfel e teri operatori pot stabili cu u urin $ posibilitatea e a avea acces la acest tipș ț

e infrastructur$. Beneficiarul a>utorului trebuie s$ furni#e#e toate infor'a iile relevante cuț

privire la re eaua broaban unui re)istruț central al infrastructurilor broaban în ca#ul încare e!ist$ astfel e ba#e e ate în statul 'e'bru i E sau autorit$ ilor na ionale eș ț ț

re)le'entare.

: )aportare Ha fiecare oi aniA autoritatea care acor$ a>utorul e stat trebuie s$ co'uniceCo'isiei 3uropene informa iile esen ialeț ț cu privire la proiectul e a>utor e statA încep(n e laata aplic$rii '$surii,. =n interiorul siste'elor<caru na ionaleț sau re)ionaleA autorit$ ileț

na ionale sau re)ionale trebuie s$ centrali#e#e atele cu privire la '$suri iniviuale i s$ț ș

trans'it$ aceste infor'a ii Co'isiei 3uropene. *tunci c(n aopt$ o eci#ie pe ba#a acestor ț

orient$riA Co'isia poate solicita rapoarte supli'entare privin a>utorul acorat.

"1



Anexa B 9 Distincția %ntre zonele al'e, -ri i ne-re #entru rețelele 'road'andde 'az, %n sco#ul evalurii *surilor adecvate de intervenție #u'lic

*borarea curent$ e re)le'entare s<a oveit a fi e succes pentru a pro'ova pie e co'petitiveAț

pentru a încura>a investi iile i l$r)irea posibilit$ ilor e ale)ere ale consu'atorului e e!e'pluAț ș ț

cea 'ai 'are acoperire broaban i rat$ e penetrare se )$se te în statele 'e'bre cu o co'petiieș ș

e infrastructur$A co'binat$ cu re)le'entarea eficient$ e$ ante pentru a pro'ova concuren a înț

servicii. De#voltarea supli'entar$ a re elelor broaban iA în specialA a re elelor NG* continu$ s$ț ș ț

solicite interven ia autorit$ ilor na ionale e re)le'entare *NRA ca ur'are a rolului lor înț ț ț

sectorul co'unica iilor electronice.ț

3ste cu at(t 'ai i'portant ca fonurile publice s$ fie utili#ate >uicios în acest sector iA eș

ase'eneaA Co'isia s$ se asi)ure c$ a>utorul e stat este co'ple'entar i nu înlocuie te investi iileș ș ț

actorilor e pe pia $. Orice interven ie a statului ar trebui s$ li'ite#e c(t 'ai 'ult posibil riscul eț ț

evic iune a investi iilor privateA e afectare a sti'ulentelor pentru investi ii co'erciale iA nu înț ț ț ș

ulti'ul r(nA e enaturare a concuren eiA situaie contrar$ interesului co'un al 6niuniiț

3uropene4.

=n scopul evalu$rii e ecului pie ei între iferite #one )eo)rafice i stabilirii obiectivelor aecvate iș ț ș ș

'ecanis'elor e spri>in fe#abile pentru investi ii e infrastructur$ NG* poate fi util$ reali#areaț

unei istinc ii între tipurile e #one care pot fi vi#ate. *ceast$ istinc ie este e!plicat$ înț ț

ur'$toarele sec iuni.ț

"Zone albe": promovarea coeziunii teritoriale și a obiectivului dedezvoltare economică

[onele albe sunt cele în care nu e!ist$ o infrastructur$ broaban i este pu in probabil s$ fieș ț

e#voltat$ în viitorul apropiat. Obiectivele Co'isiei pentru *)ena i)ital$ pentru 3uropa vi#ea#$

o acoperire o'nipre#ent$ e servicii broaban e ba#$ în 63 p(n$ în 2&1, i e cel pu in ,&ș ț9bps p(n$ în 2&2&. Prin ur'areA asi)urarea investi iilor pentru #one care nu sunt înc$ acoperiteț

suficient este o prioritate. Co'isia recunoa teA prin ur'areA c$A prin acorarea e spri>in financiar ș

pentru furni#area e servicii broaban în #one în care bana lar)$ nu este isponibil$ în pre#entAstatele 'e'bre ur'$resc obiective e coe#iune i e e#voltare econo'ic$ real$ iA prin ur'areAș ș

interven ia lor este în consens cu interesul co'unț 5.

Cu toate acesteaA pentru a se asi)ura c$ astfel e interven ii nu î'pieic$ investi iile private în #onaț ț

în cau#$A autoritatea care acor$ a>utorul financiar trebuie s$ verifice c$ nu e!ist$ investitori priva iținteresai s$ e#volte propria infrastructur$ în viitorul apropiatA prin publicarea unui re#u'at al'$surilor e a>utor planificate i invit(n p$r ile interesate s$ î i pre#inte observa iile. /er'enulș ț ș ț

în viitorul apropiat trebuie în eles ca referinu<se la o perioa$ e trei aniț.

