PLAN DE STIMULARE A OCUPĂRII ȘI A INCLUZIUNII SOCIALE · 2019-09-30 · Cauzele acestui declin...

Pag

e1

PLAN DE STIMULARE A OCUPĂRII

ȘI A INCLUZIUNII SOCIALE

PENTRU JUDEȚUL HUNEDOARA

Autori:

Adrian Măniuțiu

Radu Soviani

Radu Comșa

Mariana Pietreanu

Colaboratori:

Silvia Pisică

Mihaela Simina

Document elaborat în cadrul proiectului ”Catalizatori pentru formare profesională”

Pag

e2

Introducere:

Principalii actori la nivel local pot aduce o contribuție unică în evoluția nivelului ocupării la nivel

local dar eforturile lor în acest sens pot fi eficiente doar în măsura în care cooperează în

parteneriat pentru elaborarea și implementarea unor strategii comune de dezvoltare.

Programele locale de stimulare a ocupării pot adăuga valoare și pot contribui semnificativ la la

eforturile de creștere a ocupării la nivel regional și național, având un impact real asupra

problemelor persistente precum: șomajul, inegalitățile sociale sau lipsa competențelor pentru a

face față cerințelor impuse de piața muncii.

Un plan de stimulare a ocupării la nivel local poate include o gamă largă de acțiuni în vederea

combaterii șomajului și reducerii inechităților sociale, însă elaborarea și implementarea unui

astfel de plan trebuie să fie asumată de principalii actori la nivel local.

Ca urmare BNS a inițiat un demers de coagulare a partenerilor la nivelor local din județele

Mehedinți și Hunedoara asigurând expertiza necesară pentru a analiza situația existentă la nivel

local în cele 2 județe și pentru a înainta un pachet de propuneri de măsuri pentru promovarea

ocupării la nivel local.

Întreprinderile se confruntă astăzi cu un număr mare de provocări: pe o piaţă în curs de

globalizare, în rapidă schimbare, cerinţele faţă de calitatea şi actualitatea produselor se

schimbă permanent, concomitent cu presiunea crescândă a preţurilor. În aceste condiţii, trebuie

ţinut pasul cu evoluţia tehnicii şi ştiinţei. Iar întreprinderile de succes reuşesc acest lucru prin

investiţii în dotarea tehnică, precum şi prin introducerea proceselor de muncă eficiente şi

inovative, pentru a se putea afirma pe piaţă. Un alt factor important este capitalul uman, adică

colaboratorii, respectiv colectivul întreprinderii. Numai cu colaboratori calificaţi, ale căror

cunoştinţe, abilităţi şi competenţe sunt la nivelul actual, este posibil ca o întreprindere să îşi

menţină şi extindă permanent poziţia pe piaţă. De asemenea, aşa cum întreprinderile trebuie să

facă o prognoză cu privire la produsele lor, tot astfel şi know-how-ul personalului angajat trebuie

permanent actualizat, adaptat şi extins, deoarece ştim că nu mai sunt suficiente pentru toată

viaţa cunoştinţele dobândite la un moment dat. Întreprinderile care gândesc în perspectivă fac

investiţii specifice în calitatea colectivului lor, aşa încât pot fi depăşite cu succes cerinţe actuale

şi viitoare, concomitent cu asigurarea unui număr suficient de personal calificat. Iar acest aspect

poate reprezenta momentul decisiv pentru situaţia concurenţială, având în vedere faptul că

există riscul lipsei forţei de muncă cu calificare sau deja lipseşte aceată forţă de muncă. Altfel

spus, calificarea continuă a lucrătorilor îi menține în piața muncii ca persoane ocupate. Aceşti

Pag

e3

oameni nu riscă să piardă legătură cu realitatea de la locul de muncă, pentru că ar avea

cunoştinţe învechite. Formarea continuă le asigură astfel adaptarea la noile cerinţe pe piaţa

muncii din prezent (formarea continuă pentru adaptare) sau posibilitatea de a ocupa un loc de

muncă mai bun (formare continuă pentru promovare/post mai bun).

Perspectivele de creștere a ocupării forței de muncă depind în mare măsură de capacitatea de

a genera creștere economică prin politici macroeconomice, industriale și de inovare adecvate.

În același timp, este incontestabil că încurajarea unei creșteri generatoare de locuri de muncă

necesită politici ale pieței muncii care să creeze condiții favorabile pentru crearea locurilor de

muncă, să faciliteze transformările pozitive, să mărească disponibilitatea forței de muncă și să

amelioreze concordanța dintre competențele acesteia și necesitățile piețelor muncii din diferitele

zone geografice. Pe lângă contribuția la o redresare pe termen scurt, politicile de ocupare a

forței de muncă fac parte, de asemenea, din investițiile sociale esențiale care previn creșterea

costurilor sociale și fiscale pe termen mai lung.

Sprijinul pentru crearea de locuri de muncă și (re)alocarea forței de muncă ar trebui să fie

destinat activităților, sectoarelor și întreprinderilor durabile și aflate în creștere. Inițiativele

politice trebuie să continue să urmărească atât îmbunătățirea productivității, cât și a ocupării

forței de muncă, contribuind la o alocare a resurselor umane care să corespundă necesităților

economice și sociale identificate de Strategia Europa 2020, și să realizeze echilibrul optim între

sectoarele comerciale și cele necomerciale. Aceasta ar trebui, de asemenea, să

îmbunătățească situația de pe piața muncii a grupurilor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile,

lucrătorii cu nivel mai scăzut de calificare, lucrătorii în vârstă și grupurile minoritare. Pentru a

răspunde principalelor provocări economice structurale cu care se confruntă Europa, măsurile

transversale trebuie completate prin acțiuni specifice în sectoarele cu un potențial deosebit de

ridicat în ceea ce privește creșterea generatoare de locuri de muncă.

Pag

e4

Capitolul 1 - Scurtă prezentare:

Criza economica începută în 2007 a dezvăluit limitele politicilor monetare într-o perioadă în care

lichiditatea redusă aproape a blocat piețele și a obligat guvernele să intervină prin creșterea

cheltuielilor publice și ajustarea politicilor fiscale. Cheltuielile guvernamentale au avut scopul de

a încuraja consumul și de a reduce șomajul. Explicația modului în care aceste cheltuieli

influențează rata șomajului este dată indirect de teoria multiplicatorului keynesian, care

presupune faptul că orice cheltuială guvernamentală devine într-un anumit procent venituri

pentru o categorie de populație, cheltuirea acestor venituri devenind ulterior venituri pentru o

altă categorie a populației.

Creșterea cheltuielilor guvernamentale sprijină consumul național, care se reduce de regulă

într-o criză datorită diminuării consumului privat. Guvernul asigură menținerea sau chiar

creșterea PIB-ului spre valoarea sa potențială (în raport cu frontiera posibilităților de producție),

crescând producția și reducând șomajul.

Același efect poate fi observat la scară mai redusă. În interiorul fiecărei țări, respectiv al

României, regiunile (județele) au o dezvoltare diferită și contribuie în mod diferit la creșterea

economică de ansamblu, unele suferind din cauza subdezvoltării și de inegalitatea veniturilor în

raport cu altele. Pentru ca politica de promovare a creșterii economice și a asigurării de locuri

de muncă să aibă succes la nivel național, statul trebuie să promoveze creșterea și la nivel de

regiune (județ). Marile aglomerări urbane tind să depășească în termeni de venituri,

productivitate, ocupare a forței de muncă și creștere economică alte regiuni.

Regiunile subdezvoltate nu reușesc să depășească decalajul față de cele dezvoltate, în lipsa

capitalului uman și a utilizării tehnologiilor care susțin creșterea. În locul creșterii și dezvoltării

economice, unele regiuni pot intra în spirale ale pierderii de valoare și ale șomajului.

Dependente de fabrici, majoritatea orașelor din cele 2 județe analizate au avut o perioadă

îndelungată un profil mono-industrial. Cauzele acestui declin economic pot fi observate mai ales

prin prisma restrângerii sau opririi activităților economice ale marilor firme care asigurau locuri

de muncă.

Aceste doua județe nu reprezintă cazuri singulare la nivel european. Regiunea Twente din

Olanda avea în anii de după cel de-al doilea război mondial probleme asemănătoare. Ca

regiune periferică a Olandei in secolele 19 si 20, Twente a devenit una dintre cele mai

importante regiuni de producție a articolelor textile din Olanda. Odata cu creșterea veniturilor

populației și a nivelului de trai de după cel de-al doilea razboi mondial în Olanda și în regiunea

Twente, producția de articole textile a intrat într-un declin finalizat cu dispariția integrală a

acestei industrii ușoare, ca urmare a relocării acestei industrii în alte regiuni ale lumii, până în

Pag

e5

anul 1980 (80% din locurile de muncă legate de industria textilă au dispărut la finalul perioadei

1955-1980). Rata șomajului depășea 20% în regiune. Totuși, politicile demarate la nivel local au

reușit să genereze o creștere a competitivității, o diminuare a șomajului. Politicile au inclus:

investiții în educație, în inter-conectivitatea organizațiilor economice, în colaborarea dintre privat

și public în interesul regiunii. În anii 1980 și 1990, politicile au dus la apariția unei economii

locale bazate pe cunoaștere, respectiv la atragerea unui număr important de firme din domeniul

IT și al telecomunicațiilor.

O parte din aceste efecte pozitive au fost șterse de finalul bulei dotcom din 2001, multe firme

fiind închise. În prezent, o mare parte din locurile de muncă din economia bazată pe cunoaștere

sunt plătite de stat (educație și servicii medicale), pentru restul locurilor de muncă din servicii

existând sedii secundare ale firmelor din alte regiuni. În 2006 doar 26% din locurile de muncă

din această regiune erau asigurate de industria manufacturieră. Transformarea completă într-o

regiune bazată pe servicii se consideră că a fost oprită de lipsa sediilor principale ale firmelor

din sectorul serviciilor. Un alt caz este cel al regiunii Ruhr din Germania. Dacă în 1950 aceasta

era una din cele mai mari regiuni miniere și de producție a oțelului din Germania (cu un istoric

de peste 150 în aceste domenii), având angajate aproximativ 600.000 de persoane în minerit și

o populație de 5,1 milioane locuitori, în anul 2006 regiunea Ruhr avea doar 28.000 de mineri și

o populație de 5,5 milioane de locuitori. Între 1950 și 1973, guvernul german a sprijinit financiar

industria din regiune, criza petrolului din 1973 a făcut însă necesară implementarea politicilor de

modificări structurale a regiunii. Locurile de muncă din producția minieră au fost transformate

de-a lungul timpului în locuri de muncă în domeniul serviciilor, în 1990 55% dintre angajații din

regiune lucrând în sectorul serviciilor, iar în 2010 72% - prin urmare, modificarea structurală a

regiunii a avut succes. Reușita s-a datorat, pe de o parte, înființării de universități și institute de

cercetare în regiune, pe de altă parte încurajării de către guvern a stabilirii în regiune de sedii

pentru industriile cu rată mare de creștere (1960-1970). În anii `80, în regiune au fost înființate

multe firme mici și mijlocii din domeniul biotehnologiilor și cu activități în domeniul mediului, care

au realizat investiții în cercetare-dezvoltare. În anii `90, în regiune s-au stabilit sau au fost

înființate firme din domeniul IT și al telecomunicațiilor.

Astfel, după ce la început regiunea a reușit să se dezvolte prin intermediul unor afaceri conexe

producției de oțel, precum realizarea de automobile, regiunea a fost revigorată ulterior de noile

industrii și servicii asociate: telecomunicațiile, producția de materiale medicale, logistica,

activități de cercetare etc. Una dintre rețetele de succes ale regiunii germane a fost dezvoltarea

de parcuri industriale specializate pentru a atrage diverse companii. 13 din primele 50 de

companii din Germania au sediile centrale în regiunea Ruhr, un lucru deosebit ținând cont de

dominația economică a landului Bavaria și de importanța crescândă a Berlinului, ca și capitală.

Una dintre soluțiile regăsite atât în Twente, cât și în regiunea Ruhr, a fost implicarea activă a

universităților în dezvoltarea economică prin parteneriate funcționale de durată cu mediul privat.

Pag

e6

Aglomerările urbane au efect pozitiv asupra creșterii economice deoarece în cadrul acestora își

găsesc locul firme care aparțin mai multor ramuri economice. Alăturarea mai multor domenii în

aglomerări urbane duce la crearea economiilor de scară și la efecte de rețea pozitive, la

reducerea costurilor de producție și creșterea productivității, specializarea angajaților și

creșterea calitătii produselor, inovare. Aglomerările urbane încurajează inovarea și creșterea

economică, pe măsură ce cresc, ceea ce duce la un potențial mai mare de inovare și creștere

economică. Similar cazurilor Twente și Ruhr, aceste aglomerări urbane pot fi replicate în regiuni

mai puțin aglomerate prin intermediul unor punți de legătura: universități, instituții publice,

proiecte sociale. La nivel regional, trebuie încurajată funcționarea unor firme (ideal ar fi

formarea de clustere, asocieri între instituțiile de cercetare și firme) cu activități variate, care pot

susține creșterea. În același timp, trebuie asigurat mediul propice pentru dezvoltarea unor relații

stabile între aceste afaceri.

Un prim pas în crearea condițiilor pentru apariția și dezvoltarea firmelor private sunt investițiile

în infrastructură, care asigură accesul facil la piețe, și în instituții, care pot asigura condiții de

viață bune pentru resursa umană (de exemplu, spitale). Instituțiile cresc încrederea, reduc

costurile de tranzacționare, susțin inovația, premisele minime pentru creșterea economică fiind

instituțiile, infrastructură, resursă umană și inovația.

Forța de muncă trebuie încurajată să rămână în aceste regiuni cu probleme, cum este județul

Hunedoara, iar pentru se impune crearea de locuri de muncă. Chiar dacă potențialul de inovare

al acestor regiuni este redus, există potențial pentru creșterea productivității; inovațiile pot fi

preluate din alte regiuni, prin stabilirea unor unități de producție secundare pentru industriile din

regiunile (județele) învecinate. În cazul de față politicile guvernamentale pentru încurajarea

creșterii economice și reducerea subdezvoltării ar trebui să aibă în vedere: investiții în capitalul

uman, pentru a încuraja retenția acestuia în regiune; investiții în infrastructură, pentru accesul

facil la piețe și pentru conectarea cu alte regiuni; modernizarea instituțiilor existente; încurajarea

creării de sedii secundare pentru firmele din județele apropiate (unul din argumente ar putea fi

salariile mai reduse în comparație cu media națională); sprijinirea creșterii productivității,

încurajarea firmelor să folosească avantajele comparative ale regiunii.

Prin urmare, ideile care stau la baza proiectului sunt:

1. Scopul final suprem este reintegrarea în câmpul muncii a a unui număr cât mai mare de

oameni care vor fi disponibilizați în contextul proceselor de restructurare (în derulare sau

care urmează să se inițieze) ale unor societăți din județul Hunedoara.

2. Obiectivul principal al proiectului este să identificăm concret cat mai multe oportunitati de

dezvoltare regionala pentru fiecare judet, in diferite directii strategice.

Pag

e7

3. Dezvoltarea economica durabila si, deci, strategia pe termen mediu si lung vor fi cele

doua coordonate folosite pentru identificarea oportunitatilor si elaborarea planului de

masuri.

4. Dezvoltare regionala, creare locuri de munca, sporirea competitivitatii

Concepte care vor ghida propunerile care urmeaza:

Oportunități de dezvoltare regional,

Producție,

Locuri de muncă,

Sporirea competitivității,

Eligibilitate pentru finanțare europeană nerabursabilă,

Conceptualizare spre a fi implementate de către autorității publice locale sau regionale,

Dezvoltare economică durabilă,

Strategie pe termen mediu si lung.

Provocarea principală pentru România în viitor o reprezintă tranziţia populaţiei ocupate în

mediul rural în agricultură spre sectoarele neagricole.

Sporul PIB-ului pe seama reducerii cu un punct procentual pe an a ponderii agriculturii în

populaţia ocupată ar echivala pentru un an, din acest deceniu, cu aproximativ 7 miliarde lei.

În România, în ultimele două decenii se înregistrează în paralel următoarele două tendinţe:

scăderea ponderii populaţiei cu vârsta între 15-24 ani în totalul populaţiei (de la 16,6% în 1990,

la 16,1% în 2000 şi la doar 13,6% în 2010) şi respectiv creşterea numărului şomerilor în

această grupă de populaţie.

În prezent, tineretul este unul dintre grupurile vulnerabile ale populaţiei, cu toate că ar trebui

considerat drept una din resursele fundamentale pentru viitor, în condiţiile accentuării pe

ansamblu a fenomenului îmbătrânirii.

Începând cu criza, șomajul în rândul tinerilor tinde a se focaliza în grupul celor cu şcoală, care

au terminat o instituţie şcolară şi nu-și găsesc de lucru (capcana şomajului).

Necesitatea creării mai multor locuri de muncă şi mai bine plătite, într-o societate bazată pe

cunoaştere reprezintă principala cheie în privinţa atingerii obiectivelor naţionale din agenda

Europa 2020. Considerentele legate de educaţie, abandon şcolar, sărăcie, ocupare a forţei de

muncă trebuie atent monitorizate iar politicile trebuie ajustate, în funcție de ciclul economic.

Mişcările bruşte pot crea efecte perverse, creând lipsă de ocupare/șomaj pe termen lung.

Politicile active privind piața muncii necesită mai multă evaluare și analiză. Eforturile publice

pentru reducerea șomajului trebuie direcționate spre consiliere, sprijin în vederea găsirii unui loc

de muncă și monitorizare. Reducerea șomajului și creșterea ocupării forței de muncă se pot

Pag

e8

dovedi mult mai valoaroase decât majorarea de costuri ce derivă din îndrumare și consiliere

suplimentară.

Diminuarea cu un punct procentual a ratei șomajului în rândul tinerilor echivala la nivelul anului

2010 cu o creștere a ocupării de aproape 9,4 mii persoane (aproape +0,1%). În ipoteza

menținerii acestei cote anuale de absorbție din rândul șomerilor tineri, pentru întregul deceniu ar

rezulta o creștere a ocupării cu aproximativ 94 mii persoane, ceea ce la nivelul lui 2020 ar

însemna un plus de 0,6 puncte procentuale în rata ocupării totale pentru populația cu vârsta

între 15-64 ani (68,6%, față de 68,0%). Această creștere a ocupării ca urmare a reducerii

șomajului în rândul tinerilor echivalează, la nivel de an cu un spor de cel puțin 5,9 miliarde lei

(prețuri constante 2010).

Vârsta are un efect negativ asupra duratei şomajului când economia este în creștere. Asta

pentru că angajații vârstnici se așteaptă să întâmpine dificultăți sporite în găsirea unui nou loc

de muncă, așa că au așteptări asupra unui nivel salarial mai redus pe care l-ar accepta pentru a

lucra. Când șomajul este ridicat în perioadă de criză, oportunitățile pentru locuri de muncă sunt

mai greu de găsit iar competiția sporește. Așa că lucrătorii vârstnici au perspective de șomaj

mai îndelungate.

Dacă ultimul loc de muncă a fost în sectorul public, șomajul devine mult mai îndelungat,

pentru că piața privată a locurilor de muncă este mai dinamică. Așa că un angajat specializat în

sectorul public care devine șomer are șanse mai mici să găsească un loc de muncă. Potrivit

studiilor la nivel european, probabilitatea de a găsi un alt loc de muncă în următoarele 12 luni

după pierderea locului de muncă se majorează cu 55% dacă angajatul provine din sectorul

privat.

Veniturile câștigate la ultimul loc de muncă au deasmenea un efect de ”lungire” asupra

asupra duratei șomajului din moment ce așteptările de salariu sunt la un nivel mai ridicat.

Fiecare punct procentual de salariu câștigat la anteriorul loc de muncă ridică durata

șomajului/lipsei de ocupare cu 0,25%

Acești factori arată că durată ajutorului de șomaj trebuie redimensionată. O tăiere bruscă a

ajutorului de șomaj după o anumită perioadă, crează efecte perverse. O scădere continuă, în

timp a nivelului ajutorului de șomaj, până la un anumit nivel (nu mai jos) ar putea elimina aceste

efecte perverse. Nivelul general al șomajului ar trebui să influențeze durata ajutorului de

șomaj. Când șomajul este ridicat, și în consecință este greu să găsești un loc de muncă, șomerii

au nevoie de un timp mai ridicat pentru a căuta un loc de muncă, având în vedere competiția

crescută și mai puține oportunități de angajare.

În perioada 2009 – 2012 evoluția principalilor indicatori macroeconomici a fost următoarea:

Pag

e9

România 2009 2010 2011 2012

PIB (milioane lei) 501.139 523.693 556.708 587.499

Deficit (milioane lei) -45.113 -35.591 -30.911 -16.822

Deficit (% din PIB) -9% -6,8% -5,6% -2,9%

Datorie publică (% din PIB) 23,6% 30,5% 34,7% 37,8%

Creștere economică -6,6% -1,6% 2,2% 0,7%

În perioada 2006-2010, PIB-ul pe cap de locuitor a urcat, la nivel național, de la 15.967,6 lei la

24.435.9 lei, la finalul anului 2010 fiind cu 53,03% mai ridicat. Atât în regiunea Sud-Vest cât și în

Regiunea VEST, dinamica PIB/cap de locuitor a fost pozitivă, semnificativă, dar sub media

națională.

PIB/capita –

lei -

2006 2007 2008 2009 2010 2010/2006

România 15.967,6 19.315,4 23.934,6 23.341,4 24.435,9 +53.03%

Regiunea

Sud Vest 12.463,2 15.097,3 17.831,8 17.752,8 18.735,1 +50.32%

Regiunea

Vest 18.570,1 22.341.9 26.173,2 25.602,4 27.640,0 +48.84%

Sursa: INS

La nivel european în 2010, PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat prin paritatea puterii de

cumpărare s-a cifrat la 24.500 de Euro. În România PIB/cap de locuitor, exprimat prin

paritatea puterii de cumpărare, s-a cifrat în 2010 la 11.400 de EURO, adică 47% din media

Uniunii Europene

La nivelul anului 2010, șase dintre cele 8 regiuni ale României se aflau printre cele mai sărace

20 de regiuni din Uniunea Europeană: Nord-Est - RO, penultima poziție din clasament cu un

PIB/capita de numai 29% din media Uniunii Europene, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est (38% din

medie), Sud-Muntenia (39% din medie), Nord-Vest (42% din medie), Centru (45% din Medie).

Pag

e10

Regiunea Vest (care include Hunedoara), avea la nivelul anului 2010 un PIB/cap de locuitor de

53% din media Uniunii Europene.

Produsul Intern Brut și produsul intern brut/cap de locuitor în anul 2010, exprimat în termeni

nominali și ca paritate a puterii de cumpărare.

Regiune PIB (mil

EURO)

PIB/capita

(EURO)

PIB (PPS) (mil

EURO)

PIB/capita

(PPS) (EURO)

PIB/capita față

de media UE

%

România 124.328 5.800 244.507 11.400 47

Sud-Vest

Oltenia 9.981 4.500 19.629 8.800 36

Vest 12.590 6.600 24.759 12.900 53

Sursa: Eurostat

La nivelul anului 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în regiunea Sud-Vest Oltenia era de 4500 de

EURO (77,5% din valoarea înregistrată pentru România și 18,36% din valoarea PIB-ului pe cap

de locuitor înregistrat în medie, în Uniunea Europeană). La nivel național, PIB-ul pe cap de

locuitor reprezintă doar 23,7% din media Uniunii europene.

În regiunea Vest (care include Hunedoara), PIB-ul pe cap de locuitor era de 6.600 de Euro,

adică cu 13% mai mare decât media națională, dar a reprezentat doar 27% din media PIB/cap

de locuitor din Uniunea Europeană.

Cifrele nominale și procentele față de media Uniunii Europene sunt relevante pentru a exprima

capacitatea economică a zonei de a realiza valoare adăugată, și în consecință produs intern

brut. Astfel, în regiunea Sud-Vest, indicatorul reprezintă doar 18,36% din media UE iar în

regiunea Vest doar 27% din media UE.

Cifrele exprimate prin paritatea puterii de cumpărare (o monedă artificială care ține cont de

diferențele de prețuri la nivel național) au relevanță mai puțină în privința capacității economiei

de a produce valoare adăugată și cresc ca relevanță în privința nivelului de trai al populației

(prin ajustarea cu prețurile). Prețurile fiind considerate mai mici decât în Uniunea Europeană

conduc la o creștere a nivelului de trai privit prin perspectiva PIB/cap de locuitor. Chiar și așa,

exprimat prin paritatea puterii de cumpărare, PIB/cap de locuitor reprezintă în regiunea Vest

Pag

e11

(care include Hunedoara) doar 53% din media Uniunii Europene, iar în regiunea Sud-Vest

Oltenia, doar 36% din media Uniunii Europene. La nivel național, România înregistrarează o

valoare PIB/cap de locuitor, exprimată prin paritatea puterii de cumpărare de doar 47% din

media Uniunii Europene.

Paritatea puterii de cumpărare este o moneda artificială care elimină diferențele de preț dintre

țări, așa că o unitate de PPS (adică 1 PPS) poate cumpăra aceiași cantitate de bunuri și servicii

în toate țările. Această unitate permite comparații relevante a indicatorilor economici dintre țări.

În anul 2011, România și Bulgaria s-au plasat pe ultimele 2 locuri din Uniunea Europeană

în privința PIB/capita ca paritate a puterii de cumpărare. Astfel, România aveau 49% din

media Uniunii Europene (în creștere de la 47% în 2010), iar bulgarii 46% din media Uniunii

Europene (în creștere de la 44% în anul 2010).

În 2011, toate țările Uniunii au înregistrat creșteri ale indicatorului față de anul 2010, cu excepția

a șapte state: Danemarca (care se situează la 125% din media Uniunii), Marea Britanie (109%

din Media Uniunii), Italia (media Uniunii), Spania (98% din media Uniunii), Cipru (94% din media

Uniunii), Grecia (79% din Media Uniunii), Portugalia (77% din media Uniunii).

Prin urmare, putem concluziona că decalajele față de Uniunea Europeană s-au adâncit în

perioada crizei atât în cifre absolute, față de 20 de state din Uniune, dar și relativ, întrucât

cele 7 state care au înregistrat scăderi ale PIB-ului pe cap de locuitor se plasează la niveluri

greu de atins de România în următorii 20 de ani, cu o dinamică de creștere a PIB-ului estimată

de 2-3% pe an.

APLICAREA REZULTATELOR MODELULUI QUEST 3 ASUPRA ECONOMIEI

LOCALE

Modelul simulează impactul creșterii investițiilor în infrastructură publică și relevă

efectele asupra productivității. Modelul încorporează acumularea endogenă de capital uman

și simulează efectele politicilor care promovează pregătirea vocațională și trainingul asupra

eficienței capabilităților.

Modelul ne spune ceva despre impactul potențial al fondurilor europene, presupunând

folosirea lor optimala și eficientă. În cazul României există însă motivații puternice să

bănuim că cel puțin o parte din cheltuielile totale va fi transferată spre utilizare sub-

optimală, prin urmare modelul estimează rezultate mai favorabile decât ar putea fi în

realitate.

Pag

e12

Folosind rezultatele modelului QUEST 3 și extrapolând, putem estima evoluția câtorva indicatori

la nivel național și la nivel de județ. Estimarea este strict empirică, are în vedere o perioadă de 7

ani de alocare (un exercițiu bugetar european), încă 2 ani până la epuizarea efectelor

exercițiului bugetar (9 ani) și efectele pe următorii 5 ani (în total 14 ani).

Pentru a calibra mai bine modelul pe realitatea economică a României am încercat o estimare a

rezultatelor modelului în funcție de trei elemente care sumarizează distorsiunile care pot apărea

în economia românească.

Pentru aceasta am creat un indice de risc, care are la bază percepția României prin

intermediul a 3 indicatori importanți:

˃ Percepția asupra ușurinței de a face afaceri în România (Clasamentul Doing Business al

Băncii Mondiale),

˃ Percepția asupra corupției (Clasamentul Transparency International),

˃ Percepția asupra mediului economic (Clasamentul World Economic Forum).

În metodologia de calcul a acestui indice am raportat România la media Uniunii Europene

calculată în toate cele 3 clasamente.

Potrivit celor 3 clasamente, România față de media Uniunii Europene, arată astfel:

Clasament Indicele de

percepție a

corupției

(Transparency

International)

Ușurința de a

face afaceri

(Banca

Mondială)

Competitivitate

(World

Economic

Forum)

Indice de risc

(media

aritmetică a

celor 3 poziții)

România 66 72 67 68

Media Uniunii Europene

36 39 36 37

Clasamentul este realizat pentru 183 de țări (ușurința de a face afaceri), 176 de țări (indicele de

percepție a corupției) și pentru 139 de țări în cazul competitivității.

Indicele percepției corupției clasifică statele pe baza percepției asupra corupției din sectorul

public. Scorul țării indică nivelul perceput al corupției pe o scară de la 0 la 100, unde zero

înseamnă că o țară este foarte coruptă, iar 100 înseamnă că o țară este foarte ‘‘curată’’. Pentru

anul 2012, indexul a cuprins 176 de țări. Cea mai puțin coruptă țară a fost percepută în 2012 ca

Pag

e13

fiind Danemarca (cu un scor de 90 de puncte), iar cea mai coruptă - Somalia (cu un scor de 8

puncte). România s-a plasat pe poziția 66 (cu un scor de 44 de puncte) iar Polonia pe poziția 41

cu un scor de 58 de puncte.

Definim indicele de risc drept media aritmetică a pozițiilor din cele 3 clasamente.

Calculând indicele de risc pentru România și pentru media Uniunii Europene, am ajuns la

următoarele rezultate:

a) România: 68 de puncte... 67 de tari sunt mai performante

b) Media UE: 37 de puncte.... 36 de tari sunt mai performante

Cu cât indicele de risc este mai mare, cu atât posibilitatea de utilizare sub-optimală a fondurilor

europene crește. Observăm astfel că indicele de risc în România este aproape dublu (mai mare

cu 84%) față de media Uniunii Europene.

Pentru o calibrare suplimentară a rezultatelor modelului asupra realităților economice din

România, vom folosi ca factor de divizare a rezultatelor indicele de risc, de 1,84 în cazul

României.

Folosind acest indice de risc, putem calcula rezultate mai apropiate decât cele care reies

din modelul economic, care au în vedere înclinația României spre un comportament de

utilizare cel puțin al unei părți din cheltuielile totale într-o modalitate sub-optimală. Prin

calibrarea cu acest indice de risc am putea să limităm înclinația modelului de a estima

rezultate mai favorabile decât cele din realitate.

Putem calcula, pe baza acestui indice de risc, rezultate mai apropiate de ceea ce s-ar putea

întâmpla în realitate în privința:

a) evoluția PIB/cap de locuitor în România și separat în județele Hunedoara și Mehedinți,

b) evoluția salariului mediu net în România și separat în județele Hunedoara și Mehedinți,

c) evoluția investițiilor nete în România și separat în județele Hunedoara și Mehedinți,

d) evoluția dinamicii forței de muncă pe grade de calificare în România și spearat în

Hunedoara și Mehedinți.

Rezultatele vor fi cele extrase din model divizate prin indicele de risc (1,84). Simulările realizate

prin modelul QUEST 3 arată în felul următor:

Rezultatele simulării în statele noi membre (efecte macroeconomice) - QUEST 3, luând ca

an de referință anul 2010 (pentru care avem date finale la nivel de județe) și considerând

primul an de absorbție anul 2011:

Pag

e14

Variabila 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2010 2024

PIB 0,39 0,65 0,92 1,32 1,74 2,25 2,79 3,44 3,82 3,63 3,42

Inovație 0 -0,01 -0,01 0,01 0,05 0,14 0,28 0,48 0,73 1,01 1,97

Forță de muncă

(slab calificată)

0,01 0,04 0,06 0,09 0,12 0,17 0,21 0,27 0,32 0,35 0,32

Forță de muncă

(mediu

calificată)

0,06 0,23 0,37 0,55 0,77 1,03 1,33 1,67 2,01 2,16 1,97

Forță de muncă

(calificare

înaltă)

0,08 0,27 0,45 0,65 0,92 1,22 1,58 1,99 2,39 2,56 2,32

Ocupare forță

de muncă

0,04 0,02 -0,02 -0,03 -0,06 -0,09 -0,13 -0,19 -0,32 -0,47 -0,45

Consum 1,19 1,94 2,20 2,39 2,60 2,84 3,08 3,30 3,44 3,44 2,93

Investitii 0,01 0,03 0,08 0,18 0,34 0,54 0,77 1,00 1,21 1,38 1,65

Salariile reale 0,19 0,51 0,83 1,16 1,55 1,98 2,44 2,90 3,30 3,54 3,36

Productivitatea

muncii (nivel

absolut)

0,52 0,97 1,42 2,05 2,73 3,55 4,44 5,52 6,31 6,24 5,9

Rata șomajului

(nivel absolut)

0,03 0,01 -0,01 -0,02 -0,04 -0,06 -0,09 -0,12 -0,21 -0,31 -0,3

Considerând perioada de efect a unei exercițiu bugetar european (de 7 ani) a se extinde pentru

o perioadă dublă de 14 ani, relevăm mai jos, pe baza datelor din simulare prezentate în tabel,

efectul de la începutul perioadei până la finalul perioadei.

1. Estimarea creșterii de PIB, anuală, în România:

scenariul necalibrat:

Pag

e15

PIB/capita (EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei

2010 5.804,39 0 5.804,39

2011 5.804,39 0,39 5.827,03

2012 5.827,03 0,65 5.864,90

2013 5.864,90 0,92 5.918,86

2014 5.918,86 1,32 5.996,99

2015 5.996,99 1,74 6.101,34

2016 6.101,34 2,25 6.238,62

2017 6.238,62 2,79 6.412,67

2018 6.412,67 3,44 6.633,27

2019 6.633,27 3,82 6.886,66

2020 6.886,66 3,63 7.136,65

2021 7.136,65 3,55 7.390,00

2022 7.390,00 3,5 7.648,65

2023 7.648,65 3,45 7.912,53

2024 7.912,53 3,4 8.181,55

Se constată astfel că în perioada 2011-2014 o absorbție fără risipă a fondurilor europene

în România, în special în sectorul investițiilor in infrastructură, industrie și servicii,

cercetare-dezvoltare, resurse umane, asistență tehnică, conduce la o convergență reală -

creștere - a PIB-ului pe cap de locuitor cu 2.377.16 EURO, respectiv cu 41%. Creșterea cu

41% a PIB-ului pe cap de locuitor (și implicit a bunăstării populației) este strict influența

absorbției fondurilor europene. La ea se poate adăuga performanța internă a economiei,

suplimentar, prin alocări bugetare eficiente, atragere de investiții private, mix de politici

economice corecte. Nu considerăm în model influența subvențiilor directe, întrucât, așa

cum am arătat anterior, efectele asupra convergenței sunt nule.

Pag

e16

scenariul calibrat:


2010 5.804,39 0 5.804,39

2011 5.804,39 0,39/1,84 5.816,69

2012 5.816.69 0,65/1,84 5.837,24

2013 5.837,24 0,92/1,84 5.866,43

2014 5.866,43 1,32/1,84 5.908,51

2015 5.908,51 1,74/1,84 5.964,39

2016 5.964,39 2,25/1,84 6.037,32

2017 6.037,32 2,79/1,84 6.128,86

2018 6.128,86 3,44/1,84 6.243,45

2019 6.243,45 3,82/1,84 6.373,07

2020 6.373,07 3,63/1,84 6.498,80

2021 6.498,80 3,55/1,84 6.624,18

2022 6.624,18 3,5/1,84 6.750,18

2023 6.750,18 3,45/1,84 6.876,75

2024 6.876,75 3,4/1,84 7.003,82

În condițiile în care adaptăm modelul european QUEST3 la realitățile României, pe baza

mecanismului descris mai sus (corelarea cu indicele compozit calculat pe baza Doing

Business, World Economic Forum, Transparency International), constatam ca la PIB-ul pe

cap/locuitor la nivelul României ar putea să crească de la 5.804,39 euro (în 2010) la 7003,82

euro în 2024, respectiv o majorare de 1199,43 Euro (20,66%)

Spre deosebire de scenariul de risc mediu, scenariul calibrat la realitățile economice ale

României ne arată că PIB-ul pe cap de locuitor va cunoaște, în termeni reali, o majorare

Pag

e17

de doar 20,66% în perioada 2010-2024, ca urmare a absorbției fondurilor europene, sau o

creștere medie anuala a PIB-ului pe cap de locuitor de 1,47%. În condițiile unei creșteri la

nivelul de performanță mediu al Uniunii Europene, creșterea medie era de 2,93% pe an.

2. Simularea evoluției câștigului salarial mediu net în România.

Câștig salarial

mediu net (EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de creștere Ritm de creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

2011 340,73 0 0 340,73

2012 340,73 0,19 0,10 341,08

2013 341,08 0,51 0,28 342,03

2014 342,03 0,83 0,45 343,57

2015 343,57 1,16 0,63 345,74

2016 345,74 1,55 0,84 348,65

2017 348,65 1,98 1,08 352,40

2018 352,40 2,44 1,33 357,07

2019 357,07 2,90 1,58 362,70

2020 362,70 3,30 1,79 369,21

2021 369,21 3,54 1,92 376,31

2022 376,31 3,50 1,90 383,47

2023 383,47 3,45 1,88 390,66

2024 390,66 3,4 1,85 397,88

2025 397,88 3,36 1,83 405,14

În urma simulărilor, câștigul real al salariilor va urca în următorii 14 ani, strict în urma

influenței absorbției fondurilor europene, de la 340.73 Euro până la 467.6 EURO (cu

126.87 Euro), adică o creștere reală a salariilor cu 37%, definită ca o creștere a puterii de

cumpărare cu 37% în următorii 14 ani, în România. Aceasta în SCENARIU DE BAZĂ

Pag

e18

În scenariul CALIBRAT, câștigul salarial mediu net în România ar urma să se majoreze de

la 340,73 Euro în anul 2011 la 405,15 Euro, în următorii 14 ani, respectiv 64.42 Euro sau

18,9%. Creșterea medie a salariilor (reală), în cei 14 ani cât este acoperită simularea, ar

urma să fie de 1,35% (creșterea reală), efect strict al absorbției fondurilor europene.

3. Simularea evoluției investițiilor în România (majorare pe orizontală în urma

absorbției fondurilor europene).

Investițiile nete în România au fost în anul 2011 de 64,52 miliarde lei, care la un curs de schimb

mediu de 4,2379 lei pentru un EURO înseamnă 15,22 miliarde EURO. Creșterea investițiilor

reprezintă creșterea reală (presupunând că valoarea nominală nu ar fi afectată de inflație, adică

cât va reprezenta efectiv valoarea estimată în viitor denominată în EURO de acum,

reprezentând investiții colaterale atrase de fonduri europene.

