04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 1

PLANURILE DE MANAGEMENT ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

- Probleme importante de gospodărirea apelor

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 2

TEME

• DIRECTIVA CADRU A APEI 60/2000/CE• PLANURILE DE MANAGEMENT ALE BAZINELOR

HIDROGRAFICE DIN ROMANIA• PREZENTAREA GENERALA A B.H.• CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFATA• CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE• ZONE PROTAJATE• EFECTE MAJORE ALE ACTIVITATILOR ANTROPICE

ASUPRA RESURSELOR DE APA

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 3

DCA – PLANURILE DE MANAGEMENT ALE B.H. DIN

ROMANIA• 1988 Comisia Europeană a decis că a sosit momentul să fie elaborată o politică coerentă şi cuprinzătoare în domeniul apei, şi a propus elaborarea unei Directive Cadru privind Apa.

• 1997 publicarea primei versiuni a actului legislativ, fiind supusă dezbaterii Parlamentului European de două ori: în februarie 1999 şi în februarie 2000.

• octombrie 2000 adoptarea textului final • decembrie 2000 cu publicarea în Jurnalul Oficial OJ L327

din sub numele „Directiva Parlamentului şi a Consiliului European 60/2000/EC privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii apei”.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 4

Directiva Cadru 2000/60 a Uniunii Europene în domeniul apei

IMPORTANŢA APEI“Apa nu este un produs comercial ca oricare altul ci ca o MOŞTENIRE care trebuie PĂSTRATĂ, PROTEJATĂ şi TRATATĂ ca atare”

OBIECTIVUL GENERALAsigurarea unor CONDIŢII EGALE DE VIAŢĂ din punct de vedere al apelor pentru toţi cetăţenii Europei.

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al DCA este atingerea unei „STĂRI BUNE” a tuturor corpurilor de apă din Statele Membre ale Uniunii Europene şi ţările asociate până în 2015.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 5

Directiva Cadru 2000/60 a Uniunii Europene în domeniul apei

• reprezintă piatra de temelie în istoria politicilor de apă din Europa.

• stabileşte un cadru comun pentru managementul durabil şi integrat al tuturor corpurilor de apă (apa subterană, apele de suprafaţă interioare, apele tranzitorii şi apele costiere)

• cere ca toţi factorii de impact cât şi implicaţiile economice să fie luate în considerare.

Directiva necesită stabilirea unui program de măsuri cu scopul îmbunătăţirii stării calităţii apei.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 6

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 7

Corp de apă de suprafaţă

• “un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape de tranziţie, o parte din apele marine litorale” (Art. 2.10 ).

• Un corp de apă de suprafaţă este format din: apa, patul albiei şi zona riverană râului care este relevantă pentru flora şi fauna acvatică;

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 8

Corpuri de apă puternic modificate

• “acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită alterărilor fizice şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural”( Art. 2.8);

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 9

Corpuri de apă artificiale

• “acele corpuri de apă de suprafaţă create de activitatea umană”( Art. 2 (8).

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 10

“ Starea bună“:• pentru apele de suprafaţă :

– “starea ecologică bună” structura si functiile ecosistemelor acvatice

– “starea chimică bună” - calitatea apei din punct de vedere chimic (atunci când concentraţiile poluanţilor nu depăşesc limitele din standardele de calitate de mediu sau cele prevazute în alte reglementări de mediu);

• pentru corpurile puternic modificate şi artificiale se defineşte potenţialul ecologic bun – obiectiv de calitate mai putin sever decat starea buna;

• pentru apele subterane: - “starea cantitativă bună” neafectarea directă sau indirectă de către captări

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 11

Elementele de calitate pentru evaluarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor

Elemente de calitate

Râuri Lacuri naturale

Biologice - compoziţia şi abundenţa florei acvatice- compoziţia şi abundenţa macronevertebratelor bentonice- comp., abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

- comp., abundenţa şi biomasa fitoplanctonului- comp. şi abundenţa altei flore acvatice (fitobentos şi macrofite)- comp. şi abundenţa macronevertebratelor- comp., abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