:;one gri:+ nevoia pentru o evaluare ulterioară

[onele )ri sunt cele în care este pre#ent un sin)ur operator e re ea i este pu in probabil s$ seț ș ț

e#volte o alt$ re ea în viitorul apropiatț ". Si'pla e!isten $ a unui operator e re eaț ț nu însea'n$neap$rat c$ nu e!ist$ isfunc ionalit$ i ale pie ei sau proble'e e coe#iune. =n ca#ul în care acestț ț ț

operator are o putere e pia $ 'onopol poate oferi cet$ enilor o co'bina ie subopti'al e serviciiț ț ț

e calitate i pre uri. *nu'ite cate)orii e utili#atori nu pot avea acces la servicii aecvate sauA înș ț

absen a unor tarife re)le'entate e acces en<)rosA pre urile e v(n#are cu a'$nuntul pot fi 'aiț ț

'ari ec(t cele practicate pentru acelea i servicii oferite în #one sau re)iuni ale $rii co'parabileAș ț

"2



ar cu o pia$ e profil 'ai co'petitiv$. Dac$A în plusA e!ist$ perspective foarte li'itate privinintrarea pe pia$ a unor noi operatoriA finan area unei infrastructuri alternative ar putea fi o '$sur$ț

aecvat$%.

[onele )ri ar putea fi eli)ibile pentru spri>in in partea statului în situaia în care coni iile eț

co'patibilitate sunt înepliniteA ac$ se ovee te c$ i nu sunt isponibile servicii accesibile sauș

aecvate pentru satisfacerea nevoilor cet$ enilor sau co'paniilor i c$ ii nu pot fi aplicate '$suriț ș

e istorsiune inclusiv re)le'ent$ri e$ ante pentru a atin)e aceste obiective i iii c$ nu e!ist$șal i operatori care inten ionea#$ s$ investeasc$ în #ona vi#at$ în ur'$torii trei ani.ț ț

Pentru a stabili i i iiA Co'isia va evalua în special ac$ș

a coni iile )enerale ale pie ei sunt inaecvateA verific(nA printre alteleA nivelul pre urilor ț ț ț

actuale în ban$ lar)$A tipul e servicii oferite utili#atorilor finali utili#atorii re#ien iali iț ș

e afaceriA precu' i coni iile aferente acestoraș ț

b în lipsa unei re)le'ent$ri e$ ante i'puse e *NRA accesul efectiv la re ea nu este per'isț

terilor sau coni iile e acces nu sunt favorabile unei concuren e efectiveț ț

c barierelor )enerale e intrare î'pieic$ intrarea poten ial$ a altor operatori e co'unicaiiț

electronice%&

iA toate '$surile luate sau c$ile e atac i'puse e autorit$ile na ionale co'petenteA cea eț

re)le'entare sau cea privin concuren aA în ceea ce prive te furni#orul e re ea e!istent nu auț ș ț

reu it s$ înl$ture aceste proble'e.ș

Nu'ai #onele )ri care îneplinesc criteriile e eli)ibilitate 'en ionate 'ai sus vor fi supuseț

testului e co'patibilitate.

"Zone negre": nu este nevoie de intervenția statului

*tunci c(n într<o #on$ )eo)rafic$ at$ e!ist$ sau vor e!ista în viitorul apropiat cel pu in ou$țre ele broaban e ba#$ ale unor operatori istinciA iar serviciile broaban sunt furni#ate înț

coni ii co'petitive concuren $ pe ba#$ e infrastructur$A se poate presupune c$ nu e!ist$ț ț

isfunc ionalit$ i ale pie ei. =n consecin $A e!ist$ foarte pu ine 'otive pentru o interven ie a statuluiț ț ț ț ț ț

care s$ auc$ beneficii supli'entare. Di'potriv$A eventualul spri>in acorat e stat pentrufinan area construc iei unei re ele broaban supli'entare cu capacit$ i co'parabile va conuceAț ț ț ț

în principiuA la o enaturarea inacceptabil$ a concuren ei i posibil c+iar retra)erea unor investitoriț

priva i. =n consecin $A în absen a unei isfunc ionalit$ i a pie ei clar e'onstrateA Co'isia va avi#aț ț ț ț ț ț

ne)ativ un plan e '$suri privin finan area i'ple'ent$rii unei infrastructuri broabanț

supli'entare într<o #on$ nea)r$%1.

",



Anexa C 9 I#oteze #rivind investițiile necesare %n infrastructura road'andde nou -enerație din Ro*nia

I#oteze #rivind finanțarea investițiilor

=n esti'area investi iilor necesare pentru e#voltarea re elelor e acces broaban e )enera ieț ț țnou$ p(n$ la )raul e acoperire e 1&&I in )ospo$riile in Ro'(nia au fost luate înconsierare ur'$toarele ipote#e e finan are i scenariiț ș

• =n #one E re)iuni cu popula ie preo'inant urban$ p(n$ la 5&I ora ele vor fi acoperiteț ș

e!clusiv prin investi ii privateA în ti'p ce i acoperirea #onelor rurale va fi spri>init$ înț ș

proporie e &I in fonuri publice

• =n #one E >ue e cu o structur$ a popula iei rurale între 5&I < &I in )ospo$rii în ora eț ț ș

acoperirea va fi reali#at$ în proporie e &I prin investi ii private i 2&I fonuri publiceAț ș

iar &I p(n$ la 1&&I in investi iile necesare pentru a asi)ura acces la re elele NG* înț ț

toate co'unele E satele vor fi suportate in surse publice

• =n #one E >ue e preo'inant rurale &I in )ospo$rii sunt in 'eiul ruralA în oraeț

acoperirea se va reali#a cu &I investi ii private i 4&I spri>in public. =n aceste #oneA &Iț ș

in investi iile necesare pentru a asi)ura acces la re elele NG* în co'une E sate vor fiț ț

asi)urate in surse publice.