Scenariul de bază:

Investiții nete -

milioane (EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de creștere Sfârșitul

perioadei

Modificare anuală

2011 15,22 0 15,22 0,00

2012 15,22 0,01 15,22 0,00

2013 15,22 0,03 15,23 0,01

2014 15,23 0,08 15,24 0,02

2015 15,24 0,18 15,27 0,05

2016 15,27 0,34 15,32 0,10

2017 15,32 0,54 15,40 0,18

2018 15,40 0,77 15,52 0,30

2019 15,52 1 15,67 0,45

2020 15,67 1,21 15,86 0,64

2021 15,86 1,38 16,08 0,86

2022 16,08 1,45 16,32 1,10

Pag

e19

Investiții nete -

milioane (EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de creștere Sfârșitul

perioadei

Modificare anuală

2023 16,32 1,55 16,57 1,35

2024 16,57 1,60 16,83 1,61

2025 16,83 1,65 17,11 1,89

236,86 8,56

Observăm că în cazul României, investițiile nete colaterale absorbției de fonduri europene ar

urma să se majoreze de la an la an în următorii 14 ani, cu ritmuri din cei in ce mai mari de la an

la an (investițiile atrag alte investiții). Doar în urma implementării proiectelor din fonduri

europene (fără investițiile propriu zise care reprezintă fonduri europene), nivelul investițiilor ar

urma să crească în următorii 14 de ani cu 12,41% față de nivelul prezent, respectiv cu aproape

1,89 miliarde de Euro față de anul 2011 în anul 2025. Totalitatea investițiilor în perioada 2011-

2025,, România, ar urma să ajungă la 236,86 miliarde Euro, iar circa 8.56 miliarde Euro (sau o

medie de 611 de milioane de Euro în fiecare an, reprezintă efectul strict pentru impulsionarea

altor investiții în urma absorbției fondurilor europene.

Pentru a putea estima o evoluție mai potrivită, vom calibra rezultatele modelului în funcție de

indicele de risc definit mai sus, pe baza situării în clasamentele World Economic Forum, Doing

Business, Transparency International.

Scenariu calibrat:

Investiții nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2011 15,22 0 0,00 15,22 0,00

2012 15,22 0,01 0,01 15,22 0,00

2013 15,22 0,03 0,02 15,22 0,00

2014 15,22 0,08 0,04 15,23 0,01

Pag

e20

Investiții nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2015 15,23 0,18 0,10 15,24 0,02

2016 15,24 0,34 0,18 15,27 0,05

2017 15,27 0,54 0,29 15,32 0,10

2018 15,32 0,77 0,42 15,38 0,16

2019 15,38 1 0,54 15,47 0,25

2020 15,47 1,21 0,66 15,57 0,35

2021 15,57 1,38 0,75 15,68 0,46

2022 15,68 1,45 0,79 15,81 0,59

2023 15,81 1,55 0,84 15,94 0,72

2024 15,94 1,60 0,87 16,08 0,86

2025 16,08 1,65 0,90 16,22 1,00

232,88 4,58

În urma calibrării modelului, observăm că investițiile suplimentare atrase în urma

absorbției fondurilor europene scad semnificativ în cei 14 ani (2011-2025) care fac

obiectul simulării, de la 8,56 miliarde Euro în scenariul de bază până la 4.58 miliarde de

Euro. Media anuală scade astfel de la 611 milioane de Euro (în scenariul de bază) până la

327 milioane de Euro în scenariul ajustat). Chiar și așa însă, se constată că la nivelul

anului 2025, suma absorbțiilor de fonduri europene din perioada 2011-2025 este de

natură să atragă investiții suplimentare de un miliard de Euro în anul 2025 sau o valoare

lunară de circa 83 de milioane de Euro, la nivel național).

Mai mult în interiorul economiei pentru o perioadă relevantă de timp (5 ani), regiunile care includ

județele care fac obiectul prezentului studiu au înregistrat ritmuri de creștere inferioare mediei

naționale.

Pag

e21

Capitolul 2 - Scurtă descriere a situației

economic sociale a judetulului Hunedoara

Județul Hunedoara are o populație de 453 730 de locuitori și se întinde pe o suprafață de

7.063 kilometri pătrați, aflându-se pe poziția 22 în clasamentul județelor. Populația județului

Hunedoara reprezintă 21,8% din populația Regiunii Vest.

Față de anul 2006, sub influența combinată a nivelului diferențiat al sporului natural, al fluxurilor

migratorii interne și al intensității migrației externe, populația județului Hunedoara a scăzut cu

23.529 locuitori.

Densitatea populației în Hunedoara a fost net inferioară mediei naționale: 64,2 loc./km2 în 2012

față de o densitate națională de 89,4 loc/km2, situație care se conservă în ultimele decade.

Densitatea la nivel regional a scăzut față de anul 2006, când era de 67,6 loc./km2.

Din punctul de vedere al reprezentării populației județului Hunedoara pe medii de rezidență,

aceasta este redată in figura de mai jos.

La nivelul anului 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în județul Hunedoara reprezenta 83,3%

din valoarea națională și 73,7% din valoarea pentru regiunea Vest.

INVESTIȚIILE NETE ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

Definim investițiile nete ca fiind cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării,

modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul

de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități

(taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare, etc.). Nu se cuprinde în

volumul investițiilor nete valoarea terenurilor, a mijloacelor fixe din țară și din import care au mai

fost înregistrate ca mijloace fixe la alte unități din țară, valoarea aporturilor, sumele acordate în

avans terților.

Volum investiții nete -

milioane lei

TOTAL

2006 2007 2008 2009 2010 2011

5.524 695 1.906 1.083 687 485 668

Pag

e22

Observăm că anul de vârf al investițiilor nete în județul Hunedoara a fost anul 2007, cu investiții

de 1,9 miliarde de lei. În cei 6 ani din perioada 2006 - 2011, valoarea investițiilor nete a fost de

5,52 miliarde lei.

Destinația celor 668 de milioane de lei investiții nete în anul 2011 în județul Hunedoara fost în

principal spre:

˃ În industria extractivă: 235,18 milioane lei (35% din total). Dealtfel, industria extractivă a

beneficiat de investiții în valoare totală de 1,43 miliarde de lei (26% din totalul investițiilor din

perioada 2006-2011);

˃ în comerțul cu ridicata și amănuntul, reparația autovehiculelor și a bunurilor personale:

121 milioane lei (18% din total). În total, în cei 6 ani analizați, investițiile în acest sector au fost

de 973,7 milioane de lei (17,6% din total)

˃ în industria prelucrătoare: 116,5 milioane lei (17,44% din total). Dealtfel, între 2006-

2011, industria prelucrătoare a beneficiat de investiții nete de 1,42 miliarde lei (25,7% din

totalul investițiilor din această perioadă).

ÎNTREPRINDERILE ACTIVE

Potrivit definiției, întreprinderea activă este entitatea care din punct de vedere economic este

activă (în perioada de observare), respectiv realizează bunuri și servicii, înregistrează cheltuieli

și întocmește bilanț contabil.

La sfârșitul anului 2011, în județul Hunedoara erau 7991 de întreprinderi active, care angajau

80.109 persoane și realizau o cifră de afaceri de 11,1 miliarde de lei (2,62 miliarde de Euro).

Numărul mediu de salariați era de 10 salariați pe întreprindere, iar cifra de afaceri medie era de

327 mii de Euro. Pentru a vedea o situație mai exactă, clasificăm întreprinderile în:

întreprinderi micro: de la 0 la 9 angajați,

întreprinderi mici: de la 10 la 49 de angajați,

întreprinderi mijlocii: de la 50 la 249 de salariați,

întreprinderi mari: 250 de salariați și peste.

Astfel, în județul Hunedoara existau la finalul anului 2011, 6857 de microîntreprinderi (86% din

total), 930 de înterprinderi mici (11,6% din total), 175 de întreprinderi mijlocii (2,1% din total) și

29 de întreprinderi mari (0,36% din total).

În privința numărului de salariați, cei 80.109 salariați din ceie 7.991 întreprinderi se regăseau

ca forță de muncă astfel:

˃ în întreprinderi micro, mici și mijlocii: 51.733 de salariați (64,5% din total),

˃ în întreprinderi mari: 28.376 de salariați (35,5% din total).

Pag

e23

În privința cifrei de afaceri: cifra de afacerti totală a celor 7.991 de întreprinderi a fost de 11,1

miliarde lei, din care 6,866 miliarde lei (61,8% din total) a fost realizată de întreprinderile micro,

mici și mijlocii, iar 4,23 miliarde lei (38,2% din total) a fost realizată de cele 29 de întreprinderi

mari.

În privința dinamicii numărului de întreprinderi, a numărului de salariați și a cifrei de afaceri,

situația în intervalul 2006-2011 arată astfel:

Numărul de întreprinderi, cifra de afaceri, numărul mediu de salariați (2006-2011):

Anul Număr

unități

Micro Mici Mijlocii Mari Nr mediu

salariați

2006 9779 8498 1039 205 37 97699

2007 10142 8820 1076 211 35 97671

2008 10522 9269 1020 193 49 95082

2009 10128 9019 916 164 29 82712

2010 9064 8000 885 154 25 76870

2011 7991 6857 930 175 29 80109

Analizând datele din tabelul de mai sus, se constată că în perioada 2008 (vârful activității

economice) - 2011, județul Hunedoara a pierdut 2137 de companii, din care 20 mari (cu peste

250 de salariați) și a pierdut 14.973 de locuri de muncă din companiile județene. Se remarcă

totuși o creștere cu 3.239 de posturi a numărului mediu de salariați în 2011 față de 2010,

până la 80.109 salariați.

Constatăm totodată că numărul companiilor dispărute (în același interval) reprezintă 27%

din numărul actual de companii și că numărul de locuri de muncă reprezintă 18,6% din

efectivul actual de salariați.

Cifrele reprezintă însă valori medii (pe măsură ce dispar unele companii, apar altele), pentru că,

în fapt, între 2008-2011, au dispărut 6.486 de companii, în timp ce în același interval au

apărut alte peste 4000 de companii.

Pag

e24

În intervalul 2006-2011 au fost înființate 6.999 de companii în județul Hunedoara și au dispărut

8.414 companii.

La nivelul anului 2011 au fost create 874 de companii și au dispărut 1813 companii.

Un indicator extrem de interesant este cel al supraviețurii întreprinderilor:

dintre cele 1366 de companii create în 2006, au supraviețuit doar 445 (32,57%),

dintre cele 1441 de companii create în 2007, au supraviețuit 516 (35,8%),



dintre cele 834 de companii create în 2010, au supraviețuit 572 (68,6%).

Judecând după experiența înregistrată în județul Hunedoara, o întreprindere din trei

poate supraviețui 5 ani, o întreprindere din 2 poate supraviețui 2 ani și două întreprinderi

din 3 supraviețuiesc un an.

PRIMELE 10 UNITĂȚI LOCALE DIN JUDEȚUL HUNEDOARA ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE

AFACERI, LA NIVELUL ANULUI 2011 - anul 2011, milioane lei

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr salariați

1 Electrocentrale DEVA SA 778.33 1506

2 SC Arcelormittal Hunedoara SA 388.08 683

3 Sews Romania SRL 905.5 6974

4 Edy International Spedition SA 316 1262

5 Diesel One SRL 312.23 39

6 OMV Petrom SA București - punct de lucru

Hunedoara

7 Sogeco Romania SRL 283.66 479

8 Sews Romania SRL DEVA - Punct de

lucru Hunedoara

Pag

e25

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr salariați

9 Carpatcement Holding SA București -

punct de lucru stabil fabrica de ciment

Chiscadaga

10 Acomin SA Cluj-Napoca - Grup de

Santiere - punct de lucru Deva

TOTAL 2983.8 10943

Forța de muncă, numărul de salariați, câștigul salarial mediu, nivelul ratei

șomajului:

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Resurse de muncă – mii persoane 310,1 307,7 305,8 307,1 309,4 307,4

Populația activă civilă – mii persoane 205,7 209,6 206,6 204,2 194,8 187,3

Populația ocupată civilă – mii persoane 192,0 199,5 192,8 182,4 178,3 176,1

Rata de ocupare a resurselor - % 61,9 64,8 63,0 59,4 57,6 57,3

Număr șomer înregistrați mii persoane 13,7 10,1 13,8 21,8 16,5 11,2 12,9

Rata șomajului înregistrat (%) 6,7 4,8 6,7 10,7 8,5 6,0 6,9

Ponderea șomerilor neindemnizați în

total șomeri % 40,6 55,9 58,0 29,0 31,1 42,9 47,7

Pag

e26

Constatăm că pe parcursul anilor 2006-2010, nivelul resursei de muncă a rămas relativ

constant, în jurul valorii de 307.000 de persoane, dar rata de ocupare a resurselor a scăzut de

la 61,9% (în 2006), la 57,3% (în 2011). Rezultă un bazin de forță de muncă semnificativ,

calculat ca diferență între resursele de muncă și populația ocupată civilă, de peste 130.000 de

persoane (în realitate cifra este ceva mai mică întrucât se diminuează cu valoarea populației în

vârstă de muncă cu incapacitate permanentă de muncă). Potrivit datelor INS, la 1 ianuarie 2011

circa 10.000 de persoane în vârstă de muncă aveau incapacitate permanentă de muncă.

Sumarizând, în județul

Hunedoara există un

potențial de circa 120.000

de persoane care pot fi

integrate în muncă.

La nivelul județului

Hunedoara, în anul 2012, se

constată o diferență mare

între populația urbană,

76,3%, și populația rurală,

23,7%. Aceste valori se

diferențiază net de valorile

naționale, mult mai echilibrat

distribuite (54,8% pentru

mediul urban și 45,2% pentru cel rural), explicația acestui fenomen derivând direct din gradul

mare de urbanizare a judetului Hunedoara, al doilea după București în această privință,

desi în ultimii ani se înregistrează un ușor regres al populației urbane din acest județ (cu 0,6%

mai puțin în 2012 față de 2006).

În ceea ce privește structura populației pe sexe, se constată faptul că, în județul Hunedoara,

ponderea populației masculine (48,4%) este mai scazută decât ponderea populației feminine

(51,6%), situație care se întâlnește și la nivel național (48,7% masculin vs. 51,3% feminin).

Populația feminină din Hunedoara reprezintă 2,14% din totalul populației feminine la nivel de

țară, iar populația masculină din regiune reprezintă 2,12% din totalul populației masculine din

România.

Analizând structura populației pe grupe mari de vârstă, se constată că ponderea populației

tinere (sub 14 ani) este mai mică în județul Hunedoara (13,31%) față de nivelul național

(14,97%), această situație datorându-se natalității scăzute din ultimii ani.

Ponderea populației în vârstă de muncă (15-64 ani) este mai mare la nivel Hunedoara față de

nivelul național (71,24% față de 69,28%), acest fapt constituind un punct forte al județului.

Pag

e27

Populația în vârstă de muncă numeroasă este un punct forte și poate crește gradul de

atractivitate al Hunedoarei față de potențialii investitori.

Se observă ca la nivelul populației de peste 65 de ani, valorile de la nivel județean sunt ceva

mai mari decât cele nationale (15,45% fata de 15,04%) – aceasta indicând o dată în plus

tendința de îmbătrânire a populației.

Un punct forte al județului este faptul că rata de dependență în 2012, care reprezintă numărul

persoanelor tinere (0-14 ani) și

vârstnice (peste 65 ani) care revin la

100 persoane în vârsta de muncă (15-

64 ani), este mai scăzută la nivel de

județ Hunedoara (unde are valoarea

40,36) față de nivelul național (unde

are valoarea 42,89). Această situație

indică faptul că județul Hunedoara

este atractiv pentru forța de muncă din

alte județe, cel mai probabil unele

limitrofe.

În județul Hunedoara, la nivelul anului

2012, rata natalității a fost sensibil mai

scăzuta decat cea la nivel național (7,5‰ fata de 9,4‰). Această dinamică negativă a ratei

natalității este generată de indisponibilitatea cuplurilor de a avea copii. Pentru majoritatea

cuplurilor problema obținerii unor venituri acoperitoare la nivel de familie, situația pieței muncii,

asigurarea unei locuințe sunt obstacole majore în întemeierea unei familii cu copii. Unele familii

au copii (tendința fiind aceea de a avea

un singur copil), dar cele mai multe

cupluri tinere nu au sau amână nașterea

copiilor. Această decizie a cuplurilor este

determinată de factori economici și

sociali (mai înainte menționați), dar

culturali, psihologici.

Mișcarea naturală a populației

În 2012 mortalitatea la nivelul județului

(12,3‰) este mai crescută decât

natalitatea, determinând un spor natural

regional negativ (-4,8‰), situație întâlnită

și la nivel de țară. Sporul natural negativ

Pag

e28

este aproape de două ori mai mare la nivelul județului Hunedoara decât cel la nivel național (-

4,8‰ față de -2,6‰). De asemenea, se constată faptul că Hunedoara are o rată a mortalității

mai mare cu 0,3‰ decât cea înregistrată la nivel național (12.0‰).

Durata medie a vieții în județul Hunedoara, în perioada 2006-2012, a fost de 72,48 ani, fiind mai

mică decât cea la nivel național care a fost de

73,24 ani. În acest sens, se constată o

diferență între sexe de aproximativ 7 ani în

favoarea persoanelor de sex feminin, atât la

nivel regional, cât și la nivel național – situație

conservată în intervalul de timp menționat.

Durata medie a vieții în 2012 pentru femeile

din Hunedoara a fost de 77,30 ani, iar în cazul

barbaților, durata medie a vieții a fost de 70,09

ani.

De asemenea, se constată că durata medie a

vieții este mai mare în mediul rural decât în

mediul urban (75,13 ani față de 73,10 ani) în

totală opoziție cu cifrele la nivel național unde

valorile sunt inverse (73,21 ani – rural și 75,05

ani – urban).

Durata medie de viață

În anul 2012 durata medie de viață în județul

Hunedoara a fost de 73,68 ani, inferioară

duratei medii de viață la nivel național pentru

același an, respectiv 74,26 ani.

Vârsta medie este de asemenea într-o dinamică

pozitivă, creșterea fiind constantă an de an în

perioada 2006 – 2012 (creșterea medie este de cca.

0,3 ani / an).

Vârstele medii multinanuale sunt mai mari la nivelul

județului Hunedoara atât prin comparație cu

Regiunea Vest, cât și prin comparație cu cifrele

Pag

e29

înregistrate la nivel național. Valorile mai mari sunt constante pe îintreaga perioadă (2006 –

2012), creșterea devenind mai vizibilă în ultimii trei ani (2010 – 2012), acest element contribuind

la imaginea de îmbătrânire a populației.

Mutațiile aparute din structura economică și socială a României au determinat o intensă

mobilitate teritorială a populației, cu

consecințe directe ale structurii socio-

demografice în profil teritorial. Referitor la

segmentul de populație care este mai

dispusă la modificarea domiciliului, se

constată o migrare a populației tinere către

oraș, mai întâi la școală, iar mai apoi prin

integrarea pe piața muncii. Acest fenomen

se datorează unor factori precum:

oportunități mai mari pe piața muncii în

urban, nivel de salarizare mai atractiv,

concentrarea unităților școlare în mediul

urban etc.

În anul 20012 la nivelul județului Hunedoara se remarca un sold negativ în ceea ce privește

migrația internă. Diferența este negativă, de -1.556 persoane în favoarea celor care au plecat

față de cei care au sosit în regiune. De altfel, soldul migratoriu total în județul Hunedoara este

negativ, în mod permanent între 2006 și 2012 (-1929, -1748, -1628, -203, -1891, -1475 si

-1556).

Se constată că în mediul urban, soldul migrației interne este negativ, iar în spațiul rural, soldul

este pozitiv, ultimele valori înregistrate (2012) fiind de -2.088 în urban și 532 în rural.

Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Migrația internă (sold ), pe medii/rezidențiale

Total -1929 -1748 -1628 -1203 -1891 -1475 -1556

Urban -2382 -2611 -2435 -1590 -2202 -1923 -2088

Rural 453 863 807 387 311 448 532

Pag

e30

Populația școlară a județului Hunedoara

înregistrează o dinamică negativă între anii

2006 – 2012, în medie cu o scădere de 1919

elevi și studenți pe an școlar. Acestă scădere

este accentuată masiv de la anul școlar 2010-

2011 la anul școlar 2011-2012 (minus 5001

elevi și studenți). De altfel acestă tendință se

înscrie perfect în tendințele de îmbătrânire a

populației și de reducere a întregii populații a

județului Hunedoara (aceasta din urmă –

diminuarea populației totale în județul

Hunedoara cu aproximativ 73 000 locuitori - considerată ca fiind cea mai mare scădere dintre

județele Regiunii Vest până în 2020).

O scădere dramatică este înregistrată în zona

de învățământ post-liceal și de maiștri (de la

6040 în 2006 la numai 50 în 2012). Această

scădere este cauzată fără îndoială de

rezultatele din ultimii doi ani la examenele de

bacalaureat în primul rând și în secundar de

situația pieței muncii care nu mai reclamă

profesioniști de un anumit nivel certificat.

Aceeași situație este generată și în ce privește

învățământul superior.

Din acest punct de vedere aceeași tendința de

scădere se înregistrează și la nivel național, dar tendința de scădere la nivelul județului

Hunedoara este mai pronunțată decât la

nivelul României (6,3% față de 5.1% în

anul 2012).

Singurul aspect pozitiv, pe termen scurt

totuși, este acela că numărul copiilor care

de altfel depind de populația ocupată este

în scădere. Trebuie precizat însă că, pe

termen lung această evoluție va crește

deficitul de forță de muncă pe viitor. Un alt

fapt îngrijorător (subliniat de Organizația

Pag

e31

Internațională a Muncii - ILO) este acela că o parte importantă a populației ocupate se

confruntă cu o serie de condiții precare de muncă și de aici sunt previzionate creșteri rapide ale

ratelor de șomaj și se întrevede o deteriorare a condițiilor de protecție socială.

În graficul alăturat se poate observa că nivelul de instruire al populatiei este în mare majoritate

scăzut, primar și gimnazial (58,7% din total

populație de 15 ani și peste). Interesantă

este creșterea procentului de populație cu

instrucție de nivel superior, acestă creștere

neimpactând în mod real pozitiv pe piața

muncii (multe din aceste certificări de nivel

superior sunt precare sau nealiniate cu

cerințele pieței muncii).

Raportat la totalul populației din județul

Hunedoara la nivelul anului 2012 (453.730

persoane), populația ocupată civilă

(persoanele care în anul de referință, au

desfășurat o activitate economico-socială

aducătoare de venit, cu excepția cadrelor militare și a persoanelor asimilate acestora) este de

41,3%, populația ocupată (toate persoanele de 15 ani și peste, care au desfășurat o activitate

economică producătoare de bunuri sau servicii în perioada de referință) - 38,8%, iar șomerii

înregistrați la Serviciul Public de Ocupare

erau în număr de 12.900 de persoane.

După cum se poate observa valorile

șomajului (în termeni absoluți) sunt relativ

mici (procentual media ratei șomajului

este de cca. 6%), dar acest fapt este

neilustrativ în mod real în economia

tabloului pieței muncii din Hunedoara, căci

calculele sunt afectate de sistemele de

referință și reperele utilizate1. Rezultă

astfel cifre care nu concordă cu realitatea

din teren, respectiv numărul real de

persoane aflate în căutarea unui loc de

1 Se calculează de catre ANOFM pe baza declaratiilor persoanelor care se inscriu la agentiile pentru

ocupare, ca raport dintre numarul mediu de someri inregistrati, care trec lunar pe la agentiile de ocupare ca sa-si vizeze carnetele de somaj, si populatia activa

Pag

e32

muncă sau măcar șomeri în sensul definiției Biroului Internațional al Muncii2.

Din aceste motive apreciez că volumul real

de persoane aflate în căutarea unui loc de

muncă (șomeri în sens BIM) este mult

superior valorii de 12.900 de persoane

raportată de Serviciul Public de Ocupare.

Tendința în ce privește dinamica șomajului

înregistrat SPO comportă aceeași evoluție

de la nivel de județ Hunedoara la nivel

național (păstrând desigur proporția). Cum

am menționat și mai sus dinamica șomajului

și valorile înregistrate sunt puternic

influențate de carențele de sistem de

înregistrare a persoanelor care întrunesc

caracteristicile de „șomer BIM”, dar care de

fapt nu intră sau sunt eliminate din eșantioanele țintă, situație care se regăsește atât la nivel

micro (județ), cât și macro (național).

În anul 2012, rata șomajului înregistrat s-a situat la 6,9%, după un vârf al șomajului de 10,7%

înregistrat în primul an de criză (2009), corespunzător unui număr de șomeri de 12.900 de

persoane. Este de remarcat însă rata șomajului pe termen lung și situația socială, întrucât

aproape jumătate dintre șomerii înregistrați (47,7%) erau șomeri neindemnizați. Ponderea este

în continuă creștere față de anul 2009, când doar 29% dintre șomerii înregistrați erau șomeri

neindemnizați.

La nivelul anului 2012, cheltuielile medii cu indemnizația de șomaj erau de 580 de lei, cu

o valoare mai ridicată, de 622 de lei pentru șomerii cu experiență în muncă și de doar 243

de lei pentru șomerii fără experiență în muncă.

În ce privește structura șomajului înregistrat la SPO pe nivele de educație, se poate observa că

dinamica înregistrată în perioada 2006 – 2012 subsumează anumite caracteristici care trebuie

reținute. Astfel, dacă șomajul în rândul persoanelor cu educație primară – gimnazială –

profesională scade cu 9,7% - cu o scîdere masivă între 2008 – 2010, e greu de presupus că

acestă scădere este rezultatul unor procese de recrutare / ocupare, ci mai degrabă ieșirea din

evidența SPO a unui număr mare de șomeri cu studii de bază. În schimb, în aceeași perioada

2 Raportul dintre numarul mediu de someri in sens BIM (persoane cu varsta de peste 15 ani care

indeplinesc simultan conditii precum: nu au un loc de munca, isi cauta de lucru de cel putin patru saptamani sau vor sa lucreze, desi fac parte din populatia inactiva, cum sunt studentii sau pensionarii) si populatia activa

Pag

e33

2006 – 2012, numărul șomerilor cu studii secundare sau universitare crește de 24,5% la 30,6%

(nivel educație liceal / postliceal) și de la 6,1 la 9,7% (nivel universitar).

Ponderea șomerilor neindemnizați din

totalul șomerilor înregistrați la SPO

este redată în tabelul de mai jos. Aici

trebuie totuși remarcat că, deși uneori

volumele de șomeri neindemnizați par

mari, SPO descurajează rămânerea

în evidențe a șomerilor după

consumarea perioadei de șomaj

indemnizat. În mod obișnuit aceste

persoane sunt pur și simplu radiate

din evidența SPO chiar în momentul

expirării perioadei de șomaj

indemnizat și uneori șomerul în

cauză, care nu și-a găsit de muncă,

trebuie să se informeze pe propriile

resurse în legătură cu ce are de făcut și să insiste pentru a rămâne înscris în evidențele SPO ca

șomer neindemnizat (căutător de loc de muncă). Aceasta este o altă cauză a unei rate mici a

șomajului, care nu reflectă realitatea

operațională din piața muncii.

Raportul dintre indemnizația de șomaj

și salariul minim pe economie în

județul Hunedoara înregistrează o

constanță negativă începând cu 2007

– 2008 (scădere foarte abruptă).

Cauzele sunt desigur legate de

evoluția salariului minim pe economie,

veniturile înregistrate de salariați

anterior intrării în șomaj etc. Cert este

însă că în termeni reali acest raport

este practic la mai puțin de jumătate

în 2012 (0,83) față de 2007 (1,78).

Raportat la nivelul salariului minim pe economie, cheltuielile medii cu indemnizația de șomaj

reprezentau 83% din valoarea salariului minim pe economie

Pag

e34

Structura populației ocupate

civile pe sectoare de activitate

economic (%)

Sector 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Agricultură, silvicultură și pescuit 22,4 21,2 21,5 22,7 23,3 23,9

Industrie 37,9 37,6 38,4 36,0 35,8 35,8

Servicii comerciale 26,2 27,3 26,7 28,4 28,7 28,8

Servicii sociale 13,5 13,9 13,4 12,9 12,2 11,5

Constatăm că majoritatea populației active civile (PAC) își desfășoară activitatea în sectorul

industrial (care înregistreaza un regres de la 2006 la 2012, 37,9% pana la 35,8%). În același

timp o bună parte a acestei populații este alocată sectorul agricol, cu o medie anuală de 22,5%

din total PAC. Este interesant de reținut că volumul PAC alocat sectorului „agricultura –

silvicultura – pescuit” este în creștere. Practic acest sector îngroașă secțiunea populației cu

resurse precare de supraviețuire pentru că în acest sector adesea sunt incluse persoane

„ocupate în agricultura de supraviețuire” sau angajați sezonieri pe termen scurt și foarte scurt.

Analizând structura populației ocupate civile pe sectoare de activitate, rezultă că din cele

176.100 de persoane din județul Hunedoara care se încadrează la categoria ‘‘populație ocupată

civilă” la nivelul anului 2011, dintr-un total de 307,4 mii persoane ‘‘resurse de muncă’’, cea mai

Pag

e35

mare pondere se înregistrează în industrie (35,8%), urmată de servicii comerciale (28,8%),

agricultură, silvicultură și pescuit (23,9%) și servicii sociale (11,5%).

Analizând dinamica ultimilor șase ani, constatăm păstrarea clasamentului structurii populației,

dar modificarea ponderilor în sensul:

creșterea populației ocupate din agricultură (de la 22,4% în 2006 la 23,9% în 2011),

creșterea populației ocupate din servicii comerciale (de la 26,2% spre 28,8%),

scăderea populației ocupate în industrie (de la 38% spre 35,8% în 2011),

scăderea populației ocupate în servicii sociale (de la 13,5% la 11,%).

Constatăm astfel debutul unui proces reorientare a ponderilor economice dinspre industrie și

servicii sociale spre agricultură și servicii comerciale.

Constatăm deasemenea un potențial uriaș de absorbție de forță de muncă (circa 120.000 de

persoane la o resursă de muncă de 307.000 persoane - aproximativ 40% din resursa de

muncă). Mai mult, cheltuielile cu indemnizația de șomaj sunt reduse (580 de lei/lună), ceea ce

crează posibilitatea absorbției cu ușurință a unei forțe de muncă în condiții de eficiență.

În privința structurii populație de 15 ani și peste după nivelul de educație în județul Hunedoara,

la nivelul anului 2012, observăm următoarele ponderi:

Educație superioară: 11,2%,

Educație medie: 58,7%,

Educație scăzută : 30,1% (din care absolvenți de gimnaziu 24,3%).

Constatăm astfel condiții pentru calificare/recalificare în ceea ce privește forța de muncă cu

educație scăzută (24,3% fiind absolvenți de gimnaziu), dar și în privința celor cu educație

medie, ceea ce poate constitui un bazin de forță de muncă semnificativ pentru proiecte viitoare

de ocupare a forței de muncă.

În privința structurii populației județului Hunedoara, constatăm că, la nivelul anului 2012, 13,3%

din populație se plasa în categoria de vârstă până la 15 ani, iar 15,4% din populație se plasa în

categoria de vârstă de peste 65 de ani, rămânând un bazin de 71,3% din populație în vârstă de

muncă. Vârsta medie în județul Hunedoara era la nivelul anului 2012 de 41,3 ani, iar durata

medie a vieții de 73,7 ani.

Costul forței de muncă și câștigul salarial mediu net:

Pag

e36

Definim costul mediu lunar al forței de muncă drept totalitatea cheltuielilor suportate de unitate

pentru forța de muncă. Definim câștigul salarial mediu brut ca suma salariilor (drepturi în bani și

natură ca suma cuvenită salariatului pentru munca prestată) la care se adaugă diversele

indemnizații, sporuri, prime, etc. Definim câștigul salarial mediu net ca rezultatul obținut prin

scăderea din câștigul salarial nominal brut a impozitelor, contribuției salariaților pentru asigurări

sociale de sănătate, contribuției individuale de asigurări sociale de stat și a contribuției

salariaților pentru asigurările de șomaj.

2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)

Costul mediu lunar/salariat lei 2.069 2.218 2.202 2.182 514,88

Câștigul salarial mediu brut lei 1.546 1.656 1.641 1.632 385,10

Câștigul salarial mediu net lei 1.157 1.231 1.204 1.187 280,09

În privința costului mediu lunar/salariat,

câștigului salarial mediu brut și net,

observăm o pantă descendentă de la nivelul

anului 2009 până la nivelul anului 2011.

Astfel, la un curs de schimb mediu pentru

anul 2011 de 1 EURO = 4,2379 lei, costul

mediu lunar pe salariat în județul

Hunedoara era de 2182 lei, respectiv 515

EURO, în timp ce câștigul salarial mediu net

era de 280 de Euro. Costul mediu lunar pe

salariat este așadar, la nivelul anului

2011, cu 84% mai mare decât câștigul

salarial mediu net.

Pentru relevanță suplimentară, este

necesar să aprofundăm cei 3 indicatori și

din perspectiva costului/salarizării pe

diverse domenii de activitate, precum

agricultură și industrie

Câștigul salarial mediu în județul

Hunedoara a înregistrat o evoluție

fluctuantă cu creșteri (2009 sau 2012 –

pentru 2012 datele sunt provizorii), dar cu

Pag

e37

scăderi față de anii precedenți( în 2010 și 2011).

Trebuie însă marcat că salariul mediu net în Hunedoara era mai mic cu 382 de lei decât media

naționala în anul 2012 (în condițiile în care a înregistrat o creștere la nivel de județ de cca. 7%

față de anul precedent - 2011). Acest nivel al salariului mediu net plasează Hunedoara printre

județele cu cele mai mici salarii din România.

Cu titlu informativ amintim că în 1991, județul Hunedoara se afla pe primul loc în ceea ce

privește nivelul de salarizare, devansând județe ca Brașov, Timiș, Cluj-Napoca, Constanța sau

chiar București. Această dinamică profund negativă dă o indicație precisă în ce privește

deteriorarea mediului economic și pe cale de consecință deteriorarea condițiilor de salarizare a

forței de muncă. În 2012 efectivul salariaților din județ a fost de 113.271 persoane cu un castig

mediu net de 1266 de lei, în creștere cu

79 de lei față de 2011.

Costul mediu lunar per salariat a fost în

județul Hunedoara, în anul 2011, de 2182

lei/salariat, în scădere cu cca. 1% față de

anul precedent și față de 2010 și s-a

situat cu cca. 16% sub costul mediu lunar

al forței de muncă (nivel național - 2569

lei/salariat). Scăderea costului mediu cu

forța de muncă (la nivel de județ), este

adevarat, doar cu un procent, este

oponenta dinamicii mediei costului /

salariat la nivel național care

înregistrează creșteri de cca. 3% de la an la

an (2011 – 2012, de exemplu).

Observăm, de asemenea că cele mai mari

costuri sunt în zona sectoarelor secundare

(dar care stagnează de la an la an), la fel și în

sectoarele terțiare (servicii) se înregistrează

costuri în ușoară scădere, 1875 în 2011 față

de 1936 lei în 2008, în timp ce în sectorul

primar avem de a face cu o creștere

semnificativă a costurilor de la 1095 lei (2008)

până la 1649 (2011).

Indicatori agricultură, silvicultură și pescuit

(2011):

Pag

e38

Agricultură 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)

Costul mediu lunar/salariat 1.095 1.464 1.408 1.649 389,11

Câștigul salarial mediu brut 855 1.115 1.086 1.254 295,90

Câștigul salarial mediu net 659 838 806 926 218,50

Din punct de vedere al producție ramurii agricole, în anul 2011, în județul Hunedoara, aceasta

s-a cifrat la 1,12 miliarde lei respectiv 264 milioane EURO

Indicatori total industrie 2011:

Total industrie 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)


Câștigul salarial mediu brut 1.707 2.007 1.966 1.953 460,84

Câștigul salarial mediu net 1.278 1.491 1.440 1.414 333,66

Indicatori Industrie Extractivă 2011:

Industrie Extractivă 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)

Costul mediu lunar/salariat 4,240 4,638 4,764 4,738 1.118,01



Indicatori industrie Prelucrătoare 2011:

Industrie prelucrătoare 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)


Pag

e39

Industrie prelucrătoare 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)


Câștigul salarial mediu net 946 1.115 1.079 1.072 252,96

Indicatori producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer

condiționat – 2011:

2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)

Costul mediu lunar/salariat 3.811 4.707 4.607 4.698 1.108,57



Indicatori distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 2011:

2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)



Câștigul salarial mediu net 968 1.109 940 1.018 240,21

Indicatori construcții – 2011:

Construcții 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)



Pag

e40

Construcții 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)


Indicatori hoteluri și restaurante (2011):

Hoteluri și restaurant 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)


Câștigul salarial mediu brut 828 909 905 942 222,28


Indicatori sănătate și asistență socială (2011):

Sănătate și asist. soc. 2008 2009 2010 2011 2011 (EUR)




Constatăm astfel că există diferențe semnificative de salarizare/costuri cu salarizarea de

la un domeniu la altul. Spre exemplu, dacă în agricultură, câștigul mediu net era in anul 2011

de doar 218,5 Euro, media din industrie era 333,66 EURO. Adâncind analiza din industrie,

vedem că în industria extractivă, salariul de 512,75 Euro este mai mare decât dublul câștigurilor

medii din agricultură, un nivel mai ridicat de salarizare întâlnind deasemenea în producția și

furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: aproape 600 de

EURO pe lună

Analiza detaliată a costurilor cu forța de muncă pe diversele sectoare de activitate din

județul Hunedoara are o importanță deosebită în privința atragerii de investiții și

formularea de business-planuri care țin cont de prețul forței de muncă.

Pag

e41

Numărul mediu de pensionari este pe un trend descendent, desi la pensionarii de asigurari

sociale de stat numarul pensionarilor din

2012 (in scadere fata de 2011 si 2010) este

inca peste nivelul inregistrat in 2006.

Creșterea numărului mediu de pensionari de

asigurări sociale de stat în 2012 față de 2006

este 1,6% în județul Hunedoara, tendință

înregistrată și la nivel național în valori

sensibil egale (1,5%). La pensiile de

agricultori, dinamica între 2006 și 2012, este

negativă atât pentru Hunedoara, cât și

pentru nivelul național, scăderea fiind de -

79,6%, respectiv -62,5%. Scăderea dramatică a numărului pensionarilor agricultori este

generată de ieșirile naturale din sistem în ultimii doi ani, acest fenomen accelerându-se în

combinație cu faptul că s-a desfășurat și o campanie de verificări ale dosarelor și cererilor de

pensie agricolă, numărul intrărilor pe acest tip

de pensie fiind foarte mic.

Pensiile medii în județul Hunedoara

înregistrează în general dinamici pozitive (atât

pensiile de asigurări sociale de stat, cât și cele

de agricultori) în toată perioada 2006 – 2012.

Creșterile sunt foarte consistente (260%

pentru pensia de asigurări sociale de stat și

305% pentru pensia de agricultor). În 2012,

pensia de asigurări sociale de stat se situează

peste pensia medie la nivel național (958 lei

Hunedoara față de 778 lei la nivel național), iar

cea de agricultor este puțin sub media națională (305 lei Hunedoara față de 313 media

națională).

Estimarea impactului absorbției fondurilor europene asupra principalilor indicatori

macroeconomici pentru județul Hunedoara:

Luăm ca referință anul 2010 iar primul an de absorbție este considerat anul 2011:

Pag

e42

PIB/capita 2010 Lei Euro (curs mediu 4,2099

lei/EURO)

România 24.435,9 5.804,39

Hunedoara 20.014.9 4.754.25

Simulare asupra dinamicii forței de muncă slab calificată 2010-2024 (mii pers)

Forță de muncă slab

calificată Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei

2011 58.304 0,01 58.304

2012 58.304 0,04 58.327,32

2013 58.327,32 0,06 58.362,32

2014 58.362,32 0,09 58.414,84

2015 58.414,84 0,12 58484,94

2016 58.484,94 0,17 58.584,37

2017 58.584,37 0,21 58.707,39

2018 58.707,39 0,27 58.865,90

2019 58.865,90 0,32 59.054,27

2020 59.054,27 0,35 59.260,96

2021 59.260,96 0,34 59.462,45

2022 59.462,45 0,34 59.664,62

2023 59.664,62 0,32 59.855,55

2024 59.855,55 0,32 60.047,09

Pag

e43

În perioada analizată, în județul Hunedoara, numărul populației ocupate cu calificare

slabă ar urma să se majoreze de la 58.304 până la 60.047 persoane, o majorare de 2,99%,

ca efect strict al absorbtiei fondurilor europene, generand un plus de locuri de muncă pe

această calificare de 1.743 de persoane.