Hidromorfologice - cantitatea de apă- dinamica curgerii de apă- conexiunea cu apa subterană- adâncimea râului- variaţia lăţimii- continuitatea râurilor- structura substratul râului- structura zonei de mal

- cantitatea de apă- dinamica curgerii de apă- timpul de retenţie- conexiunea cu apa subterană- adâncimea lacului- cantitatea şi structura substratului- structura ţărmului lacului

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 12

Elementele de calitate pentru evaluarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor

Elemente de calitate

Râuri Lacuri naturale

Chimice şi fizico-chimice

- condiţiile de temperatură- condiţiile de oxigenare- mineralizarea- acidifierea- nutrienţii- poluarea cu toate substanţele prioritare descărcate în râu- poluarea cu alte substanţe periculoase identificate descărcate în cantităţi semnificative în cursul de apă

- transparenţa- condiţiile de temperatură- condiţiile de oxigenare- mineralizarea- acidifierea- nutrienţii- poluarea cu toate substanţele prioritare descărcate în lac- poluarea cu alte substanţe periculoase identificate descărcate în cantităţi semnificative

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 13

• DCA prevede un sistem de clasificare a calităţii ecologice a apelor de suprafaţă în cinci categorii de calitate respectiv: – foarte bună (I); – bună (II); – moderată (III); – slabă (IV); – proastă (V).

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 14

Calitate foarte bună

• Valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate de referinţă sau cu alterări antropice nesemnificative;

• Valorile elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice ale apelor de suprafaţă sunt egale cu valorile normale asociate apelor aflate în condiţii nealterate.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 15

Calitate bună

• Valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă prezintă abateri minore faţă de starea naturală.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 16

Calitate moderată

• Valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă se abat moderat de la valorile de referinţă asociate apelor de suprafaţă.

• Valorile respective indică o alterare moderată a stării apelor ce rezultă din activitatea umană.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 17

Calitate satisfăcătoare

• Există alterări majore ale elementelor biologice de calitate pentru apele de suprafaţă, comunităţile relevante diferă substanţial faţă de cele asociate condiţiilor naturale.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 18

Calitate nesatisfăcătoare

• Alterări severe ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru apele de suprafaţă, un număr mai mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în condiţii naturale.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 19

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 20

Calitatea apelor din punct de vedere biologic din B.H. Jiu

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 21

În cazul lacurilor

• Suplimentar trebuie să se ia în considerare şi gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: – ultraoligotrof; – oligotrof; – mezotrof; – eutrof; – hipertrof.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 22

Clasificarea în categorii de calitate a stării ecologice

• se realizează prin utilizarea Indicelui stării ecologice EQR (Ecological Quality Ratio)

EQRx=xCR x

dacă x≤CRx

EQRx=CR xx

dacă xCRx .

unde: x este valoarea parametrului utilizat pentru caracterizarea stării apelor; CRx – valoarea aceluiaşi parametru x corespunzătoare condiţiilor de referinţă.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 23

Clasificarea stării ecologice

Clasa Clasificare categorie de calitate

Cod de culoare EQRx

I Foarte bună Albastru > 0,95 - 1

II Bună Verde > 0,8 - 0,95

III Moderată Galben > 0,6 - 0,8

IV Satisfăcătoare Portocaliu > 0,3 - 0,6

V Nesatisfăcătoare Roşu 0 - 0,3

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 24

Corpurile de apă artificiale sau puternic modificate antropic pot fi clasificate în categorii

de calitate a potenţialului ecologic Clasificarea

potenţialuluiecologic

Cod de culoare

Corpuri de apă artificiale Corpuri de apă puternic modificate

Bun şi foarte bun Benzi de dimensiuni egale cu verde şi gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu verde şi gri închis

Moderat Benzi de dimensiuni egale cu galben şi gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu galben şi gri închis

Satisfăcătoare Benzi de dimensiuni egale cu portocaliu şi gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu portocaliu şi gri închis