"osturile esti*ative de i*#le*entare

-pote#ele privin nivelul i structura costurilor e i'ple'entare a infrastructurii pentru nouaș

)enera ie e acces broaban în #onele rurale i urbane < ipote#e care au fost utili#ate la calculareaț șinvesti iei necesare < sunt pre#entate 'ai >osț

Caracteristicile ipote#elor

• Nu ifer$ se'nificativ între #onele urbane 'ari i 'iciș

• Sunt orientativeA 'ai ales în ceea ce prive te costurile unitare pe )ospo$rie pentru conucteAș

eoarece aceste costuri pot varia foarte 'ult în ceea ce prive te locul e i'ple'entare aș

infrastructurii.• Nu se vor inclue costurile e instalare în spa iile clien ilor CP3A cablare în interior i ta!e eț ț ș

instalare sau a costurilor e interconectare.

"4



"5

!e/no%oie 9ateorie de costIn&esti?ie

(E#RO8ospodărie)

?//P

! 3le'ente pasive fibra optic$ iaccesorii

! Hucr$ri civile! 3c+ipa'ent

12& Q

"2& Q! Construcia conuctelor 5&& Q! Proiectare! *utori#are! 9ana)e'ent e proiect! *lte c+eltuieli

1&& Q

K?C DOCS-S


! Hucr$ri civile! 3c+ipa'ent

115 Q <1"& Q

15 Q <2,& Q! Proiectare

! *utori#are! 9ana)e'ent e proiect! *lte c+eltuieli

5& Q

DSH


! Hucr$ri civile! 3c+ipa'ent! Proiectare! *utori#are! 9ana)e'ent e proiect! *lte c+eltuieli

&& Q

H/3

! 3le'ente pasive fibra optic$ i

accesorii! Hucr$ri civile! 3c+ipa'ent! Proiectare! *utori#are! 9ana)e'ent e proiect! *lte c+eltuieli

54& Q



Rezu$at de so%u ii te/niceț

Re?e%e "!!P

6, "!!B 7 GPON ("iber to t/e bui%din Giabit Passi&e Optica% Net+or):

Re ea optic$ pasiv$ punct<la<'ultipunct sunt folosite splitter<e optice pasive pentru a eservi 'aiț'ulte sc$riA prin acela i 'eiu optic cablu optic unic. Costurile iau în consierare p(n$ la 1ș

scari eservite e acelai cablu in re eaua pasiv$.ț

Pe fiecare scar$ se 'ontea#$ un ter'inal e re ea optic$ /RO ON/ < optical net;or: ter'inalț

i un s;itc+ 3t+ernet cu E1 porturi nea'inistratA în func ie e nu'$rul e clien i in aceaș ț ț

loca ie.ț

/oate ec+ipa'entele /RO sunt a'inistrate e un ispo#itiv central enu'it ter'inal e linieoptic$ /HO OH/< optical line ter'inalA care este 'ontat la cap$tul liniei.

Capacitate e transport în fiecare loca ie /RO < 'a!i'u' e 1A2 Gbps uplin: i 2A4 Gbpsț ș

o;nlin:. Clientul va fi conectat printr<un port nea'inistrat e 1&& 9bps.

"!! GPON (Giabit Passi&e Optica% Net+or)

Re ea optic$ pasiv$ punct<la<'ultipunct sunt folosite splitter<e optice pasive pentru a eservi 'aiț

'ul i clien i prin acela i 'eiu optic cablu optic unic. Costurile iau în consierare 'a!i' 12ț ț ș

clien i eservi i prin acela i cablu.ț ț ș

6n ec+ipa'ent /RO ter'inal e re ea optic$ este inclus în structura costurilor pentru fiecareț

client. /oate ec+ipa'entele /RO sunt a'inistrate e un ispo#itiv central enu'it ter'inal elinie optic$ /HOA care este 'ontat la cap$tul liniei. Clientul va fi conectat printr<un portnea'inistrat e 1&& 9bps.

2 Cetro7et/ernet

Reeaua e tip 9etro 3t+ernet este un tip e re ea ?//C. O cone!iune si'etric$ e 1Gbps esteț

instalat$ e la cap$tul liniei c$tre fiberbo!A iar e la fiberbo! la +o'e copper ?/P sunt instalate încasca$ , s;itc+<uri f$r$ 'ana)e'ent 1&&9bps. Distan a 'a!i'$ pentru cablurile ?/P este eț

,5&' e la s;itc+ p(n$ la client. Clientul va fi conectat printr<un port nea'inistrat e 1&&9bps.