Simulare asupra dinamicii forței de muncă cu calificare medie 2010-2024 (mii

persoane) în județul Hunedoara:

Forță de muncă cu

calificare medie Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei

2011 103.414 0,06 103.414

2012 103.414 0,23 103.651,85

2013 103.651,85 0,37 104.035,36

2014 104.035,36 0,55 104.607,56

2015 104.607,56 0,77 105.413,04

2016 105.413,04 1,03 106.498,79

2017 106.498,79 1,33 107.915,22

2018 107.915,22 1,67 109.717,41

2019 109.717,41 2,01 111.922,73

2020 111.922,73 2,16 114.340,26

2021 114.340,26 2,1 116.741,41

2022 116.741,41 2,05 119.134,60

2023 119.134,60 2,01 121.529,21

2024 121.529,21 1,97 123.923,34


medie ar urma să se majoreze de la 103.414 până la 123.923 persoane, o majorare de

Pag

e44

19,8%, ca efect strict al absorbtiei fondurilor europene, generand un plus de locuri de

muncă pe acest segment de calificare de 20.509 persoane.

Simulare asupra dinamicii forței de muncă cu calificare înaltă 2010-2024 (mii

persoane):

Forță de muncă cu

calificare înaltă Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei

2011 16.582 0,08 16.582

2012 16.582 0,27 16.626,77

2013 16.626,77 0,45 16.701,59

2014 16.701,59 0,65 16.810,15

2015 16.810,15 0,92 16.964,81

2016 16.964,81 1,22 17.171,78

2017 17.171,78 1,58 17.443,09

2018 17.443,09 1,99 17.790,21

2019 17.790,21 2,39 18.215,39

2020 18.215,39 2,56 18.681,71

2021 18.681,71 2,51 19.150,62

2022 19.150,62 2,44 19.617,89

2023 19.617,89 2,37 20.082,84

2024 20.082,84 2,32 20.548,76


medie ar urma să se majoreze de la 16.582 până la 20.548 persoane, o majorare de 19,8%,

ca efect strict al absorbtiei fondurilor europene, generand un plus de locuri de muncă pe

acest segment de calificare de 3.966.

Pag

e45

Sumarizând, observăm că în perioada analizată, județul Hunedoara ar urma să crească

numărul populației ocupate pe cele 3 segmente cu 26.218 persoane, astfel:

a) forță de muncă slab calificată: 1.743 persoane;

b) forță de muncă mediu calificată: 20.509 persoane;

c) forță de muncă cu calificare înaltă: 3.966 persoane.

Reamintim că la nivelul județului Hunedoara există un bazin foarte mare de atragere de forță de

muncă. Astfel, la nivelul anului 2010, resursa de muncă totaliza 309.400 de persoane iar

populația ocupată civilă era de doar 178.300 de persoane, adică un disponibil de forță de

muncă de 131.100 de persoane. Populația ocupată reprezenta la nivelul anului 2010 un procent

57,63% din totalul resursei de muncă, iar populația activă reprezenta 63% din resursa de forță

de muncă. Raportat la nivelul actual al populației ocupate, creșterea de 26.218 persoane ar

conduce numărul populației ocupate la 204.518 persoane în județul Hunedoara. În condițiile în

care resurse de muncă nu s-ar schimba, procentul populației ocupate în total ar urca de la

57,63% la 66,1%, ca urmare strictă a absorbției fondurilor europene.

Estimarea creșterii de PIB, anuală, în județul Hunedoara


2010 4.754,25 0 4.754,25

2011 4.754,25 0,39 4.772,79

2012 4.772,79 0,65 4.803,81

2013 4.803,81 0,92 4.848,01

2014 4.848,01 1,32 4.912,00

2015 4.912,00 1,74 4.997,47

2016 4.997,47 2,25 5.109,92

2017 5.109,92 2,79 5.252,48

2018 5.252,48 3,44 5.433,17

2019 5.433,17 3,82 5.640,71

2020 5.640,71 3,63 5.845,47

Pag

e46


2021 5.845,47 3,55 6.052,99

2022 6.052,99 3,5 6.264,84

2023 6.264,84 3,45 6.480,98

2024 6.480,98 3,4 6.701,33

Se constată astfel că în perioada 2011-2014 o absorbție fără risipă a fondurilor europene

în județul Hunedoara, în special în sectorul investițiilor in infrastructură, industrie și

servicii, cercetare-dezvoltare, resurse umane, asistență tehnică, conduce la o

convergență reală - creștere - a PIB-ului pe cap de locuitor cu 1.947.08 EURO, respectiv

cu 41%. Creșterea cu 41% a PIB-ului pe cap de locuitor (și implicit a bunăstării populației)

este strict influența absorbției fondurilor europene. La ea se poate adăuga performanța

internă a economiei, suplimentar, prin alocări bugetare eficiente, atragere de investiții

private, mix de politici economice corecte. Nu considerăm în model influența subvențiilor

directe, întrucât, așa cum am arătat anterior, efectele asupra convergenței sunt nule.

Deasemenea creșterea ar putea fi chiar și mai mare în condițiile în care investițiile din

județul Hunedoara supraperfomează în comparație cu alte zone ale țării

Estimarea creșterii câștigului salarial mediu:

Câștigul salarial mediu net în județul Hunedoara a fost în anul 2011 de 1187 de lei (280,09

EURO). Creșterea salarială reprezintă creșterea reală (presupunând că valoarea nominală nu

ar fi afectată de inflație, adică cât va reprezenta salariul mediu net în viitor, în EURO de acum)

Câștig salarial mediu net

(EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei

2011 280,09 0 280,09

2012 280,09 0,19 280,62

2013 280,62 0,51 282,05

2014 282,05 0,83 284,39

2015 284,39 1,16 287,69

Pag

e47

Câștig salarial mediu net

(EUR) Începutul perioadei Ritm de creștere Sfârșitul perioadei

2016 287,69 1,55 292,15

2017 292,15 1,98 297,94

2018 297,94 2,44 305,21

2019 305,21 2,90 314,06

2020 314,06 3,30 324,42

2021 324,42 3,54 335,91

2022 335,91 3,50 347,66

2023 347,66 3,45 359,66

2024 359,66 3,4 371,89

2025 371,89 3,36 384,38

În urma simulărilor, câștigul real al salariilor va urca în următorii 14 ani, strict în urma

influenței absorbției fondurilor europene, de la 280.62 EURO până la 384.38 EURO (cu

103.76 Euro), adică o creștere reală a salariilor cu 37%, definită ca o creștere a puterii de

cumpărare cu 37% în următorii 14 ani, în județul Hunedoara. Creșterea poate fi

semnificativ mai mare în urma altor măsuri potrivite de politică economică dar și a unei

supraperformări față de alte județe pe care Hunedoara o poate înregistra.

Estimarea investițiilor:

Investițiile nete în județul Hunedoara au fost în anul 2011 de 668 milioane de lei, care la un curs

de schimb mediu de 4,2379 lei pentru un EURO înseamnă 157,62 milioane EURO. Creșterea

investițiilor reprezintă creșterea reală (presupunând că valoarea nominală nu ar fi afectată de

inflație, adică cât va reprezenta efectiv valoarea estimată în viitor denominată în EURO de

acum, reprezentând investiții colaterale atrase de fonduri europene)

Pag

e48

Investiții nete -

milioane (EUR)

Începutul

perioadei Ritm de creștere

Sfârșitul

perioadei Modificare anuală

2011 157,62 0 157,62 0,00

2012 157,62 0,01 157,64 0,02

2013 157,64 0,03 157,68 0,06

2014 157,68 0,08 157,81 0,19

2015 157,81 0,18 158,09 0,47

2016 158,09 0,34 158,63 1,01

2017 158,63 0,54 159,49 1,87

2018 159,49 0,77 160,72 3,10

2019 160,72 1 162,32 4,70

2020 162,32 1,21 164,29 6,67

2021 164,29 1,38 166,55 8,93

2022 166,55 1,45 168,97 11,35

2023 168,97 1,55 171,59 13,97

2024 171,59 1,60 174,33 16,71

2025 174,33 1,65 177,21 19,59

2452,94 88,64

Observăm că în cazul județului Hunedoara, investițiile nete colaterale absorbției de

fonduri europene ar urma să se majoreze de la an la an în următorii 14 ani, cu ritmuri din

cei in ce mai mari de la an la an (investițiile atrag alte investiții). Doar în urma

implementării proiectelor din fonduri europene (fără investițiile propriu zise are

reprezintă fonduri europene), nivelul investițiilor ar urma să crească în următorii 14 de

Pag

e49

ani cu 12,4% față de nivelul prezent, respectiv cu aproape 20 de milioane față de anul

2011 în anul 2025. Totalitatea investițiilor în perioada 2011-2025, în județul Hunedoara, ar

urma să ajungă la 2,45 miliarde EURO,, iar circa 90 de milioan de EURO reprezintă efectul

strict pentru impulsionarea altor investiții în urma absorbție fondurilor europene.

Pag

e50

Capitoul 4. PLANUL PROPUNERILOR DE DEZVOLTARE REGIONALĂ Măsuri pentru județul Hunedoara Comunităţile care îşi revin cel mai rapid după încetinirea creşterii sunt cele care se

specializează în anumite sectoare economice, dar care sunt destul de flexibile pentru a profita

de oportunităţi noi şi emergente pe piaţa mondială pe măsură ce acestea se dezvoltă.

Importanţa în creştere a tehnologiilor verzi şi a sectoarelor de sănătate şi de îngrijire a

persoanelor în vârstă dovedeşte importanţa acestora ca surse valoroase de creare de locuri de

muncă pe termen mediu, iar serviciile de instruire şi formare vor trebui să pregătească viitorii

lucrători pentru aceste sectoare. La fel de important va fi să nu se piardă din vedere lucrurile

valoroase din plan local şi avantajul local comparabil. Cheia va fi „specializarea flexibilă”.

Investiţiile în educaţie şi formare profesională reprezintă un mijloc bun de menţinere a legăturii

cu piaţa muncii pentru grupurile vulnerabile, concomitent cu o flexibilitate mai mare la schimbare

pe piaţa forţei de muncă în viitor. Focalizarea factorilor de decizie ale politicii regionale şi locale

asupra tineretului, de exemplu, prin extinderea schemelor de ucenicie, este, de asemenea,

deosebit de justificată. Ca şi în perioadele precedente de recesiune economică, categoriile deja

defavorizate de pe piaţa muncii – tinerii, cei cu un nivel scăzut de calificare, imigranţii,

minorităţile etnice şi cei aflaţi în locuri de muncă atipice sau temporare – sunt cele care susţin

greutatea pierderii locurilor de muncă. Pierderea locului de muncă poate avea un impact special

asupra tinerilor, deoarece perioadele lungi de şomaj la vârsta absolvirii învăţământului secundar

pot avea un efect grav asupra perspectivelor de angajare pe parcursul vieţii.

Rezerva de forţă de muncă locală este acum unul dintre bunurile cele mai importante ale unei

regiuni – din punct de vedere al ideilor, inovaţiilor, talentelor, aptitudinilor, specializărilor, culturii,

metodelor şi modului de abordare a muncii.

Perspectivele economico-financiare și cele legate de ocuparea forței de muncă sunt mai

degrabă negative și nu par să se revigoreze, chiar dacă unii indici par sa fie pozitivi (exemplu,

scăderea ratei șomajului, chiar și în județul Hunedoara.

Pag

e51

Ranforsarea limitată a produsului intern brut în 2013 nu asigura în fond platforma suficientă

pentru a stimula ocuparea (creșterea reală a ocupării – reducerea ratei șomajului fiind, așa cum

se știe, o consecință a modului de calcul și a ieșirii din evidențele Serviciului Public de Ocupare

a șomerilor la finalul perioadei indemnizate). Revenirea la o evoluție pozitivă pe piața muncii nu

este previzibilă și estimarea în ceea ce privește rata ocupării forței de muncă continuă să fie

negativă.

Șomajul de lungă durată tinde să fie deja o problemă ce va fi cu greu depășită. Majoritatea celor

care sunt șomeri de lungă durată sunt tineri (de multe ori fără experiență profesională sau cu

experiență fragmentată la angajamente temporare, sezoniere etc.), femei și persoane în vârstă

(o persoană care se află în jurul a 50 de ani este în cvasi-imposibilitatea de a-și găsi un loc de

muncă). La acestea se adaugă persoanele cu un nivel de instruire scăzut, șansele de a rămâne

șomer pentru o persoană cu un nivel slab de instruire fiind mai mari de patru ori decât pentru

cele care dețin calificări. Probabilitatea ca șomerii, atât cei de scurtă durată, cât și cei de lungă

durată, să găsească un loc de muncă s-a redus oricum, progresiv în ultimii ani. În special

situația tinerilor pe piața muncii reclamă intervenții de urgență de ordin economic și social.

Practic rata șomajului în rândul tinerilor crește,iar rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse

între 20 și 34 de ani, care au absolvit cel puțin un ciclu de învățământ liceal scade (deși este

ceva mai mare decât media), toate acestea ilustrând dificultățile tranziției de la școală la viață

activă profesional.

Perspectivele de angajare pentru persoanele părăsesc școala timpuriu sunt printre cele mai

îngrijorătoare. Dintre toți tinerii, cei care părăsesc timpuriu școala reprezintă, probabil,

subgrupul cel mai vulnerabil. În România, ca și in județul Hunedoara (puse în discuție în acest

document), acest fenomen, abandonul scolar, se intensifică din cauze multiple (părinți plecați la

muncă în străinătate, lipsa interesului și a mijloacelor materiale pentru părinții prezenți, lipsa

unor căi și a unor mijloace de transport adecvate, măsuri administrative de natură să împiedice

accesul la școală – închiderea unor școli, lipsa cadrelor didactice etc.). Acest fenomen continuă

să apară cel mai des în rândul tinerilor care provin din medii defavorizate, al migranților, al

minorităților etnice precum romii și în rândul băieților. Proporția tinerilor neocupați profesional și

care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională continuă

înregistrează o evoluție vizibilă.

Intervenții necesare – provocări ale pieței muncii:

Evoluțiile recente de pe piața muncii sunt cauzate parțial de o mișcare ciclică, dar sunt în

special urmărea crizei economice profunde și a dificultăților structurale și instituționale de pe

piața muncii, care perturbă activitatea economică și buna funcționare a mediului social. Din

acest punct de vedere intervenția pe care încercăm să o propunem în cadrul acestui document

vine să contribuie la dinamizarea unor activități economice și pe cale de consecință sunt create

Pag

e52

premisele nu numai creării (pe termen scurt) a unor locuri de muncă de care este nevoie în

județele puse în discuție, dar creează posibilitatea unei dezvoltări durabile pe termen mediu și

lung prin abordarea unor domenii în care efortul investițional se poate multiplica atât pe

orizontală, cât și pe verticală.

Crearea netă de locuri de muncă (creșterea ocupării forței de muncă) a scăzut în mod constant

însă în ultimii trei ani (practic începând de la mijlocul anului 2011 s-au înregistrat din nou valori

negative în materie de creștere a ocupării forței de muncă în România și în întreaga Europă).

Această situație este rezultanta unei tendințe descrescătoare (reintegrare profesională - șomeri

/ persoane neocupate care au găsit un loc de muncă) și al tendinței în creștere de pierdere a

locului de muncă). Această stare de lucruri reclamă adoptarea imediată a unor politici menite să

stimuleze cererea de forță de muncă și un model economic de creștere care să genereze locuri

de muncă. Tocmai pe acest deziderat trebuie acordată atenție programelor de creare a locurilor

de muncă, finanțate prin fondurile structurale și fondurile de coeziune. Trebuie făcute toate

diligențele, astfel încât proiectele astfel susținute să devină realitate și să apară rezultate nete în

ceea ce privește crearea brută de locuri de muncă, cât și în ceea ce privește întreprinderile nou-

înființate ce pot beneficia de sprijin investițional.

Potențialul de creare de locuri de muncă în anumite sectoare-cheie ar putea fi valorificat mai

bine dacă s-ar rezolva problema lipsei de personal calificat. Servicii medicale specializate,

industrie ecologica și servicii de profil, transport, dezvoltarea turistică a unor zone cu cert

potențial, agricultura sunt tot atâtea domenii în care atât în judetul Hunedoara, cât si în alte

județe, se pot derula proiecte de natură să îmbunătățească dinamica pieței muncii, a ocupării și

incluziunii sociale.

La momentul actual însă, tendința de segmentare a pieței muncii continuă să se accentueze,

contractele temporare și cele cu fracțiune de normă fiind în creștere acesta fiind un fenomen

care s-a instalat solid începând cu 2008. Aici trebuie remarcat că în condițiile unei legislații mai

stricte în domeniul protejării locurilor de muncă probabilitatea de a fi angajat cu un contract de

muncă permanent este mai mică. Deși numărul contractelor de muncă (pe anumite perioade a

crescut), de facto avem de-a face cu mai multe contracte pentru unul și același angajat,

contracte temporare, cu fracțiune de normă. De foarte multe ori tinerii sunt suprareprezentați în

locurile de muncă temporare – mai ales în comerț, servicii etc. – situația lor înrăutățindu-se în

timp pe acest palier. Sunt situații în care, petru tineri, locurile de muncă temporare pot constitui

o treaptă necesară către un loc de muncă permanent, însă acest lucru se petrece doar rareori,

rata de trecere de la un contract de muncă temporar la unul permanent fiind de fapt deosebit de

scazută. În fond locurile de muncă cu fracțiune de normă reprezintă o cotă semnificativă a

creșterii numărului de locuri de muncă în timpul crizei. În timp ce numărul total al locurilor de

muncă s-a redus între 2006 și 2011, numărul lucrătorilor cu normă întreagă a scăzut de

Pag

e53

asemenea, un indicator clar fiind și numărul întreprinderilor care și-au încetat activitatea în

intervalul menționat (2006 – 2011), 8814 întreprinderi în Hunedoara.

În ce privește procesul de corelare a cererii și a ofertei de forță de muncă se constată o

deteriorare care continuă evoluția negativă din ultimii ani. Curba Beveridge este cea mai

ilustrativă din acest punct de vedere. Ea analizeaza relația dintre șomaj și locurile de muncă

vacante. Dacă această curbă se înclină spre stanga este semn ca șomerii sunt compatibili cu

locurile de muncă vacante, în timp ce o curbă orientată spre dreaptă indică lipsuri severe și un

șomaj de echilibru înalt. Cu cât această orientare este mai pronunțată (spre dreapta sau spre

stânga), cu atât dinamica respectivă (corelare / necorelare) este mai pronunțată. Astfel o

înclinare mică va indica o creștere (dreapta) sau o scădere (stânga) a ratei șomajului de

echilibru, în acest caz mișcarea fiind generată de factori structurali și indicând mai degrabă o

evoluție pozitivă a economiei. Recesiunea, însă, este asociată cu un șomaj real ridicat și puține

locuri de muncă vacante (rată de ocupare mică), corespunzătoare punctelor de pe curbă situate

mult spre dreapta-jos. Curba Beveridge astăzi, reflectând raportul dintre rata șomajului și

locurile de muncă vacante, continuă să se încline spre dreapta.

Practic, după o perioadă 2004 – 2008 în care punctele ocupate de curba Beveridge ocupau

sectorul stâng, începând cu 2009 apare indicația unei înrăutățiri a compatibilității șomerilor cu

locurile de muncă vacante. Defalcat pe industrii, se înregistrează o scădere clară (pronunțat

spre dreapta) a unor sectoare (construcții, turism), dar în cazul unor servicii specializate, cât și

în cazul anumitor industrii.

Șomajul structural persistent riscă să devină un fenomen cronic. Deplasarea spre exterior-

dreapta înregistrată de curba Beveridge poate fi compensată prin intermediul unor politici active

de ocupare, a recalificării și formării profesionale continue și a modificării dinamicii salariale.

Situația indică, de asemenea, că sunt probleme structurale profunde care pot majora nivelul

șomajului structural în mod permanent.

Aici mai trebuie marcat și faptul că prestațiile sociale sunt în scădere, cheltuielile, calculate pe

șomer, privind politicile active în domeniul pieței forței de muncă, reducându-se treptat. Politicile

active de ocupare a forței de muncă au un efect pozitiv asupra ratelor de ocupare, în special

pentru grupuri defavorizate,femei,persoanele slab calificate, grupuri etnice cu risc de

marginalizare sociala etc.

Măsuri necesare:

În conformitate cu obiectivele principale ale UE, formulate în orientările privind ocuparea forței

de muncă sunt necesare o serie de măsuri de mobilizare a forței de muncă în favoarea creșterii

ocupării.

Pag

e54

Este necesar ca politicile active în domeniul pieței forței de muncă și serviciile publice de

ocupare a forței de muncă să fie ranforsate: servicii în folosul comunității utilizate drept măsuri

de activare, lărgirea grupurilor țintă care pot beneficia de diferite măsuri active de ocupare,

consolidarea și uniformizarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă (formarea

angajaților în cadrul serviciilor publice de profil, elaborarea de modele de servicii orientate către

client, pachete de servicii în favoarea microîntreprinderilor și a IMM-urilor, extinderea funcțiilor și

serviciilor electronice aferente serviciilor de ocupare a forței de muncă, transformarea

programelor de muncă în folosul comunității, încurajarea lucrătorilor cu fracțiune de normă să își

găsească un loc de muncă cu normă întreagă, programe dedicate tinerilor, șomerilor în vârstă,

grupurilor cu risc de excluziune socială, femei, subvenții salariale pentru șomeri, programe de

stagii în întreprinderi, programe de ucenicie, programe de voluntariat, parteneriate cu parteneri

sociali, programe de investiții, utilizarea fondurilor de coeziune pentru dezvoltare economico-

socială, reformare a legislației în domeniul protejării locurilor de muncă – reformare ce trebuie

balansată cu programe de protejare a persoanelor vulnerabile, asigurarea și facilitatea accesul

la serviciile de sprijinire a integrarii pe piata muncii etc).

Sistemul de formare inițială / continuă și forța de muncă:

Bunul mers al pieței forței de muncă este direct legat de corelarea ofertelor de educaţie /

formarea profesională iniţială / formare profesională continuă și dinamică și cerințele pieței

muncii. În măsura în care există proiecte dedicate unei anumite zone este, deci, necesar să fie

estimat necesarul de resurse umane ce urmează a fi utilizate, luând în calcul atât forța de

muncă existentă disponibilă imediat sau disponibilă implicând procese de formare profesională

inițială / continuă și / sau consiliere / reorientare profesională.

În ultima perioadă, mai ales în ultima decadă, ruptura deja binecunoscută între sistemul

educațional (de stat și privat) și piața muncii (cerințe și standarde) s-a adâncit. Forța de muncă

calificată (mai ales cea tânară) devine din ce în ce mai puțin disponibilă, cauza fiind, așa cum

am spus mai înainte, incoerentă între formarea profesională și cerințele pieței muncii și includ

aici atât incoerență nominală (lipsă specialităților realmente căutate / necesare în piața muncii),

dar și o incoerență efectivă, adică o lipsă de adaptare a conținuturilor chiar și acolo unde

teoretic se face formare pe teme și ocupații utile pieței muncii la un moment dat, într-un spațiu

definit.

Această concluzie, legată de ruptura între sistemul de formare (inițială, continuă etc.) și piața

muncii, se regăsește și printre concluziile „Biroului pentru observarea pieţei muncii și a calităţii

locurilor de muncă”, proiect realizat de Blocul Naţional Sindical. Astfel, având în vedere

schimbările intervenite în mediul economic și social, devine inevitabilă proiecția regândirii

politicilor din domeniul educației (inițiale și continue), astfel încât să existe o corelaţie intre

Pag

e55

cerinţele impuse de evoluţia pieţei muncii si tipurile de calificare furnizate de sistemul de

invăţământ. Aceeasi concluzie devine inevitabila si ce priveste sistemul de formare profesională

continuă, mai ales în ce privește conținuturile practice ale formării (în termeni de timp alocat,

calitatea formării practice și evaluarea de parcurs și finală).

Educația, formarea, adaptarea și (re)orientarea forței de muncă, ținând cont de evoluțiile din

ultimii ani în piața muncii, trebuie adaptate cerințelor pieței muncii și proiectelor de dezvoltare

locală / regională sau națională (în fond un efort de gestiune previzională a locurilor de muncă și

competențelor alocate).

În orice caz, rata șomajului în rândul tinerilor indică în mod clar o discontinuitate între educație /

instruire și piața muncii. Această problemă reclamă măsuri care să asigure adaptarea ofertei de

educaţie si instruire la nevoile pieţei muncii, imbunătăţirea planificării strategice a ofertelor din

invăţământul profesional si tehnic, furnizarea de servicii de orientare profesională si asigurarea

unor competente cheie care sa poate fi dezvoltate pe parcursul profesional al indivizilor.

Unul dintre factorii care limitează gradul de cunoaștere a realității curente din educație / formare

și din piața muncii și implicit limitează corelarea sistemului de ducție / formare cu cerințele din

piața muncii este tocmai lipsa datelor specifice și studiilor dedicate acestui fenomen. În ambele

situații informațiile sunt insuficiente și / sau neactualizate, ceea ce impactează în mod negativ

nevoile pe termen lung ale pieţei muncii.

De aceea abordarea - în ce privește construcția acestui instrument inovativ destinată stimulării

ocupării și incluziunii sociale în județul Hunedoara - este abordarea planificării și dimensionării

unor activității economice de interes local (cu prelungire zonală sau chiar națională). În baza

acestor proiecte de dezvoltare, prin metoda regresiei, se vor realiza estimări în ce privește

resursele umane necesare și estimarea acțiunilor suport destinată adaptării resurselor umane

existente la nevoile proiectelor de dezvoltare stabilite (formare, reorientare profesională) sau

atragerea unor resurse umane calificate.

A.PACHET DE MĂSURI ACTIVE PENTRU

CREȘTEREA OCUPĂRII:

MĂSURI PREVENTIVE:

Măsuri de prevenire a abandonului şcolar:

Proiectarea şi desfăşurarea de acţiuni de informare şi de identificare a

familiilor / elevilor cu risc de abandon şcolar;

Pag

e56

Stimularea celor aflaţi în situaţii sociale grele să participe la cursuri /

organizarea unor programe de sprijin a familiilor în cauza şi a unor

programe "scoala - după - scoală";

Urmărirea şi sprijinirea cazurilor cu risc de abandon şcolar / stimularea

revenirii în şcoală a celor care au abandonat.

Măsuri de sprijin pentru tranziția de la școală la locul de muncă –

conştientizarea şi stimularea angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practică

pentru elevi şi studenți:

Întâlniri tripartite administraţie locală, unităţi de învăţământ – inspectorat

şcolar și angajatori;

Stabilirea unor direcţii de acţiune şi a unor priorităţi în ceea ce priveşte

organizarea stagiilor de practică în întreprinderi;

Luarea de măsuri care să asigurarea coerenţei între programele de studii

(în primul rând şcoli profesionale şi licee tehnologice) şi ocupaţiile căutate

în piaţa muncii.

MĂSURI DE ADAPTARE / DEZVOLTARE RESURSE UMANE:

Sprijin acordat furnizorilor de formare profesională / proiectelor pentru formarea

căutătorilor de loc de muncă referitor la programele de formare profesională

continuă (în primul rând cele gratuite):

Organizarea unor sesiuni ciclice între promotorii de proiecte cu

componentă de formare profesională / consiliere, organisme publice cu

rol în ocuparea foartei muncă şi administraţie locală;

Constituirea unor baze de date cu toate programele de formare

profesională continuă (web-based);

Promovarea în presa locală a avenimentelor însoţită de informaţii precise

legate de programele aflate în derulare şi în pregătire.

Campanie de informare şi stimulare comportametului angajatorilor în ce priveşte

formarea la locul de muncă:

Întâlniri tripartite administraţie locală, organisme publice cu atrinutiuni de

ocupare şi angajatori cu scopul de conştientiza şi sensibiliza angajatorii în

ce priveşte permeabilitatea la formarea la locul de muncă.

MĂSURI DE REINTEGRARE:

Pag

e57

Măsuri pentru a elimina barierele practice și logistice:

Asigurarea unor trasee de mijloace de transport în comun care să

acopere necesităţile de transport pentru navetişti;

Stimularea transportatorilor pentru a acoperi aceste traseee şi pentru a

asigura orare în concordanță cu programele de lucru şi mijloace de

transport în volume suficient dimensionate.

Măsuri pentru integrarea persoanelor cu risc mare de excluziune socială, inclusiv

persoane cu dezabilități:

Promovarea ocupării persoanelor în cauză / Derularea unor acţiuni de

informare şi consiliere pentru categoriile de persoane defavorizate aflate

în căutarea unui loc de muncă;

Directă implicare a angajatorilor în elaborarea strategiilor de incluziune şi

reabilitare profesionalã a persoanelor cu dizabilităţi şi cu risc mare de

exclusiune socială (inclusive prin identificarea unor noi modalităţi de co-

interesare a angajatorilor)

Realizarea unui program coerent care să asigure consensul diverselor

politici şi practici versus mentalităţi cu privire la subiect;

Dezvoltarea unei baze de date care să cuprindă pe de o parte informaţii

despre persoanele cu risc mare de exclusiune socială / dizabilităţi sip e

de altă parte informaţii cu privire la potenţialii angajatori care ar fi

interesaţi sã angajeze aceste persoane (web-based).

Consiliere şi informare profesională în structură multi-parteneriala:

Dezvoltarea, promovarea şi acordarea de servicii de consiliere

profesională în sistem multi-partenerial către şomeri şi persoane

neocupate;

Constituirea unor centre de consiliere în sistem multi-partenerial: Serviciul

Public de Ocupare, consilieri de carieră, furnizori formare profesională

continuă, parteneri sociali;

Acordarea de servicii de consiliere în sistem multi-partenerial.

Antene de informare şi ocupare la nivel local, în special în mediul rural /

Crearea unor structuride tip Vectori de informare la nivel local (animatori):

Susţinerea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin acţiuni

de informare dedicate;

Dezvoltarea unor celule de informare şi consiliere la nivel local;

Desfăşurarea unor activităţi de mediere a muncii;

Pag

e58

Crearea unor sisteme de tip „self-info-serv" (website / aplicaţii

informatice);

Promovarea bune practici şi poveşti de success;

Informare pentru drepturile şi obligaţiile de muncă, respectiv contractual

de muncă.

MĂSURI PENTRU SPRIJINIREA LIBEREI INIŢIATIVE:

Susţinerea deschiderii de activităţi pe cont de cont propriu şi reţele de sprijin

antreprenorial la nivel judeţean:

Dezvoltarea unor centre de profil la nivel local sau regional compuse din

antreprenori şi reprezentanţi ai Serviciului Public de Ocupare şi parteneri

sociali;

Susţinerea antreprenorilor debutanţi şi a activităţilor independente şi

dezvoltarea unor centre de informare, sprijin şi parteneriat în proiectele

antreprenoriale;

Suport la constituire şi acces la consultanţă ante şi post constituire;

Crearea unor centre dee servicii integrate adresate întreprinzătorilor

(inclusiv tineri) pentru servicii (gestiune resurse umane, contabilitate,

marketing);

Desfăşurarea unor activivtati de tutorat antreprenorial în primul an de

activitate ;

Promovarea parteneriatelor şi a schimburilor de informative.

Comitete de agrement pentru proiecte antreprenoriale / tutorat pentru

antreprenori:

Dezvoltarea unor organisme tripartite de asistenţă pentru proiectele

antreprenoriale;

Dezvoltarea unor comitete de agreement la nivel judeţean compuse din

reprezentaţi ai Serviciului Public de Ocupare, Agenţiei pentru

Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi

Mijlocii, Patronate, parteneri sociali, finanţatori;

Desfăşurarea unor activităţi de agrement ale proiectelor de antreprenoriat

şi suport tehnic la debutul activităţi;

Desfăşurarea unor activități de tutoriat antreprenorial în primul an de

activitate.

Pag

e59

MODEL DE INSTRUMENT PENTRU PROMOVAREA OCUPĂRII:

Societate de transfer şi de calificare - Mod de acţiune: Angajaţii părăsesc societatea şi încheie un

contract de muncă cu societate de transfer și calificare. În perioada stipulată în contract consilierii îi susţin

activ pe cei afectaţi de disponibilizare în căutarea unui nou loc de muncă, se ocupă de medierea

cursurilor de perfecţionare şi de stabilirea unor contacte cu potenţialii angajatori.

Costuri: Plata salariilor pentru cei afectaţi de disponibilizare se face preponderent din fonduri puse la

dispoziţie de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin aşa-numitul şomaj tehnic de transfer. Restul

contribuţiei la salarii, sporurile convenite, costurile de calificare şi serviciile de consiliere şi mediere ale

firmei weitblick se vor plăti de societatea care disponibilizează angajaţii.

Serviciile oferite de compania de transfer:

Consiliere şi informare – se oferă consultanţă sindicatului şi conducerii companiei înainte de

începerea proiectului de transfer în ceea ce priveşte alegerea şi conceperea unor instrumente de transfer

adecvate.

... se oferă asistenţă la elaborarea şi realizarea unor Planuri Sociale de Transfer care să promoveze

medierea.

... sunt informați şi consiliați pe toţi cei afectaţi privind avantajele şi dezavantajele instrumentelor de

transfer.

... se ține legătura cu AOFM şi se caută surse de finanţare.

Coaching şi mediere: Experţii companiei de transfer consiliază individual angajaţii care riscă să

devină şomeri şi îi ajută să-şi găsească rapid un loc de muncă. Se stabilește concordanţa între cererile

societăţii şi potenţialul angajaţilor.

... se analizează punctele forte ale fiecărui angajat şi se stabilesc împreună cu aceştia un plan de carieră.

... se organizează seminarii intensive de redactare a cv-urilor, a scrisorilor de intenţie, căutare a unui loc

de muncă şi pregătirea fiecărei persoane în parte pentru interviu.

... sunt consiliați şi susţinuți foştii angajaţi la începerea unei afaceri proprii.

... se căută sistematic locuri de muncă pe piaţa de muncă regională şi supraregională.

... se identifică locui de muncă durabile şi îi susţinem la începerea noii activităţi.

Calificare şi formare continuă: Planificarea măsurilor de formare se face în strânsă legătură cu

conducerea companiei, sindicatului, a AJOFM şi angajaţii.

... se dezvoltă şi se organizează oferte de calificare adecvate în baza planului de carieră împreună cu

instituţii de învăţământ la faţa locului.

... se organizează sesiuni de practică şi perioade probă.

... se oferă schimburi de experienţă şi seminarii pe teme relevante privind piaţa muncii.

Raportare şi comunicare: Transparenţă, calitate şi comunicarea sunt extrem de importante în

fiecare fază de derulare a proiectului.

......se formează reţele şi se stabilesc contacte între parteneri

... se organizează în mod regulat şedinţe consultative

…se realizează informări şi raportări asupra activităţilor de consiliere, mediere şi calificare.

Pag

e60

CARE SUNT AVANTAJELE PENTRU FIECARE DINTRE PARTICIPANŢI?

Avantaje pentru angajaţii afectaţi de disponibilizare

Evitarea şomajului,

Sprijin profesional în perioade de criză şi reorientare profesională,

Mai mult timp şi asigurare financiară pe perioada căutării unui loc de muncă,

Angajaţii afectaţi de disponibilizare pot încerca mai multe locuri de muncă cu posibilitatea de

reîntoarcere în programul societăţii de transfer şi calificare,

Se păstrează dreptul de solicitare a ajutorului de şomaj la AJOFM.

Avantaje pentru angajatori:

Implementarea măsurilor de restructurare cu asumarea responsabilităţii sociale,

Promovarea unei imagini pozitive în interior şi exterior,

Costuri rezonabile şi calculabile ale restructurării,

Asigurarea societăţii în perioade de restructurare.

Avantaje pentru sindicat şi pentru angajaţii rămaşi în companie:

Soluţionare amiabilă în cazul unor restructurări necesare,

Responsabilitate pentru noile perspective profesionale ale colegilor afectaţi de disponibilizare,

Participare la realizarea şi asistenţă în proiectul de transfer,

Abordarea responsabilă a situaţiei angajaţilor rămaşi în companie,

Influenţă pozitivă asupra atmosferei din companie.

Societatea de transfer poate prezenta avantaje şi în cazul intrării în insolvenţă şi poate servi la păstrarea

celor mai multe locuri de muncă – dacă prin această metodă cresc şansele găsirii unui investitor.

Anticiparea viitoarelor zone de creştere economică ar trebui să fie un factor cheie pentru

ocuparea forţei de muncă locale şi a strategiilor de calificare. Recesiunea a lovit toate

sectoarele economiei şi puţine sectoare au fost exceptate de la pierderea de locuri de muncă. În

acelaşi timp, există sectoare ale economiei, care, fără îndoială, vor înregistra creşteri în

următorii ani, şi pentru care comunităţile ar fi bine să pregătească deja forţa de muncă.

Găsirea de noi oportunităţi este un proces continuu, iar promovarea unei culturi antreprenoriale

locale, cu sprijin solid pentru firmele noi şi emergente a demonstrat că ajută procesul de

creştere şi relansare. Realizarea unei baze de cunoaştere la nivel local şi colectarea în mod

regulat de informaţii privind piaţa muncii, poate juca un rol crucial în identificarea sectoarelor

emergente de ocupare a forţei de muncă şi a nevoilor de formare.

Este important pentru comunităţile de investiţii să se concentreze pe zonele în care vor avea un

avantaj comparativ.

Pag

e61

B. PROPUNERI DE MĂSURI PENTRU

DEZVOLTARE LOCALĂ:

4.1. DOMENIUL MEDICAL

Prezentarea propunerii si a componentelor investitiei

În ultimul timp este din ce în ce mai des pusă în discuție viabilitatea sistemului public de

asistență medicală din România. Efectele politicilor medicale greșite (închideri de spitale,

concedieri de personal, lipsa unei viziuni proiective în domeniu, etc), dar fără efecte imediate,

au început să scoată în evidență disfuncții majore dar și incapacitatea autorităților statului de a

le gestiona și ameliora pe termen scurt.

În acest context exista cel puțin două categorii sociale sever afectate: pacienții și personalul ce

activează în unitătile medicale. Dacă angajații din spitale sau alte centre medicale de stat s-au

orientat uneori către alte piețe din Europa, lăsând pe alocuri un deficit important de personal în

sectorul medical public din România, pacienții au rămas în mare parte aici generând o cerere de

servicii medicale din ce în ce mai greu de satisfăcut. Nu este deci o noutate faptul, ca din ce în

ce mai multe inițiative de profil vor trebui dezvoltate în încercarea de a acoperi cererea de

servicii existentă.

Chiar dacă încă mai există și în sistemul public câteva centre medicale de referință, în mare

parte și centre universitare, și care sunt din toate punctele de vedere la un standard medical

corect, ele nu sunt suficiente și nu pot și nici nu vor putea face față unei pacienturi în creștere. E

interesant de amintit faptul că după Rusia, România se află deja la această oră pe locul 2 în

Europa în ceea ce privește exportul de pacienți, printre tarile cele mai căutate ca destinație

de tratament numărându-se Austria, Germania și Franța.

În România, în anul 2011, încă mai existau pe hârtie aproape 400 unități sanitare cu paturi,

adică cu capacitatea teoretică de a trata diverși pacienți în regim staționar de internare. Realități

precum starea proastă a imobilelor, aflate de multe ori într-un stadiu avansat de degradare,

infrastructura medicală depășită moral și tehnic sau pe alocuri chiar inexistentă coroborate cu

lipsa capacității de finanțare a proceselor de modernizare, sanare, reabilitare a condus însă la

decizia guvernamentală de a închide sau restructura pe termen scurt (2-3 ani) 182 dintre cele

400 unități existente. Acest fapt va lasa, progresiv dar în scurt timp, România cu un numar

Pag

e62

de aproximativ 250 unități spitalicești active, adică 1 la fiecare 85.000-90.000 locuitori,

statistică ce ne va plasa printre ultimele locuri în Europa (Austria 1 spital/60.000 locuitori

– total 133 spitale / Germania 1 spital/38.500 locuitori – total 2.100 spitale). Pentru a întări

ideea ofertei nesatisfacătoare de servicii medicale continuăm comparația cu Austria și mai

amintim că în Austria fiecare 1.000 de locuitori sunt deserviți de 4,6 medici în timp ce în

România, același număr de 1.000 de locuitori este deservit de 2,2 medici.