Nesatisfăcătoare Benzi de dimensiuni egale cu roşu şi gri deschis în mod egal

Benzi de dimensiuni egale cu roşu şi gri închis

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 25

Clasificarea stării chimice a apei

Clasificarea stării chimice Cod culoare

Bună Albastru

Altă stare mai puţin decât bună Roşu

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 26

Starea cantitativă a apelor subterane

• Bună – culoare verde;• Satisfăcătoare funcţie de regimul nivelului

apei – roşu.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 27

Starea chimică bună a apelor subterane este definită de valori ale concentraţiilor poluanţilor

astfel încât:• nu apar efecte ale pătrunderilor saline sau ale altor

pătrunderi;• nu se depăşesc valorile standard de calitate aplicabilă, ca

urmare a legislaţiei în vigoare;• nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de mediu, pentru

apele de suprafaţă asociate, nu există o diminuare semnificativă a calităţii ecologice sau chimice a acestor corpuri de apă şi nici o deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind de corpurile de apă subterană;

• modificarea conductivităţii nu este caracteristică intruziunilor saline sau a altor intruziuni în corpul de apă subterană.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 28

„Starea bună” a apelor este definită astfel:

• Nivelul apei în corpul de ape subterane indică faptul că resursa disponibilă de apă nu se epuizează la un debit mediu anual captat pe lungă durată.

• Nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor antropice care ar putea conduce la: – nerealizarea obiectivelor de mediu pentru apele de suprafaţă

asociate; orice diminuare semnificativă a resurselor de apă;– orice deteriorare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind

direct de corpurile de apă subterană;– modificări ale direcţiei de curgere, care rezultă din schimbările de

nivel ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zonă limitată spaţial, dar care nu determină pătrunderea apei sărate sau a altor intrări, şi care nu indică o tendinţă de modificare clară şi durabilă, influenţată de activităţile antropice.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 29

Factorul cheie al DCA este „INTEGRAREA".

Noua strategie de monitorizare şi caracterizare a calităţii apelor se bazeaza pe un nou concept de monitoring integrat al apelor ce presupune o triplă integrare:a ariilor de investigare la nivel de BH:

ape de suprafaţă în regim natural (râuri, lacuri, ape de tranziţie/ape salmastre, ape marine litorale), ape de suprafaţă artificiale sau ape cu regim puternic modificat antropic, ape subterane, arii protejate, efluenţi;

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 30

Factorul cheie al DCA este „INTEGRAREA".

a mediilor de investigare: apa, sedimente cărora le sunt integrate componentele biologice (biota);

a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice (calitativ şi cantitativ).

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 31

DCA urmăreşte

• să prevină deteriorarea ulterioară, să protejeze şi să îmbunătăţească starea ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte cerinţele de apă, a ecosistemelor terestre şi zonelor umede direct dependente de ecosistemele acvatice;

• să promoveze utilizarea durabilă a apelor pe baza unei protecţii pe termen lung a resurselor disponibile de apă;

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 32

DCA urmăreşte

• obiectivul este protecţia avansată şi printre altele îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau a pierderilor de substanţe prioritare şi încetarea sau oprirea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare periculoase;

• reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 33

DCA contribuie la:

• furnizarea unei ape potabile în cantităţi suficiente, de bună calitate, din ape de suprafaţă şi subterane după necesităţi, pentru o utilizare durabilă, raţională şi echitabilă;

• protecţia apelor teritoriale şi a apelor marine;• atingerea obiectivelor acordurilor

internaţionale relevante, inclusiv a acelora care au ca scop prevenirea şi eliminarea poluării mediului marin.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 34

DCA impune

• statelor membre ale UE o serie de obligaţii, clasificate în termenii: planificării; adoptării de reglementări; monitorizării; consultării şi întocmirii de rapoarte

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 35

Structura organizatorică de implementare a DCA

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 36

DCA solicită:

• un domeniu mai amplu de instrumente pentru monitorizarea şi clasificarea apelor, în scopul de a evalua starea lor ecologică;