"



Referin+e

""



1 Prin vite#$ e transfer înele)e' în special vite#a e o;nloaare.2*nalss 9asonA 2&&A *nalss 9ason 2&12A 8-@A 2&&,*nalss 9asonA 2&12A 3sti'area se ba#ea#$ pe ur'$toarele ipote#e 25I in e#voltare este în tuburile e transferAecono'isin "5I Cape! pentru aceast$ parteA 1&I in e#voltare face cone!iunea intre reea i noile evoluii eca#areA ar co<an)renare cu ali operatori E co'panii e utilit$i folositeA econo'isin 157&IA i 5I in an)renareconectea#$ reeaua la unit$i cablate înainte i unit$ile 'ultifuncionale e locuitA econo'isin 2&7&I. =n plusA vore!ista beneficii socialeA e 'eiu i econo'ice.4 e#i Reco'anarea nr. 2&1&E5"2E63 cu privire la accesul la reelele NG*A urnalul Oficial H 251A 25.%.2&1&A

pa)inile ,5 < 45 Cel puin DOCS-S ,.& pentru 'oe'urile cu cablu. Reelele NG* vor avea lun)i'ea e ban$ i vite#a necesar$ pentru coninut vieo e înalt$ efiniie i aplicaii elun)i'e e ban$ lar)$ e spri>in pentru consu'atori i întreprineri la costuri accesibile." =n pre#entA între o #on$ în care e!ist$ oar internet e ban$ în)ust$ ial<up i o #on$ în care e!ist$ broabanAulti'a este consierat$ Vpunct alb 6r'(n acelai raiona'entA o #on$ în care nu e!ist$ infrastructur$ NG*A eie!ist$ infrastructura e ban$ lar)$A este consierat$ e ase'enea un Vpunct alb NG*. 8orl Ban: Broaban Strate)ies /ool:itA cit(n iferite surse 7 R.@at#A S.aterlausA P. [en+usern F S.Suter2&1&A-'pactul Broaban asupra locurilor e 'unc$ i econo'ia )er'an$A Revista Politicii 3uropene 3cono'ice.ol. 45A Nu'$r 1A p. 2 an. 2&1& *nalss 9asonA 3valuarea i'pactului econo'ic asupra reelei ;ireless tipBroaban în -nia 2&1& 9c@inse 2&1&A =ncura>(n beneficiile econo'ice i sociale ale /-CA Raport privinte+nolo)ia )lobal$ infor'aional$ 2&&%<2&1&A ?oru'ul econo'ic in lu'ea întrea)$ ̀ ian) F Rossotto 2&&%-'pactul econo'ic al BroabanA 2&&% -nfor'aii i co'unicaii pentru e#voltareA 8orl Ban: 2&&% C#ernic+ et al.

2&&% -nfrastructura Broaban i creterea econo'ic$ 2&&%.%+ttpEE;;;.oec<ilibrar.or)EocserverEo;nloaE5:#,r"1#t%n.pfe!piresU1,54"&4%4FiUiFaccna'eU)uestFc+ec:su'U*B?&*5,32CC?52CD,%"2CBD3**D41&+ttpEEec.europa.euEinfor'ation\societEpolicEeco''ElibrarEpublic\consultEcost\reuction\+siEine!\en.+t' 11 Confor' *NCO912 Deci#ia pre#ienial$ *NRC nr. &1E2&&,1, Deci#ia pre#ienial$ *NRC nr. 1&%E2&&414 Pia$ ientificat$ în ba#a Deci#iei nr. 2E2&1&15 +ttpEE;;;.anco'.or).roEstatistici<co'unicatii\2&&,1 Confor' *NCO9A bana lar)$ este efinit$ la o vite#$ e cel puin 12 :bpsA 'ai >oas$ ec(t ipote#ele in acestocu'entA evieniate în capitolul 4.2.1. Cu toate acesteaA *NCO9 a infor'at c$ atele sunt utile pentru a escrie o

percepie )eneral$ asupra pieei ro'(neti e internet.1" ?//K. ?//C sau ?//B A cu se)'entul final trans'is prin iferite te+nolo)iiA cu' ar fi cablu sau 6/PE?/P care sunt

incluse în cate)oriile corespun#$toare ulti'ei 'ile.1 Pro)no#$ stabilit$ prin folosirea funciei Go'pert#. Para'etrii au fost stabilii lu(n în consierare un pra) 'a!i' e4 'ilioane e cone!iuni i prin evaluarea celorlali oi para'etri cu' ar fi eter'inarea 'a!i'al$ a coeficientuluiR 2 .1% Pro)no#$ stabilit$ prin folosirea funciei Go'pert#. Para'etrii au fost stabilii lu(n în consierare un pra) 'a!i' e25 'ilioane e cone!iuni i prin evaluarea celorlali oi para'etri cu' ar fi eter'inarea 'a!i'al$ a coeficientuluiR 2 .2& 3fectul po#itiv al populari#$rii conectivit$ii 929 nu a fost luat în consierare.21 +ttpEEepp.eurostat.ec.europa.euEportalEpa)eEportalEinfor'ation\societEataE'ain\tables. 22 Confor' atelor furni#ate e c$tre >uc$torii i'portani e pe pia$ in carul atelierelor eicate proiect$rii Planului

Naional *NG.2, $ ru)$' s$ verificai i *ne!a pentru 'ai 'ulte etalii.