În contextul unui trend tot mai pronunțat de îmbătrânire generală a populației și a dorinței

acesteia de creștere a calității vieții, precum și lipsa unor centre de recuperare medicală,

geriatrie, îngrijiri paliative, centre de dezintoxicare, sanatorii etc, care să se ridice la așteptările

actuale ale pacienturii din România, e evidentă necesitatea de a crea și pune la dispoziție la

un standard ridicat, o infrastructură medicală, completă și integrată care ă permită parcurgerea

etapelor medicale relevante în câteva domenii importante ale medicinei, toate sever deficitare la

noi în țară.

Componentele propuse:

DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.paturi: 320 Nr.Paturi: 180 Nr.paturi: 150 Nr.paturi: 144 Nr.paturi: 180

din care

saloane paturi saloane paturi saloane paturi saloane paturi saloane paturi

SALON 1 PAT (single) 50 50 30 30 6 6 48 48 60 60

SALON 2 PATURI (double) 120 240 75 150 24 48 48 96 60 120

SALON 3 PATURI (triple) 10 30 0 0 0 0 0 0 0 0

SALON 4 PATURI 0 0 0 0 24 96 0 0 0 0

PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali 38 53 57

Angajati administrativi 24 27 64

Doctori 26,78 16,89

Asistente, incl. infirmiere 59,81 45,15

F-K-M-G 50,14 12,00

Tehn.asist.med. 13,70 6,23

Administratie 23,19 19,63

Altii 72,42 50,57

TOTAL PERSONAL FTE 246 150 62 80 121

DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 17.173 8.600 4.260 6.980 9.800

Suprafata parcare (mp) 4.800 3.200 1.280 2.000 4.000

Curte interioara (mp) 800 800 300 500 5.000

Gradina + Parc amenajat (mp) 15.000 10.000 3.000 15.000 25.000

Total suprafata teren necesara (mp) 24.035 16.457 6.000 19.827 37.267

Cost brut (*) proiect (f.TVA) 17.274.750 7.924.000 3.804.500 6.127.000 8.075.000

(*) Nu include:

proiectare, management proiect/implementare, f inantare (f inaco), taxe, autorizatii, studii, consultanta, marketing, cost teren, utilitati exterioare, training personal, w orking capital

valori fara TVA

Cladire tricorp P+4 Cladire tricorp P+3r dep.sol.arh dep.sol.arh dep.sol.arh

Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu C.DEZ.

Pag

e63

Total capacitate paturi 974

Total personal nou angajat 660

Valoare Euro f.Tva (*) 43.205.250

Componentele pot fi tratate și dezvoltate individual (autonom) sau integrat, ca parte ditr-un

campus medical. Investiția poate fi gestionată simultan sau în faze. Suprafețele pot fi extrase

din tabelul de mai sus. Toate saloanele vor fi amenajate și dotate la un standard spitalicesc-

hotelier de 4 stele și vor asigura o capacitate de spitalizare totală de 974 de paturi (pentru

internări contiunue și internari de zi).

Spectrul medical se focusează pe:

1. Recuperare și reabilitare medicală - (în specialitățile: orto-traumă, neurologie, cardiologie, reumatologie, pneumologie, oncologie etc) atât după intervenții chirugicale cât și după accidente cauzate de vârstă, condiționarea biologică, activități sportive, lucrative, etc.

2. Profilaxia afecțiunilor asociate vârstei și stresului - prin dezvoltarea și aplicarea de metode și terapii de preventie/tratare a îmbolnăvirii sau îmbătrânirii precoce/accelerate.

3. Servicii de paliație - îngrijirea activă și totală a pacienților a căror boală nu mai

răspunde la tratament curativ. Controlul durerii și al altor simptome, problemele psihologice, sociale și spirituale au importanță majoră. Scopul îngrijirii paliative este asigurarea unei cât mai bune calități a vieții pentru bolnavi și pentru familiiile acestora.

4. Sanatoriu - îngrijire activă pentru anemii, imunologie, tulburări comportamentale, boli

degenerative și neuro-degenerative, Alzheimer, afecțiuni cronice ale sistemului respirator.

5. Centru medical de dezintoxicare îngrijire, tratament și reabilitare asistată, de

specialitate, pentru cazuri de abuzuri și dependente de substanțe psihoactive, tabac, alcool, farmaceutice.

Adresabilitatea componentelor propuse este foarte largă și se va concentra cu precădere pe

pacientură matură (35+) și/sau îmbătrânită (65+) din România ți nu numai.

Nu trebuie neglijate nici implicațiile sociale ale investiției, care presupun în primul rând

capacitatea de a oferi servicii unor pacienți care în prezent nu reușesc să le acceseze deoarece

reprezintă “un excedent de cerere” cât și posibilitatea de a oferi locuri de muncă, în zonele

vizate, personalului medical și care momentan părăsește sectorul medical public. Demersul va

crea prin această investiție până la 650 de locuri de muncă directe, acest număr reprezentând

Pag

e64

personalul medical, medical auxiliar și administrativ din faza operațională, la care se adaugă

alte dezvoltări și locuri de muncă indirecte, la orizontală.

La baza deciziei de a propune această soluție a stat dorința de a veni în orice moment în

întâmpinarea pacienților și a nevoilor reale pe care aceștia le au, totodată creând locuri de

muncă într-un număr semnificativ și valoarea economică adăugată incontestabilă.

Prezenta propunere are potențialul de a obține finanțare nerambursabilă din fonduri

europene, în cuantum de 80%-90%.

Investiția este recomandabil să fie realizată integral de către domeniul public dar cu

management privat profesionist, posibil și extern. Există opțiunea ca pe termen mediu sau lung,

proiectul să se transforme, prin diluarea acționariatului de stat, dintr-unul integral public, într-

unul parțial privat sau integral privat.

Obiectivele: Scopul principal al realizării și operarii unor clinici-spital, în regim de sine stătător sau ca parte

dintr-un campus integrat, constă în crearea directă și indirectă de locuri de muncă,

îmbunătățirea actului medical din România, a stării de sănătate și a calității vieții pacienților, dar

mai ales în combaterea cauzelor și efectelor, la nivel de individ și la nivel de societate,

provocate atât de îmbătrânirea pacienților cât și de diverse traume, patologii sau dependențe.

Promovarea unor servicii medicale, în special în domeniul recuperării medicale,

geriatriei, îngrijirilor paliative, tratament de tip sanatoriu sau dezintoxicare la cel mai

ridicat standard uman, tehnic și adminsitrativ posibil și îmbunătățirea protecției împotriva

amenințărilor la adresa sanatății, creându-se totodată un număr semnificativ de locuri de

muncă directe și indirecte, cu efect potențiator de dezvoltare pe termen mediu și lung.

Scăderea ratei mortalității în rândul pacienturii și promovarea programelor de prevenție

și educație sanitară, în conformitate cu trendul european în domeniu;

Punerea la dispoziție a unei infrastructuri medicale, complete și integrate pentru fiecare

entitate în parte, care să permită parcurgerea etapelor medicale relevante în domeniile

amintite: educație sanitară, prevenție și profilaxie, diagnosticare, tratare/îngrijire,

reabilitare, consiliere și reintegrare;

Facilitarea reintegrării pacienților în ciclul productiv al muncii și în viața socială prin

tratarea corectă și recuperarea eficientă;

Îmbunătățirea performanțelor medicale în domeniul recuperării medicale, geriatriei,

îngrijirilor paliative, tratament de tip sanatoriu sau dezintoxicare din România;

Contribuirea la afilierea sistemului medical românesc (infrastructură, abordare și servicii)

la standardele EU în domeniu;

Pag

e65

Degrevarea acelor componente din sistemul actual de sănătate care sunt depășite moral

și tehnic, prin preluarea în schemele de monitorizare, diagnosticare și tratament a unei

părți a pacienturii;

Reducerea turismului medical dinspre Romania înspre Europa Occidentală prin

preluarea unei părți a pacienturii care poate să beneficieze în cadrul propus de condiții

de asistență medicală identice și eliminarea disparităților calitative în domeniu între

România și statele dezvoltate ale Europei;

Îndeplinirea unei responsabilități publice prin oferirea unui act medical eficient și atât de

necesar pacienturii suferinde;

Atragerea de turiști medicali straini;

Asigurarea unui maxim de îngrijire a pacienților prin oferirea de condiții care să respecte

toate normele și standardele europene în domeniu;

Tratarea permanentă a pacienților cu respect, demnitate, compasiune și corectitudine;

Realizarea compatibilității cu sistemele de sănătate din celelalte țări membre ale UE prin

adoptarea de standarde pentru produse și tehnologii medicale, formarea profesională și

crearea unor rețele de informare; introducerea și utilizarea conceptelor de medicină

bazată pe dovezi și evaluare a tehnologiilor medicale;

Standardizarea măsurilor de siguranță a pacienților și introducerea unor practici

medicale unitare bazate pe ghiduri și protocoale clinice;

Creșterea competențelor profesionale ale personalului medical.

Sistemul de sănătate actual al statului se dovedește insuficient pentru a face față cerințelor

societății moderne datorită infrastructurii precare, gestiunii defectuoase și insuficienței cronice a

investițiilor, pe fondul unor probleme socio-economice, de mediu, de nutriție și de stres

persistente.

Explicțiile lipsite de viziune ale unor persoane de decizie, aflate în funcție la nivel de aparat

central, potrivit cărora noi investitiții în domeniul medical nu pot fi susținute, nu doar că nu se

justifică, dar pot fi calificate ca fiind obtuze și lipsite de o profundă cunoaștere a fenomenului.

Datele din Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, plasează România,

ca infrastructuă a sistemului de ocrotire a sănătății, din punctul de vedere al gradului de

acoperire și al calității serviciilor, la un nivel de sub 50% în comparație cu cele 10 țări

care au aderat la UE după 2004. Studiile recente confirmă o deteriorare generală a stării de

sănătate mentală și emoțională comparativ cu valorile medii europene, creșterea numărului

abuzurilor și dependenței de substanțe psihoactive, a ratei suicidului și a factorilor de stres,

expansiunea comportamentelor agresive și violențe, inclusiv în rândul minorilor. Îmbătrânirea

generală a populației adaugă presiuni crescânde asupra unui sistem de sănătate și așa

Pag

e66

subrezit. În concluzie, prezenta propunere își propune ca obiectiv ferm, să contribuie la

îmbunătățirea situației generale a sistemului de asistență medicală din România și să sprijine

nemijlocit atingerea unor parametri similari cu nivelul mediu al stării de sănătate și al calității

serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE în așa fel încât pentru fiecare pacient, ca

beneficiar final al acestui demers, diferența să se poată face simțită într-un mod cuantificabil.

Totodată, măsura va contribui substanțial la crearea de noi locuri de muncă.

Dimensionarea infrastructurii și frecvente ale pacienturii:

Din segmentul de vârstă de peste 64 de ani, conform evaluărilor oficiale și comunicate de

România către WHO în 2008-2009, doar 0,2% din populație este considerată ca fiind perfect

sănătoasă și fără niciun fel de probleme de sănătate în timp ce media europeană se situează

un procent mai sus, la 1,2%. Procentul acelora, din aceeași grupă de vârstă, cu probleme

serioase de sănătate se situează la nivel național la circa 4,7%.

Totuși, per total, speranța de viață a crescut în România semnificativ : pentru o persoană de 60

ani de la 17,8 ani în 1990 la 19,3 în 2008 iar pentru o persoană de 70 de ani de la 11 ani în

1990 la 12,44 în 2008-2009. Cauze ca scăderea natalității, a fertilității și a mortalității și

creșterea speranței de viață datorată unui alt nivel de trai, atât la nivel general european cât și

la nivel românesc, impun un trend ce conduce spre concluzia evidentă că ne vom confrunta în

următorii 40 de ani cu o creștere fără precedent a populației cu nevoi de îngrijire medicală,

adulte sau vârstnice.

Conform statisticilor actuale Eurostat, pe toate grupele de vârsta și sex, în 2011 circa 20% din

populația țării suferea de o problemă cronică de sănătate. Acest raport este verificat,

independent, de un studiu de piață efectuat de Comisia Europeană și comunicat către Eurostat,

care la nivelul anului 2008 prezenta o situație similară, conform căreia 19,5% din populația

României resimte un handicap zilnic, ce le îngreunează viața, datorat unor probleme de

sănătate cronice.

De asemenea și rata mortalității a înregistrat în 2010 aproape 950 de cazuri la suta de mii de

locuitori situându-se la 0,96%. Principalele cauze de deces în România rămânând bolile

vasculare cu un total de circa 60% din totalul deceselor înregistrate, urmate de cancer, de

probleme digestive, respiratorii și de ordin endocrin. Luând în considerare toți acești factori a

fost creat și spectrul medical al componentelor propuse care este menit atât să trateze cât și să

preîntâmpine problemele de sănătate descrise mai jos. Alți indicatori relevanți, dar care nu vor

mai fi comentați, ar fi:

Rata activității economice 2012: 1. Suedia - 80,3%; 2. Olanda - 79,3%; 3. Danemarca

- 78,6%; 25. România - 64,2%; 26. Italia - 63,7%; 27. Malta - 63,1%.

sursa: Eurostat 2013

Pag

e67

Populația în pragul sărăciei: 1. Bulgaria - 49,1%; 2. Letonia - 40,4%; 3. România -

40,3%; 25. Suedia - 16,1%; 26. Olanda - 15,7%; 27. Cehia - 15,3%;


Populație cu privațiuni majore: 1 Luxemburg - 1,2%; 2 Suedia - 1,2%; 3 Olanda -

2,5%; 25 România - 29,4%; 26 Letonia - 31,4%; 27 Bulgaria - 43,6%;


Speranța de viață a femeilor:

Viață sănătoasă: // Viață totală:

1. Malta - 70,7 ani, 1. Franța - 85,7 ani,

2. Suedia - 70,2 ani, 2. Spania - 85,4 ani,

3. Irlanda - 68,2 ani, 3. Italia - 85,3 ani,

24. România - 57,1 ani, 26. România - 78,2 ani,

27. Slovacia - 52,3 ani. 27. Bulgaria - 77,8 ani.


Speranța de viață a bărbaților:

Viață sănătoasă: // Viață totală:

1. Suedia - 71,1 ani, 1. Italia - 80, 1 ani,

2. Malta - 70,3 ani, 2. Suedia - 79,9 ani,

3. Grecia - 66,4 ani, 3. Spania - 79,4 ani,

22. România - 57,5 ani, 24. Romania - 71 ani,

27. Slovacia - 52,1 ani. 27. Lituania - 68,1 ani.


Numărul doctorilor și asistentelor pe cap de locuitor:

˃ România este pe penultimul loc în UE,

˃ 3% dintre medicii activi și calificați emigrează în fiecare an din România,

˃ 7,5% dintre asistenții medicali calificați emigrează în fiecare an din România.


Spectrul medical abordat și datele referitoare la frecvențele și volumul pacienților derivă din date

statistice de sănătate publică. Statisticile de sănătate publică redau cantitatatea reală a bolilor și

repartizarea acestora având la bază ICD10 (International Classification of Diseases). Datele

empirice folosite în acest plan de afaceri sunt cele mai recente date existente și au fost extrase

din bazele Eurostat actualizate în iunie 2013.

Tabelul de mai jos prezinta aceste date:

Pag

e68

Hospital discharges by diagnosis (ISHMT), in-patients, per 100,000 inhabitants [hlth_co_disch2] ROMANIA

Last update 22.06.13

Source of data Eurostat

UNIT In-patients per 100,000 inhabitants

SEX Total

ICD10

2011

Capitol/Titlu Bloc Sub-Bloc Externari p.100k

Episoade vs

Externari

Episoade vs

Externari Considerati

Neoplasms C C00-D48 1.939,7 1:1,25 1.551,8 20% 310,4 10% 155,2 10% 155,2 0% 0,0 0% 0,0 60% 931,1 40%

Diseases of the blood and blood-forming organs, immune mechanism D 176,2

Anaemias D D50-D64 123,7 1:1,25 99,0 5% 4,9 5% 4,9 5% 4,9 5% 4,9 0% 0,0 80% 79,2 20%

Other diseases of the blood and blood-forming organs, immune mechanism D D65-D89 52,5 1:1,25 42,0 5% 2,1 5% 2,1 5% 2,1 5% 2,1 0% 0,0 80% 33,6 20%

Endocrine, nutritional and metabolic diseases (E00-E90) E 677,3 1:1,5 451,5 5% 22,6 10% 45,2 5% 22,6 0% 0,0 0% 0,0 80% 361,2 20%

Mental and behavioural disorders (F00-F99) F 1.304,5

Dementia F00-F03 57,2 1:1,5 38,1 0% 0,0 10% 3,8 10% 3,8 10% 3,8 0% 0,0 70% 26,7 30%

Mental and behavioural disorders due to use of alcohol F10 79,8 1:1,5 53,2 0% 0,0 0% 0,0 5% 2,7 5% 2,7 50% 26,6 40% 21,3 60%

Mental and behavioural disorders due to psychoactive substance use F11-F19 7,0 1:1,5 4,7 0% 0,0 0% 0,0 5% 0,2 5% 0,2 50% 2,3 40% 1,9 60%

Schizophrenia, schizotypal and delusional disorders F20-F29 254,1 1:1,5 169,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 5% 8,5 0% 0,0 95% 160,9 5%

Mood [affective] disorders F30-F39 394,3 1:1,5 262,9 0% 0,0 5% 13,1 0% 0,0 25% 65,7 0% 0,0 70% 184,0 30%

Other mental and behavioural disorders (remainder of F00-F99) F-OTH 512,1 1:1,5 341,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 10% 34,1 0% 0,0 90% 307,3 10%

Diseases of the nervous system (G00-G99) G 660,9

Alzheimer disease G30 28,7 1:1,5 19,1 0% 0,0 15% 2,9 0% 0,0 10% 1,9 0% 0,0 75% 14,4 25%

Multiple sclerosis G35 17,4 1:1,5 11,6 10% 1,2 5% 0,6 10% 1,2 0% 0,0 0% 0,0 75% 8,7 25%

Epilepsy, status epilepticus G40-G41 90,6 1:1,5 60,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 5% 3,0 0% 0,0 95% 57,4 5%

Transient cerebral ischaemic attacks and related syndromes G45 91,0 1:1,5 60,7 25% 15,2 10% 6,1 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 65% 39,4 35%

Other diseases of the nervous system (remainder of G00-G99) G-OTH 433,2 1:1,5 288,8 5% 14,4 5% 14,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 90% 259,9 10%

Diseases of the circulatory system (I00-I99) I 3.002,4 1:1,5 2.001,6 10% 200,2 10% 200,2 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 80% 1.601,3 20%

Diseases of the respiratory system (J00-J99) J 2.720,6 1:1,5 1.813,7 5% 90,7 5% 90,7 0% 0,0 5% 90,7 10% 181,4 75% 1.360,3 25%

Diseases of the digestive system (K00-K93) K 2.230,1 1:1,5 1.486,7 5% 74,3 5% 74,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 90% 1.338,1 10%

Diseases of the musculoskeletal system and connective tissue (M00-M99) M 1.384,2

Other arthropathies (M00-M15, M18-M22 ,M24-M25) ARTHROPAT 184,0 1:1,25 147,2 25% 36,8 5% 7,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 103,0 30%

Coxarthrosis [arthrosis of hip] M16 83,3 1:1,25 66,6 25% 16,7 5% 3,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 46,6 30%

Gonarthrosis [arthrosis of knee] M17 108,3 1:1,25 86,6 25% 21,7 5% 4,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 60,6 30%

Internal derangement of knee M23 33,0 1:1,25 26,4 25% 6,6 5% 1,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 18,5 30%

Systemic connective tissue disorders M30-M36 40,2 1:1,25 32,2 25% 8,0 5% 1,6 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 22,5 30%

Deforming dorsopathies and spondylopathies M40-M49 267,2 1:1,25 213,8 25% 53,4 5% 10,7 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 149,6 30%

Cervical disc disorders, other intervertebral disc disorders M50-M51 304,0 1:1,25 243,2 25% 60,8 5% 12,2 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 170,2 30%

Other disorders of the musculoskeletal system and connective tissue M53 M80-M99 87,1 1:1,25 69,7 25% 17,4 5% 3,5 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 48,8 30%

Dorsalgia M54 203,7 1:1,25 163,0 25% 40,7 5% 8,1 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 114,1 30%

Soft tissue disorders M60-M79 73,3 1:1,25 58,6 25% 14,7 5% 2,9 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 70% 41,0 30%

Injury, poisoning and certain other consequences of external causes (S00-T98)S_T 1.127,4

Other injuries to the head (S00-S05, S07-S09) INJ-H-OTH 117,7 1:1,25 94,2 10% 9,4 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 90% 84,7 10%

Intracranial injury S06 87,9 1:1,25 70,3 10% 7,0 5% 3,5 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 85% 59,8 15%

Other injuries (S10-S51, S53-S71, S73-S81, S83-T14, T79) INJ_OTH 496,5 1:1,25 397,2 10% 39,7 1% 4,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 89% 353,5 11%

Fracture of forearm S52 71,4 1:1,25 57,1 10% 5,7 1% 0,6 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 89% 50,8 11%

Fracture of femur S72 104,4 1:1,25 83,5 25% 20,9 1% 0,8 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 74% 61,8 26%

Fracture of lower leg, including ankle S82 111,0 1:1,25 88,8 25% 22,2 1% 0,9 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 74% 65,7 26%

Burns and corrosions T20-T32 42,0 1:1,25 33,6 25% 8,4 1% 0,3 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 74% 24,9 26%

Poisonings by drugs, medicaments and biological substances and toxic effects POIS 28,9 1:1,25 23,1 5% 1,2 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 5% 1,2 90% 20,8 10%

Others OTH 67,6 1:1,25 54,1 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 0% 0,0 100% 54,1 0%

PER 100 de MII de LOCUITORI 15.223,3 10.765,8 1.127,3 679,0 192,7 217,7 211,5 8.337,7 2.428,1

Demultiplicator

Recuperare Geriatrie Paliativ Sanatoriu

Centru

Dezintoxicare Necalificati

Pag

e69

Ca bază de lucru se va lua numărul de externări per 100.000 locuitori, externări ce sunt

împărțite în grupe și capitole de boli relevante sau irelevante pentru prezenta analiză,

atribuindu-li-se un procent de relevanță. Numărul arată câți pacienți din 100.000 au fost

spitalizați și externați pe motivul unei anumite grupe de boală, într-o anumită perioadă dată. E

important să nu numărăm fiecare externare în parte ci doar întreg episodul relevant și corelat cu

respectiva externare. Un episod relevant se definește ca fiind suma externărilor unui pacient ce

au la bază aceeași cauză / diagnostic. De exemplu: dacă același pacient este internat, tratat și

externat de trei ori într-un an pe motivul aceleiași afecțiuni cardiace, statistic vorbind e vorba de

trei externări dar de un singur episod cardiac. Relația dintre externări și episoade a fost definită

conservator, în baza datelor empirice din studiile și analizele de specialitate, acceptate în

proiecțiile dezvoltărilor medicale la nivel european, printr-un raport de 1 la 1,25 și până la 1 la

1,5. De exemplu, raportat la contextul domeniilor medicale abordate în prezenta propunere,

înseamnă că pacientul va lua în calcul posibilitatea de a urma un program de recuperare sau va

exista necesitatea unui program de recuperare la fiecare 1,25 până la 1,5 externări relevante.

Valorile de 1,25 - 1,5 pot fi considerate un interval median, iar pentru a exemplifica prezentăm

următorul exemplu: o proteză de sold are nevoie de recuperare la fiecare externare, adică un

episod = o externare dar în cazul unei afecțiuni interne 2 externări = 1 episod; așadar, în acest

al doilea caz, în medie un episod = 1,5 externări relevante.

Ulterior definirii episoadelor urmează definirea factorului de relevanță pentru fiecare domeniu

medical selectat, în parte. Factorul de relevanță (sau factorul de frecvență al pacienturii) este

influențat de faptul că din totalul unui capitol ICD 10 doar un număr limitat de episoade/externări

se califică, au nevoie sau intenționează să beneficieze de serviciile medicale în regim staționar

(internare de zi sau internare în regim de spitalizare continuă). În mod normal, media vest

europeană a factorului de relevanță se situează între 20%-50%. Din motive de prudență

comercială dar și ca urmare a unei sub-educări a populației autohtone (și a lipsei ofertelor

viabile din piața) factorul a fost setat, așa cum reiese și din tabelul de mai sus, în majoritatea

cazurilor, la valori mult mai joase. În cazul geriatriei, s-a ținut cont, în mod evident, și de

variabila de vârstă.

Rezultatele calculate și obținute reprezintă numărul potențial de pacienți pe domeniile propuse,

la fiecare 100.000 locuitori în România (la nivel de întreagă țară). Nu toate grupele sunt

relevante, din acest motiv unele au fost excluse intenționat din calculul prezent. În formă

sintetică, situația se prezintă după cum urmează:

˃ Total general al externărilor (relevante pentru domeniile propuse): 15.223,3 la 100.000

de locuitori;

˃ Episoade ce cad sub incidența domeniilor propuse: 10.765,8 la 100.000 de locuitori;

˃ Neconsiderați (considerați irelevanți): 8,337,7 pacienți la 100.000 de locuitori;

Pag

e70

˃ Total considerați: 2428,1 pacienți la 100.000 de locuitori.

Din care:

Recuperare: 1.127,3 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,

Geriatrie: 679,0 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,

Paliativ: 192,7 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,

Sanatoriu: 217,7 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori,

Centru medical dezintoxicare: 211,5 pacienți relevanți la 100.000 de locuitori.

Grade de relevanță finale: 15,9% raportat la externări; 22,5% raportat la episoade.

În următorul pas, totalul populației (20 milioane) a fost împărțită în patru regiuni geografice

relevante pentru calcularea unui catchment area determinant. Zona 0 include județul Hunedoara

cu un factor de multiplicare de 4,2, ca urmare a unei populații înregistrate de 420.000 de

locuitori. Gradul de relevanță pentru Zona 0 este de 100%, asa că factorul de multiplicare de 4,2

poate fi preluat ca atare.

A doua este Zona 1 care cuprinde județele limitrofe județului Hunedoara, așa cum sunt

prezentate în tabelul de mai jos, cu un factor total de multiplicare de 28,5 și un grad de

relevanță de 20%; pentru această zonă multiplicatorul final, la 100 de mii de locuitori, este de

28,5*20%=5,7. Zona 2 va avea, folosind același raționament 26,6*5%=1,3 un factor de

multiplicare final de 1,3.

Capitol/Titlu Bloc Sub-Bloc Externari p.100k

Episoade vs

Externari

Episoade vs

Externari

PER 100 de MII de LOCUITORI 15.223,3 10.765,8 1.127,3 679,0 192,7 217,7 211,5

ZONA 0 - Multiplicator Local 4,2 100% 4,2 4.734,5 2.851,6 809,2 914,3 888,1

Judetul Hunedoara 4,2

ZONA 1 - Multiplicator Regional 1 28,5 20% 5,7 6.425,4 3.870,1 1.098,2 1.240,9 1.205,3

Jud. MH 2,3

Jud. GJ 3,1

Jud. VL 3,2

Jud. SB 3,5

Jud. AB 3,6

Jud. AR 3,8

Jud. TM 6,5

Jud. CS 2,5

ZONA 2 - Multiplicator Regional 2 26,6 5% 1,3 1.499,3 903,0 256,2 289,5 281,2

Jud. DJ 5,8

Jud. OT 3,9

Jud. MS 5,5

Jud. CJ 6,2

Jud. BH 5,2

ZONA 3 - Multiplicator National 140,7 1% 1,4 1.586,1 955,3 271,1 306,3 297,5

Rest of Romania 140,7

PACIENTI 14.245,2 8.580,0 2.434,7 2.751,1 2.672,3

TOTAL PACIENTI NATIONALI 2.153.157,3

CONSIDERATI 0,662% 0,398% 0,113% 0,128% 0,124%

Zile/An 365 365 365 365 365

Utilizare 85% 85% 90% 85% 85%

Zile 310,25 310,25 328,5 310,25 310,25

Durata Medie de Sedere 14 14 21 21 28

Pacienti per pat / An 22,16 22,16 15,64 14,77 11,08

Necesar de paturi 643 387 156 186 241

Decizie investitionala (TOTAL) 320 180 150 144 180

din care

SALON 1 PAT (single) 50 50 30 30 6 6 48 48 60 60



SALON 4 PATURI 0 0 0 0 24 96 0 0 0 0


Centru

Dezintoxicare


Centru

Dezintoxicare

Pag

e71

Pentru calcularea numărului potrivit de paturi, calcul ce are la bază estimarea volumului și

frecvenței pacienților, este necesară o definiție suplimentară. Este precaut să asumăm că

paturile unui centru medical pot fi utilizate la un grad maxim de ocupare de 85%. La o durată

medie de ședere ce variază în funcție de specialitate între 14 zile și 28 de zile per caz (unele

cazuri vor necesita o ședere mult mai lungă altele una mai scurtă) rezultă un număr maxim de

pacienti ce pot fi tratați per pat per an.

Din considerente de eficiență operatională medicală (lean hospital management), dar și din

restricții sau optimizări constructive, numărul de paturi propus (capacitatea finală) a fost sub

dimensionată pentru fiecare dintre centrele propuse. Sensul acestui calcul de “discount”

suplimentar este să indice și să justifice o mărime rezonabilă, absorbabilă, posibilă,

recomandabilă a investiției și să formeze o bază rațională pentru fundamentarea deciziei

investiționale. Pentru a păstra același trend conservator și reținut s-a luat decizia managerială

de a folosi un scenariu financiar cât mai sigur bazat pe implementarea unui număr de paturi

mult mai mic.

Mai mult decât un simplu calcul statistic, propunerea se bazează de asemenea pe niște criterii

clare de diferențiere pentru a asigura un grad de ocupare maxim într-un timp cât mai scurt :

spectrul medical variat, dar bine integrat, ce oferă o multitudine de posibilități curative cu

aplicații în diverse domenii medicale,

echipa medicală obtenabilă și în același timp cu un înalt grad de profesionalism,

servicii spitalicești-hoteliere în regim all-inclusive la standard de 4 stele (aproape

inexistent în sistemul public actual),

baze de tratament ultra-moderne și complet dotate,

aplicații medicale moderne, în ton cu ultimele curente din medicină,

atitudine pro-activă, corectă, respectuoasă și demnă față de pacient, plasându-l pe

acesta în centrul tuturor demersurilor (evitarea supra aglomerării care nu mai permite

desfășurarea unui act medical responsabil).

Capitol/Titlu

Zile/An 365 365 365 365 365

Utilizare 85% 85% 90% 85% 85%

Zile 310,25 310,25 328,5 310,25 310,25

Durata Medie de Sedere 14 14 21 21 28

Pacienti per pat / An 22,16 22,16 15,64 14,77 11,08

Necesar de paturi 643 387 156 186 241

Decizie investitionala (TOTAL) 320 180 150 144 180

din care

SALON 1 PAT (single) 50 50 30 30 6 6 48 48 60 60



SALON 4 PATURI 0 0 0 0 24 96 0 0 0 0

Procent efectiv din necesar calculat 50% 46% 96% 77% 75%


Centru

Dezintoxicare


Centru

Dezintoxicare

Pag

e72

Volumul pieței medicale de profil, adresate pacientului cu nevoi cronice sau acute specifice este

încă în România mult sub media țărilor europene bine dezvoltate. Acest aspect denotă o

posibilitate de creștere a pieței, valoric și volumetric, pe termen mediu și lung. Volumul de

cheltuieli destinate îngrijirii medicale de profil este momentan semnificativ mai mic în România

decât în țări puternice din Uniunea Europeana, atât ca urmare a unei mai slabe deserviri a

nevoilor specifice dar și datorită prețurilor echivalente mai mici, practicate aici. Prețurile sunt

corelate cu puterea de cumpărare mai scăzută a individului astfel că, pe lângă faptul ca în

România se consumă mai puține servicii medicale, acestea și costă deocamdată mai puțin

decât în țările occidentale. În România, deocamdată, serviciile medicale sunt mai ieftine decât

media europeană și datorită susținerii prin bugetul de stat, abordare care urmează însă să fie

completată în următoarea perioadă (începând cu anul 2014) și de introducerea sistemului extins

de co-plată pentru pacient.

Structura încasărilor structurilor propuse va fi susținută de următoarele elemente și nu va

necesita nicio formă de subvenție din partea autorităților bugetare centrale sau județene:

Asigurare de Sănătate Publică: CNAS, OPSNAJ etc,

Asigurări de Sănătate Private specializate,

Asigurări Private Generale cu pachet medical auxiliar,

Abonamente corporate și individuale,

Asigurări obligatorii de tip RCA cu răspundere pe vătămare corporală,

Plata directă și co-plată privată a pacientului,

Asigurări sportive: prin asociații sportive, cluburi, federații,

Sindicate,

Programe guvernamentale speciale,

Programe Naționale de Sănătate.

În funcție de modalitatea de abordare, de contractele încheiate cu firmele de asigurări sau

entitățile plătitoare, de serviciile medicale oferite, de standardul « hotelier » al unei clinici, de

aparatura de care aceasta se folosește, prețul unui serviciu aparent similar variază destul de

mult și poate sau nu să implice co-plată din partea pacientului. Casele de Asigurări de Sănătate

oferă mai multe pachete de decontare în funcție de punctele obținute de o instituție medicală,

aceste puncte fiind în directă dependență de spectrul medical, cadrele medicale, standardul

spitalicesc-hotelier oferit, aparatură, vechime, cercetare, etc. În funcție de punctajul obținut de o

instituție se fixează și suma aferentă unui anumit serviciu, sumă care poate, după caz, să fie

completată de co-plată pacientului. Costul de spitalizare care acoperă cazarea, masa și

îngrijirea pacientului (ce se referă strict la asistența medicală oferită pacientului de către

Pag

e73

personalul medical) se numește cost hotelier. Acest tarif nu acoperă cheltuielile cu investigațiile,

cu intervențiile efectuate în spital, nici cu materialele medicale folosite ori cu medicamentele

administrate pacientului pe perioada spitalizării. Se referă numai la “cazarea” pacientului în

unitatea medicală. În costurile unei zile de spitalizare se descarcă pe de o parte cheltuielile

directe ale unui spital, adică cele cu personalul medical, reactivii pentru investigații, medicația și

hrană și cele indirecte, (administrative, utilități) ce țin de regia și menținerea funcționării. Din

cauza cheltuielilor diferite care alcătuiesc aceste costuri, și care variază de la spital la spital,

tarifele finale diferă la rândul lor.

Costul final al unei zile de spitalizare este așadar semnificativ mai mare în realitate, pentru că

acoperă și cheltuielile cu medicamentele, investigațile medicale efectuate în spital, cu

procedurile și materialele sanitare folosite pentru îngrijirea pacientului. Pentru fiecare secție se

calculează un indicator numit cost mediu pe zi de spitalizare. Tariful mediu al unei zile de

spitalizare dintr-un spital e format din costul hotelier și din media aritmetică a cheltuielilor cu

medicamentele, investigațiile, materialele sanitare și procedurile efectuate în luna de referință.

Elemente generale de Marketing Medical

Ținta tuturor eforturilor însumate de marketing este de a convinge atât pacientul, cât și

autoritățile și alți medici din afara clinicii, de necesitatea, utilitatea, calitatea și standardul ridicat

al serviciilor oferite. În vederea elaborării politicii de promovare, în special într-un domeniu atât

de delicat cum este sănătatea, o bună înțelegere a pieței, a structurii și dinamicii acesteia, a

nevoilor pacienților devine esențială. Această situație este dublată prin cadrul juridic și legislativ

în vigoare care reglementează îndeaproape politica de promovare și reclamă a serviciilor

medicale.

Având în vedere modalitățile diferite prin care este implementată și transmisă publicitatea în

domeniul serviciilor de sănătate, mai ales prin numărul limitat de canale de promovare

disponibile, procesul de comunicare prezintă mai multe particularități, comparativ cu alte

sectoare. Semnificația acestuia crește însă astfel și în importanță, iar o ințelegere corectă a

pieței, competiției și a beneficiarilor are ca rezultat o poziționare eficientă și conturarea unei

imagini puternice, menită să asigure un aflux cât mai mare de pacienți bine informați, receptivi și

doritori.

Poziționarea corectă a PRODUSULUI și conturarea corectă a IMAGINII sunt în măsură să

asigure un flux optim de pacienți receptivi și bine informați.

Principalele obiective ale activității de promovare sunt:

Creșterea gradului de conștientizare în rândul potențialilor pacienți suferinzi sau

sănătoși;

Creșterea gradului de conștientizare în rândul medicilor de familie și medicilor specialiști;

Pag

e74

Stabilirea unei baze de date cu pacienți, potențiali clienți, formatori de opinie și medici

parteneri.

Promovarea va fi făcută sistematizat, în concordanță cu obiectivele stabilite. Aceasta

sistematizare are ca scop folosirea eficientă a fiecărui mediu și canal de comunicare în parte și

se concretizează în împărțirea activităților de marketing în două categorii principale: marketingul

intern și marketingul extern.

Câteodată, intangibilitatea serviciilor medicale atrage după sine nevoia beneficiarilor de a le

asocia și cu elemente materiale, vizibile, pentru a avea o imagine clară a beneficiilor obtinute.

Din acest motiv, marketingul intern este și el în centrul politicii de promovare. Vor fi prezentate

principalele elemente care oferă tangibilitate serviciilor de sănătate și contribuie la sporirea

calității serviciilor. Criteriul principal de selecție al unei clinici este și trebuie să rămână

« încrederea » în serviciile și echipa acesteia, acest punct fiind și acela care îi va conferi

succesul pe termen lung, constituindu-se în fundamentul absolut al impunerii acesteia

pe piață.

Imaginea de « încredere » pe care unitățile de profil trebuie să o construiască și să o transmită

trebuie să fie bine fundamentată și să se bazeze pe transparență, corectitudine și realizări

reale. Încrederea se construiește în primul rând printr-o comunicare corectă a mesajelor

principale :

echipă medicală puternică, capabilă, de succes și cu experiență și care se încrede cu

adevarat în concept, abordare, echipamente și totalul serviciilor oferite ;

posibilitatea de a folosi un operator-manager cu experiență, din străinătate sau intern :

necesar pentru a creiona proceduri, a concepe manuale interne, impune și menține

standarde și a oferi cele mai noi tehnici și practici medicale;

conceptul propus folosește și aplică metode și tratamente dovedite științific, menținând o

strânsă legătură cu lumea cercetării științifice medicale. Se pot, în timp, realiza

parteneriate și afilieri cu universități și institute de cercetare, se vor pregăti rezidenți, etc.

conceptul propus va folosi ca vehicul comunicațional și imaginea și poziția unor creatori

de opinie și a unor personalități din lumea publică care vor putea fi transmițătorii

mesajului de calitate. Încrederea în calitatea și eficiența serviciilor va fi astfel transmisă

și prin surse externe fără însă să se creeze imaginea unei clinici exclusiviste.

Crearea de materiale informative și de prezentare pentru a descrie și informa cât mai

bine pacientul asupra posibilităților curative existente, inclusiv informații de interes

general sau specific cu privire la diverse probleme de sănătate sau prevenție.