• un sistem de autorizare şi înregistrare a prelevărilor şi acumulărilor de apă pentru protejarea stării ecologice a apelor;

• un sistem oficial de planificare la nivel bazinal şi de aplicare a unor măsuri corespunzătoare pentru limitarea poluării difuze a apelor.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 37

Ecologic Chimic Cantitativ

Stare bunăStare bună

•Fizico-chimic

• Biologic

• Hidro- morfologic

•Fizico-chimic

• Biologic

• Hidro- morfologic

Stare bună

Stare bună

Stare bunăStare bună

Potenţial bun

Norme de calitate ale mediului înconjurător

Zone protejate Substanţe prioritare

Alte cerinţe

Stare bunăStare bună

CerinCerinţţe DC 2000/60/ECe DC 2000/60/EC

Apa de suprafaţă -râuri- lacuri- apa de tranziţie-apa costiera- c. apă puternic modificat sau artificial

Apa de suprafaţă -râuri- lacuri- apa de tranziţie-apa costiera- c. apă puternic modificat sau artificial-Apa subterană-Apa subterană

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 38

1. SCHIMBUL DE INFORMAŢII

1.1. Instrumente pentru schimbul de informaţii

1.2. Creşterea conştientizării

2 DEZVOLTAREA GHIDURILOR

2.3. Condiţii de referinţă pentru apele continentale

2.1. Analiza presiunilor şi impactului

2.4. Tipul şi clasificarea apelor transnaţionale şi costiere

2.2. Ape puternic modificate

2.5. Intercalibrarea 2.6. Analiza economică

2.7. Monitorizare

2.8. Instrumente de evaluare şi clasificare a apelor subterane

2.9. Bune practici de management a bazinelor hidrografice

4. APLICAREA, TESTAREA ŞI VALIDAREA

4.1. Testarea integrată în bazinele pilot

3. MANAGEMETUL INFORMAŢIEI3. Sistemul Geografic Informaţional - GIS

Structura generală a strategiei de implementare la nivel European a Directivei

Cadru a Apei 60/2000/EC

Constrângeri şi trăsături naturale

Populaţie şi creştere

economică

Forţe ale economieide piaţă

Reglementări asupra modului de

utilizare al terenului

Servicii şi dotări publice

Modul de utilizare al terenuluiformadensitatefolosinţă mixtăspaţiu deschisrata de transformare

Exploatareaapelor de

suprafaţă şi subterane

Eroziune datorată activităţilor agricole,

silvice şi miniere

Schimbări ale cursurilor de

apă

ncărcări datorate

activităţilor de construcţii

ncărcări datorate scurgerii urbane

ncărcări datorate

deşeurilor industriale

ncărcări totale din surse

difuze

Standarde ale calităţii apei şi limitări de

evacuare

Lărgirea albiei şi eroziune

Cantitatea şi calitatea cursurilor de ape

receptoare înainte de deversare

Cantitatea şi calitatea

descărcărilor

Practici de management ale

calităţii apei

Calitatea rezultantă a

cursurilor de ape receptoare

Impactul modului de utilizare al terenului asupra calităţii apei

Încărcări datorate

deşeurilor menajere

ncărcări totale din surse

punctiforme

Depozitarea pe teren a deşeurilor cu

reutilizarea apelor uzate

Pierderea învelişului

vegetal natural

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 40

• Elementele revoluţionare pe care le aduce Directiva Cadru– realizarea Planului de management al apelor pe

bazin hidrografic– caracterizarea stării apelor în cinci categorii de

calitate se face ţinând seama în primul rând de viaţa din apă, respectiv de elementele biologice;

– definirea stării de referinţă pentru apele de suprafaţă;

– definirea stării bune a apelor;– definirea de noi categorii de ape cu regim foarte

mult modificat antropic;– definirea conceptului de reabilitare a râurilor.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 41

• Implementarea DCA va asigura beneficii multiple din punct de vedere al mediului, social şi economic.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 42

Beneficii de mediu

• îmbunătăţirea protecţiei şi îmbunătăţirea generală a calităţii mediului acvatic;