24 *ceste infor'aii ar trebui s$ inclu$ cel puin ur'$toarele infor'aii privin oferta ofertele selectat$ eA valoareaa>utorului i intensitatea '$suriiA ata la care reeaua este at$ în folosin$A te+nolo)ia aleas$A prousele i preurile pentruaccesul la nivel an)roA nu'$rul cererilor e acces i al furni#orilor in reeaA nu'$rul locuinelor care utili#ea#$ reeauaAratele e utili#are.ii Di)ital *)ena Scoreboar 2&1, 7 Co'isa e lucru a ocu'entuluiA Bru!elles < iunie 2&1,

25

2 9d)lic+:eiten es effi#ienten 3insat#es vor+anener )eei)neter dffentlic+er un privater -nfrastru:turen fr en*usbau von Koc+leistun)snet#enA Dr. K. Gi)er et alA 2&112" He)ea 154 *NCO9 colectea#$ infor'aii privin dez&o%tarea i %oca%izarea eorafică a reelelor publice eco'unicaii electronice i a ele'entelor e infrastructur$ asociate acestora.2 He)ea 154 cap necesitatea instal$rii e reele e co'unicaii electronice va fi avut$ în veere la rea%izareap%anuri%or de a$ena*are a teritoriu%ui a %ucrări%or de construire reparare $odernizare reabi%itare sauextindere a dru$uri%or ori a re?e%e%or de uti%ită?i pub%ice,

http://www.oecd-ilibrary.org/docserver/download/5kz83r71zt9n.pdf?expires=1354706494&id=id&accname=guest&checksum=ABF880A53E2CCF52CD3972CBDE6AAD64



http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/library/public_consult/cost_reduction_hsi/index_en.htm


http://www.ancom.org.ro/uploads/articles/file/decizii/decizia%202010_626.pdf

http://www.ancom.org.ro/statistici-comunicatii_2003

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/information_society/data/main_tables





http://www.ancom.org.ro/uploads/articles/file/decizii/decizia%202010_626.pdf

http://www.ancom.org.ro/statistici-comunicatii_2003




2% He)ea 154 autorit$ile publice care eliberea#$ autori#aii e construire public$ anunuri privin înre)istrarea uneicereri e eliberare a autori#aiei e construire art.24 alin.2.,& He)ea 154 construciile noi cu estinaie e locuin$ ori cu funcie e înv$$'(ntA financiar<bancar$A cu estinaie e

birouri sau +oteluri vor fi prev$#ute cu infrastructur$ e acces care s$ per'it$ funri#area e servicii e co'unicaiielectronice în ban$ lar)$. *rt.,&. -n cuprinsul proiectelor pentru autori#area i reali#area lucr$rilor e construcii evor preveea trasee siste'ati#ate pentru instalarea e reele e co'unicaii electronice. art.25 alin.1.,1 He)ea 154 utili#area parta>at$ a infrastructurii 7 cap.---,2 He)ea 154 accesul pe proprietatea privat$.,, V?inanarea ecala>ului se refer$ la iferena intre costurile investiiilor i profiturile esti'ate a fi obinute einvestitorii privai.,4 Sau o alt$ autoritate public$ care acor$ a>utorul.,5 /er'enul Vinvestitori se refer$ la întreprinerile sau operatorii reelelor e co'unicaii electronice care investescîn construcia i e#voltarea infrastructurilor e ban$ lar)$., 3!e'ple cu privire la finanarea ecala>ului se re)$sesc în eci#iile Co'isiei în ca#urile S.*. ,,4, a.o 7 Polonia 7 Proiect pentru o reea e ban$ lar)$ în Polonia e 3stA S* ,2 7 Grecia 7 De#voltarea infrastructurii e ban$ lar)$în #onele rurale ale GrecieiA S.*. ,151 7 -talia 7 Ban$ lar)$ în re)iunea 9arc+eA N,E2&&% 7 Ger'ania 79oificarea sc+e'ei e a>utor e stat N115E2&& 7 Bana lar)$ în #onele rurale ale Ger'aniei.," Deci#iile Co'isiei în ca#urile N 5,E,&1& 7 Ger'aniaA Pro)ra'<caru feeral privin acorarea e spri>in pentruconucteA N5%E2&&% 7 -talia 7 Reucerea ivi#iunii i)itale în Ho'baria. * se veeaA e ase'eneaA N,,E2&&% 7Ger'ania 7 9oificarea la N15&E2&&A Co'unicaii în ban$ lar)$ în #onele rurale in Sa!oniaA 'enionat$ anterior lanota e subsol 4& pentru lucr$rile )enerale e întreinere rutier$.,

Costurile aferente lucr$rilor e in)inerie civil$ i altor investiii în infrastructura pasiv$ pot repre#enta p(n$ la "&Iin costurile totale ale unui proiect e ban$ lar)$.,% Deci#ia Co'isiei în ca#ul N,,&E2&1& 7 ?rana 7 Pro)ra''e national /rs Kaut DgbitA care a acoperit iferite'oalit$i e intervenieA inter aliaA una în care unit$ile collectivitgs territoriales pot e!ploata propriile reele în ban$lar)$ în siste' Vre)ie.4& Cau#a /<44,E& i /<455E&A ?reistaat Sac+senECo'isia ]+ot$r(re nepublicat$ înc$^.41 Deci#iile Co'isiei în ca#urile N4%"E2&1& 7 Re)atul 6nitA SK3?* 7 2 -nterconnectA N,,&E2&1& 7 ?rana 7Pro)ra''e national /rs Kaut DgbitA N1,E2&&% 7 HituaniaA Proiectul R*-N.42 * se veeaA e e!e'pluA ca#urile in Ger'aniaA S*,2&21 infrastructura e ban$ lar)$ în #onele rurale in Sa!oniasau N2%%E2&1& sc+e'a e ban$ lar)$ în Bavaria.4, Co'isia a evaluat '$surile e interconectare in -taliaA SpaniaA HituaniaA -rlanaA 3stonia.44ei în ca#ul N1,E2&&% proiect R*-NA Hituania.45le slab populate ale ?inlanei.4