Pentru grupa target a cadrelor medicale este important să se acționeze construindu-se o

strategie logica și coerentă în jurul conducerii medicale și a echipei de medici pe care aceasta o

va avea la dispoziție.

Pag

e75

Marketing-ul extern rămâne componenta cu cel mai mare grad de vizibilitate al politicii de

promovare, însă acesta este și domeniul în care se înregistrează și cele mai multe dificultăți la

nivelul instrumentelor disponibile. Cadrul legislativ este destul de restrictiv în domeniul

publicității serviciilor medicale și reglementează îndeaproape politicile de promovare.

Având în vedere specificul domeniului clinico-medical, marketing-ul extern va avea la bază

activitățile de PR și promovarea indirectă (în mass media tradițională și online), combinate cu

materialele informative. Activitățile de PR sunt ajustate la domeniul pieței sănătății și au ca scop

atât conturarea imaginii globale a clinicii la nivelul comunității cât și a componentelor sale

specifice: cea medicală și cea umană.

Pentru a fi percepute ca o entități de referință în domeniu, clinicile/spitalele trebuie să se

adreseze cu precădere comunității medicale, membrii acesteia fiind cei care au autoritatea în

domeniu de a le recomanda și promova mai departe. în această direcție, se pune accentul pe

participarea la simpozioane, încurajarea cercetării în cadrul corpului medical al clinicii,

organizarea de mese rotunde cu specialiști în domeniul sanitar (atât din România, cât și din

străinătate), facilitarea cursurilor de pregatire medicală și diferite workshop-uri pentru medici.

Totalitatea acestor instrumente contruiesc un cadru solid în vederea desfășurării și

implementării actului medical dar și imaginea unei structuri clinice dedicate și preocupate de

îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite.

O etapă importantă în campania de PR este reprezentată de încheierea de parteneriate

strategice și apartenența la organizații medicale naționale și internaționale - asocierea cu aceste

instituții sporind credibilitatea instituțiilor.

Promovarea prin intermediul canalelor tradiționale de mass media (spot tv/radio, spread, etc) va

avea loc cu precădere prin utilizarea indirectă a acestora, adică prin apariția indirectă la

televizor, în ziare și reviste (de ex. : reportaj-indirect vs. spot-direct). Dată fiind importanță

politicii de personal, medicii sunt parte integrantă din imagine și promovează mai departe

viziunea și valorile entităților medicale propuse. Articolele scrise de corpul medical, interviurile

acestora atât la televizor, cât și la radio și în reviste (adresate publicului larg și revistelor de

specialitate) generează o promovare indirectă, însă mult mai eficientă, până la urmă, decât prin

utilizarea instrumentelor clasice de publicitate.

Materialele informative sunt principala sursă de informații directe despre serviciile oferite.

Materiale clasice de prezentare precum broșuri și pliante, afișe informative despre diferite

afecțiuni și resursele online (site-ul de prezentare) sunt instrumente utile care susțin activitățile

principale de PR.

Pag

e76

Acestea sunt principalele direcții urmate în marketing-ul extern, însă vor fi aplicate la nivelul

fiecărui grup țintă, după cum este evidentiat în cele ce urmează:

1. Pacienți:

participarea la evenimente comunitare (evenimente sportive comunitare, etc.);

parteneriate cu firme de asigurări (constând în oferte special către clienții asigurați);

articole și interviuri ale medicilor în reviste și site-uri dedicate ;

pliante și broșuri în cabinetele doctorilor de familie ;

prezența online – site-ul de prezentare;

direct mailing;

participări la evenimente dedicate pacienților (evenimente comunitare);

încheierea de parteneriate cu ONG-uri specializate în domeniul social;

interviuri pentru emisiuni de specialitate ale cadrelor medicale;

articole și interviuri în reviste de sănătate, reviste adresate vârstnicilor;

pliante de prezentare în cabinetele doctorilor, azile de bătrâni, sediul ONG-urilor, instituții

medicale;

afișe informative despre domeniile medicale acoperite în cabinetele doctorilor de familie

(însoțite de brandul clinicii);

2. Medici:

participarea la congrese și simpozioane medicale, generale sau de specialitate;

informarea medicilor de familie la nivel național despre existența clinicilor și posibilitățile

de tratament pe care acestea le oferă;

organizarea de conferințe și mese rotunde cu specialiști (români și străini) din diverse

domenii medicale;

asocierea cu principalele organizații naționale și internaționale din domeniul de activitate

al centrelor medicale;

încurajarea cercetării prin constituirea, în timp, a unui consiliu științific și mediatizarea

rezultatelor cercetării acestuia;

organizarea de workshop-uri, cursuri de specializare;

pe termen mediu și lung, afilieri univesitare și instituționale și colaborarea efectivă cu

aceste entități;

articole în publicațiile de specialitate și pe site-uri de specialitate;

Pag

e77

colaborare cu firme din farmaceutică;

colaborarea cu firme puternice specializate în PR medical și farmaceutic;

newsletter prezentând cele mai recente informații naționale și internaționale, relevante

pentru domeniul de activitate al clinicii.

Se dorește ca din suma tuturor activităților, atât clinice cât și de promovare, să rezulte crearea

unei brand puternic, fundamentat în primul rând pe încredere, cu un grad de recunoaștere cât

mai ridicat din acest punct de vedere și care să devină, tocmai pe bază încrederii și atitudinii

(susținute și de servicii profesioniste), un etalon de calitate autentică.

Piața serviciilor de sănătate, în special cele axate pe servicii curative, recuperatorii, geriatrice,

preventive, cu profil cronic sau acut se află într-o dezvoltare continuă în Uniunea Europeană,

atât datorită progreselor făcute în domeniul tehnicilor medicale curative și a inovațiilor din

industria farmaceutică cât și datorită creșterii speranței de viață și a ridicării standardelor de

viață, beneficiind astfel de o cerere în continuă creștere și conturare.

În România, din perspectiva ofertei, prezența scăzută a actorilor performanți, pe piața medicală,

în comparatie cu alte țări comunitare din Europa se explică prin costul destul de ridicat al

investiției inițiale pe de o parte dar și prin cultura socială, care asociază serviciul de sănătate cu

un serviciu de lux. Pe de altă parte, din perspectiva cererii, nevoia de servicii medicale

profesioniste și bine diversificate, aduse pe piață la un înalt standard calitativ, mult peste cel

oferit de alternativa publică, este tot mai mare și va continua să crească mai ales în contextul

dezvoltării asigurărilor de sănătate și a introducerii treptate a sistemului avansat de co-plată

pentru pacient. Pe măsură ce gradul de competitivitate pe piață va crește și se va apropia

uniform, la nivel de țară nu doar la nivel de câteva centre urbane, de standardele europene,

serviciile de sănătate vor putea să se contureze și mai bine devenind nu doar o simpla

alternativă ci chiar un model de dezvoltare.

Descrierea Componentelor Propuse

A. Centru medical spitalicesc de Recuperare Medicală Descrierea investiției Clinica-Spital de Recuperare:

Pag

e78

Clinica va oferi o capacitate de 320 de paturi în regim single, double și triple, necesitând un

număr de 246 de angajați in echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definițiilor de mai jos,

se situează în jurul sumei de 17,2 milioane de Euro.

DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.paturi: 320

din care

saloane paturi

SALON 1 PAT (single) 50 50

SALON 2 PATURI (double) 120 240

SALON 3 PATURI (triple) 10 30

SALON 4 PATURI 0 0

PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali

Angajati administrativi

Doctori 26,78

Asistente, incl. infirmiere 59,81

F-K-M-G 50,14

Tehn.asist.med. 13,70

Administratie 23,19

Altii 72,42

TOTAL PERSONAL FTE 246

DETALII CONSTRUCTIVE SI FINANCIARESUPRAFATA CONSTRUITA (MPC) 17.173

Suprafata parcare (mp) 4.800

Curte interioara (mp) 800

Gradina + Parc amenajat (mp) 15.000

Total suprafata teren necesara (mp) 24.035

Cost brut (*) proiect (f.TVA) 17.274.750

Cladire tricorp P+4

Recuperare

Zona functionala MP

Diagnoza si Tratament 2.100 Suprafata utila

Unitate spitalizare 7.000 Suprafata utila

Administratie 450 Suprafata utila

Servicii sociale 1.000 Suprafata utila

Logistica 750 Suprafata utila

Cercetare, Training, Socializare 280 Suprafata utila

Altele 150 Suprafata utila

11.730

factor 1,4

16.423

Spatii tehnice 750

TOTAL 17.173 Suprafata construita

Suprafata parcare 300 locuri 4.800 mp 150.000 31,25

Curte interioara 800 mp 20.000 25

Gradina + Parc amenajat 15.000 mp 325.000 21,6667

Cladire tricorp P+1+2+3+4 3.435 Amprenta la sol

Total suprafata teren necesara 24.035

Constructii si Instalatii 750 Euro mp 12.879.750 Euro

Echipamente medicale si Dotari, incl. 3x auto-salvare 3.600.000 Euro

Altele 300.000 Euro

17.274.750

Cost brut proiect 17 milioane Euro

Nu include:


valori fara TVA

Pag

e79

Planificarea și proiecțiile de personal angajat:

Pentru o corectă dimensionare a personalului necesar este nevoie de a defini terapiile și

frecvențele acestora:

Personalul reprezintă de departe cea mai importantă resursă de care va avea nevoie acest

proiect, de funcționarea eficientă a acestuia depinzând în mare parte buna desfășurare a

activității de zi cu zi și felul în care serviciile oferite vor fi recepționate și percepute de către

pacient. Evalaurea nevoii de personal a fost făcuta în baza frecvenței estimate.

Cea mai importantă definiție a acestui capitol este calculul echivalentului de normă întreagă,

adică FTE (full time equivalent). Acesta se definește prin orele lucrate de un angajat echivalent

pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de saptamani pe an, fiecare

conținând 40 de ore de muncă și deducând durate medii pentru concediul de odihnă cu plata,

concediul medical și alte zile libere plătite obținem din totalul de 2.080 ore teoretice anuale un

echivalent real de normă întreagă de 1.792 de ore.

Forma Terapiei Terapii/Sapt. Terapii/Zi

Durata

medie/terapie

(ore)

Durata

terapiilor/ziCamere

Fizioterapie 5 1,0 0,4 128 16

Aqua-terapie (bazin) 3 0,6 0,4 77 10

Gimnastica, terapie activa 3 0,6 0,4 77 10

Terapie pasiva 10 2,0 0,4 256 32

Terapie de relaxare 5 1,0 0,4 128 16

Total terapii 26 5 2,0

Definitii

Zile/Sapt. 5

Pacienti 320

Ore operationale/zi 8

Terapie de grup Fizioterapie Aqua terapieGimnastica

- terapie activaTerapie pasiva

Terapie de

relaxare

in functie de patologie Fizioterapie bazin single gim - single electroterapie Masaj

bazin grup gim - grup drenaj limfatic

anduranta hidroterapie

greutati fangoterapie

ergoterapie

RECUPERARE

Frecventele terapiilor

Definitia Terapiilor

Zile Saptamani/anOre

lucratoare/saptamanaTOTAL

52 40 2080

minus Vacante 4,2 40 168

minus Concediu medical 1 40 40

minus Cursuri, training 2 40 80

Total ore lucratoare FTE 1792

Calculare Full-Time-Equivalent (FTE - echivalent full time)

Pag

e80

În concluzie, planificarea personalului, arată după cum urmează:

Forma Terapiei Terapii/Sapt. Terapii/Zi Durata/Zi Durata/anPersonal:Pacient

iFTE

Fizioterapie 5 1,0 128 33.280 1 18,6

Aqua-terapie (bazin) 3 0,6 77 19.968 0,25 2,8

Gimnastica, terapie activa 3 0,6 77 19.968 0,25 2,8

Terapie pasiva 10 2,0 256 66.560 0,2 7,4

Terapie de relaxare 5 1,0 128 33.280 1 18,6

Total terapii 26 5

Definitii

Zile/sapt 5

sapt/an 52

pacienti 320

durata/terapie 0,4

ore operationale/zi 8

ore FTE/an 1792

FTE-full time equivalent

F-K-M-G 50

Personal Fizio-Kineto-Masaj-Gim

Doctori 2 24 48 365 17.520 1.792 9,78

Asistente 2,00

8 12 96 365 35.040 1.792 19,55

4 12 48 365 17.520 1.792 9,78

4 12 48 365 17.520 1.792 9,78

2 12 24 365 8.760 1.792 4,89

Altele 4 12 48 365 17.520 1.792 9,78

Doctori 9,78

Asistente 46,00

Altii 9,78

Unitate asistenta medicala

Infirmiera zi

Infirmiera noapte

Curatenie / Intretinere

Medici

Necesar minim

(capita)Ore/capita

Asistenta sefa

Asistenta zi

Asistenta noapte

Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE

320 de paturi

Total Ore

Doctori 4,00

1,00

2,00

6,00

2,00

Asistente 4 8 32 250 8.000 1.792 4,46

1 12 12 365 4.380 1.792 2,44

4 8 32 250 8.000 1.792 4,46

1 12 12 365 4.380 1.792 2,44

Administratie 1 8 8 250 2.000 1.792 1,12

Tehnicieni asist.med. 2,00

2,00

1,00

1,00

Doctori 15,00

Asistente 13,82

Administratie 1,12

Tehn.asistenta med. 6,00

Unitate recuperare

Specialist medicina sportiva

Planificare terapii

Ergoterapie

Logopedie

Nutritionist

FTE

Neurochirurgie

Neurologie

Cardiologie si Medicina Interna

Psiholog

Necesar minim

(capita)Ore/capita Total Ore Ore/an Ore/FTE

Ortopedie - Traumatologie

320 de paturi

Zile/an

Asistenta zi

Asistenta noapte

Infirmiera zi

Infirmiera noapte

Pag

e81

Doctori 1,00

Tehnicieni asist.med. 4 8 32 250 8.000 1.792 4,46

0 16 0 250 0 1.792 0,00

0 24 0 115 0 1.792 0,00

Administratie 1 8 8 250 2.000 1.792 1,12

Laborator 1,00

Laborator 2 8 16 250 4.000 1.792 2,23

Doctori 2,00


Administratie 1,12

Analist biomedical

Patolog

Necesar minim

(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an

Radiologie si Laborator

Ore/FTEOre/an

Tehnician medical radiologie noapte

Tehnician medical radiologie WE

FTE

Radiolog zi

Tehnician medical radiologie

Receptie - secretariat

Administratie Director 1,00

Director Financiar 1,00

Contabilitate 2,00

Controlling 1,00

Receptie Zi 2 12 24 365 8.760 1.792 4,89

Receptie Noapte 1 12 12 365 4.380 1.792 2,44

Rezervari si programari 1 8 8 365 2.920 1.792 1,63

Secretariat medical 4,00

Logistica 2,00

Farmacie interna 1,00

Altele Farmacie comerciala 2 10 20 365 7.300 1.792 4,07

IT 1,50

Administratie FM 5,00

Curatenie 12,00

Auxiliar incl soferi 7,00

Paza 5,00

20,96

34,57

Necesar minim

(capita)Ore/capita Ore/an Ore/FTE FTE

Administratie

Altele

Administratie

Total Ore Zile/an

Tehn.asist.med Nutritionist 1,00

Altii Bucatar sef 1,00

Sef servire 1,00

Bucatari 2 8 16 365 5.840 1.792 3,26

Asistenti bucatari 6 8 48 365 17.520 1.792 9,78

Servire 8 8 64 365 23.360 1.792 13,04

1,00

28,07

Tehn.asist.med

Altii

Bucatarie si Servire

BasisNecesar minim

(capita)Ore/capita Total Ore Zile/an Ore/an Ore/FTE FTE

Pag

e82

Prezentare selectivă a capabilităților clinice

Pentru asigurarea unei frecvențe ridicate la pacienții cronici trebuie dezvoltate pachete de

internări de 48 de ore, 72 de ore, 6 zile (5 nopți), 13 zile (12 nopți) și 21 de zile (20 nopți) ceea

ce va duce și la o împărțire ulterioară pe secții și a paturilor pe diverse specialități.

Infrastructura clinicii va fi disponibilă nu numai pentru pacienții internați ci și pentru pacienții

asigurați sau neasigurați din ambulator. Clinica va trebui să ofere expertiză calificată în:

Imagistica-Radiologie, Ortopedie, Medicină Internă, Cardiologie, Neurologie, Psihologie,

Endocrinologie, Gastroenterologie, Reumatologie, Oncologie, Nefrologie, Medicina Muncii,

Medicină Sportiva, Analize de Laborator, Balneo-fizio-terapie.

Pentru a putea efectua și presta servicii medicale la cele mai înalte standarde posibil se va face

uz, printre altele, de următoarele echipamente medicale și dotări:

CT 16s (computer tomograf digital 16 slices);

Rezonanță magnetică nucleară RMN, indicat;

Sistem digital de radiologie RX;

Osteodensitometru;

Sistem PACS DIGIC –servere, arhivă și telemedicină;

Ecograf (ecografie US performantă);

Ultrasonograf inclusiv Doppler intercranian;

Miograf (punctual) / NCV (nerve conduction velocity), reflexologie;

Electroencefalograf EEG + Polygraph incl. MEEG (magnetic EEG);

Electrocardiograf ECG;

Echipament de medicină sportivă, recuperatorie, fizioterapie, tratament, cardio-

fitness;

Spirometru;

Sistem integrat testare la effort (cardio-spiro-encefalo);

Echipament de recuperare (RMFB, kinetics therapy, physiotherapy, logo therapy,

ergo therapy, water therapy);

Echipament terapia durerii (acupunctura, stimulare limfatia, mezzo terapie, SWT,

PST, etc);

Laborator parametrii de bază (inhouse);

Doctori 26,78


F-K-M-G 50,14


Administratie 23,19

Altii 72,42

246,04

TOTAL PERSONAL

Pag

e83

Laborator analitic atenție/concentrare/refelxologie;

Laborator: Somn, Memorie, terapie ocupațională / ergo / chromo / melodică;

Laborator stimulare și evaluare cerebrală;

Laborator neuro-vascular, neuro-vegetativ;

Set dermatoscopie;

Monitorizare pacienți;

Paturi medicale speciale.

Expertiza și asistența medicală cât și serviciile terapeutice ale clinicii se vor adresa în primul

rând recuperării și reabilitării medicale pentru următoarele:

ORTOPEDIE:

˃ Probleme și afecțiuni ale genunchiului, ligamentelor, soldului, coloanei (sacrale,

lombare, thoracice, cervicale);

˃ Probleme și afecțiuni ale mâinii, cotului, umărului și piciorului;

˃ Probleme și afecțiuni musculare cât și atrofii.

TRAUMATOLOGIE:

˃ Atac cerebral (acut si/sau pasiv);

˃ Infarct;

˃ recuperare post stent: cerebrala / carotidala / cardiacă;

˃ ICH / HIC (hipertensiune inter-craniană);

˃ Recuperare și reabilitare post chirurgicală, post-accidente, post traumatică

(gen.).

AFECȚIUNI LOCOMOTORII (NEURO-LOCOMOTORII):

˃ Parkinson, Tremor;

˃ Distonie (Torticollis spasmodicus);

˃ Disconfort locomotoriu, distonie, paralizie spastică totală sau parțial, paraplegie;

˃ Wilson, Huntington Chorea, Gilles de la Tourette;

˃ Afecțiuni post-traumatice ale creierului, la șira spinării;

˃ Traumatisme cranio-cerebrale.

AFECȚIUNI MUSCULARE ȘI NEURO-MUSCULARE:

˃ Afecțiuni ale nervilor și musculaturii (periferice sau central);

˃ Compresiuni pe nerv;

˃ Neuropatii și afecțiuni neuro-musculare;

˃ Afecțiuni toxicologice sau cauzate de diabet.

Pag

e84

MEDICINĂ SPORTIVĂ.

AFECȚIUNI CARDIO-VASCULARE.

Recuperarea medicală este cea de a treia secvență principală a medicinei. După medicina

preventivă, și cea curativă, apare obligatoriu recuperarea medicală. WHO a stabilit încă din

1970 ca o stare patologică, o maladie, produce o deficiență care poate genera dizabilitate

(imposibilitatea de a presta activități profesionale, sportive) și poate crea și

handicap (prejudicial, răsunetul social, economic pe care deficiența sau dizabilitatea îl creează).

Recuperarea medicală se ocupă deci de diminuarea dizabilității, reducerea deficitului funcțional

folosind pentru aceasta factorii fizici - kinetoterapia, electroterapia, termoterapia, hidroterapia,

s.a.. Primul domeniu de acțiune al recuperării și reabilitării medicale este aparatul locomotor

care poate fi dizabilitat prin numeroase cauze: boli neurologice, boli reumatismale, traumatisme.

De asemenea, în prezent este acceptată de WHO recuperarea în boli cardiorespiratorii, post

arsuri, recuperarea planșeului pelvin și altele. O statistică recentă Eurostat (2007-2009) spune

că locul I ca boli dizabilitante îl ocupă artritele și artrozele (16%), apoi pe locul doi urmează

bolile neurologice (11%), locul III revine bolilor cardiovasculare (8%), iar pe locul IV sunt

înregistrate traumatismele.

O altă vocație a centrului medical este recuperarea consecințelor unor maladii invalidante sau

accidentelor. Clinica va fi dotată atât sub raportul echipamentelor, cât și al personalului, astfel

încât eficiența sa în acest domeniu să fie maximă în raport cu performanțele atinse de medicină

mondială.

Una dintre primele probleme ale medicinii actuale este aceea a stresului, condiție fiziopatologică

descrisă cu câteva decenii în urmă de Hans Selye. Principala epidemie a lumii moderne este

aceea a existenței stresante. Stresul afectează toate straturile sociale și toate continentele –

apare din exces de muncă, din bogație ca și din pauveritate, din instabilitatea actuală a vieții,

din ciocnirea unor orientări culturale diverse, din alimentație, din alte maladii etc.

Servicii în CABINETE MEDICALE;

Servicii de LABORATOR (categorii principale);

Servicii de IMAGISTICĂ ȘI DIAGNOSTICARE PARACLINICĂ: Ecografie / Doppler,

Osteodensitometrie, Radiologie Digitală RX, CT, RMN, EEG, EMG.

Servicii de RECUPERARE / REABILITARE.

Recuperarea medicala implică aplicarea anumitor modalități terapeutice care au propriile lor

tehnici, metode și manevre de tratament. Se propun următoarele metode terapeutice:

Pag

e85

(X) Fizioterapia : include ansamblul aplicațiilor terapeutice având la bază utilizarea agenților

fizici naturali și artificiali. Includem aici undele magnetice, undele mecanice, crio-termoterapia,

curenții electrici, fototerapia, hidroterapia, fangoterapia, ultrasunetele, masajul în scop

profilactic și terapeutic.

Fizioterapia va include: electroterapia; ultrasunete; magnetoterapia; laserterapia; terapia

shockwawe; hidroterapia (hidromasaj medical terapeutic complet, hidromasaj medical

terapeutic partial / membre, hidromasaj cu cromoterapie / aromaterapie, gimnastica medicala

acvatica, gimnastica recuperare, terapie locomotorie, kinetoterapie acvatica);

presoterapia/masaj limfatic/lymphastimulare; chiroterapie; fangoterapie/ peloidoterapie/

parafinoterapie.

Fizioterapia este indicată în următoarele tipuri de recuperare:

a) ortopedică - beneficiază cu eficiență musculatura slabită a spatelui, scolioze și cifoze

incipiente în care se realizează cu adevărat antrenamentul muscular - entorse, luxații, contuzii,

sindrom algoneurodistrofic post-fracturi, accelerarea calusarii, întinderi musculare, redori

articulare, atrofii musculare de inactivitate;

b) manifestări abarticulare - stiloidite, epicondilite, periartrite scapulohumerale (PSH);

c) reumatologică - degenerativă - artroze (coxartroze, gonartroze, spondiloze), inflamatorii

cronice - artrite, spondilite anchilopoetice;

d) neurologică - nevralgii cervicobrahiale, neuromialgii, nevrite, sindroame algoneurodistrofice,

lombosciatica, discopatii la diferite nivele ale coloanei vertebrale;

e) afectarea locală sau generală a țesutului de colagen – retracția aponevrozei palmare

Dupuytren, fibrozite, dermatomiozite;

f) oncologică – în recuperarea post-chirugicală;

e) dermatologică - nevralgii postherpetice, dureri reminiscente după Zona Zoster;

f) afecțiunile aparatului respirator - laringite, bronșite, sechele pleurezii netuberculoase;

e) afecțiunile aparatului urogenital - prostatite, pielocistite, hipertrofii de prostata cu tenesme

vezicale;

f) afecțiunile ginecologice - metroanexite și parametritele cronice nespecifice cu hipomenoree și

amenoree;

g) afecțiunile otorinolaringologice - sinuzitele frontale, frontoetmoidale si maxilare acute si

cronice, rinite cronice, faringite, laringite.

(X) Kinetoterapia : - este cea mai nouă componentă a medicinii fizice și este metodologia

activă de bază pentru consolidarea sau refacerea funcțiilor unor părți ale corpului uman afectate

de boală sau traumatisme. Este o terapie prin mișcare efectuată prin programe de recuperare

medicală care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului funcțional în

diverse suferințe. Obiectivele kinetoterapiei sunt : restabilirea aliniamentului normal al corpului ;

Pag

e86

redobândirea amplitudinii de mișcare, a forței și rezistenței musculare; recuperarea coordonării,

controlului și echilibrului ; reeducarea sensibilității; corectare deficitului respirator și

redobândirea capacității de efort.

Aplicații: afecțiuni ortopedice și locomotorii; afecțiuni ale coloanei vertebrale; afecțiuni

reumatologice; afecțiuni neurologice; afecțiuni neuropsihice; afecțiuni metabolice; maladii

congenitale; afecțiuni cardio-vasculare; afecțiuni respiratorii; afecțiuni endocrino-metabolice;

afecțiuni gineco-abdominale.

Kinetoterapia profilactică: Cuprinde totalitatea metodelor și mijloacelor de realizare a

tratamentelor prin care se urmărește :

profilaxia primară pentru menținerea stării de sănătate: adică, menținerea unui nivel

funcțional satisfacător, creșterea nivelului funcțional (plimbări, jogging, gimnastică medicală

de întreținere, exerciții de ambulație, recuperarea forței musculare, amplitudinea mișcărilor

articulare, exerciții de coordonare și echilibru),

profilaxia secundară: care constă aplicarea unor programe de prevenire a agravării sau de

apariție a complicațiilor în unele boli cronice.

Aceste terapii se vor efectua atât în aer liber dar mai ales în sala de gimnastică și fitness a

clinicii.

Kinetoterapia de recuperare (Rehab cage-ing): Este folosită în special pentru recuperarea în

afecțiunile neurologice și post-traumatice. Cusca de scripeto-terapie oferă posibilitatea unei

terapii prin mobilizarea articulațiilor și a coloanei vertebrale efectuându-se mișcări în toate cele

trei planuri cu rezistențe diferite ușor de dozat. Prin acest procedeu se acoperă indicațiile

terapiei prin mișcare în afecțiuni ale sistemului osteoarticular, muscular și nervos.

Clinica dispune de o sală kineto cu 8 posturi (custi de scripeto-terapie) complet utilate precum și

o zonă comună dotată cu alte echipamente specifice acestei terapii.

(X) Fitness cardiovascular.

(X) Logopedia.

(X) Ergoterapia.

(X) Ozonoterapia.

(X) Mezoterapia non invaziva/Estetica Medicala/NNMT.

(X) Terapii complementare: aceste terapii cresc eficiența medicinei alopate/clasice în lupta

cu bolile. Dintre terapiile complementare ce se vor face în clinica CGR enumerăm: acupunctura;

fitoterapia; psihoterapia; apiterapia; mineraloterapia; yoga.

Pag

e87

Centru medical spitalicesc de Geriatrie Descrierea investiției Clinica-Spital de Geriatrie

Clinica va oferi o capacitate de 180 de paturi în regim single și double, necesitând un număr de

150 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definiților de mai jos, se situează

în jurul sumei de 7,9 milioane de Euro.

Planificarea si proiecțiile de personal angajat



DESCRIERE INVESTITIECAPACITATE Nr.Paturi: 180

din care

saloane paturi




SALON 4 PATURI 0 0

PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali

Angajati administrativi

Doctori 16,89


F-K-M-G 12,00


Administratie 19,63

Altii 50,57








Cladire tricorp P+3r

Geriatrie

Zona functionala MP

TOTAL 8.600 Suprafata construita

Suprafata parcare 200 locuri 3.200 mp 100.000

Curte interioara 800 mp 20.000

Gradina + Parc amenajat 10.000 mp 220.000

Cladire tricorp P+1+2+3retras 2.457 Amprenta la sol



Echipamente medicale si Dotari, incl. 1x auto-salvare 1.350.000 Euro

Altele 300.000 Euro

7.924.000

Cost brut proiect 8 milioane Euro

Nu include:


valori fara TVA

Pag

e88


pacient. Evaluarea nevoii de personal a fost făcută în baza frecvenței estimate.



pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de săptămâni pe an, fiecare

conținând 40 de ore de muncă și deducând durate medii pentru concediul de odihnă cu plată,





52 40 2080






Doctori 1 24 24 365 8.760 1.792 4,89

Asistente 2,00

5 12 60 365 21.900 1.792 12,22

1 12 12 365 4.380 1.792 2,44

5 12 60 365 21.900 1.792 12,22

1 12 12 365 4.380 1.792 2,44

Altele 4 12 48 365 17.520 1.792 9,78

Doctori 4,89

Asistente 31,33

Altii 9,78

Unitate asistenta medicala

Necesar minim


180 de paturi

Medici

Asistenta sefa

Asistenta zi

Asistenta noapte

Infirmiera zi

Infirmiera noapte

Curatenie / Intretinere

GERIATRIE

Pag

e89

Doctori 4,00

4,00

1,00

1,00

1,00

Asistente 4 8 32 250 8.000 1.792 4,46

1 12 12 365 4.380 1.792 2,44

4 8 32 250 8.000 1.792 4,46

1 12 12 365 4.380 1.792 2,44

Administratie 1 8 8 250 2.000 1.792 1,12

Tehnicieni asist.med. 1,00

0,00

1,00

0,00

Fizio-Kineto-Masaj 12,00

2,00

Doctori 11,00

Asistente 13,82

Administratie 1,12

Tehn.asistenta med. 16,00

Zile/an Ore/an

Unitate geriatrie

Ore/FTE FTE

180 de paturi

Geriatrie / Gerontologie

Medicina Interna si Generalisti

Neurologie

Necesar minim

(capita)Ore/capita Total Ore

Cardiologie

Psiholog

Asistenta zi

Asistenta noapte

Infirmiera zi

Infirmiera noapte

Planificare asistenta medicala

Ergoterapie

Logopedie

Nutritionist

Specialist medicina sportiva

Socializare

Basis

Doctori 0,00

Tehnicieni asist.med. 0 8 0 250 0 1.792 0,00

0 16 0 250 0 1.792 0,00

0 24 0 115 0 1.792 0,00

Administratie 0 8 0 250 0 1.792 0,00

Laborator 1,00

Laborator 2 8 16 250 4.000 1.792 2,23

Doctori 1,00


Administratie 0,00

Radiologie si Laborator

Necesar minim


Radiolog zi

Tehnician medical radiologie

Tehnician medical radiologie noapte

Tehnician medical radiologie WE

Receptie - secretariat

Patolog

Analist biomedical

Pag

e90


Proiectul se va adresa pacienturii mature (40+) și îmbătrânite (65+) din România, din ce în ce

mai numeroasă, acoperind patologia asociată vârstei înaintate. Se va încerca, prin capacitatea

de spitalizare, nu atât acoperirea întregii cereri de asemenea servicii din România – cererea

este mult prea mare: datele statistice indentifică până la 1 milion de potențiali pacienți – ci în

Administratie Director 1,00

Director Financiar 1,00

Contabilitate 2,00

Controlling 1,00

Receptie Zi 2 12 24 365 8.760 1.792 4,89

Receptie Noapte 0 12 0 365 0 1.792 0,00

Rezervari si programari 1 8 8 365 2.920 1.792 1,63

Secretariat medical 4,00

Logistica 2,00

Farmacie interna 1,00

Altele Farmacie comerciala 0 10 0 365 0 1.792 0,00

IT 1,50

Administratie FM 5,00

Curatenie 8,00

Auxiliar 5,00

Paza 3,00

18,52

22,50

Administratie

Necesar minim


Administratie

Altele

Tehn.asist.med Nutritionist 0,00

Altii Bucatar sef 1,00

Sef servire 1,00

Bucatari 2 8 16 365 5.840 1.792 3,26

Asistenti bucatari 3 8 24 365 8.760 1.792 4,89

Servire 5 8 40 365 14.600 1.792 8,15

0,00

18,29

Bucatarie si Servire

Necesar minim


Tehn.asist.med

Altii

Doctori 16,89


F-K-M-G 12,00


Administratie 19,63

Altii 50,57

150,47

TOTAL PERSONAL

Pag

e91

special setarea de noi standarde în ceea ce privește acordarea serviciilor medicale de geriatrie

și gerontologie care, la acest moment sunt asigurate la nivel național, într-o forma relativ

asemănătoare, numai de Institutul Ana Aslan. Nu se dorește însă sub nicio formă copierea ori

implementarea unui concept substituibil celui existent la IAA Bucuresti

Se propune astfel implementarea unui centru spitalicesc, integrat, multidisciplinar de asistență

medicală, diagnostic și tratament, care dorește să ofere servicii la cel mai înalt nivel în:

Geriatrie și Gerontologie;

Profilaxia și tratamentul afecțiunilor asociate vârstei și stresului prin aplicare și

dezvoltare de politici și metode de prevenție a îmbolnăvirii sau îmbătrânirii precoce sau

accelerate.

Centrul va trebui să ofere expertiză în: Radiologie, Medicină Internă, Cardiologie, Diabet-

Nutriție, Boli Metabolice, Neurologie, Psihiatrie, Psihologie, Endocrinologie, Dermatologie,

Nefrologie, Dializă, Urologie, Laborator, Anatomie Patologica, fizio-terapie, Nutriție și echilibru

metabolic, Dermogeriatrie, Conservarea, redarea și îmbunătățirea calității vieții, prelungirea

vieții active, demne și fără invalidități și multe altele.

Aceasta se va obține prin evaluarea globală a stării de sănătate a pacientului adult:

diagnosticul corect și precoce;

menținerea stării de sănătate și prevenirea îmbolnăvirii,

depistarea precoce a patologiei asociate vârstei,

diagnosticarea tulburărilor de memorie și demențelor,

recuperarea fizică și mentală a pacientului adult (matur sau varstnic),

prevenirea îmbătrânirii precoce și accelerate,

tratamtentul complicațiilor cronice,

cercetare,

educație: învățământ sanitar post-liceal și rezidențiat,

creșterea eficienței adaptative, a calității vieții și a satisfacției de viață, odată cu înaintarea în vârstă.

O selecție a pachetelor de bază ar putea să fie configurată, după cum urmează:

A ) SERVICII MEDICALE ȘI TERAPEUTICE: examinare medicală generală inițială; examinări

interdisciplinare pentru stabilirea diagnosticului extins; analize de bază laborator; investigații

(EKG, UltraSound, osteodensiometru); prescriere tratament medicamentos, terapii, nutriție

personalizată; îngrijire medicală, administrare tratament și monitorizare pemanentă; 6

proceduri/terapii/zi lucrătoare din lista generală de terapii; cură cu gerovital după metoda „Ana

Aslan” (inclusiv testarea tolerantei la produsele gerovital) – opțional; întâlnire finală cu

Pag

e92

medicul/medicii care au monitorizat pacientul pe perioada internării; întocmirea și predarea

raportului medical final ce cuprinde diagnosticul rezultat în urma investigațiilor, terapiile și

tratamentele efectuate de pacient, concluzii și recomandari.

B ) SERVICII NON-MEDICALE: cazare în cameră cu un pat sau două care beneficiază și de

terasă/balcon. 3 mese/zi , cu alegerea meniului din 3 variante.

C) PROGRAM DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER – OPȚIONAL:

1. Nordic walking în grup – împrejurimi, frecvența zilnică;

2. Vizitarea împrejurimilor cu ghid - o dată pe săptămână;

3. Activități turistice ocazionale și activități de socializare;

4. Acces la sala de sport zilnic între orele 16-20;

5. Prelegeri, conferințe despre îmbunătățirea calității vieții (despre stil de viață, igienă,

nutriție etc).

Geriatria, ca știință medicală, se ocupă de prevenția, diagnosticul și tratamentul bolii pacientului

vârstnic și de problemele specifice îmbătrânirii în timp ce gerontologia studiază procesul

îmbătrânirii și impactul ei biologic, psihologic și sociologic.

Caracteristica ultimelor decenii este creșterea numerică a populației vârstnice în structura

populației, adică îmbătrânirea demografică, fenomen mai accentuat în țările dezvoltate

economic, dar prezent și în țara noastră. Prognozele demografice apreciază ca și în continuare

populația vârstnică va crește mai rapid decât cea nevârstnică. Cauzele care explică fenomenul

de îmbătrânire a populației sunt: scăderea natalității, progresele medicinii și creșterea nivelului

de trai, care măresc rata de creștere numerică a populației vârstnice, prin ameliorarea

morbidității și mortalității. Într-o lucrare din 2008 a FMI despre sistemul de asistență socială din

România se specifică de asemenea că raportul între persoanele în vârstă ce depășesc 60 de

ani vis-a-vis de populația activă mai tânară se va dubla până în 2030 față de situația de bază

din 2007 și, în lipsa unor reforme coerente, raportul s-ar putea tripla în favoarea vârstnicilor

până în anul 2050. Cauze ca scăderea natalității și a fertilității, a ratei mortalității și creșterea

speranțelor de viață, atât la nivel general european cât și la nivel românesc, impun un trend ce

conduce spre concluzia evidentă că ne vom confrunta în următorii 40 de ani cu o creștere fără

precedent a populației vârstnice.

Conform altor proiecții ale Fondului Monetar Internațional, populația europeană în vârstă și non-

activă va atinge 54% până în 2050. Media de vârstă a populației de pe bătrânul continent va

crește de la 37.7 ani în 2003 la 54 de ani până în 2050 (față de 36 de ani, media nord-

americană). Pe lângă problema economică a productivității muncii și a competitivității acest fapt

ridică și probleme serioase de ordin medical și social. Chiar și în anul 2010, la nivel european,

Pag

e93

procentul populației între 55-64 de ani era mai ridicat decât cel al populației între 15-24 de ani.

Comisia Europeană a raportat de asemenea că în perioada 2010 – 2050 ponderea populației în

vârstă la nivel european va crește cu echivalentul a 58 de milioane de oameni.

Prin creșterea populației vârstnice, apar și unele consecințe nedorite în afara de creșterea

indicelui de dependență economică, adică raportul dintre populația inactivă și cea activă:

aspectul cel mai important îl constituie implicațiile medicale. Se apreciază că după 60-65 de ani

(începutul vârstei a treia), 50% dintre bătrâni au nevoie de îngrijiri medicale, ambulatorii sau

spitalicești, vârstnicii reprezintă peste 50% din consumul de servicii medicale. Asistăm de fapt la

o geriatrizare a medicinei. Din această cauză este necesară pregătirea tuturor cadrelor medico-

sanitare, indiferent de specialitate, dar, îndeosebi, a omnipracticianului, medicul generalist, cu

cunoștințe referitoare la asistență medicală a vârstnicului. Dacă se are în vedere ca asistența

geriatrică implică nu numai consultații, dar în special îngrijiri, de obicei complexe, se înțelege că

rolul medicului și al cadrelor medicale de asistență, devine foarte important.