• promovarea modalităţilor mai eficiente de utilizare a apei în scopul reducerii presiunilor de mediu asupra mediului acvatic;

• asigurarea unui management eficient şi durabil al mediului acvatic.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 43

Beneficii sociale:

• creşterea oportunităţilor de implicare şi influenţare a managementului acvatic de către toţi actorii sociali implicaţi;

• îmbunătăţirea calităţii informaţiilor disponibile despre mediul acvatic şi a modului de management al acestuia;

• asigurarea protecţiei mediului acvatic în scopul dezvoltării durabile şi a furnizării de servicii ecologice incluzând aspectele legate de favorizarea dezvoltării potenţialului recreativ.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 44

Beneficii economice:• asigură o abordare justă cost-eficienţă, ceea ce va duce la

fundamentarea pe baze reale a preţurilor de utilizare a apei;• favorizează atingerea echilibrului între necesităţile sociale,

economice şi de mediu prin definirea obiectivelor de mediu;• creşterea oportunităţilor de implicare şi influenţare a

managementului acvatic de către toţi actorii sociali implicaţi;• îmbunătăţirea calităţii informaţiilor disponibile despre mediul

acvatic şi a modului de management al acestuia;• asigurarea protecţiei mediului acvatic în scopul dezvoltării

durabile şi a furnizării de servicii ecologice incluzând aspectele legate de favorizarea dezvoltării potenţialului recreativ.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 45

Implementarea DCA în România

• transpusă în legislaţia din România prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 46

1. Descrierea caracteristicilor bazinului hidrografic

2. Identificarea presiunilor şi evaluarea impactului

asupra

resurselor de apă

3. Identificarea şi cartarea ariilor protejate

4. Monitoringul integrat al apelor

5. Obiectivele de mediu

6. Analiza economică a utilizării apei

7. Programe generale de măsuri

8. Programe speciale de măsuri pe sub-bazine,

categorii de

apă, ecosisteme, etc.

9. Informarea şi consultarea publicului

10. Autorităţi competente

11. Modul de obţinere a informaţiilor

PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC

- conţinut -

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 47

1.Descrierea caracteristicilor BH

1.1.Ape de suprafaţă: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape artificiale şi ape cu regimul foarte mult modificat antropic

Tipologia apelor de suprafaţă Corpuri de apă Condiţii de referinţă

1.2. Ape subterane

Corpuri de apă

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 48

CLASIFICAREA TIPOLOGICCLASIFICAREA TIPOLOGICĂĂ A CURSURILOR DE AP A CURSURILOR DE APĂĂ ÎÎN ROMN ROMÂÂNIANIA

Bottom-upBottom-up abordare biotică

tip efect cauza

Top-downTop-down abordare abiotică tip cauză efect

Analiza Analiza şşi suprapunereai suprapunerea

tipologiei top-down

tipologiei bottom-up

PrincipiuPrincipiu: parametrii care definesc condiţiile naturale sau cvasinaturale

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 49

TIPOLOGIA ABIOTICĂ ÎN ROMÂNIA

SISTEMUL B

Parametri obligatorii:ecoregiunile cadru: 10 - Munţii Carpati, 11 -

Câmpia Ungară, 12 - Regiunea Pontică, 16 - Câmpia de Est

(Ilies,1978)altitudinea: <200m, 200-500m, 500-800m, >

800m;suprafaţa bazinului:

mici (10-100 km2) medii (100-1000 km2) mari (1000-10000 km2) foarte mari (>10000 km2)

geologia: calcaroasă, silicioasă, organică;

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 50

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 51

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 52

TIPOLOGIA ABIOTICĂ ÎN ROMÂNIA SISTEMUL B

Parametri opţionali :structura litologică a patului albieipantadebit specific mediu multianualdebit specific mediu lunar cu

asigurare 95%caracteristici climatice:

precipitaţii medii multianuale temperatura medie multianuală

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 53

Criterii pentru delimitarea corpurilor de apă:

• Categoria de apă de suprafaţă;• Tipologia apelor de suprafaţă;• Caracteristicile fizice;• Presiunea şi impactul activităţilor

antropice asupra mediului hidric;• Arii protejate.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 54

Gradul de importanta a presiunilor..