i#ia Co'isiei în ca#ul N4&"E2&&% Jar!a ObertaA Spania4" * se veea punctele & i 1 in Hiniile irectoare. Cu toate acesteaA în realitateA o astfel e situaie nu este co'un$ peste tot teleco'unica iile i utilit$ile electricitateA apa etc. folosesc conucte iferite in 'ulte $ri europeneAț

conuctele trebuie s$ fie în)ropate la iferite a(nci'iA pentru 'otive e securitateA trebuie s$ fie respectate istaneiferite etc.4 * se veeaA e e!e'pluA eci#ia Co'isiei în ca#ul N,E2&&% *sisten$ privin broaban în Sa!oniaA Ger'ania4% +ttpEEec.europa.euEco'petitionEconsultationsE2&12\broaban\)uielinesEro.rtf5& 6n astfel e e!e'plu este repre#entat e Parteneriatul Public Privat intre Pri'$ria 9unicipiului Bucureti i S.C.6/- ShS/39S S.*. respectiv afiliatul s$u S.C. Netcit /eleco' S.R.H. prin contractu% de concesiune pri&ind%ucrări%e pub%ice pentru e!ecutarea obiectivului e investiii 0Reea 'etropolitan$ e fibr$ optic$ a 'unicipiuluiBucureti pentru teleco'unicaii < N3/C-/h înc+eiat în 2&&.

51 =n acest staiu e e#voltare a pieeiA topolo)ia punct la punct poate fi e)rupat$ efectiv. Dac$ ofertantul selectatintrouce o reea cu topolo)ie punct la 'ultipunctA acesta are obli)aia clar$ s$ asi)ure separarea efectiv$ prininter'eiul 'ultiple!$rii prin ivi#area lun)i'ii e un$ 8D9 e înat$ ce accesul este stanari#at i isponibil pe

plan co'ercial.52 Ca e e!e'plu ec+ipa'entul e la locuina clientului sau alte ec+ipa'ente necesare pentru funcionarea reelei.5, =n ca#ul în care sunt beneficiariA în 'o inirectA atunci c(n obin accesul la nivel an)roA operatorii teri ar puteas$ fie cei care acor$ accesul e tip bitstrea'. =n pofia faptului c$ a>utorul s<a acorat e!clusiv pentru infrastructura

pasiv$ i accesul activ s<a solicitatA e e!e'pluA în eci#ia Co'isiei în ca#ul N,,&E2&1& 7 ?ranaA Pro)ra''e national/rs Kaut Dgbit.54 Obli)aia fer'$ privin accesul este foarte i'portant$ 'ai ales în ceea ce privete substituirea te'porar$ întreserviciile oferite e operatorii *DSH e!isteni i cele oferite e viitorii operatori e reele NG*. Obli)aia privinaccesul va )aranta faptul c$ operatorii *DSH aflai în concuren$ pot s$ îi transfere clienii c$tre o reea NG*A e



înat$ ce reeaua subvenionat$ este instituit$A put(n astfel s$ îi planifice investiiile viitoare f$r$ a avea un e#avanta>concurenial. * se veea e e!e'plu N41E2&&% 7 Re)atul 6nitA Corn;all F -sles of ScillA Ban$ lar)$ e )eneraieur'$toare.55 =n aceast$ privin$A trebuie s$ se ia în consierare eventuala 'eninere a coniiilor specifice e pia$ care au

>ustificat acorarea unui a>utor pentru infrastructura în cau#$.5 De e!e'pluA trebuie s$ poat$ funciona at(t cu topolo)iile punct la punctA c(t i cu topolo)iile punct la 'ultipunctAîn funcie e ale)erea operatorilor teri.5" Pe ba#a planurilor creibile e investiii pentru viitorul apropiat e trei ani în confor'itate cu punctul & i

punctul 1.5 De e!e'pluA reelele NG* nu a>un) la locuina utili#atorului final prin fibr$ optic$ în ca#ul reelelor ?//NA fibraoptic$ fiin instalat$ nu'ai p(n$ la nouri cabinete. =n 'o si'ilarA unele reele e cablu folosesc fibra optic$ p(n$ lacabineteA conectarea utili#atorilor finali reali#(nu<se cu cabluri coa!iale.5% * se veea punctul 55 e 'ai sus.& Diferenele e ba#$ se reuc la l$r)i'ile e ben#i iferite a canalelor / canalele e cablu europene se confor'$stanarelor / P*H Hinie alternativ$ e fa#$ i sunt e 9K# în lun)i'eA iar canalele e cablu in *'erica e

Nor se confor'$ stanarelor N/SC Co'itetul Naional pentru Siste'e e /elevi#iuneA care specific$ 9K#.1 Datorit$ l$i'ii canalului e 9K#A stanarul 3uroDOCS-S susine un output o;nstrea' e p(n$ la 5"A2& 9bps

pe canal2/ec+4-2 i *nalss 9ason 2&12.,9d)lic+:eiten es effi#ienten 3insat#es vor+anener )eei)neter dffentlic+er un privater -nfrastru:turen fr en*usbau von Koc+leistun)snet#enA Dr. K. Gi)er et alA 2&114

*nalss 9ason /ec+4i2 -'pactul socio<econo'ic al l$i'ii e ban$ S9*R/ 2&1&E&&,,5+ttpEE;;;.consiliu'.europa.euEueocsEc's\ataEocsEpressataEenEecE1252&.pf . * se veea Reco'anarea 2&1&E5"2E63 a Co'isiei in 2& septe'brie 2&1& privin accesul re)le'entat la reelele eacces e nou$ )eneraie Ne!t Generation *ccess Net;or:s 7 NG*A O H 251A 25.%.2&1&A pp. ,5 < 4 Reco'anarea

NG*.