Gerontologia, ca termen, se definește ca știința proceselor de îmbătrânire, iar geriatria, drept o

ramură a medicinii, care cercetează aspectele patologice ale îmbătrânirii. Geriatria presupune

cunoștințe în primul rând din domeniul medical, dar și din alte domenii ca: psihologie, sociologie

etc. Geriatria a devenit astfel o știință de sine stătătoare, cuprinzând într-o medicină internă a

vârstei adulte, referate importante din cardiologie, psihiatrie și neurologie, care reprezintă

substanța sa fundamentală.

Școala Românească de Geriatrie și Gerontologie are o tradiție considerabilă chiar și pe plan

mondial:

Înființarea primului institut de geriatrie din lume (22 ianuarie 1952), având ca obiect de

activitate cercetări de gerontologie clinică și asistență medicală a vârstei a treia.

Orientarea tridirecțională a cercetărilor gerontologice: clinică, experimentală și socială;

această structură este astăzi recomandată și de O.M.S. (Kiev, 1963) ca model pentru

instituții similare.

Elaborarea unui medicament cu eficiență în profilaxia îmbătrânirii și în terapia stărilor

patologice ale vârstei a treia - Gerovital H3.

Strategie terapeutică în profilaxia și terapia bătrâneții.

Organizarea unei rețele sanitare naționale de profilaxie a îmbătrânirii.

Geriatria actuală este reprezentată de două direcții majore, sub raportul concepției medicale:

1. geriatrie prevalentă în țările anglosaxone și nordice, considerate ca o medicină internă,

sau drept oricare altă disciplină medicală (neurologie, chirurgie etc) adoptată

specificului biologic al vârstei înaintate, fără o adresare de tip biomedical privind strict

procesul de îmbătrânire

Pag

e94

2. o altă geriatrie, dezvoltată din concepția lui C.I.Parhon, preluată de Ana Aslan, care s-

a adresat cu deosebire procesului de îmbâtrânire propriu-zis. Această geriatrie a

cucerit – și a dobândit o semnificativă valoare comercială – îndeosebi în țările

mediteraneene, asiatice (din Orientul Apropiat până în cel îndepărtat), ca și în zona

Americii Latine.

Se vor avea în vedere ambele tipuri de abordare medicală a pacienților,îin sinteză.

Paradoxal, tot din geriatrie s-au dezvoltat anumite metode specifice de întreținere a formei

persoanelor de vârstă tânără sau medie. Chiar daca acestea vizează beneficii fizice, cosmetice

sau psihice imediate ele aparțin totuși, cel puțin parțial, programelor generale de profilaxie

geriatrica și, prin urmare nu vor fi neglijate de clinica.

Centru medical spitalicesc de Ingrijiri Paliative Descrierea investiției Spital de Ingirjiri Paliative

Clinica va oferi o capacitate de 150 de paturi în regim single, double și saloane de patru locuri,

necesitând un număr de 62 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definiților

de mai jos, se situează în jurul sumei de 3,8 milioane de Euro.


din care

saloane paturi




SALON 4 PATURI 24 96

PERSONAL NOU DIRECT ANGAJATAngajati medicali 38

Angajati administrativi 24

Doctori

Asistente, incl. infirmiere

F-K-M-G

Tehn.asist.med.

Administratie

Altii








dep.sol.arh

Paliativ

Pag

e95

Planificarea si proiectiile de personal angajat Personalul reprezintă de departe cea mai importantă resursă de care va avea nevoie acest






pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de saptămâni pe an, fiecare




Zona functionala MPC

Diagnoza si Tratament 450

Unitate spitalizare 3.000

Administratie 160

Servicii sociale 320

Logistica 180

Altele 150

4.260






Echipamente medicale si Dotari, incl. 1x auto-salvare 825.000 Euro

Altele 100.000 Euro

3.804.500

Cost brut proiect 3,8 milioane Euro

Nu include:


valori fara TVA

Pag

e96


Servicii de ASISTENȚȚĂ PACIENȚI FAZA PALIATIVĂ: sunt acele servicii care se adresează

pacienților cu boli active, progresive și avansate (oncologice, geriatrice, neurologice, malformații

congenitale etc) pentru care prognosticul este limitat iar îngrijirea se concentrează asupra

calității vieții acestora și a familiilor lor.


A.SERVICII MEDICALE ȘI TERAPEUTICE:

˃ Examinare medicală pentru o corectă evaluare a stării pacientului;

˃ Îngrijire totală și permanentă a pacientului (răspunzând astfel la toate nevoile fizice,

psihosociale și spirituale);



52 40 2080






FTE

Angajati Medicali 38

Medic sef sectie - director medical 1

Medic specialist 4

Psiholog 3

Masseuri 5

Asistente Sefe 3

Asistente 8

Infirmeiere 14

Angajati in Administratie 24

Director 1

Contabilitate 1

Jurist 1

Specialist IT / Tehnica de Calcul 1

Registratura / Receptie/Secretariat admin 5

Secretariat medical/second opinion 1

Electrica/Instalatii/Intretinere/Pct. Termic 2

Sef Aministrativ 1

Paza / Curatenie 8

Sofer 1

Altii 2

Total Nr. Personal 62

PALIATIV

Planificare personal

Pag

e97

˃ Tratamente și proceduri specifice bolii pacientului privind ameliorarea și controlul durerii

precum și a altor simptome;

˃ Consiliere psihologică

˃ Administrare tratamente și monitorizare pemanentă;

˃ Întocmirea și predarea raportului medical final care cuprinde tratamentul urmat, terapiile

și investigațiile efectuate, stadiul pacientului la externare, concluzii și recomandări post-

externare.

B.SERVICII NON-MEDICALE: Informarea zilnică prin e-mail sau telefonic a familiei

/aparținătorului despre starea pacientului.

Centrul propus va dispune de toată infrastructura medicală (personal calificat, dotare) necesară

îngrijirii pacienților aflați într-o stare avansată a bolii care necesită îngrijire și supraveghere

permanentă.

În România mor anual peste 8.000 de bolnavi de cancer. Doar cu scopul de a evidenția

necesitatea unei astfel de investiții, trebuie menționat că la nivel național, la ora actuală

în domeniul îngrijirilor paliative activează 35 de furnizori. Din aceștia 12 sunt unități de

stat cu paturi, 9 unități aparțin ONG-urilor sau companiilor private. 14 furnizori oferă

îngrijiri paliative la domiciliu. Piața este acoperită în momentul de față într-o proporție de

sub 5%.

Centru medical spitalicesc de tip Sanatoriu

Descrierea investiției de tip Sanatoriu


din care

saloane paturi




SALON 4 PATURI 0 0



Doctori


F-K-M-G

Tehn.asist.med.

Administratie

Altii








dep.sol.arh

Sanatoriu

Pag

e98

Sanatoriul va oferi o capacitate de 144 de paturi în regim single și double, necesitând un număr

de 80 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definițiilor de mai jos, se

situează în jurul sumei de 6,1 milioane de Euro.

Planificarea si proiecțiile de personal angajat







pe toată durata unui an. Acceptând valorile teoretice normale de 52 de saptămâni pe an, fiecare





Diagnoza si Tratament 800


Administratie 380


Logistica 200

Altele 400

6.980






Echipamente medicale si Dotari 950.000 Euro

Altele 250.000 Euro

6.127.000


Nu include:


valori fara TVA

Pag

e99


Capabilitățile clinice vor cuprinde: îngrijire activă pentru anemii, imunologie, tulburări

comportamentale, boli degenerative și neuro-degenerative, Alzheimer, afecțiuni cronice ale

sistemului respirator s.a.m.d.

O selecție a pachetelor de bază ar putea sa fie configurată, după cum urmează:



52 40 2080






FTE



Medic specialist 8

Psiholog 1

Asistente Sefe 2

Asistente 18

Infirmeiere 18

Personal medical auxiliar 5


Director 1

Contabilitate 1

Jurist 1



Secretariat medical 2


Sef Aministrativ 1

Paza / Curatenie 8

Sofer 1

Altii 2


SANATORIU


Pag

e10

0

A) SERVICII MEDICALE SI TERAPEUTICE: Examinare medicala initiala cu medic de

speciaitate (neurolog, pneumolog, etc); EKG; Spirometrie; Test cardio de efort ( banda sau

bicicleta); Consiliere individuala de nutritie; Analize de laborator; Prescriere si administrare

tratament medicamentos; 4 terapii/ zi lucratoare( recomandate bolilor pulmoare); Ingrijiri

medicale, administrare tratamente si monitorizare pemanenta; Intalnire finala cu medicul

pneumolog care a monitorizat pacientul pe perioada internarii; Intocmirea si predarea raportului

medical final care cuprinde tratamentul urmat, terapiile si investigatiile efectuate, stadiul

pacientului la externare, concluzii si recomandari post-externare.

B) SERVICII NON-MEDICALE: Cazare + 3 mese pe zi.

C) PROGRAM DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER – OPȚIONAL: Vizitarea împrejurimilor

cu ghid o dată pe săptămână; Plimbare în grup – o dată pe săptămână; Prelegeri, conferințe

despre îmbunătățirea calității vieții (despre stil de viață, igienă, nutriție etc); activități de

socializare.

Centru medical specializat, de Dezintoxicare Descrierea investiției CMS Dezintoxicare


din care

saloane paturi




SALON 4 PATURI 0 0



Doctori


F-K-M-G

Tehn.asist.med.

Administratie

Altii




Curte interioara (mp) 5.000




dep.sol.arh

CMS.DEZ.

Pag

e10

1

Centrul medical va oferi o capacitate de 180 de paturi în regim single și double, necesitând un

număr de 121 de angajați în echivalent full time. Costul brut, ca urmare a definițiilor de mai jos,

se situează în jurul sumei de 8,07 milioane de Euro.

Planificarea și proiecțiile de personal angajat




pacient. Evalurea nevoii de personal a fost făcută în baza frecvenței estimate.

Estimând în personal echivalent cu normă întreagă obtinem un echivalent real de normă

întreagă de 1.792 de ore/an.


Diagnoza si Tratament si Socializare 1.700


Administratie 400


Logistica 250

Altele 200

9.800


Curte interioara 5.000 mp 125.000




Echipamente medicale si Dotari 650.000 Euro

Altele 280.000 Euro

8.075.000


Nu include:


valori fara TVA

Pag

e10

2

Prezentare selectiva a capabilitatilor clinice

Capabilitățile centrului vor cuprinde tratarea pluridisciplinară a bolilor psihice și a dependențelor:

alcoholism; depresie; anxietate; schizofrenie incipienta (sectie separata distincta); dezintoxicare

in cazul drogurilor (cocaina, heroina, amfetamine si methamfetamine, extasy, LSD,

etnobotanice, farmaceutice, etc); jocuri de noroc; fumat (sectie speciala, distincta).




52 40 2080






FTE



Psihiatru 2

Medic specialist 5

Psiholog 16

Asistente Sefe 1

Asistente 8

Infirmeiere 8

Terapeuti si TAM 16


Director 1

Contabilitate 2

Jurist 1



Secretariat medical 2


Sef Aministrativ 1

Paza / Curatenie 38

Sofer 2

Altii 5


DEZINTOXICARE


Pag

e10

3

A.SERVICII MEDICALE ȘI TERAPEUTICE: consultație inițială psiholog; consultație medic

psihiatru sau medic specialist (după caz); analize de laborator; prescriere de tratament

medicamentos, terapii și nutriție personalizată; consiliere psihologică zilnică; 6

proceduri/terapii/zi lucratoare – specifice; ședințe de terapie psihologică de grup și

individuală; întâlnire finală cu psihologul și psihiatrul care au monitorizat pacientul pe

perioada internării; întocmirea și predarea raportului medical final care cuprinde

tratamentul urmat, terapiile și investigațiile efectuate, stadiul pacientului la externare,

concluzii și recomandări post-externare.

B.SERVICII NON-MEDICALE: Cazare în cameră cu un pat sau două care beneficiază și

de terasă/balcon. 3 mese/zi , cu alegerea meniului din 3 variante.

C. PROGRAM DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER – OPȚIONAL: Nordic walking în

grup –- zilnic; Vizitarea împrejurimilor cu ghid o dată pe săptămână; Plimbare în grup și

vizitare obiective turistice, o dată pe săptămână; Acces la sala de sport zilnic între orele

16-20; Prelegeri, conferințe despre îmbunătățirea calității vieții (despre stil de viață,

igienă, nutriție etc); Alte activități de socializare/

Rezumat

Demersul propus are în vedere dezvoltarea a 5 unități distincte, ca parte a unui campus medical

(varianta ideală datorită efectelor de sinergie și a comasării aparatului administrativ și

investigativ), dar care pot funcționa independent, una de alta, ca entități unitare de sine

stătătoare.

Cifrele cheie ale propunerii sunt:

Total capacitate paturi 974

Total personal nou angajat 660

Valoare bruta, Euro f.Tva (*) 43.205.250

Detalii management de proiect și implementare:

- Prezentare soluție T3 2013;

- Studiu pre-fezabilitate T1 2014;

- SF T2 - T3 2014, incl. proiectare faza PAC;

- Finanțare T4 2014 - T3 2015 (up to 90% non-refundable funding);

- T4 2015 finalizare documentație tehnică și pregătire faza de implementare;

- Implementare T1 2016 - T2 2017;

- Faza operațională T3 2017, ongoing:

Pag

e10

4

Proiectia HR:

˃ Impactul în ce privește reducerea șomajului local (prin angajarea pe functiunile de

specialitate) va fi mica spre medie, in special ca urmare a faptului ca în activitățile

proiectate sunt necesare resurse umane de înaltă calificare (medici, asistente, terapeuți,

tehnicieni de tehnică medicală);

˃ În județul Hunedoara șomerii cu studii superioare reprezintă mai puțin de 10% din

volumul șomerilor înregistrați; numai 8,1 mii persoane sunt ocupate în sectorul „sănătate

și asistență socială”, în fapt majoritatea fiind personal fără studii superioare și medii de

specialitate medicală sau activând în asistență socială;

˃ Funcțiuni / profesii medicale reclamă procese de formare de lungă durată și certificări

care se obțin anevoios;

˃ Nu poate fi luată în calcul recrutarea medicilor și terapeuților (studii superioare de

specialitate) din rândul șomerilor chiar dacă în masa șomerilor se regăsesc ocazional un

număr mic de persoane cu aceste profesii – acest plan poate fi tratat doar ca

oportunitate, nicidecum în termeneni de intenționalitate;

˃ Medicii și terapeutii vor fi recrutați din instituții de profil (public și privat) la nivelul

județului, regional etc.; este necesară implementarea unui program vast de recrutare

care poate conține și parteneriate cu instituții de învățământ de specialitate, asociații

profesionale etc.;

˃ Trebuie luată în calcul și posibilitatea ca personalul medical cu înaltă calificare să fie

angajat cu fracție de normă, acoperind misiunile din fișele de post, dar putând activa și

sistemul public de ocupare, de exemplu;

˃ Asistentele se regăsesc într-o anumita măsura în masa șomerilor din Hunedoara

(fluctuant, situându-se în jurul a câtorva zeci de asistente(i) de diverse specialități;

˃ „Asistent medical - AMG” „Asistent medical de laborator - AML” și „Asistent medical de

balneofiziokinetoterapie și recuperare medicală AM” reclamă formare de lungă durată (3

ani) – în acest caz se poate lua măsura unui program de stimulare a certificării unui

număr de șomeri / șomere din zonă (care să debuteze concomitent cu investiția propriu-

zisă), dar cel puțin jumătate din personalul mediu din viitoarele clinici trebuie să fie

personal cu experiență clinică care să asigure transferul de competențe practice în

completarea competențelor cheie dobândite în școală;

˃ „Infirmierele” și „îngrijitorii bolnavi” care se pot forma în cursuri de formare profesională

continuă de nivel „2” (720 de ore de formare);

˃ Pentru medici, asistente, terapeuți și chiar tehnicieni de tehnică medicală este necesar

să fie gândit un program de recrutare complex și planificat atent care să debuteze cu

minim 10 luni înaintea punerii investiției în funcțiune;

˃ Se pot angaja direct din cadrul persoanelor neocupate / șomerilor sau se poate pregăti

forța de muncă disponibilă pentru funcțiunile suport și administrative (îngrijitori, personal

Pag

e10

5

de serviciu pază și curțenie etc), ceea ce va permite absorția unui anumit număr de

persoane aflate în căutarea unui loc de muncă – chiar și așa poate fi estimată angajarea

unui numar de cca. 150 de persoane, majoritatea dintre ele avand nevoie de formare de

specialitate (formare profesională continuă – calificare nivele 1 – 2 și specializare);

˃ De asemenea poate fi găsit și angajat în mod direct personalul suport (administrație etc.)

– majoritatea personalului necesar regăsindu-se în cadrul șomerilor și căutătorilor de

locuri de muncă și cu atât mai mult în cadrul populației ocupate civile;

˃ Pentru personalul non-medical programele de recrutare trebuie să debuteze cu 4-6 luni

înainte de punerea în activitate a investiției;

˃ La nivelul județului Hunedoara sunt înregistrați cca. 500 de furnizori de formare

profesională continuă autorizați pe o mare varietate de cursuri de calificare și

specializare, practic plaja de ocupații non-medicale fiind acoperită în cazul în care este

necesar un efort de calificare a forței de muncă neocupate / disponibile;

˃ În Hunedoara funcționează și o facultate de asistente medicale care poate asigura toate

specialitățile care ar putea fi necesare (generalist, laboratoare, balneo-terapii și

recuperare, farmacie) și care se poate încheia un parteneriat de colaborare în ce

privește practica studenților, recrutarea de personal de specialitate etc.;

˃ În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forță

de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se toate

specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-montaj,

transport – drumuri - șosele, amenajări (inclusiv amenajări hidrotehnice) etc.;

˃ Pentru asigurarea cu personal a centrului de servicii medicale și de sănătate cea mai

sigură formulă de recrutare este ca în parteneriat cu autorităti locale, instituții de

specialitate și asociații profesionale de profil să fie organizată o bursă (jobfair) dedicată

care va permite luarea de contact cu personalul potențial și constituirea unei baze de

date care să permita organizarea procesului de recrutare / selectie propriu-zis;

˃ Dată fiind dimensiunea acestui centru de servicii medicale este necesară de asemenea

constituirea unui structuri comune de gestiune HR (departament HR) care să asigure

gestiunea administrativă, integrarea personalului, identificarea persoanelor cu potențial,

formare pentru dezvoltarea competențelor specifice, retenția valorlor, mobilitate internă,

identificarea liderilor și dezvoltarea pentru poziții de management etc.

Sinteza actiune asigurare HR – Centru servicii medicale și de sănătate

Necesar HR

Surse candidati Medii

sursa

Acțiuni necesare

Inactivi Activi Lunga durata /

Continua Recrutare

Medici Nu*

Angajați

Căutători de

loc de

Sistem public

sanatate;

Clinici private

Nu este cazul

(N6 EQF)

Program de recrutare care

devanseaza punerea in

functiune; Parteneriat cu institurii

Pag

e10

6

muncă**Absol

venți de spec.

de invatamant de specialitate;

Targ de joburi dedicat

Terapeuti /

Masseuri

Someri

Angajați

Căutători de

loc de

muncă**Absol

venți de spec.

Sistem public

sanatate;

Clinici private

Nu este cazul

(N6 EQF)






Asistente Someri

Angajați

Căutători de

loc de

muncă**Absol

venți de spec.

Sistem public

sanatate;

Clinici private

Facultate asistente / 3

ani – optiune la limita

(N5 – EQF)






Tehn. Med. Someri

Angajați

Căutători de

loc de

muncă**Absol

venți de spec.

Sistem public

sanatate;

Clinici private

Absolvent de

specialitate sau FPC

(N3 – EQF)





Infirmiere Someri

Angajați

Căutători de

loc de

muncă**Absol

venți de spec.

Sistem public

sanatate;

Clinici private

FPC Calificare nivel II

sau specializare

(cursanti cu o

calificare de baza

oarecare)





Administratie Someri

Angajați

Căutători de

loc de muncă,

Absolvenți .

Mediu

economic local

/ regional

Nu este cazul – se

poate recruta direct

Parteneriat cu AJOFM;

Program de recrutare dedicat

Servicii Someri

Angajați

Căutători de

loc de muncă,

Absolvenți .

Mediu

economic local

/ regional

Nu este cazul – se

poate recruta direct


Program de recrutare dedicat

* În masa șomerilor din județul Hunedoara și din regiunea Vest se regăsesc doar câțiva medici care au

fost / sunt înscriși ca atare (șomeri); totuși această sursă de candidați nu poate fi considerată o sursă

reală de personal cu pregătire medicală superioară, prezența medicilor în calitate de șomeri fiind cu totul

accidentală / fortuită.

** În număr mic în rândul șomerilor.

Investiție Campus Medical Hunedoara (scenariu ajustat cu indicele de risc al României)

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2011 43,2 0 0,00 43,2 0,00

Pag

e10

7

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2012 43,2 0,01 0,01 43,20 0,00

2013 43,20 0,03 0,02 43,21 0,01

2014 43,21 0,08 0,04 43,23 0,03

2015 43,23 0,18 0,10 43,27 0,07

2016 43,27 0,34 0,18 43,35 0,15

2017 43,35 0,54 0,29 43,48 0,28

2018 43,48 0,77 0,42 43,66 0,46

2019 43,66 1 0,54 43,90 0,70

2020 43,90 1,21 0,66 44,19 0,99

2021 44,19 1,38 0,75 44,52 1,32

2022 44,52 1,45 0,79 44,87 1,67

2023 44,87 1,55 0,84 45,25 2,05

2024 45,25 1,60 0,87 45,64 2,44

2025 45,64 1,65 0,90 46,05 2,85

13,00

Cazul investiției în Campusul medical (HD)

investiție totală : 43,2 milioane Euro

investiții atrase de această investiție in următorii 14 ani:

Pag

e10

8

scenariul de bază: 24,29 milioane Euro (o medie de 2,02 milioane

Euro/an), dar cu o desfășurare astfel: 0 milioane Euro în primul an (investiții

suplimentare), 1,29 milioane Euro în anul 8, 5,37 milioane Euro în anul 14

Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază generează, în scenariul de bază, în

următorii 14 ani investiții de încă 56 de eurocenți

scenariu de risc: 13 milioane Euro (o medie de 928.000 Euro/an), cu o

desfășurare astfel: 0 milioane Euro în primul an, 0,99 milioane Euro în anul 9,

2,85 milioane Euro în anul 13

Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc, în

următorii 14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți

4.2. MEDIUL DE AFACERI

Parcul de Afaceri și Servicii - PAS

Prezentarea propunerii PAS

PAS – Parcul de Afaceri și Servicii propus se adresează întregului spectru de business: este

gândit a funcționa atât ca incubator de afaceri, ca satelit zonal menit să sprijine start-up-uri cât

și ca un real nod regional de afaceri, networking și dezvoltare pentru firmele consacrate sau în

curs de consolidare a poziției lor pe piață.

Scopul acestei introduceri este reprezentat atât de descrierea investiției cât și de explicarea

importanței deosebite, reprezentată de realizarea unui astfel de Parc de Afaceri și Servicii

(PAS) în contextul dezvoltării regionale a județului Hunedoara. Realizarea PAS în județul

Hunedoara va trebui să facă parte dintr-o viziune amplă de dezvoltare pe termen mediu și lung

a județului și regiunii, integrându-se ca parte esențială și polarizantă a unui concept de

dezvoltare modern și durabil ce cuprinde investiții imediate sau pe termen mediu în domenii

precum medicină, turism, producție, energie regenerabilă, urbanizare și construcții rezidențiale,

comerț, logistică, servicii etc. Folosindu-se o abordare corectă, zona în cauză, se poate

transforma prin intermediul PAS într-un magnet investițional regional, generator de creștere

economică, locuri de muncă și dezvoltare și coeziune socială.

Parcul de Afaceri și Servicii (PAS) propus, va fi analizat în contextul actual, ținând cont de

prioritățile identificate la nivel comunal, județean și regional. Problemele ce trebuie rezolvate la

nivel județean dar și la nivel local sunt cuprinse în Strategia de Dezvoltare Economico-Socială

a județului Hunedoara, strategie bazată pe analiza contextului socio-economic și de mediu,

luând în considerare atât dimensiunile teritoriale legate de dezvoltarea durabilă și diversificarea

Pag

e10

9

economiei rurale dar și dimensiunile orizontale referitoare la sustenabilitate, egalitatea de

șanse, incluziunea socială și societatea informațională.

Parcul de Afaceri și Servicii va trebui să fie o construcție nouă, de tip greenfield, pe un teren cu

o suprafață de circa 25 de hectare. Parcul va consta dintr-o clădire principală de birouri, adică

din centrul de afaceri propriu-zis, și din zona de hale logisitice și de producție din sfera industriei

ușoare. La acestea se va adăuga curtea, amenajată astfel încât să cuprindă suficiente spații

verzi, restul spațiilor rămase fiind ocupate de alei, drumuri de acces și de incintă, fiind prevăzute

de asemenea un număr optim de locuri de parcare de suprafață pentru clienții parcului, dar și

vizitatori.

Puncte de plecare:

Creșterea calității serviciilor de sprijin al afacerilor la nivel regional prin asigurarea de

spații de birouri și servicii specifice;

Creșterea calității serviciilor de sprijin al afacerilor la nivel regional prin asigurarea de

spații pentru logistică și hale de producție și/sau prelucrare (industrie ușoară);

Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin crearea unor noi locuri de muncă;

Îmbunătățirea siguranței și a securității și diminuarea impactului negativ asupra mediului

înconjurător prin utilizarea unor soluții constructive bazate pe principiile durabilității;

Crearea unei structuri integrate de parc industrial și logistic care în cadrul acesteia să

cuprindă un incubator de afaceri. În prima fază, firmele din parcul industrial și logistic să

își găsească locul în incubatorul de afaceri;

Identificarea acelor firme care mai târziu vor asigura servicii pentru firmele din parcul

industrial și logistic ex: pază, curățenie, contabilitate, design, IT, e-commerce, reclame,

management proiect, consultant etc.

Crearea unor sedii pentru clusterele care se vor forma pe parcurs;

Evidențierea punctelor de potențial ale regiunii: industrie ușoară, agricultură și industria

agroalimentară, energia verde, turism și în special balneoturism, eco-construcții. Aceste

domenii pot fi dezvoltate și pentru fiecare domeniu identificat; se poate crea un cluster,

clusterele având rol multiplicator în dezvoltarea regională. În cadrul clusterului

conlucrează reprezentanți ai mediului de afaceri, mediul universitar / centre de

cercetare, autoritățile publice locale respectiv acele instituții catalizator care pot contribui

la dezvoltarea economică a regiunii. La nivelul clusterelor se poate elabora o strategie

de piață, resurse umane, relații regionale-naționale-internaționale. Managementul și

organizația de management sunt foarte importante, fiind răspunzătoare de asigurarea

unei bune comunicații între membrii clusterului, baza de date, activități de PR și nu

numai. Dezvoltare de soluții în contextul energiei verzi => energia ieftină pentru firmele

Pag

e11

0

care vor veni în parcul industrial (energie solară și biomasă solidă).

Deficiențele / disfunctionalitățile cu care se confruntă zona vizată:

Capital Uman:

procentul ocupat de populația vârstnică este superior mediei pe țară;

reducerea numărului de locuri de muncă prin desprinderea unităților agricole și

închiderea diverselor unități industriale sau a complexelor energetice sau minerit.

proces de îmbătrânire a populației datorită tendințelor generale de scădere a natalității și

de migrare a tinerilor către alte localități.

Tendința de modificare în structura pe vârste a populației în sensul reducerii treptate a

numărului de copii și creșterii numărului persoanelor vârstnice;

Tendința de reducere a grupei de varsta între 15 - 29 ani – însemnând o diminuare a

ferței de muncă cu caracteristici superioare;

grad redus de acces la internet al instituțiilor de învățământ;

lipsa proiectelor în domeniul educației, sănătății, turismului și mediului de afaceri;

nivelul redus al spiritului antreprenorial și al cunoștințelor în domeniul gestionării

afacerilor în raâdul populației tinere datorită lipsei unor programe de formare și

reconversie a forței de muncă.

insuficienta cunoaștere a istoriei locului de către cetățenii zonei sau de către potențialii

turiști;

concedieri masive și restructurări de personal, ce conduc la dificultăți în combaterea

șomajului (zone mono-industriale):

Infrastructura de mediu si alte utilitati publice:

lipsa infrastructurii adecvate în domeniul managementului deșeurilor ceea ce duce la

nerespectarea standardelor de mediu;

depozitarea necontrolată a deseurilor;

platforma existentă de depozitare a deșeurilor menajere nu respectă condițiile de

amplasare cerute prin lege;

Pag

e11

1

lipsa de preocupare a populației pentru sortarea și recuperarea unor materiale;

inexistența rețelei de canalizare ceea ce duce la nerespectarea standardelor de mediu și

asupra stării de sănătate;

insuficiența rețelei de alimentare cu apă, cu efect direct asupra stării de sănătate a

populației și asupra mediului;

inexistența surselor de energie „verde”.

Cadrul Natural:

depozitarea necontrolată a deșeurilor care pot afecta cadrul natural pe albiile cursurilor

de apă, în păduri și pe terenurile agricole, ducând la degradarea zonelor respective;

poluarea râului, a lacurilor, bălților și pânzei freatice prin evacuarea fără epurare a

apelor uzate;

spațiile verzi insuficient amenajate în scopuri de agrement, lipsa unor parcuri amenajate

în intravilan;

lipsa finalizării proiectelor de decontaminare și ecologizare a siturilor industriale închise.

Turism:

insuficienta amenjare a fondului funciar pentru agrement, pentru activități sportive sau

culturale;

în intravilanul localității, zonele verzi nu sunt bine puse în valoare;

în acest moment aici nu există parcuri sau zone de agrement;

insuficienta punere în valoare a moștenirii cultural-istorice a comunei, prin

neintroducerea obiectivelor existente în circuite turistice și insuficienta promovare a

acestora.

Servicii, comert, mica industrie

încă nu există toate utilitățile necesare pentru a asigura o maximă atractivitate a

localității pentru agenții economici, potențiali investitori;

lipsa de forță de muncă având calificări specifice sectorului terțiar și de mică industrie

Pag

e11

2

Oportunitățile care pot fi identificate în contextul dezvoltarii PAS:

contextul actual în care România are acces la fonduri nerambursabile în exercițiul

bugetar european 2014-2020;

stabilirea unui cadru strategic la nivel național pentru actuala și viitoarea perspectivă

financiară prin care s-au stabilit prioritățile de dezvoltare pe baze parteneriale și

consultative, ținându-se cont de prioritășile regionale, în cadrul căruia dezvoltarea

spațiilor rurale dețin un loc principal;

efortul actorilor regionali și al autorităților județene de a stabili priorități de dezvoltare la

aceste nivele ținând cont atât de oportunitățile existente cât și de specificitățile locale,

pentru a se asigura premisele unei absorbții ridicate a fondurilor europene;

existența programelor de cooperare cu alte regiuni.

Propunerea unui astfel de Parc de Afaceri și Servicii (PAS) se bazează pe viziunea ca acesta

are potențial să devină un deschizator de drumuri în dezvoltarea mediului de afaceri regional

Hunedoara, un inițiator de platforme de asistență și dezvoltare, care prin implementarea unor

produse și servicii inovative în spațiul de business regional românesc și care lipsesc cu

desăvârșire pentru moment, să contribuie atât la consolidarea poziției întreprinzătorilor pe piață

cât și la creșterea calității vieții angajaților, colaboratorilor, clienților și nu în ultimul rând, a

comunității în care va funcționa. Viziunea este aceea de a polariza și a crește potențialul zonal

și regional, propunerea având capacitatea de a contribui decisiv la:

dezvoltarea zonei;

atragere de investitori;

crearea de noi locuri de muncă primare și secundare;

creșterea calității vieții precum și la creșterea spiritului antreprenorial zona și regiune;

transformarea zonei în care va fi amplasat PAS într-o zonă de atracție pentru mediul de

afaceri.

Atât prin prisma strategiei publice locale de dezvoltare regională 2013-2016, cât și datorită

alinierii cu agenda Europa 2020, PAS apare ca o necesitate, având în vedere multitudinea de

firme și resurse umane implicate în proiectele ce se vor putea derula în zonă. Un astfel de pol

regional creaază un model de business aplicat, care va da startul și va încuraja și alte investiții

în zonă.

Efectele benefice, ca urmare a dezvoltării unei struturi de sprijinire a afacerilor, inclusiv

parc logistic-industrial:

dezvoltarea mediului de afaceri;

crearea de noi locuri de muncă directe și indirecte;

Pag

e11

3

reorientare/reconversie profesională;

școlarizări și consultanță – în urma implementării proiectului vor fi disponibile săli de

conferințe și training care vor fi la dispoziția firmelor găzduite în centrul de afaceri și care

sunt interesate în formarea sau perfecționarea angajaților existenți sau viitori;

IMM-urile din structura de afaceri, precum și noile firme care doresc relocarea sau

începerea activității în noul centru, au la dispoziție servicii de consultanță în afaceri și

management;

aducerea mediului de afaceri aproape de forța de muncă locală și care tinde să migreze;

crearea de condiții atractive de muncă pe plan local, pentru întoarcerea sau relocarea

forței de muncă tinere și active în zonă;

promovarea zonei, direct și indirect – o dată un proces de dezvoltare început, acesta va

atrage după sine și alte investiții;

sprijinirea întreprinzătorilor locali sau cu interes în zonă și atragerea altora din zone

limitrofe;

oferirea unei alternative de business viabile prin facerea unui prim pas vital în direcția

atragerii investitorilor și a întreprinzătorilor în zonă;

introducerea și punerea la dispoziție a unei infrastructuri IT&C performante;

sprijinirea reală a investițiilor ulterioare în zonă, indiferent de domeniu;

introducerea zonei respective pe harta regională de business;

venituri la bugetul local, directe și indirecte (taxe, impozite, etc);

gestionarea eficientă și rațională a problemelor de mediu și combatera poluării, prin

sistematizarea managementului deșeurilor și controlul zonei din acest punct de vedere;

combaterea situației prin care terenuri virane sunt folosite ca depozite de gunoaie;

introducerea unui sistem de epurare și deversare a apelor uzate;

promovarea, explorarea și exploatarea energiilor verzi, regenerative;

PAS va trebui să aducă o multitudine de beneficii mediului de afaceri regional și a

comunității locale:

impact social pozitiv, cu dezvoltarea potențialului resurselor umane, creșterea ocupării la

nivel local și îmbunătățirea calității vieții;

stimularea dezvoltării regionale;

impact economic deosebit generat de atragerea de noi investiții în zonă, cu genererea

de venituri suplimentare (taxe si impozite) către bugetul local;

Nivel al chiriei atractiv, competitiv și accesibil micilor întreprinderi, mai ales acelor entități

aflate la început de drum;

Flexibilitate extrem de mare în cea ce privește compartimentarea spațiilor, astfel încât să

răspundă nevoilor de spațiu a diferitelor întreprinderi;

Pag

e11

4

nu există nici un proiect similar care ar putea funcționa ca ancoră de dezvoltare a IMM-

urilor sau de dezvoltare regională durabilă în regiunea vizată, proiectul propus având o

contribuție substanțială la realizarea strategiei de dezvoltare a regiunii;

Proiectul are capacitatea de a genera valoare adăugată prin complementaritatea și

corelarea acestuia cu alte investiții propuse.

Recomandari de amplasament al PAS:

intravilan rural sau în cadrul unui SIT INDUSTRIAL REABILITAT (post-ecologizare-

decontaminare);

în proximitatea (max. 50 KM distanta) viitorului posibil aeroport internațional Deva

Săulești (conform studiului de fezabilitate făcut de CJ HD, traficul de pasageri pe

aeroport va depăși 100.000 de persoane anual în primii cinci ani de funcționare, dar se

preconizează că după încă cinci ani ar putea depăși 500.000 de persoane CJ HD);

în proximitatea coridorului 4 – trafic rutier: prelungire A1 Sibiu - Deva – Arad (autostrada

care face parte din Coridorul 4 Pan European, Nadlac – Constanța).

O parte din motivele care au dus la selectarea locației PAS:

Arealul face parte dintr-o zonă cu un bun potențial de dezvoltare pe termen mediu și

lung;

Pag

e11

5

Distanța mică fata de Autostrada A1 – Coridorul 4 pan european;

Distanța mică față de un viitor posibil aeroport internațional (Deva-Săulești);

Cadrul natural atractiv, clima și relieful;

Potențial mare de conversie a populației în populație activă;

Creșterea gradului de ocupare în comerț, servicii și mica industrie;

Mediu economic în curs de dezvoltare;

Existența unei identități culturale, istorice și tradiționale;

Administrație locală preocupată în realizarea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii

de bază, receptivă la nevoile comunității și a mediului de afaceri, care sprijină inițiativele

ce duc la îmbunătățirea calității vieții;

Investiția in PAS va avea printre altele următoarele efecte:

Reabilitează/creează căi de acces;

Creează/extinde rețeaua de utilități;

Printr-o politică adecvată, va proteja mediul exterior de factori nocivi;

Crează un centru de afaceri și servicii care va polariza activități din zona și arealul

limitrof;

Creează noi locuri de muncă, absorbind și din populația activă a zonei;

Crează posibilitatea reconversiei profesionale;

Crește mediul de afaceri și implicit nivelul de trai al zonei.

Componentele propuse ale PAS:

Constructiv, centrul este o investiție formată din:

A. COMPONENTE CONSTRUCTIVE INDIVIDUALE

1. CLĂDIRE CENTRU DE AFACERI (Birouri și Servicii de Sprininire/Dezvoltare);

2. HALE PRODUCȚIE ȘI INDUSTRIE UȘOARA (Parc Industrial);

3. HALE LOGISTICE (Parc Logistic).

B. COMPONENTE CONSTRUCTIVE COMUNE:

4. GOSPODARIE DE APĂ POTABILĂ;

5. STAȚIE DE EPURARE APĂ UZATĂ MENAJERA;

Pag

e11

6

6. GOSPODĂRIE DE APĂ DE INCENDIU ȘI BAZIN DE RETENȚIE APE METEORICE

7. REȚELE EXTERIOARE DIN INCINTĂ: rețele electrice; rețele apă potabilă și de

incendiu; rețele de gaz; rețele canalizare de apă uzată menajeră; rețele canalizare apă

meteoric; instalații electrice exterioare de iluminat; instalații și rețele IT&C (Telefonie fixa,

cablu TV, retea de date fibra optica).

8. SISTEMATIZARE INCINTĂ: împrejmuirea și acces incintă; drumuri parcari,alei și

trotuare în incintă.

EXPLICITARE ZONA 1 – CLĂDIRE CENTRU DE AFACERI

Ca formă de business asociativă, centrele de afaceri au un important rol multiplicator în

economie, reunind afaceri care altfel ar putea rămâne în permanență la un nivel scăzut, în

structuri puternice, competitive și capabile să furnizeze plus valoare în domeniile de

competență. Centrul de Afaceri, Servicii și Formare Clustere poate fi explicat cel mai succint

citând wikipedia: „Un Centru de Afaceri axat pe clustere industriale este în general constituit de

un grup de firme sau de experți, organizați sau nu într-o asociație patronală sau profesională,

care au drept scop să își pună laolaltă resursele și experiența pentru a constitui o structură

economică puternică în următoarele scopuri:

1. Cucerirea unui segment de piață într-un anumit domeniu.

2. Colaborarea interdisciplinară sau inter-ramură.

3. Crearea unei rețele de afaceri regionale, naționale sau internaționale.

4. Accesarea de programe guvernamentale sau financiare în vederea dezvoltării unor noi

piețe, concepte sau produse.

5. Înființarea unor pepiniere de afaceri.

6. Înființarea unor centre de cercetare, inovare și dezvoltare”.