Alterari fizice Efecte Parametrul luat inconsiderare Presiune

scazutaPresiunemoderata

Presiuneridicata

Densitatea pragurilor (nr. / km)sau

< 1 2 > 3Lucrari de barare transversale– baraje, praguri de fund

Afecteaza migrarea biotei1 sitransportul sedimentelor

Inaltimea obstacolului (cm) < 20 20 – 50 > 50

Afecteaza vegetatia riverana(indiguirea albiei minore)

Lungime diguri / Lungimesector (%)

< 30 30 - 70 > 70Lucrari in lungul raului (diguri,amenajari agricole, piscicole,etc) Afecteaza conectivitatea

laterala si vegetatia din lunca(lucrari in albia majora)

Suprafata afectata / suprafataluncii inundabile (%) < 30 30 - 70 > 70

Lucrari de regularizare siconsolidare maluri (rauri, lacurinaturale)

Afecteaza forma sectiuniitransversale, structurasubstratului si biota

Lungime regularizare / Lungimesector (%) < 30 30 - 70 > 70

Senale navigabile Afecteaza biota, patul albiei Latimea senalului navigabil /Latimea albiei (%)

< 30 30 - 70 > 70

Afecteaza biota si stabilitateaalbiei

Debitul prelevat sau restituit /debitul mediu multianual (%)

< 10 10 - 50 > 50Prize de apa, restitutii folosinte(evacuari), derivatii

Afecteaza biota (debit minim) Debitul minim in albie /Q95% 2+ 0,1 (m3/s)

> 100 100 - 50 < 50

Afecteaza biota (debit minim) Debitul minim in albie /Q95% 3+ 0,1 (m3/s)

> 100 100 - 50 < 50Evacuari baraje (variatii aledebitelor minime /maxime inalbie) Afecteaza flora si stabilitatea

albieiGradientul cresterii /descresterii nivelului apei (cm) /ora

< 50 50 - 100 > 100

Criterii cantitative pentru evaluarea presiunilor hidromorfologice şi impactului, ca prima etapă în desemnarea preliminară a corpurilor de

apă puternic modificate

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 55

2. Identificarea presiunilor şi evaluarea impactului asupra resurselor de apă

Surse punctiforme de poluare

Surse difuze de poluare, inclusiv utilizarea terenurilor

Supraexploatarea resurselor, în special cele subterane

Construcţii hidrotehnice – modificări morfologice

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 56

Metoda integrată pentru evaluarea impactului presiunilor punctuale asupra resurselor de apă ia în considerare:

Caracteristicile sursei de poluare (cantitativ şi calitativ);

Impactul asupra receptorului;

Riscul asupra sănătăţii oamenilor, a mediului şi a activităţilor economice.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 57

3. Identificarea şi cartarea ariilor protejate

Zone limitrofe captărilor de apă de suprafaţă şi din subteran existente şi viitoare

Zone desemnate pentru protecţia speciilor acvatice semnificative economic

Zone de recreere şi îmbăiere

Zone sensibile şi vulnerabile din punct de vedere a nutrienţilor

Zone de protecţie a unor habitate sau specii unde îmbunătăţirea “stării” apei este un factor important

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 58

4. Monitoringul integrat al apelor

Reţele de monitoring: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, surse poluare.

Programe de monitoring: de supraveghere, operaţional, de investigare

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 59

4. Monitoringul integrat al apelor

Medii şi parametrii monitorizaţi- apa - fizico-chimici generali- sedimente- poluanţi specifici- biota - poluanţi prioritari / periculoşi

Caracterizarea calităţii apei în CINCI CLASE DE CALITATE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice.

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 60

Nevoia de Nevoia de informainformaţţii ii

Analiza pe Analiza pe elemente elemente

NecesarNecesarăă o nou o nouăă abordareabordare!!