"

-nventarul )eo)rafic trebuie sa fie e#voltat lu(n în consierare )ospo$riile acoperite e o anu'it$ infrastructur$e reea A i nu ba#at efectiv pe penetrare aic$ )ospo$rii efective care ein cone!iuni active la -nternet.% Oriune operatorii e!isteni nu furni#ea#$ infor'aii relevante autorit$ilor co'petente cu privire la inventarul)eo)raficA respectivele autorit$i trebuie s$ se ba#e#e e!clusiv pe infor'aiile isponibile."& * se veea Deci#ia C3 N2E2&& < Ger'aniaA Co'unicaiile broaban în #ona rural$ Baern."1 Spre eosebire e e!ploatarea irect$ i în concoran$ cu Deci#ia C3 N,,&E2&1& < ?ranaA Pro)ra'ul Naional

/rs Kaut Dgbit."2 Directiva 2&&4E1EC3 a Parla'entului 3uropean i a Consiliului in ,1 'artie 2&&4 privin cooronarea proceurilor e atribuire a contractelor e ac+i#iii publice e lucr$riA e bunuri i e servicii. O H 1,4A ,&.4.2&&4A pp.114 7 24&.", =n ca#ul în care autoritatea care acor$ a>utorul selectea#$ beneficiarul unui a>utorA procesul e selecie nurepre#int$A strict vorbinA o proceur$ e licitaie cu toate acesteaA ar trebui s$ fie respectate spiritul i principiileirectivelor 63 privin ac+i#iiile publice."4 * se veeaA e e!e'pluA Deci#ia N4"5E2&&" a Co'isiei 7 -rlanaA Sc+e'a naional$ e co'unicaii în ban$ lar)$NBS i Deci#ia N15"E2&& a Co'isiei 7 Re)atul 6nitA Proiectul i)ital pentru co'unicaii în ban$ lar)$ în re)iuneaSout+ hor:s+ire."5 =n ceea ce privete #ona )eo)rafic$A astfel cu' este efinit$ în proceura e ofertare." De e!e'pluA topolo)iile e reea care per'it e)ruparea eplin$ i efectiv$ ar putea pri'i 'ai 'ulte puncte./rebuie re'arcat faptul c$A în acest staiu al e#volt$rii pieeiA o topolo)ie punct la punct este 'ai favorabil$concurenei pe ter'en lun) în co'paraie cu topolo)ia punct la 'ultipunctA în ti'p ce costurile e e#voltare suntco'parabile în special în #onele urbane. Reelele punct la 'ultipunct vor fi în '$sur$ s$ furni#e#e o e)rupare eplin$i efectiv$ oar oat$ ce accesul 8D9<PON ;avelen)t+<ivision<'ultiple!e passive optical net;or: estestanari#at i solicitat în te'eiul carelor e re)le'entare aplicabile."" De ase'eneaA e fiecare at$ c(n statele 'e'bre optea#$ pentru un 'oel e a'inistrare în care infrastructura

broaban subvenionat$ ofer$ p$rilor tere oar servicii e acces la nivel en<)rosA nu servicii cu a'$nuntulA posibileleenatur$ri ale concurenei sunt reuse i 'ai 'ultA eoarece un astfel e 'oel e a'inistrare a reelei contribuie laevitarea proble'elor potenial co'ple!eA precu' practicile e 'icorare a 'ar>ei i for'ele isi'ulate e iscri'inareîn ceea ce privete accesul. * se veea e e!e'plu S*.,&,1"< Broaban e 'are vite#$ în Portu)alia." Ori e c(te ori '$sura e a>utor e stat se refer$ la finanarea unor noi ele'ente ale infrastructurii pasive cu' ar ficonuctele sau st(lpiiA ar trebui s$ se acore acces i la acesteaA iar accesul ar trebui s$ fie pe perioa$ neeter'inat$. *