Zona 1 definește așadar clădirea principală, pentru care se recomandă o suprafață utilă

desfășuratp de 4.250 mp. Obiectivul va fi complet utilat și va permite închirierea spațiilor către

IMM-uri pentru desfășurarea diverselor activități, centrul urmând să pună la dispoziție toate

facilitățile. Clădirea este astfel concepută încât să asigure închirierea cât mai multor spații utile

necesare desfășurării unor activități diverse. În acest sens, majoritatea suprafețelor vor fi de tip

„open space”, permițând soluții flexibile de compatimentare, în funcție de nevoile chiriașului.

Fiecare firmă-chiriaș își va obține avizele și autorizațiile necesare, specifice activității

desfășurate. Se recomandă o formă de tip lama.

Recomandări constructive legate de clădire, pentru o utilizare cât mai optimizată:

Pag

e11

7

PARTERUL - va avea suprafața desfășurată utilă de 1.500 mp, și va fi compartimentat astfel:

- zone de acces și recepție;

- scări și lifturi;

- grupuri sanitare;

- spații de mentenanță, depozitare și întreținere;

- holuri;

- sala de conferință;

- cantină cu bucătărie;

- 5 x sala de cursuri;

- 2 x oficina parter;

- Spații libere pentru închiriere 1.000 mp.

ETAJUL1 va avea suprafața desfășurată utilă de 1.000 mp, și va fi compartimentat astfel:

- Scări și lifturi;

- grupuri sanitare;


- holuri;

- 2 x oficina de etaj;

- Spații libere pentru închiriere 725 mp.

ETAJ 2 va avea o suprafață desfășurată utilă de 1.000 mp, și va fi compartimentat astfel:


- grupuri sanitare;


- holuri;


- Spații libere pentru închiriere în suprafață de 725 mp.

ETAJ 3 va avea suprafață totală utilă de 750 mp și va cuprinde:

- Holuri;

- grupuri sanitare;



- Spații deschise pentru închiriat, având o suprafață de 550 mp;

- terasa exterioară 250 mp.

Toate tavanele vor fi realizate din panouri de plafon casetat dotate cu paturi de cabluri

care să permită flexibilitate maximă la cablarea ulterioară a spațiilor. Clădirea trebuie să fie

Pag

e11

8

dotată cu instalație de stingere a incendiilor, instalație de alarmă, instalație de climatizare,

instalații termice, instalații electrice curenți tari, instalații electrice curenți slabi, instalații sanitare.

Pentru prepararea apei calde menajere, timp de 8 luni pe an, instalația va fi prevăzută cu un

sistem de panouri solare. Toate instalațiile clădirii vor fi dimensionate corespunzător conform

normativelor aflate în vigoare, ulterior realizării proiectului tehnic. Clădirea va fi dotată și

echipată corespunzator funcțiunii pentru care a fost propusă și anume un centru de afaceri și

servicii modern. Zonele de recepție vor fi dotate cu mobilier corespunzător, monitoare, fax,

imprimante, computere și copiatoare. Sala de conferințe va fi dotată cu mobilier, sisteme AV Hi-

Fi, computer, monitoare, imprimantă multifuncțională. Rezultatul final va trebi să fie un centru de

afaceri modern, care să ofere spații pentru activități diverse, săli de conferințe, grupuri sanitare,

sala de mese, câteva birouri utilate „ready to rent”, facilități pentru persoanele cu dizabilități,

spații anexe administrative și parcări.

Sinteză:

Construcție de tip P+3E fără subsol sau demisol;

Suprafață construită desfășurată = 4.700 mp;

Suprafață utilă desfășurată = 4.250 mp;

Suprafețe utile net-închiriabile = 3.000 mp (suprafață netă birouri compartimentabile, excl. Spații

com.).

EXPLICITARE ZONA 2 – HALE PRODUCȚIE (compartimentabile):

- industrie ușoara;

- prelucrare / finisare;

Dezvoltabil în faze; importantă e doar infrastructură, care trebuie implementată de la început.

EXPLICITARE ZONA 3 – HALE CENTRU LOGISTIC:

- hale centru logistic.

Dezvoltabil în faze; importantă e doar infrastructura, care trebuie implementată de la început.

Evaluări financiare:

Suprafață totală TEREN = 25 HA

A. COMPONENTE CONSTRUCTIVE INDIVIDUALE:

1. CLĂDIRE CENTRU DE AFACERI (Birouri și Servicii de Sprininire/Dezvoltare)

Sinteză: Construcție de tip P+3E fără subsol sau demisol.

Pag

e11

9

Suprafața construită desfășurată = 4.700 mp , standard de cost 650 E/mpc =>

3.055.000 Euro (excl.TVA).

Suprafață utilă desfășurată = 4.250 mp.

Amprentă la sol a clădirii 1 este de 1.500 mp utili.

1+4+5+6+7+8 vor ocupa o suprafață, apoi ceea ce rămâne disponibil se împarte:

20% mici hale de producție, 80% centru logistic

2. HALE PRODUCTIE SI INDUSTRIE USOARA (Parc Industrial) – se construiesc într-o

fază ulterioară, propunerea include pregătirea infrastructurii;

3. HALE LOGISTICE (Parc Logistic) – se construiesc într-o faza ulterioară, propunerea

include pregătirea infrastructurii.

B. COMPONENTE CONSTRUCTIVE COMUNE:

4. GOSPODĂRIE DE APĂ POTABILĂ:

Gospodaria de Apa Potabila

Nr.

crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

Euro

1 2 3

I. LUCRARI DE CONSTRUCTII

1 Terasamente 3.000,0

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi

arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, etc)

prezentat mai jos 54.000,0

3 Izolaţii 4.700,0

4 Instalaţii electrice 2.400,0

5 Instalaţii sanitare 3.400,0

6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv,

intranet 800,0

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,0

8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,0

TOTAL I 68.300,0

Pag

e12

0

II. MONTAJ

1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 8.300,0

TOTAL II 8.300,0

III. PROCURARE

1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 51.200,0

2 Utilaje fara montaj şi echipamente de transport 0,0

3 Dotări 0,0

TOTAL III 51.200,0

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 127.800,0

5. STATIE DE EPURARE APA UZATA MENAJERA

STATIE EPURARE

Nr.


Valoare (fara TVA)

Euro

1 2 4



2

Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi

arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

detalii mai jos: 0,0

2.1 Fundatii 11.400,0

2.2 Structura rezistenta 13.200,0

2.3 Inchideri exterioare 9.000,0

2.4 Finisaje 1.600,0

0,0

3 Izolaţii 2.300,0

4 Instalaţii electrice 800,0

5 Instalaţii sanitare 300,0


intranet 0,0

Pag

e12

1



TOTAL I 40.900,0

II. MONTAJ


TOTAL II 8.300,0

III. PROCURARE



3 Dotări 2.000,0

TOTAL III 160.000,0


6. GOSPODARIE DE APA DE INCENDIU SI BAZIN DE RETENTIE APE METEORICE

Gospodaria de Apa pentru incendiu

Nr.


Valoare (fara TVA)

Euro

1 2 4



2 Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi

arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 258.000,0

3 Izolaţii 1.900,0

4 Instalaţii electrice 0,0

5 Instalaţii sanitare 0,0


intranet 0,0


Pag

e12

2


TOTAL I 264.900,0

II. MONTAJ


TOTAL II 3.400,0

III. PROCURARE



3 Dotări 0,0

TOTAL III 18.900,0


7. RETELE EXTERIOARE DIN INCINTĂ

a) Retele electrice;

b) Rețele apă potabilă și de incendiu;

c) Rețele de gaz;

d) Rețele canalizare de apă uzată menajeră;

e) Reșele canalizare apă meteorică;

f) Instalații electrice exterioare de iluminat;

g) Instalații și rețele IT&C (Telefonie fixă, cablu TV, rețea de date, fibră

optică).

Retele exterioare de incinta

Nr.


Valoare (fara TVA)

Euro

1 2 4



Pag

e12

3

2 Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi

arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 225.000,0

3 Izolaţii 16.000,0




intranet 0,0

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 2.900,0


TOTAL I 475.100,0

II. MONTAJ


TOTAL II 62.300,0

III. PROCURARE



3 Dotări 0,0

TOTAL III 97.000,0


8. SISTEMATIZARE INCINTA

a) Împrejmuirea și acces incintă + b) Drumuri, parcări, alei și trotuare în incintă.

Sistematizare incinta Lei/ Euro

Nr.


Valoare (fara TVA)

Euro

1 2 4



Pag

e12

4

2 Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură) şi arhitectură 162.500,0

3 Izolaţii 28.300,0



6 Spatii verzi 125.000,0

7 Platforme betonate 634.000,0

8 Drumuri de incinta 1.165.000,0

TOTAL I 2.235.600,0

II. MONTAJ


TOTAL II 6.000,0

III. PROCURARE



3 Dotări 1.000,0

TOTAL III 17.000,0

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2.258.600,0

Planificarea si proiectiile de personal angajat

Deservirea PAS va fi asigurată de către o echipă formată din 42 de persoane, conform tabelului

de mai jos. Pentru a reduce cheltuielile de operare și a păstra un control direct asupra calității

serviciilor oferite, PAS va avea angajați proprii pentru asigurarea serviciilor de operare și

service. Procedând astfel, se creează locuri de muncă stabile, asigurându-se totodată o

flexibilitate mai mare în a răspunde prompt cerințelor viitorilor clienți.

Personal PAS direct angajat Nr. angajati

Administrator 1

Economist 2

Contabil 2

Consilier juridic 1

Responsabil tehnic 1

Responsabil Administrativ 1

Pag

e12

5

Servicii obligatorii prestate in cadrul structurii

Probabil, unul dintre cele mai importante aspecte, din perspectiva serviciilor prestate, îl

reprezintă serviciile de asistență și consultanță:

consultanta generala in afaceri si start-up

consultanta in managementul resurselor umane, infrastructura si parteneriate pentru

scolarizari si dezvoltare profesionala,

consultanta contabila si financiar-fiscala,

consultanta in strategie si planuri de marketing,

facilitarea si sprijinirea formarii de clustere

Chirie / Paza / Curatenie;

Intretinere, mentenanta si utilitati.

Acest aspect întregește propunerea, care nu prevede dezvoltarea unei simple clădiri de birouri

clasice ci a unui centru de afaceri și servicii integrat și multidisciplinar.

Proiectul va trebui să dispună de următoarele facilități: recepție, acces la internet de mare viteză

și cablu TV, acces la sălile de conferințe și training (dotate corespunzător), diverse echipamente

de birou și IT, sistem de servere de tip PACS, mobilier adecvat activităților de birou, servicii de

consultanță și contabilitate, pază permanentă, servicii de curățenie și întreținere, locuri de

parcare, cantină - restaurant pentru angajați, acces adaptat pentru persoanele cu dizabilități,

clădire cu spații vitrate mari ce permit accesul luminii naturale, racordată la toate utilitățile (apă,

canal, electricitate, gaze, climă, etc). O facilitate importantă pentru chiriași va fi aceea a

existenței unor spații dedicate pentru conferințe și training.

De asemenea, IMM-urile vor beneficia de serviciul de recepție din holul de la intrarea în centrul

de afaceri, care îi va îndruma pe vizitatori spre birourile firmelor, și va oferi și servicii de

recepție/expediere documente.

Secretariat / Asistenta 4

Receptie 6

Suport IT 2

Electrician 3

Personal intretinere instalatii 3

Personal curatenie/ Intretinere curte 8

Personal paza 8

Total angajati Centru 42

Pag

e12

6

Centrul de afaceri va avea un aspect exterior și interior modern, rafinat, care va crea o

atmosferă plăcută și profesionistă. Clădirea va avea un caracter unitar, ceea ce reprezintă un

avantaj față de clădirile cu destinație mixtă, în care nu funcționează numai întreprinderi. IMM-

urile care vor închiria spațiile se vor bucura de finisaje și dotări la nivelul centrelor de afaceri

moderne din țările mai dezvoltate din UE. Centrul de afaceri va oferi și unele soluții inteligente si

eficiente, care în prezent nu sunt oferite de către majoritatea centrelor de afaceri, precum

centrul de imprimare și multiplicare. Datorită acestui concept, se optimizează considerabil

procesele companiilor, pentru că mai multe firme vor avea posibilitatea să partajeze resurse

hardware ultraperformante. Această soluție atrage numeroase beneficii în comparație cu

varianta în care fiecare IMM ar trebui să își asigure pe cont propriu aceste resurse, dintre

aceste beneficii amintim:

accesul la echipamente ultraperformante fără a fi necesară achiziția acestora (achiziție

care nu s-ar justifica din punct de vedere economic pentru fiecare IMM în parte);

economisirea de timp prețios prin utilizarea imprimantelor rapide de mare capacitate,

față de utilizarea unor imprimante proprii, mai ieftine și mai puțin performante;

economisirea de spațiu față de varianta instalării și operării imprimantelor proprii;

economisirea de resurse financiare și de timp pentru mentenanta echipamentelor

(aceasta fiind asigurata proprietarul centrului de afaceri)

cresterea sigurantei in operare, datorita faptului ca centrul de imprimare/multiplicare va fi

intretinut de personal specializat, si se va asigura in permanenta buna functionare a

ehipamentelor.

Disponibilitatea salilor speciale pentru intalniri, simpozioane, conferinte este o facilitate

inovativa, care nu se regaseste in mod uzual in ofertele pentu spatii de birouri. Avantajele

acestei soluții pentru IMM-urile care vor închiria spațiile din centrul de afaceri sunt multiple:

Accesul la săli de întâlniri/conferințe/simpozioane moderne, special amenjate pentru

această destinație, și dotate cu echipamente IT&C de ultimă generație: videoproiector

de ultimă generație, ecran TV de dimensiune mare, instalație de sunet. Astfel

întreprinderile vor putea aborda un stil de lucru modern, și vor putea utiliza la maximum

potențialul oferit de evoluția impresionantă a industriei informatice.

Economisirea de spațiu și de costuri investiționale. Amenjarea unei astfel de săli de

către fiecare IMM în parte ar fi practic imposibilă, nejustificându-se menținerea unui

astfel de spațiu disponibil în permanență, și nici investiția în echipamente și dotări de

acest nivel. Prin această facilitate IMM-urile vor beneficia de săli de întânire amenajate

și dotate la nivelul celor care pot fi întâlnite în cadrul întreprinderilor mari, care au

resurse financiare mult mai ridicate.

Pag

e12

7

Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea concentrării firmelor din domenii conexe care pot

relaționa și care pot dezvolta relații de afaceri, fără niciun fel de constrângeri legate de spațiu

sau de timp.

Este recomandabil ca această clădire să conțină un sector dedicat cercetării și

dezvoltării unde poate fi amenajat și dotat unul sau mai multe laboratoare de cercetare în

diverse domenii.

Tarife practicate in interiorul PAS

Prețurile (pentru chirii și servicii adiacente) trebuie să fie concepute în așa fel încât să acopere

costurile de funcționare, operare și intreținere dar să se situeze la un nivel la care firmele să fie

atrase să-și inceapa, dezvolte sau mute activitatea în PAS. Într-o primă etapă, PAS nu este

destinat să aducă un profit substanțial ci doar să-și acopere cheltuielile de funcționare. Valori

atractive ale chiriilor vor avea un efect stimulant pentru IMM-uri și vor asigura un grad de

ocupare maxim. De asemenea, se vor oferi condiții și termene de plată atractive, cât și posibile

reduceri în cazul contractării de spații mai mari pe termen mai lung, de către firmele cu un

potențial de angajare ridicat. Finanțarea nerambursabilă va contribui la sustenabilitatea unui

nivelul scăzut al chiriei, datorită faptului că micșorează necesarul de finanțare externă (prin

credit bancar) sau din surse proprii, ceea ce determină scăderea costurilor aferente rambursării

unui credit sau amortizării capitalurilor proprii. Beneficiarii acestor scăderi ale costurilor de

operare vor fi IMM-urile care vor închira spațiile.

Elemente generale ale promovării PAS

Promovarea PAS se va efectua folosindu-se următoarele canale principale: agenți imobiliari;

autorităti locale; prezența WEB definitorie; reclame Outdoor; totem Publicitar; broșuri, prezentări

și Direct-Mail / Newsletters; promovare în media; event planning.

Alte masuri

În completarea măsurii prezentate anterior se recomandă sprijin suplimentar sub forma:

(x) măsuri fiscale de stimulare pe domenii precum cercetare și producție finite;

(x) program dedicat / structură ghid de finanțare/condiții de eligibilitate;

(x) sprijin suplimentar și stimulente pentru activități de cercetare dezvoltare și producție finită;

(x) sprijin suplimentar și stimulente pentru activități de producțe finită;

(x) sistem de burse pentru cei ce hotărăsc să se stabilească în zonă și să pornească o afacere

(x) ajutor suplimentar, de ex. 5.000 de Euro pentru fiecare loc de muncă nou creat în anumite

domenii dacă se angajează tineri sau șomeri.

Pag

e12

8

(x) CSR – implicarea marilor companii din România în dezvoltarea unor programe de sprijinire

a mediului de afaceri Hunedoara. Mobilizarea unor corporatii mari, care prin campanii de CSR

ar putea să dezvolte programe, s-ar putea dovedi un instrument de dezvoltare regională extrem

de util și de la îndemână.

Rezumat PAS

Demersul propus are în vedere dezvoltarea a 3 componente infrastructurale de afaceri, ca parte

a unui parc de afaceri și servicii integrat și ultramodern ce ar urma să conțină: centru și

incubator de afaceri și clustere, centru logistic, centru de producție. Într-o primă fază se

construiește doar componenta „Centru de Afaceri”, se încheie lucrările de infrastructura și

utilități și se sitematizează incinta (modelul suedez). Halele (sau alte claădiri) se contruiesc pe

măsura ce apar factori interesați, fie de către autoritatea care deține PAS, fie de către clienții

finali.

Cifrele cheie ale propunerii sunt:

PAS

Total personal nou angajat PAS (faza initiala) 42

Valoare bruta, Euro f.Tva PAS (*) 6.572.200

Spatiu inchiriabil incubator (net descarcat) 4.250 mp

IMM-uri vizate 25-50

Spatiu inchiriabil logistica (teren cu infrastructura pregatita) 16 HA

Companii vizate 1-10

Spatiu inchiriabil productie si I.U. 4 HA

Companii vizate 5-10

Impact total locuri de munca (T.M si L) Peste 250

Detalii management de proiect și implementare:

- Prezentare soluție T3 2013;

- Studiu pre-fezabilitate T1 2014;

- SF T2 - T3 2014, incl. proiectare faza PAC;

- Finanțare T4 2014 - T3 2015 (fonduri europene);

- T4 2015 finalizare documentație tehnică și pregătire faza de implementare;

- Implementare T1 2016 - T2 2017;

- Faza operațională T3 2017, ongoing.

Proiecția HR:

Pag

e12

9

Impactul la nivelul locurilor de muncă nou create va fi relativ mic, o serie de persoane

neocupate / șomeri pot fi angajate pentru funcțiunile suport;

Nu sunt probleme în legătură cu angajarea personalului, din forța de muncă imediat

disponibilă putând fi recrutat personalul suport și o parte din personalul adminstrativ;

Personalul poate fi preluat din cadrul șomerilor județului (unde se regăsesc majoritatea

competenetelor necesare);

Personalul de conducere și cel de specialitate (economico-financiar, juridic etc.) ar

trebui să aibă o minimă experiență în gestiunea unor activități de profil (asigurare servicii

de consultanță de afaceri) – astfel de personal poate fi recuperat din cadrul unor

proiecte de profil ce au fost implementate în județul Hunedoara (au fost mai multe de

acest tip) și eventual asigurată o formare minimă în faza de pregătire lansare a parcului

de afaceri și servicii;

În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forță



amenajări etc.;

Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un partenriat ordonator

lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forța de

muncă locală (inclusiv șomeri).

Sinteza acțiune asigurare HR – PAS

Necesar HR

Surse candidați Medii

sursă

Actiuni necesare /

Inactivi Activi Lungă durată /

Continuă Recrutare

Management Nu

Angajați

Căutători

de loc de

muncă

Mediu

economic

local (în

general)

În caz ne voie

se pot organiza

formări de

scurtă durată


Program de recrutare

dedicat

Administrație Șomeri

Angajați

Căutatori

de loc de

muncă

Absolvenți

Mediu

economic

local (în

general)

Nu este cazul –

se poate recruta

direct



dedicat

Servicii

tehnice

Șomeri

Angajați

Căutatori

de loc de

muncă

Absolvenți

Mediu

economic

local (în

general)

Nu este cazul –

se poate recruta

direct



dedicat

Funcțiuni Șomeri Angajați Mediu În caz nevoie se Parteneriat cu AJOFM;

Pag

e13

0

suport Căutători

de loc de

muncă

Absolvenți

economic

local (în

general)

pot organiza

formări de

scurtă durată


dedicat

Pază,

curățenie

Șomeri

Angajați

Căutători

de loc de

muncă

Absolvenți

Mediu

economic

local (în

general)

În caz de nevoie

se pot organiza

formări de

scurtă durată



dedicat

Cazul investiției în Parcul de Afaceri și Servicii (HD)

investiție totală : 6,57 milioane Euro


scenariul de bază: 3.69 milioane Euro (o medie de 263.500 Euro/an), dar cu o

desfășurare astfel: Pe ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază generează,

în scenariul de bază, în următorii 14 ani investiții de încă 56 de eurocenți

scenariu de risc: 1.98 milioane Euro (o medie de 141.420 Euro/an): Pe

ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc,

în următorii 14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți

Tabel PAS: Investiție în parcul de afaceri și servicii:

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2011 6,57 0 0,00 6,57 0,00

2012 6,57 0,01 0,01 6,57 0,00

2013 6,57 0,03 0,02 6,57 0,00

Pag

e13

1

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2014 6,57 0,08 0,04 6,57 0,00

2015 6,57 0,18 0,10 6,58 0,01

2016 6,58 0,34 0,18 6,59 0,02

2017 6,59 0,54 0,29 6,61 0,04

2018 6,61 0,77 0,42 6,64 0,07

2019 6,64 1 0,54 6,68 0,11

2020 6,68 1,21 0,66 6,72 0,15

2021 6,72 1,38 0,75 6,77 0,20

2022 6,77 1,45 0,79 6,82 0,25

2023 6,82 1,55 0,84 6,88 0,31

2024 6,88 1,60 0,87 6,94 0,37

2025 6,94 1,65 0,90 7,00 0,43

1,98

Pag

e13

2

4.3. TURISM

Cadrul general:

Importanța infrastructurii în viața cotidiană a oamenilor este indiscutabilă și reprezintă una dintre

cele mai mari probleme pe care guvernele din toată lumea, nu doar cel din România, o au pe

agendele lor de politici publice. Investițiile în dezvoltarea infrastructurii de orice tip (transport,

turism, școli, spitale, comunicații etc) sunt de importanță vitală pentru dezvoltarea economiei și

pentru calitatea nivelului de viață, iar eșecul de a investi este echivalent cu eșecul de a susține

bunăstarea populației.

Dezvoltarea turismului impune dezvoltarea unei bune infrastructuri in domeniu. Fără aceasta,

activitățile turistice moderne pot fi și sunt limitate.

O caracteristică specifică României este aceea că avem resurse de toate tipurile, inclusiv

turistice. Desigur, acest lucru nu este suficient. Trebuie să dezvoltăm capacitatea de a le

converti pentru a produce rezultate. În cazul proiectului nostru rezultatele trebuie să se traducă

în dezvoltare economică și regională durabile în cazul celor două județe vizate, Mehedinți și

Hunedoara.

Politica europeana Europa este cea mai cautată destinație turistică din lume. Prin urmare, turismul joaca un

rol major în dezvoltarea multora dintre regiunile europene. De asemenea, un turism

durabil asigura conservarea și promovarea patrimoniului cultural și natural european

și contribuie în mod substanțial la dezvoltarea regională și la crearea de locuri de muncă.

Fondurile structurale pot oferi un sprijin important pentru îmbunătățirea competitivității și a

calității turismului la nivel regional și local. Infrastructura creată pentru turism contribuie la

dezvoltarea locală, fiind create sau menținute locuri de muncă chiar și în zone industriale sau

rurale aflate în declin ori în cele aflate în curs de reabilitare urbană. Așadar, turismul este, pe de

o parte, un instrument foarte important de integrare a regiunilor mai puțin dezvoltate și pe de

altaă parte, le poate oferi acestora acces egal la beneficiile creșterii economice.

Infrastructura și serviciile turistice pot beneficia de sprijin inclus și la alte capitole bugetare,

precum inovarea, promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, a aplicațiilor societății

informaționale și a capitalului uman.

La nivel european, au fost formulate următoarele priorități în ceea ce privește turismul:

stimularea competitivității, promovarea unui turism sustenabil, durabil și de calitate superioară,

consolidarea imaginii Europei ca o destinație turistică de top. Aceste priorități pot fi și chiar

trebuie să fie transpuse și la nivelul României.

Pag

e13

3

Politica națională: Obiectivul Global al Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 este „Reducerea cât mai

rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale

Uniunii Europene”. Printre prioritățile naționale de dezvoltare incluse în acest plan (și amintite în

prima parte a studiului nostru), se află și prioritatea numărul 6: ”Diminuarea disparităților de

dezvoltare între regiunile țării”.

Astfel, obiectivul general îl reprezintă creșterea economică mai accelerată a regiunilor slab

dezvoltate, în vederea diminuării disparităților de dezvoltare interregionale și intraregionale.

Operaționalizarea priorității PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va

realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura

locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor

locale, pe următoarele sub-priorități:

6.1. Îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale: creșterea competitivității regiunilor

ca locații pentru afaceri prin îmbunătățirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de

sănătate, servicii sociale și educație, precum și a infrastructurii de siguranță publică pentru

situații de urgență, dezastre naturale și tehnologice.

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional și local: dezvoltarea infrastructurii de afaceri și

sprijinirea activităților locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând și crearea unor necesare

conexiuni între activitățile productive și cele de cercetare-dezvoltare-inovare.

6.3. Dezvoltarea turismului regional și local: creșterea gradului de atractivitate turistică a

regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate și îmbunătățirea serviciilor specifice,

dezvoltarea de forme alternative de turism, protecția și promovarea patrimoniului natural

și cultural la nivel local și regional.

6.4. Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea

industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice, precum și consolidarea

rețelei de centre urbane cu potențial de dezvoltare pentru a le permite să acționeze ca motoare

ale creșterii economice regionale).

România a căzut cinci poziții, pe locul 68, și se plasează pe ultimul loc în UE în ediția din acest

a topului statelor lumii în funcție de competitivitatea industriei călătoriilor și turismului întocmit de

World Economic Forum și condus de Elveția, Germania și Austria. Raportarea se face la ediția

din 2011, iar indexul care stă la baza clasamentului ia în calcul factori precum cadrul legal,

infrastructura de turism și resursele naturale, culturale și umane.

În comparație cu statele vecine, România stă cel mai prost printre altele la capitolul

infrastructură de transport de suprafață și resurse culturale. Raportul arată că sectorul

călătoriilor și turismului din România reprezintă 4,7% din totalul economiei naționale și

asigură 454.000 de locuri de muncă, sau 5,3% din total. Calculele au la baza estimări

pentru 2012.

Pag

e13

4

Potențialul turistic al județului Hunedoara

Județul Hunedoara este un ținut plin de vestigii istorice și monumente de arhitectură. Dintre

acestea amintim: Cetatea Devei, Cetatea de la Grădiștea Muncelului, Cetatea de Colt, Castelul

Corvineștilor, Cetatea de la Costești, Cetatea de la Blidaru, Cetatea Mălăiești, Prefectura Deva.

Lăcașe de cult din Județul Hunedoara: Biserica din Lesnic, Biserica din Densus, Biserica din

Gurasada, Biserica Ortodoxă Hunedoara, Biserica din Peșteana, Biserica din Sântămărie-Orlea,

Mânăstirea Prislop.

Muzee din Judetul Hunedoara: Muzeul Civilizației Dacice Deva, Muzeul Fierului

Hunedoara, Muzeul de Istorie a Mineritului Brad, Muzeul Aurel Vlaicu, sat Aurel Vlaicu.

Varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural conferă județului

Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Țara

Zarandului, Valea Mureșului, Ținutul Pădurenilor, Țara Hațegului, Valea Jiului.

-Țara Zarandului - situată în partea de nord a județului Hunedoara, cuprinde depresiunea Brad,

delimitată de Munții Metaliferi și străbătută de Crișul Alb.

-Țara Hațegului - înconjurată de munți, străbătută de o vastă rețea hidrografică depresiunea

Hațegului a fost menționată încă din sec. XIII ca un vechi district sau comitat românesc,

legăturile cu restul teritoriilor românești păstrându-se vii și neîntrerupte.

-Ținutul Pădurenilor - este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țara Hațegului, la sud, și

Valea Mureșului, la nord, la apus fiind înălțimile nelocuite ale Munților Poiana Ruscă.

-Valea Jiului - zona Parâng este deosebit de frumoasa cu vedere spre muntii Retezat, Vâlcan și

Sebeș, având o creastă transversală cu vârfuri de 2073,6 m, Parângul Mic; 2460 m, Cârja și

2518 m, Parângul Mare; vârful Bobea, 1850 m. La poalele Munților Parang se află vârful Rusu

(1168 m).

Justificare și rezumat soluție

Scopul POR este să sprijine, pe cât posibil, o creștere echilibrată a tuturor zonelor țarii, nu atat

prin redistribuirea resurselor publice, cât mai ales prin asigurarea, ca toate zonele să aibă un

nivel minim de infrastructură de afaceri, socială și capital uman, care să permită creșterea

economică.

Din lista axelor prioritare ale POR, propunerile noastre de proiect se încadrează în Axa

prioritară 5. Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, cu următoarele domenii de

intervenție:

Pag

e13

5

Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/ modernizarea

infrastructurilor conexe.

Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea

durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic și pentru creșterea calității serviciilor

turistice.

Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare pentru creșterea

atractivității României ca destinație turistică.

Judetul Hunedoara - turism cultural/istoric- Tara Hațegului, cetatea Colt

În ceea ce privește județul Hunedoara, turismul cultural/istoric este o șansă de lansare

economică a zonei, care necesită investiții mai reduse decât în cazul altor forme cum ar fi cel

balnear sau montan. Județul Hunedoara este cotat ca având cel mai mare potențial turistic din

Regiunea Vest a României, inclusiv în ceea ce privește latura cultural-istorică, deci, resursele

există. Lipsește, însă, valorificarea acestora, care, în cele mai multe dintre cazuri, necesită

lucrări de reconstrucție și/sau reabilitare. Lipsește, de asemenea, și o strategie de promovare

modernă și eficientă astfel încât regiunea să atragă un număr cât mai mare turiști străini, să se

adapteze la standardele Uniunii Europene, dar și să creeze un număr cât mai mare de locuri de

muncă.

Țara Hațegului este un ținut istoric și etnografic din colțul de sud-vest al Transilvaniei. Țara

Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere

istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și arheologie

din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai ambițioase amenajări

hidroenergetice din țară. Cetățile construite aici de cnezii hațegani reprezintă o mostră extrem

de valoroasă a istoriei naționale, care poate și trebuie valorificată pe măsură. Este vorba despre

următoarele obiective istorice: Cetatea Sarmizegetusa; Cetatea Regala a Hațegului; Cetatea

Rachitova; Cetatea Colt; Cetatea Malaiești.

Pentru a contribui, prin intermediul turismului, la dezvoltarea regionala și pentru a spori

creșterea economică, dar și gradul de ocupație în regiune, propunem următoarele linii de

acțiune:

restaurarea și/ sau renovarea clădirilor cu valoare culturală-istorică și

dezvoltarea și modernizarea strategiilor de promovare turistică.

Pag

e13

6

Alte masuri Reabilitare situri istorice si arheologice Gradul de valorificare al obiectivelor antropice este pe departe cel meritat ținând cont de

importanța lor istorică susținută de inedit, unicitate și de peisaje pitorești. Pentru a le putea

promova este necesară punerea lor în valoare și evidențierea elementelor care transformă un

vestigiu istoric într-un obiectiv turistic cunoscut.

Scopul măsurii constă în renovarea și reabilitarea unui număr de 10 situri de importanță istorică,

turistică, arheologică și comunitară, amplasate la nivelul regiunii vizate.

Măsura vizează reabilitarea și recondiționarea siturilor și obiectivelor istorice și arheologice de

interes turistic, care pot fi incluse în circuite turistice, sau care pot constitui atracții de o valoare

turistică ridicată pentru vizitatori, în scopul promovării practicării activităților turistice și

agroturistice, concomitent cu promovarea agriculturii ecologice care deservește atât activitatea

de turism rural și agroturism cât și protecția mediului. Reabilitarea locațiilor se va realiza în

conformitate cu normele europene privind protecția mediului înconjurător și va avea impact

indirect asupra tuturor locuitorilor regiunilor în cauză.

Categorii:

-monumente istorice și situri de arhitecturã;

-castre din perioada daco-romană;

-cetăți medievale, castele, case declarate monument, ansamblu de case;

-centru istoric;

-edificii culturale: clădiri civile, muzee, case memoriale, teatre;

-monumente și ansambluri de artă plastică, statui, busturi, troițe, cimitire, edificii religioase.

Intervenția vizează realizarea următoarelor acțiuni principale, într-o abordare integrată:

(x) identificarea siturilor istorice și arheologice care vor face obiectul activităților de renovare, reabilitare sau restaurare; Categorii (idem cu cele de mai sus): monumente istorice și situri de arhitecturã; castre din perioada daco-romană; cetăți medievale, castele, case declarate monument, ansamblu de case; centru istoric; edificii culturale (clădiri civile, muzee, case memoriale, teatre), monumente și ansambluri de artă plastică, statui, busturi, troițe, cimitire, edificii religioase. (x) renovarea, reabilitarea și restaurarea siturilor de importanță istorică, arheologică și culturală; (x) realizarea de alei pietonale de acces la spațiile reabilitate și de spații de parcare pentru autoturisme și mijloace de transport în comun în vecinătatea zonelor reabilitate; (x) amenajare indicatoare și panouri turistice; (x) realizarea, achizitionarea si distributia materialelor de promovare si informare turistica (x) amenajări peisagistice de mică amploare în jurul spațiilor reabilitate/renovate/consolidate.

Pag

e13

7

Acțiunile vizează conservarea patrimoniului cultural, istoric și arheologic natural și promovarea

unui turism rural și agroturistic la standarde europene, care să asigure potențialilor turiști condiții

optime de recreere și agrement.

Județul Hunedoara - turism cultural/istoric -Țara Hațegului, cetatea Colt.

Concret, propunem următoarele lucrări de investiții:

Reabilitarea Cetății Colt din regiunea Țara Hațegului și introducerea ei în

circuitul touristic:

o asigurarea accesului către cetate prin construirea drumurilor de acces si

asigurarea accesului in siguranta in interiorul cetății;

o restaurarea exterioară și interioară;

o iluminarea corespunzătoare;

o crearea unui punct de recepție a turiștilor.

Cetatea Colt, datează din anul 1359 și este principala mândrie a Văii Râușorului. Datorită

aspectului și așezării cetǎții, se presupune cǎ aceasta ar fi sursa de inspirație a romanului

,,Castelul din Carpați” de Jules Verne. Ctitorită de Cneazul Candea, botezat ulterior, după

trecerea sa la religia catolică, Kendeffy, Cetatea Colt se numără printre multele monumente

istorice aflate, în prezent, în ruină. Restaurarea acesteia precum și construirea drumurilor de

acces necesare va permite valorificarea turistică a acesteia, prin includerea într-un circuit turistic

bine organizat.

Un alt obiectiv istoric important din zonă este și Cetatea de la Mălăiești, situată pe un deal la

marginea satului cu același nume, construită la sfârșitul secolului al XIV –lea.

Dată fiind și importanța acestui monument istoric, autoritățile locale au scris un proiect de

finanțare pe care l-au depus în cadrul Programului Operațional Regional, axa referitoare la

dezvoltarea turismului, obtinând fondurile necesare pentru reabilitarea cetății, care ar urma să

se realizeze într-o perioadă de 18 luni.

Reabilitarea Cetății Colt nu ar face decât să contribuie și mai mult la stabilirea unui traseu

turistic de succes în zonă, cu obiective valoroase și valorificate turistic.

Constituirea unui traseu tematic cultural-istoric de turism în Țara Hațegului,

care să includă cele cinci obiective istorice amintite mai sus: Cetatea Sarmizegetusa,

Cetatea Regală a Hațegului, Cetatea Rachitova, Cetatea Colt, Cetatea Mălăiești.

Pag

e13

8

Cunoașterea și enumerarea obiectivelor turistice nu sunt suficiente pentru ca potențialul turistic

să fie apreciat de turiști, astfel organizarea unor forme de vizitare precum trasee sau circuite

regionale în care să fie prezente diferite obiective religioase, culturale, istorice, dar și circuite

tematice care oferă posibilitatea vizitării unei anumite categorii pe întreg teritoriul analizat,

vizitarea castelelor sau bisericilor medievale, a mânăstirilor sau a mesteșugurilor și ocupațiilor

cu vechi tradiții este binevenită.

Traseele turistice se pot realiza astfel încât să permită cunoașterea unei zone sau regiuni,

putând fi parte a unui circuit regional sau național. Luând în considerare bogăția obiectivelor se

pot identifica unele localități care să fie prinse într-o astfel de formă de vizitare.

Sistem integrat de marcare si inscriptionare în mai multe limbi a căilor de acces către obiectivele turistice vizate - cele cinci cetati.

Panouri stradale tip city-light cu informații referitoare la circuitul „Țara Hategului”.

Crearea unei pagini de internet locală de promovare a circuitului ,,Țara Hațegului” (tarahategului.ro).

Instalarea de plăcuțe cu coduri QR pe fiecare obiectiv istoric, care, prin citire pe pagina de web, să poată oferi informațiile necesare referitoare la clădirea respectivă.

După modelul de promovare la nivelul Țării Hațegului se poate face strategie de promovare turistică (on-line) și pe celelalte 4 regiuni, respectiv Țara Zarandului, Valea Mureșului, Ținutul Padurenilor si Valea Jiului.

Proiectia HR:

În general astfel de lucrări se execută cu firme de specialitate (construcții și

reabilitări) - subcontractări în proiecte implementate de administrația locală și / sau

de organisme centrale de profil;

Impactul la nivelul persoanelor neocupate aflate în căutarea unui loc de muncă va fi

mediu3, în special pentru funcțiunile de execuție necalificate, calificare mică și medie;

3 Corespunzator volumului proiectelor

Pag

e13

9

Forța de muncă imediat disponibilă poate asigura funcțiunile de execuție (cu instruiri

minime la locul de muncă), dar funcțiunile de coordonare (inclusiv line-management)

trebuie asigurate cu personal cu experiență;

Formările potențiale (în cazul în care vor fi necesare) vizează meserii din sectorul

construcții-montaj, la nivel local existând posibilitatea de a compensa prin programe

de formare profesională continuă eventuale carențe de calificare;

În mod normal toate funcțiunile de execuție și chiar tehnice de specialitate –

management pentru astfel de lucrări sunt recuperabile din masa șomerilor județului

Hunedoara (foarte bine reprezentați muncitorii de construcții – amenajări, drumuri,

dar și ingineri de specialitate etc.) – muncitorii de amenajări – drumuri și cei de

construcții sunt pe locurile 1 și 3 ca volum de șomeri la nivelul județului Hunedoara;

În județul Hunedoara sunt 11,1 mii persoane sunt ocupate în sectorul „construcții”,

peste 2,1 mii fiind ocupate în activități stiintifice si tehnice, unele dintre aceste

persoane putând contribui la un eventual necesar de forță de muncă calificată;

În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură

forța de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se

toate specialitățile de muncitori calificați si necalificați din sectoarele construcții-

montaj, transport – drumuri - șosele, amenajări (inclusiv amenajări hidrotehnice) etc.;

Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un parteneriat ordonator

lucrare – AJOFM – firme executante, astfel încât să fie utilizată cât mai mult forță de


Sinteza actiune asigurare HR – Reabilitare situri istorice

Necesar HR

Surse candidati Medii sursa

Actiuni necesare

Inactivi Activi lunga durata /

continua Recrutare

Arhitecti Nu*

Angajați Cautatori de loc de muncă**Absolvenți de spec.