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 61

5. Obiectivele de mediu

Pentru ape

- Conservarea “stării bune” şi a “stării foarte bune” a apelor- Atingerea unei “stări bune” a apelor de suprafaţă- Atingerea unui potenţial ecologic bun pentru apele artificiale

sau cu regimul foarte mult modificat antropic- Atingerea unei “stări bune” a apelor subterane

Pentru arii protejate

- Respectarea prevederilor legislaţiei specifice

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 62

6. Analiza economică a utilizării apei

utilizarea apei – reprezintă serviciile de apă împreună cu alte activităţi necesare atingerii “stării bune” a apelor; servicii de apă – înseamnă toate serviciile care asigură pentru populaţie, instituţii publice şi orice alte activităţi economice:

prelevarea apei, realimentare artificială a resurselor, acumularea

apei, tratarea şi distribuţia apei; colectarea şi epurarea apelor uzate.

Scop – Asigurarea: gospodăririi apelor – atingerea “stării bune” protejarea resurselor – tarife stimulative pentru reducerea poluării

şi a cerinţelor de apă securităţii beneficiarilor – împotriva efectelor negative ale apelor

Principii: recuperării costurilor: cu resursele, cu tratarea şi epurarea apei şi

costul asociat mediului beneficiarul plăteşte poluatorul plăteşte

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 63

7. Programe generale de măsuri

Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene Măsuri pentru aplicarea principiilor recuperării costurilor serviciilor

de apă Măsuri pentru asigurarea şi protejarea surselor de apă Măsuri pentru controlul prelevărilor pentru folosinţele de apă din

surse de suprafaţă şi subterane inclusiv controlul reîncărcării resurselor

Măsuri privind controlul injectării apelor în subteran Măsuri privind diminuarea poluării din surse punctiforme şi difuze Măsuri privind reducerea substanţelor prioritare/ periculoase Măsuri pentru corpurile de apă în vederea atingerii obiectivelor de

mediu (inclusiv restaurarea acestora) Măsuri suplimentare în vederea atingerii obiectivelor de mediu

pentru corpurile de apă care nu pot sau n-au putut atinge obiectivele în perioada prevăzută

Măsuri pentru reducerea poluării apelor costiere Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor

accidentale

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 64

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE

Afectează tot domeniul gospodăririi apelor, mai puţin apărarea de inundaţii

Foarte complex Concepte noi Colaborarea multor unităţi Participarea publicului Colaborare internaţională la nivel European, Dunărean şi bilateral

Iterativ şi de lungă durată Nu sunt cunoscuţi toţi parametrii de care depinde implementarea: ex. substanţe

prioritare periculoase, etc. Definirea preliminară a: tipologiei, condiţiilor de referinţă, categoriilor de calitate şi

caracterizarea preliminară a corpurilor de apă Modernizarea sistemului informaţional 2006 Monitorizarea, studiu şi analiza aspectelor necunoscute, redefinirea corpurilor de

apă; programe de măsuri 2008 Elaborarea şi publicarea Planului 2009 Implementarea Planului 2015 Reactualizarea Planului la 6 ani

Implică costuri foarte mari

04/21/2308/03/10 MIHĂIESCU 65

2009

2012 2006

20152013

Trimiterea Raportului preliminar privind

implementarea către Comunitatea Europeană

(Art. 15)

Revizuirea activităţilor

importante din domeniul apelor

Actualizarea PMBH

Implementarea programului de măsuri pentru

bazinul hidrografic

Analiza stării actuale

(Art. 5 - 8)

Stabilirea obiectivelor de mediu (Art. 4)

Stabilirea programelor de

monitoring (Art. 8)

Analiza problemelornerezolvate

Elaborarea Planului de Management al Bazinului

Hidrografic PMBH(Art. 13-25, App. VII)

Stabilirea programelor de măsuri pentru bazinul hidrografic (Art. 11)

Evaluarea primei etape şi pregătirea celei

de-a II-a

ParticipareaPublicului

(Art. 14)

2004

Etapele de realizare a Planului de management al bazinului hidrografic