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/128520.pdf





se veeaA e e!e'pluA eci#iile Co'isiei în ca#urile N5,E,&1& 7 Ger'aniaA Pro)ra'<caru feeral cu privire laspri>inul pentru conucteA N5%E2&&% 7 -talia 7 Reucerea ivi#iunii i)itale în Ho'bariaA N,,E2&&% 7 Ger'ania 79oificarea N15&E2&& Broaban în #onele rurale in Sa!oniaA N,,&E2&1& 7 ?rana7 Pro)ra''e national /rs KautDgbit."% De e!e'pluA pentru reelele NG*A punctul e referin$ ar trebui s$ fie lista prouselor e acces incluse înreco'anarea NG*.& =n ca#ul în care se acor$ a>utor e stat pentru finanarea conuctelorA acestea trebuie s$ fie e aa natur$ înc(t s$eserveasc$ 'ai 'ulte reele e cablu i s$ )$#uiasc$ soluiile punct la 'ultipunct i punct la punct.1 =n ca#ul în care operatorul reelei furni#ea#$A e ase'eneaA servicii cu a'$nuntulA confor' reco'an$rii NG*Aacest lucru ar înse'naA în principiuA acorarea accesului cu cel puin luni înainte e lansarea acestor servicii cua'$nuntul.2 =n ca# e conflictA autoritatea care acor$ a>utorul poate solicita opinia autorit$ii naionale e re)le'entare sau aunui alt or)anis' naional co'petent., *ceste infor'aii trebuie s$ inclu$ cel puin ur'$toarele infor'aii privin oferta ofertele selectat$ eA valoareaa>utorului i intensitatea '$suriiA ata la care reeaua este at$ în folosin$A te+nolo)ia aleas$A prousele i preurile

pentru accesul la nivel en<)rosA nu'$rul cererilor e acces i al furni#orilor in reeaA nu'$rul locuinelor careutili#ea#$ reeauaA ratele e utili#are.4 CO96N-C*R3* CO9-S-3- 2&1,EC 25E&1 < Orient$ri ale 63 pentru aplicarea nor'elor privin a>utoarele estat în ca#ul e#volt$rii rapie a reelelor e co'unicaii broaban.5 * se veeaA e e!e'pluA eci#iile Co'isiei în ca#urile N&"E2&&% 7 -rlanaA 3!tinerea reelelor broaban în#onele rurale sau N1"2E2&&% 7 SloveniaA De#voltarea co'unicaiilor broaban în Slovenia.

Perioaa e trei ani ar începe in 'o'entul public$rii '$surii e a>utor planificate." *ceeai societate poate opera în 'o separat reele fi!e i 'obile în aceeai #on$A îns$ acest lucru nu va sc+i'baVculoarea atribuit$ unei astfel e #one. Situaia concurenial$ este evaluat$ în funcie e nu'$rul e operatori e infrastructuri e!isteni. =n eci#ia

N,,&E2&1& a Co'isiei 7 ?rana 7 Pro)ra''e national /rs Kaut DgbitA s<a clarificat faptul c$ e!istena 'ai 'ultorfurni#ori cu a'$nuntul pe o sin)ur$ reea ]inclusiv HH6 Hocal Hoop 6nbunlin) < acces neconiionat la buclalocal$^ nu transfor'$ #ona într<una Vnea)r$A ar c$ teritoriul r$'(ne o V#on$ )riA eoarece nu'ai infrastructura este

pre#ent$. =n acelai ti'pA e!istena unor operatori concureni la nivelul pieei cu a'$nuntul va fi consierat$ oinicaie a faptului c$A ei )riA #ona în cau#$ poate s$ nu fie proble'atic$ în ceea ce privete pre#ena uneiisfuncionalit$i a pieei. or trebuie furni#ate ove#i convin)$toare privin proble'ele e acces sau calitateaserviciului.% =n eci#ia sa N1,1E2&&5 7 Re)atul 6nitA Proiectul broaban ?ibreSpee în ara GalilorA Co'isia a fost nevoit$ s$evalue#e ac$ spri>inul financiar acorat e autorit$ile )ale#e pentru construirea unei reele e fibr$ optic$ esc+ise i

neutre între 14 parcuri e afaceri putea fi eclarat co'patibilA c+iar ac$ locaiile vi#ate erau eservite e>a eoperatorul traiional e reeaA care furni#a linii înc+iriate sau la un pre re)le'entat. Co'isia a constatat c$ liniileînc+iriate oferite e operatorul traiional erau foarte scu'peA aproape inaccesibile pentru -99<uri. * se veeaA ease'eneaA Deci#ia N%&E2&& a Co'isiei 7 ?ranaA *>utor estinat re)iunii Sicoval pentru e#voltarea unei reele einternet e 'are vite#$ i Deci#ia N 24E2&&5 a Co'isiei 7 -rlanaA Pro)ra' re)ional privin co'unicaiile broabanreele in #onele 'etropolitane 9etropolitan *rea Net;or:s 7 V9*NsA fa#ele -- i ---.%& De e!e'pluA ac$ reeaua e co'unicaii broaban e!istent$ a fost construit$ în coniii e utili#areEacces

privile)iat la conucte care nu au fost accesibile sau utili#ate în co'un cu ali operatori e reea.%1 * se veea Deci#ia Co'isiei in 1% iulie 2&& privin '$sura nr. C ,5E2&&5 e! N 5%E2&&5 7 $rile e osA-nfrastructura broaban în *ppin)ea'A O H A 2".,.2&&"A p.1. =n aceast$ eci#ieA Co'isia a observat c$ foreleconcureniale ale pieei specifice nu au fost luate în consierare în 'o corespun#$tor. =n specialA aceasta a observat c$

piaa olane#$ a co'unicaiilor broaban era o pia$ în rapi$ e!pansiuneA în care furni#orii e servicii e co'unicaiielectroniceA inclusiv operatorii e cablu i furni#orii e servicii e internetA se aflau într<un proces e introucere a

Plan-national-NGA%2c-iulie-2014.doc

Documents

Transcript of Plan-national-NGA%2c-iulie-2014.doc