Șomaj Sector construcții Proiectare

Nu este cazul (N6 EQF)

N / A

Ingineri proiectanti, ingineri constructori si structuralisti

Șomeri

Angajați Cautatori de loc de muncă**Absolvenți de spec



Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare

Tehnicieni si maistri constructori

Șomeri

Angajați Cautatori de loc de muncă Absolvenți de spec


Școli de maiștrii, post-liceale și liceale


Constructori de diverse

Șomeri

Angajați Cautatori de

Șomaj Sector

Absolvenți de specialitate sau FPC


Pag

e14

0

specialitati (lucratori de structuri, constructii, zidari, finisori)

loc de muncă**Absolvenți de spec

construcții

calificare nivel I si II pentru șomeri fără calificare de profil

Dulgheri, tamplari

Șomeri


Șomaj Sector construcții

Absolvenți de specialitate sau FPC calificare nivel I și II pentru șomeri fara calificare de profil


Conducatori utilaje, mecanici

Șomeri


Șomaj Sector construcții

Absolventi de specialitate sau FPC calificare nivel I si II pentru someri fara calificare de profil


Muncitori drumuri si poduri

Șomeri


Șomaj Sector construcții, amenajări

Nu este cazul – se poate recruta direct


Aqua Park cu componenta termo, regiunea Geoagiu Bai (greenfield)

Catchment Area potential: local; regional; national; international;

Nr vizitatori potențiali / an: TTL (scenariu temperat) circa 800.000 vizite, din care:

Sezon rece 250.000;

Sezon cald 550.000.

Elemente implementabile: componentă hotelieră (horeca); spa; spa medical; tratament medical

(băi); bazine de apă termală; bazine de înot; tobogane, bazin cu valuri; plajă; turism de ștrand

indoor și outdoor; terase, cafenele, shop-uri.

Angajați permanenți: aprox 65-70 (min).

Angajați sezonieri suplimentari, doar peste vara: 30-35 (min).

Soluția poate fi analizată și detaliată în cadrul unui studiu separat de pre-fezabilitate pentru a se

testa viabilitatea conceptului.

Proiectia HR:

Pentru personalul de specialitate medicală situația este identică cu cea de la

secțiunea „Servicii medicale de de sănătate”;

Impactul la nivelul persoanelor neocupate aflate în căutarea unui loc de munca va fi

mediu-mic, funcțiuni de execuție de calificare - bază și medie din sectoarele „hoteluri

și restaurante” și „comerț”;

Pag

e14

1

Forța de muncă imediat disponibilă poate asigura posturile de execuție, dar

funcțiunile de coordonare trebuie ocupate de personal cu experiență solidă,

dobândită în servicii de turism / HORECA;

Formările potențiale vizează meserii din turism / HORECA, și din acest punct de

vedere în județ fiind identificați furnizori de formare profesională continuă care pot

acoperi necesarul de instruire;

În județul Hunedoara sunt 8,8 mii persoane, sunt ocupate în sectorul „hoteluri și

restaurante”, 28,8 mii persoane fiind ocupate sectorul „comerț”; desigur din această

a doua categorie numai o parte poate îndeplini standardele cerute într-o activitate ca

acest proiect, dar există o bază de recrutare de la care se poate porni;

Dificultatea va fi aceea de a asigura personalul de animație - entertaiment, cel mai

probabil acesta va fi personal sezonier și va fi recrutat din exteriorul județului;

În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură

forța de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regăsindu-se

toate specialitățile de muncitori calificați și necalificați din sectoarele construcții-

montaj, transport – drumuri - șosele, amenajări (inclusiv amenajări hidrotehnice) etc.;

Dat fiind volumul mare al personalului, precum și unitatea activității este indicat

organizarea unui unui jobfair dedicat care va permite luarea de contact cu toate

categoriile de personalul urmărit și constituirea unei baze de date care să permită

organizarea procesului de recrutare / selecție propriu-zis;

La dimensiunea acestui park de distracții / tratament / spa este necesară

constituirea unui structuri de gestiune HR.

Sinteza actiune asigurare HR – Aquapark

Necesar HR


Actiuni necesare

Inactivi Activi lunga durata /

continua Recrutare

Medici Nu*

Angajați Căutători de loc de muncă**Absolvenți de spec.

Sistem public sănătate; Clinici private


Program de recrutare care devansează punerea în funcțiune; Târg de joburi dedicat

Terapeuti / Masseuri

Șomeri





Farmacist Nu* Angajați Absolvenți de spec.

Farmacii Nu este cazul (N6 EQF)


Asistente Șomeri



Facultate asistente / 3 ani – opțiune la limită (N5 – EQF)


Pag

e14

2

Personal HORECA

Someri


Turism - restaurante

Absolvent de specialitate sau FPC (N3 – EQF)


Animatie - Entertaiment

Nu

Angajați de profil din alte unități cu specific

Turism Nu este cazul

Mini-program de recrutrare dedicat sau preluarea personal payroll de la agenție de profil

Administratie Someri

Angajați Căutători de loc de muncă Absolvenți

Mediu economic local / regional


Parteneriat cu AJOFM; Program de recrutare dedicat

Servicii Someri


Turism restaurante


Parteneriat cu AJOFM; Program de recrutare dedicat

* În masa șomerilor din județul Hunedoara și din regiunea Vest se regăsesc câțiva medici care au fost /

sunt înscriși ca atare (șomeri); totuși această sursă de candidați nu poate fi considerată o sursă reală de personal cu pregătire medicală superioară, prezența medicilor în calitate de șomeri fiind cu totul ocazională / fortuită.

4.4. AGRICULTURĂ

Politica europeană

Planul de Acțiune European pentru Alimentație și Agricultură Ecologică stabilește 21 de

inițiative pentru a realiza obiectivele dezvoltării pieței de produse ecologice și îmbunătățirea

standardelor, prin creșterea eficacității, transparenței și a încrederii consumatorului. La unul

dintre aceste puncte Comisia Europeană recomandă ca statele membre să adopte toate

măsurile necesare pentru a susține dezvoltarea agriculturii ecologice.

Este adusă, de asemenea, în discuție, activitatea de cercetare în domeniul agriculturii

ecologice. Sectorul alimentației și agriculturii ecologice este unul foarte dinamic și prezintă o

creștere rapidă și o dezvoltare constantă, ambele având nevoie să fie sprijinite de noile

tehnologii. Necesitățile activității de cercetare depind de evoluția sectorului și în special de

factori ca diversificarea producției, noile posibilități de comercializare, dar și de schimbările sau

de actualizarea legislației relevante.

Noua Politică Agricolă Comună

Politica Agricolă Comună se transformă: Parlamentul European, Consiliul de Miniștri al UE și

Comisia Europeană au ajuns la un acord privind reforma PAC, care va fi aplicată după 1

ianuarie 2014. Reforma vizează în principal reducerea decalajelor între țările membre privind

subvențiile la plățile directe.

Pag

e14

3

Unul dintre punctele cele mai importante pentru viitorul agriculturii din România vizează plățile

directe, care vor fi distribuite mai echitabil la nivelul Uniunii Europene și astfel se vor reduce

decalajele care există acum în materie de subvenții între țările vechi și cele nou intrate.

Fermierii români vor primi in următorii 6 ani tot mai mulți bani și astfel vor ajunge la 196 de euro

la hectar. Acum, ajutorul este de 135 de euro. Pentru tinerii fermieri subvențiile vor fi mai mari

cu 25 la sută în primii 5 ani de activitate, iar micii agricultori beneficiază de schema de plată

simplificată, adică vor putea primi susținere financiară fără prea multă birocrație.

Politica Agricolă Comună (PAC) își păstrează arhitectura de baza a celor două axe principale:

subvențiile directe și dezvoltarea rurală. PAC reprezintă 38% din bugetul UE pentru următorii

șapte ani, fie 363 de miliarde de euro, din care 277.85 de miliarde pentru subvenții.

Noua Politică Agricolă Comună va proteja natura, prin așa-numita componentă de înverzire. Cel

puțin 30 % din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor măsuri de

agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiții sau măsuri de

inovare în favoarea mediului.

Un punct foarte important în agenda noii politici agricole, îl constituie, deci, dezvoltarea

agriculturii ecologice.

Politica națională

Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani o evoluție

ascendentă, atât în sectorul vegetal cât și în sectorul de producție animalieră.

Cererea consumatorilor de produse ecologice și popularitatea în creștere a agriculturii ecologice

în UE, dar și la nivelul României, face necesară dezvoltarea acestui sector la nivel național și, în

cazul studiului de față, la nivel regional.

Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită

metabolismului uman, în deplină corelație cu conservarea și dezvoltarea mediului. Unul dintre

principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole și alimentare

proaspete și autentice, prin procese create să respecte natura și sistemele acesteia.

În etapa de producție la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri

și derivatele acestora) a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de

creștere, hormonilor, antibioticelor. În etapa de procesare a alimentelor se restricționează

folosirea aditivilor, a substanțelor complementare și a substanțelor chimice de sinteză folosite la

prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuție majoră la dezvoltarea

durabilă, la creșterea activităților economice cu o importantă valoare adăugată și la sporirea

interesului pentru spațiul rural.


Măsuri FEADR:

Pag

e14

4

Investiții în active fizice [Art. 18]

În cadrul măsurii se va acorda sprijin pentru investiții tangibile și/sau intangibile care

ameliorează nivelul global de performanță al exploatației, vizează prelucrarea, comercializarea

și/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la tratat sau ale bumbacului (cu

excepția produselor pescărești), rezultatul procesului de producție putând fi un produs care nu

face obiectul anexei I. Sprijinul va putea viza infrastructura necesară pentru dezvoltarea și

adaptarea agriculturii și a silviculturii, inclusiv accesul la suprafețele agricole și forestiere,

comasarea și ameliorarea terenurilor, furnizarea energiei și gestionarea apelor sau investiții

neproductive legate de îndeplinirea obiectivelor din domeniul agro-mediului și al climei (inclusiv

biodiversitatea, starea de conservare a speciilor și habitatelor, precum și investiții care sporesc

valoarea de utilitate publică a unei zone Natura 2000 sau a altor sisteme cu înaltă valoare

naturală).

Înființarea grupurilor de producători [Art. 28]

Se va acorda sprijin pentru facilitarea înființării grupurilor de producători din sectorul agricol, în

scopul adaptării producției și produselor la cerințele pieței.

Agricultura ecologică [Art. 30]

Sprijinul se va putea acorda pe fermierilor sau grupurilor de fermieri care se angajează în mod

voluntar să adopte sau să mențina practici și metode specifice agriculturii ecologice. Sprijinul se

va putea acorda exclusiv pentru angajamente care depășesc standardele obligatorii relevante

prevăzute de legislația comunitară, cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășamintelor

și a produselor de protecție a plantelor, precum și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute în

legislația naționala. Plățile se acordă anual pentru a compensa toate sau o parte din costurile

suplimentare și pierderile de venit suportate de beneficiari ca urmare a angajamentelor luate.

Dacă este necesar, plățile respective pot acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând până

la 20 % din prima plătită pentru angajamentele respective

După cum arată datele Ministerului Agriculturii, banii atrași în economie prin intermediul

proiectelor de investiții pe fonduri europene în agricultură au ajuns la sfârșitul lunii aprilie la cota

de 5 miliarde de euro, în creștere cu 13% față de începutul anului.

Pe piața națională de fructe și legume există o cerere în creștere de fructe de pădure (zmeura,

afine, mure) sau de legume precum broccoli sau ruccola. Cererea, însă, de cele mai multe ori,

este satisfacută cu ajutorul produselor din import. Una dintre cauze este prețul prea ridicat al

produselor românești de acest gen (și lipsa lor în extra-sezon), dar și oferta limitată.

Încurajarea producției de legume, fructe în sere este justificată și de cererea de pe piața pentru

produse românești în perioada rece a anului.

Obiectivul principal în ceea ce privește județul Hunedoara, raportat la sectorul agricol, este

acela de a dezvolta activități specifice domeniului care să contribuie la dezvoltarea durabilă a

Pag

e14

5

regiunii, la creșterea activității economice și la crearea de locuri de muncă: realizarea de sere în

zona parcurilor industriale. Activitățile se referă atât la linii de producție de seră, cât și la linii de

ambalare, cu focus pe agricultura organică, respectiv agricultura de nișă. Ramura de cercetare

și dezvoltare a diferitelor soiuri face parte, de asemenea, din obiectivul proiectului.

Dezvoltare sere producție de nișă și bio

1. Stațiune dezvoltare/cercetare legume, fructe și produse de nișă; parteneriat

extern.

Detaliere soluție

Concret, propunem următoarele linii de acțiune:

Dezvoltare complex de sere cu focus pe caracterul ecologic al produselor

agricole; produse agricole de nișă (roșii, ardei, vinete, conopidă, ruccola, broccoli,

fructe de pădure).

Obiectivul principal al dezvoltării unui astfel de program îl constituie creșterea productivității de

roșii, ardei, vinete, conopidă, ruccola, broccoli, fructe de pădure timpurii și extratimpurii în

concordanță cu tendințele pieței interne și externe, satisfacerea nevoilor consumatorilor și

asigurarea protecției mediului.

În anii ’70-’80, România avea peste 2.000 ha de sere tip Venlo (model olandez) construite din

structură metalică, acoperite de sticlă, sere de top în acea perioadă. Astăzi, datele statistice

afirmă că mai deținem circa 450 ha de sere încălzite, dar situația, în realitate, este mult mai

dramatic având în vedere faptul că în fiecare an dispar tot mai multe suprafețe.

Producția de legume, de exemplu, a scăzut foarte mult în ultimii 17 ani. Dacă România obținea

în anul 1991 peste 200.000 de tone de legume de seră, anul trecut cantitatea a fost de nici

30.000 (în sere și solarii). Pe măsură ce agricultura a evoluat, a apărut un al doilea factor, cel

calitativ. Pentru a controla acest factor, agricultura s-a mutat de pe camp în spații protejate,

acolo unde agricultorul poate interveni. Daca în aer liber calitatea solului poate fi îmbunătățită

printr-un aport de îngrășăminte, iar lipsa precipitațiilor prin irigații, în privința vântului nu se

poate face nimic. Într-o seră, însă, situația se schimbă. Agricultorul poate controla temperatura

aerului, poate proteja plantele cultivate de vânturile puternice și, nu în ultimul rând, poate limita

mai ușor acțiunea unor dăunători.

Producția locală de legume, care să urmeze metode moderne, ecologice, este obligatorie din

moment ce importul acestor produse este tot mai mare de la an la an. Acest fapt înseamnă

prețuri mai mari pentru consumator și balantă comercială negativă. Specialiștii din Olanda și

Belgia au ajuns la concluzia că la ora actuală suprafața ideală a unui complex de sere este de

minimum 15 ha, incluzând spații de sortare/ambalare și spații frigo. Structura complexelor de

sere include următoarele componente:

Pag

e14

6

Instalație de umbrire și salvarea energiei la acoperiș,

Instalație de umbrire și salvarea energiei pe fațade,

Instalație de încălzire,

Suporți de susținere tuburi radiante paralele,

Instalație de irigare,

Instalație electrică,

Jgheaburi de cultură suspendate.

Suprafață sere: 150.000 mp per locație,

Locații (2-3, în MH),

Investiție totală: 21 mil Euro/ unitate (fără cost teren),

Valoarea producției anuale: 9 mil Euro,

Personal: 130 producție + 7 Tesa + 2 Management (high level),

Propunere recoltă legume: roșii, vinete, ardei, conopidă, broccoli, spanac,

Propunere recoltă fructe: capșuni, fructe de pădure.

(detalii financiare și legate de dezvoltare se găsesc în anexă).

Proiecția HR:

Aici se poate prelua în mod direct cea mai mare parte din personalul de execuție (forța

de muncă disponibilă și activă provine în special din sectorul agricol);

Vor fi necesare scurte formări on-the-job pentru adaptarea forței de muncă respective la

metodele de lucru stabilite, la standardele de lucru cerute;

Impactul în ce privește recuperarea forței de muncă neocupate va fi relativ consistent

(cca. 150 de persoane),

În faza de execuție a lucrărilor de investiție poate fi folosită într-o anumită măsură forța



amenajări etc.



muncă locală (inclusiv șomeri) încă din faza de dezvoltare.

Sinteza actiune asigurare HR – Sere

Necesar HR


sursa

Actiuni necesare /


Continua Recrutare

Management Nu Angajați Agricultură Nu este cazul Program de recrutare -

Pag

e14

7

Căutători de

loc de muncă

parteneriat AJOFM

Personal TESA

(tehnicieni

horticoli,

climatizare-

instalații,

contabil etc.)

Someri

Angajați

Absolvenți Agricultură Nu este cazul

Program de recrutare -

parteneriat AJOFM

Personal de

producție

Agricolă

Someri Angajați

Absolvenți Agricultură

În caz de nevoie se

pot organiza formări

on-the-job pentru

familiarizare tehnici /

metode


parteneriat AJOFM

Dezvoltare centre de colectare, în corelare cu serele de producție (vezi strategie

Min.Agriculturii).

Dezvoltare centre de procesare, congelare și ambalare a produselor recoltate,

proces realizat în corelare cu serele de producție

Pentru a putea asigura necesarul cerut de piața internă și internațional, dar și a competitivității

prin prețuri nu foarte ridicate, un procedeu foarte util este congelarea fructelor/legumelor în stații

speciale de congelare.

Congelarea este cel mai eficient procedeu prin care se pot păstra legumele și fructele astfel

încât acestea să fie disponibile consumului și în extra-sezon. Deși, prin comparație cu alte

metode de conservare în termeni de costuri și resurse energetice utilizate, metoda congelării

depășește valorile acestora, când realizăm un calcul final, incluzând și faptul că procesul de

congelare presupune cea mai scurtă durata și asigură cea mai bună calitate a produselor,

economic, rezultatele sunt similare.

În linii mari, dezvoltarea unei stații de congelare fructe/legume implică o serie de costuri de

investiții și o serie de costuri de producție. Având în vedere că partea de producție ar fi

asigurată de sistemul de sere detaliat anterior, ar mai fi necesare doar costurile de investiții,

acest fapt reprezentând un avantaj evident.

Investițiile includ:

˃ cheltuieli generale specifice precum: licențele necesare, pregătirea personalului, diferite

studii și teste;

˃ cheltuieli bunuri necesare specifice: spațiu, echipamente și utilaje specifice, costuri de

instalare.

Dintre legumele propuse pentru cultivare in sere ecologice, cele care se preteaza la congelare

sunt: conopida, broccoli și spanacul, iar dintre fructe: căpșunile, zmeura, murele.

Pag

e14

8

Exemplificare – suprafață de 5ha / fructe de pădure

Deviz cheltuieli totale culturi - Suprata exemplificata 5HA

In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,3370 lei/euro din data

de 17.05.2013

Nr.crt Specificatie

Valoare

(fara TVA) TVA

Valoare

(inclusiv TVA)

Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro

I. LUCRARI DE INFIINTARE PLANTATIE

1 Subcapitolul I Lucrări de pregătire a terenului

1.Manopera

a. incarcat, descarcat, transport, maruntit ingras. 22,18 5,11 5,32 27,50 6,34

Total (1) 22,18 5,11 5,32 27,50 6,34

2 Lucrări mecanice

a.administrat gunoi + ingrasamant 15,30 3,53 3,67 18,97 4,37

b. dezinfectat+ desfundat teren 20,99 4,84 5,04 26,03 6,00

c. nivelat teren 4,82 1,11 1,16 5,97 1,38

Total (2) 41,11 9,48 9,87 50,97 11,75

Total subcapitol I (1+2) 63,28 14,59 15,19 78,47 18,09

2 Subcapitolul II Infiintarea plantatiei

1. Manopera

a. pichetat teren 3,00 0,69 0,72 3,72 0,86

b. plantarea pomilor 5,00 1,15 1,20 6,20 1,43

c. completarea golurilor 1,50 0,35 0,36 1,86 0,43

Total (1) 9,50 2,19 2,28 11,78 2,72

Pag

e14

9

2. Lucrări mecanice

a. aratura semidesfundare 6,00 1,38 1,44 7,44 1,72

b. discuit 3,00 0,69 0,72 3,72 0,86

c. sapare gropi 25,00 5,76 6,00 31,00 7,15

d.fertilizare 11,50 2,65 2,76 14,26 3,29

Total (2) 45,50 10,49 10,92 56,42 13,01

3. Materii si materiale

a. pomi 542,13 125,00 130,11 672,24 155,00

b.picheti 1,88 0,43 0,45 2,33 0,54

c.ingrasaminte 40,00 9,22 9,60 49,60 11,44

d. apa 8,25 1,90 1,98 10,23 2,36

E 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Total (3) 592,25 136,56 142,14 734,39 169,33

Total subcapitol II (1+2+3) 677,71 156,26 162,65 840,36 193,76

3 Subcapitolul III Intretinere plantatie in anul 1

1. Manopera 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29

Total (1) 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29

2. Lucrări mecance 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86

Total (2) 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86

3. Materii si materiale 11,00 2,54 2,64 13,64 3,15

Total (3) 11,00 2,54 2,64 13,64 3,15

Total subcapitol III(1+2+3) 57,00 13,14 13,68 70,68 16,30

4 Subcapitolul IV Intretinere plantatie in anul 2

1. Manopera 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29

Pag

e15

0

Total (1) 15,00 3,46 3,60 18,60 4,29

2. Lucrări mecanice 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86

Total (2) 31,00 7,15 7,44 38,44 8,86


Total (3) 11,00 2,54 2,64 13,64 3,15

Total subcapitol IV(1+2+3) 57,00 13,14 13,68 70,68 16,30

5 Subcapitolul V Instalat sistem sustinere si imprejmuire

1. Manopera 25,00 5,76 6,00 31,00 7,15

A 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Total (1) 25,00 5,76 6,00 31,00 7,15


A 0,00 0,00 0,00 0,00

Total (2) 172,23 39,71 41,33 213,56 49,24

Total subcapitol V(1+2) 197,23 45,47 47,33 244,56 56,39

TOTAL DEVIZ - cheltuieli totale

Nevoie personal: 90 de oameni zi/1ha (perioada culesului mai-august),

Capacitate 25kg fructe pe zi/culegator,

Cules mecanizat cu combine, se justifică doar pentru culturi de la 100 ha în sus,

Mai multe cicluri anuale posibile,

Producție în seră – posibilă,

NECESAR COLECTARE/SPĂLARE/AMBALARE/CONGELARE RAPIDĂ,

Potențial de desfacere uriaș (național și european) cu randamente financiare foarte mari,

Bariera de intrare mare datorată costului investițional ridicat poate fi compensat prin

accesarea de fonduri europene.

Producții estimate: Afine 30 to/ha, Zmeură 8 to/ha, Capșuni 22 to/ha, Coacăze 12 to/ha,

Agrișe 12 to/ha.

Proiecția HR:

Aici se poate prelua în mod direct cea mai mare parte din personalul de execuție (forța

de muncă disponibilă și activă provine în special din sectorul agricol, inclusiv șomeri);

Vor fi necesare scurte formări on-the-job pentru adaptarea forței de muncă respective la

metodele de lucru stabilite, la standardele de lucru cerute;


de muncă locală (persoane neocupate / șomeri) – între aceștia regâsindu-se toate


amenajări etc.




amenajări etc.

Pentru asigurarea personalului necesar se poate merge pe un parteneriat ordonator


muncă locală (inclusiv șomeri) inca din faza de dezvoltare.

Sinteza acțiune asigurare HR – Centre procesare și sere

Necesar HR

Surse candidați Medii

sursa

Acțiuni necesare /

Inactivi Activi Lungă durată /

Continuă Recrutare

Management Nu

Angajați

Căutători de

loc de muncă

Agricultura Nu este cazul Program de recrutare dedicate

Personal TESA șomeri

Angajați

Absolvenți Agricultura Nu este cazul


parteneriat AJOFM

(tehnicieni

horticoli,

climatizare-

instalații,

contabil etc.)

Personal de

producție

agricolă

șomeri Angajați

Absolvenți Agricultura

În caz nevoie se pot

organiza formări on-

the-job pentru

familiarizare tehnici /

metode


parteneriat AJOFM

Efectul multiplicator al invetiției în sere:

investiție totală : 21 milioane Euro


scenariul de bază: 11,81 milioane Euro (o medie de 843.570 Euro/an), dar cu o



scenariu de risc: 6,33 milioane Euro (o medie de 452.000 Euro/an). Pe

ansamblu, fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc,

în următorii 14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți

Tabel: Investiție în seră:

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2011 21 0 0,00 21 0,00

2012 21 0,01 0,01 21,00 0,00

2013 21,00 0,03 0,02 21,01 0,01

2014 21,01 0,08 0,04 21,01 0,01

2015 21,01 0,18 0,10 21,04 0,04

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2016 21,04 0,34 0,18 21,07 0,07

2017 21,07 0,54 0,29 21,14 0,14

2018 21,14 0,77 0,42 21,22 0,22

2019 21,22 1 0,54 21,34 0,34

2020 21,34 1,21 0,66 21,48 0,48

2021 21,48 1,38 0,75 21,64 0,64

2022 21,64 1,45 0,79 21,81 0,81

2023 21,81 1,55 0,84 22,00 1,00

2024 22,00 1,60 0,87 22,19 1,19

2025 22,19 1,65 0,90 22,39 1,39

6,33

2. Dezvoltare stațiune de cercetare și dezvoltare soiuri semințe:

Crearea de soiuri și hibrizi de:

o cereale (grâu comun, grâu durum, secară, triticale, orz, orzoaică de toamnă,

orez, porumb și sorg);

o leguminoase pentru boabe (soia, fasole, mazăre);

o plante tehnice (floarea-soarelui, în de ulei, in de fibre);

o plante furajere;

o plante medicinale și aromatice.

Elaborarea de tehnologii și secvențe tehnologice de cultura.

Producerea de semințe;

Servicii științifice și tehnologice (testare produse insectofungicide și erbicide, procesare

semințe);

Difuzarea rezultatelor cercetării științifice în practica producătorilor agricoli.

Investiție: 4 milioane Euro

Personal: 26 persoane.

Proiectia HR:

Redus ca impact din punctul de vedere al angajării resurselor umane disponibile

(calificarea înaltă și superioară minimizând impactul – biologi, bichimiști, laboranți de

specialitate, ingineri agronomi etc.);

Stațiunea creează însă premisele devoltării pe orizontală și verticală a unor inițiative

antreprenoriale din domeniul producției agricole, precum și în ceea ce privește

susținerea unor activități de producție (sere, livezi, culturi crealiere etc.);




amenajări etc.



muncă locală (inclusiv șomeri) încă din faza de dezvoltareș

Sinteza actiune asigurare HR

Necesar HR


sursa

Actiuni necesare /


Continua Recrutare

Management Nu

Angajați

Căutători de

loc de muncă

Activități

științifice /

Cercetare

agricolă /

Biotehnologii

Nu este cazul Program de recrutare dedicat

Ingineri

horticoli -

agronomi

Șomeri

Angajați

Căutatori de

loc de muncă

Activități

științifice /

Cercetare

agricolă /

Biotehnologii

Nu este cazul Program de recrutare -

parteneriat AJOFM

Biologi /

Biochimiști,

Șomeri

Angajati

Cautarori de

loc de munca

Absolventi

Activitati

stiintifice /

Cercetare

agricola /

Biotehnologii


parteneriat AJOFM

Tehnicieni de

specialitate /

Laboranți

Șomeri

Angajati

Cautarori de

loc de munca

Absolventi

Activitati

stiintifice /

Cercetare

agricola /

Biotehnologii


parteneriat AJOFM

Personal

execuție

(suport)

Șomeri

Angajați

Căutători de

loc de muncă

Absolvenți

Agricultură

În caz nevoie se pot

organiza formări de

scurăa durată on-the-

job pentru familiarizare


parteneriat AJOFM

cu mediul de lucru

Efectul de multiplicare în cazul investiției în statiune de cercetare legume fructe:

investiție totală: 4 milioane Euro


- scenariul de bază: 2.25 milioane Euro (o medie de 160.714 Euro/an), dar cu o



- scenariu de risc: 1,21 milioane Euro (o medie de 86.428 Euro/an). Pe ansamblu,

fiecare Euro investit în anul de bază, generează, în scenariul de risc, în următorii

14 ani, investiții de încă 30 de eurocenți

Tabel : Investiție în statiune cercetare dezvoltare legume fructe:

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2011 4 0 0,00 4 0,00

2012 4 0,01 0,01 4,00 0,00

2013 4,00 0,03 0,02 4,00 0,00

2014 4,00 0,08 0,04 4,00 0,00

2015 4,00 0,18 0,10 4,01 0,01

2016 4,01 0,34 0,18 4,01 0,01

2017 4,01 0,54 0,29 4,03 0,03

2018 4,03 0,77 0,42 4,04 0,04

2019 4,04 1 0,54 4,06 0,06

Investiții

nete -

milioane

(EUR)

Începutul

perioadei

Ritm de

creștere

Ritm de

creștere

ajustat

Sfârșitul

perioadei

Modificare

anuală

2020 4,06 1,21 0,66 4,09 0,09

2021 4,09 1,38 0,75 4,12 0,12

2022 4,12 1,45 0,79 4,15 0,15

2023 4,15 1,55 0,84 4,19 0,19

2024 4,19 1,60 0,87 4,23 0,23

2025 4,23 1,65 0,90 4,26 0,26

1,21

3. Masura suplimentara: subventii acordate la nivel local, de primarii, in judetul

Hunedoara, pentru a stimula modernizarea stânelor și dezvoltarea acestora în fabrici de lactate.

O astfel de măsură a fost implementată în Munții Rodnei, unde au fost dezvoltate 14 stâne

moderne prin accesarea de fonduri europene. Modernizarea a tras după sine și ușurarea

muncii, dar și amenajarea drumurilor de acces pentru ca toți cei care doresc produse proaspete

și ecologice să ajungă în zonă. Desigur, efectele s-au tradus și în sporirea competitivității și în

crearea locurilor de muncă.

4.5. MEDIU

Politica europeană

Printre cele trei priorități ale Strategiei Europa 2020 și pe care le-am amintit la începutul

proiectului, se află și creșterea durabilă. Această prioritate presupune, pe lângă o creștere

economică durabilă, mai competitivă, și o creștere economică mai ecologică și mai eficientă din

punctul de vedere al utilizării resurselor.

Principalele priorități ale politicii europene de mediu sunt protejarea speciilor pe cale de

dispariție și a habitatelor și utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale. Aceste obiective,

prin încurajarea inovării și a spiritului antreprenorial, pot contribui la creșterea economică.

Politica europeană de mediu este orientată în cinci direcții: biodiversitatea, utilizarea eficientă a

resurselor, apa, aer, deșeuri. Finanțarea unei Uniuni mai ecologice este o preocupare constantă

a Bruxelles-ului, iar programul Life este principalul mijloc prin care UE sprijină proiectele de

mediu și conservare.

Uniunea Europeană a elaborat o strategie cu ajutorul căreia își propune să stopeze declinul

speciilor pe cale de dispariție și al habitatelor, până în 2020. În centrul acestei strategii se află

rețeaua Natura 2000, care include 26.000 de zone protejate reprezentând aproape 20% din

suprafața de uscat a Uniunii Europene. Nu este vorba despre rezervații naturale, ci mai degrabă

despre situri unde pot fi desfășurate activități umane care nu pun în pericol speciile rare și

vulnerabile și nici habitatele.

Uniunea Europeană acordă, de asemenea, o atenție deosebită noilor inițiative de prevenire a

generării deșeurilor, utilizării mai eficiente a resurselor și încurajării trecerii la un consum mai

durabil. În cazurile in care generarea deșeurilor nu poate fi evitată, materialele trebuie

recuperate, preferabil prin reciclare, de aceea oficialii europeni solicită îmbunătățirea metodelor

de producție și le cere consumatorilor să opteze pentru produsele mai ecologice și cele reciclate

și pentru mai puțin ambalaj.

Politica națională

Politica națională de mediu se orientează după principiile și obiectivele politicii europene. Astfel,

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, urmărește îmbunătățirea infrastructurii de mediu și

reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, conservarea biodiversității,

reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului, dar și promovarea producției de energie din

surse alternative, regenerabile și nepoluante și stimularea creșterii economice durabile, cu

accent pe crearea de noi locuri de muncă ,,verzi”. Un instrument esențial va fi creșterea gradului

de absorbție a fondurilor europene prin Programul Operațional Sectorial Mediu, precum și

pregătirea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.

Resursele naturale reprezintă o componentă esențială a bogăției României. Pentru

îmbunătățirea condițiilor de viață în România este necesar ca aceste resurse naturale să fie

exploatate într-o manieră durabilă.


POS Mediu este cel mai important program de asistență financiară pentru infrastructura de

mediu fiind un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai curat și o

dezvoltare regională mai echilibrată. Obiectivul general al POS Mediu constă în îmbunătățirea

standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea

acquis-ului comunitar de mediu și reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există

între România și Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare:

Axa prioritară 1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată;

Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea

siturilor contaminate istoric;

Axa prioritară 3 – Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin

restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență

energetică în localitătile cele mai afectate de poluare;

Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii;

Axa prioritară 5 – “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în

zonele cele mai expuse la risc”;

Axa prioritară 6 – Asistență tehnică.

În județul Hunedoara dezvoltarea regională și economică și generarea de locuri din muncă sunt

obiective ce pot fi atinse și prin activități din aria politicii de mediu.

Detaliere solutie:

Modernizare management deseuri menajere - Sisteme integrate de gestionare a

deșeurilor menajere în regiunile judetului Hunedoara, care să includă:

colectare selectivă; tomberoane subterane pentru colectare selectivă;

sortare pe categorii: deșeuri reutilizabile prin reciclare și deșeuri nereciclabile;

transport;

depozitare.

Valorificare și reciclare:

reciclarea deșeurilor reutilizabile și eliminarea celor nereciclabile prin incinerare

sau stocare in gropi de gunoi (ecologice); instalații de incinerare care transformă

deșeurile nereciclabile în energie instalații de transformare a deșeurilor

biodegradabile în biogaz, care ulterior este utilizat pentru a produce energie și

căldură.

amenajarea unor gropi de gunoi speciale, izolate, destinate stocării deșeurilor

nereciclabile;

transformarea în îngrășământ natural a deșeurilor domestice, prin asistarea

tehnlogică a procesului natural de transformare al acestuia - utilizarea acestuia în

(și) în serele propuse la direcția Agricultură, ca îngrășământ bio;

reutilizarea prin reciclare a deșeurilor complexe precum echipamentele electrice

și electronice.

Gestionarea deșeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă

România în ceea ce privește protecția mediului. Aceasta se referă la activitățile de colectare,

transport, tratare, valorificare și eliminare a acestora.

Datele privind gestionarea deșeurilor în România fac distincție între două categorii importante

de deșeuri: deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, deșeuri din

construcții și demolări și nămoluri provenite de la stațiile de epurare orășenești; deșeuri de

producție.

Principalele probleme în sectorul referitor la managementul deșeurilor și protecția solurilor sunt

următoarele:

număr ridicat de situri poluate istoric;

depozitarea - principal mod de eliminare a deșeurilor, și număr mare de depozite de

deșeuri;

neconforme;

proporție scăzută de deșeuri valorificate și reciclate;

infrastructură neadecvată de colectare, transport și eliminare a deșeurilor.

Închidere / reabilitare sit-uri contaminate cu un impact major asupra mediului înconjurător - inventar al tuturor categoriilor de sit-uri contaminate.

Listă situri posibil contaminate – Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara:

˃ Haldă de steril funicular vechi - EM Uricani;

˃ Halda PA nr. 2-3 Maleia – Petroșani;

˃ Cariera Căzănești - Valea Ponorului - halda de steril nr. 2;

˃ Cariera Căzănești - Valea Ponorului halda de steril nr. 4;

˃ Depozit de deșeuri menajere Hațeg;

˃ Depozit de deșeuri municipale Aninoasa;

˃ Depozit de deșeuri municipale Deva;

˃ Depozit de deșeuri municipale Lupeni;

˃ Depozit de deșeuri municipale Orăștie;

˃ Depozit de deșeuri municipale Petrila;

˃ Depozit de deșeuri municipale Petrila;

˃ Depozit de deșeuri municipale Rapoltu Mare;

˃ Depozit de deșeuri municipale Uricani;

˃ Depozit de deșeuri municipale Vulcan;

˃ Depozit de zgurp și cenușă de rezervă;

˃ Depozit de zgură și cenușă Valea Caprișoară;

˃ Depozitul Bejan pentru zgură și cenușă;

˃ EM Bărbăteni - halda de steril Mierleasa;

˃ EM Lonea - halda de steril Lonea 1;

˃ EM Lonea halda de steril Jieț;

˃ EM Lupeni - halda de steril - ramura 3;

˃ EM Petrila - halda de steril ramura 5;

˃ Funicular steril ramura și halda EM Uricani;

˃ Halda Poligon Zlasti;

˃ Halda de zgură (SC Intermetaco);

˃ Halda de zgură Buituri;

˃ Halda de zgură-incintă fostă platformă siderurgică;

˃ Halda Lelese vest;

˃ Halda Teliuc 3 sud;

˃ Halda veche de zgura Buituri - Hunedoara (exploatată în prezent de SC Ison Grup SA);

˃ Incinta nouă Sidermet sa – Călan;

˃ Mina Aninoasa halda de steril Tericoane Piscu;

˃ Mina Livezeni Est - halda de steril de mina put auxiliar Est Livezeni;

˃ Mina Lonea 1 - halda de steril de Mina Valea lui Ciort;

˃ Mina Lonea 3 - halda de steril de Mina Defor;

˃ Mina Mesteacăn Vest (Țebea) - haldă de steril Dambut;

˃ Mina Mesteacăn Vest (Țebea) haldă de steril Mesteacăn;

˃ Mina Petrila 3 - halda de steril 2 est;

˃ Platforma Sidermet SA Călan;

˃ Preparația Petrila - halda de steril ramura 1,2,3 si 4;

˃ ScECO SID SA.

În total, la nivelul județului Hunedoara sunt identificate 42 de situri posibil contaminate, dintre

care două, respectiv Incinta Nouă Sidermet SA - CL Călan și SC ECO SID SA, prezintă un risc

ridicat. Cele 42 de situri ocupă o suprafață de 703,497 ha.

Proiectia HR:

Este necesară intervenția unor firme specializate și autorizate ca atare;

Din acest punct de vedere impactul la nivelul locurilor de muncă nou create va fi mediu,

ceea ce va permite recuperarea unui anumit număr de persoane4 localizate în zonă,

aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv personal minier care va părăsi o serie de

mine din zonă5;

Pot fi preluați o parte din minerii disponibilizați, precum și unii specialiști TESA, foști

angajați în Valea Jiului;

4 Depinde de amploarea si numarul de actiuni de pofil desfasurate in judet

5 Printre minele din Valea Jiului care se vor inchide se regasec minele Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni;

din aceste mine vor fi disponibilizati cca. 15% din totalul de 5.000 de angajatiaflati in activitate.

În județul Hunedoara sunt 8,2 mii persoane care activează încă în industria extractivă,

aceștia la rândul lor putând deveni baza de recrutare pentru activități ca cele proiectate.




amenajări etc.;




Sinteza actiune asigurare HR – Mediu

Necesar HR


Actiuni necesare /


Continua Recrutare

Ecologi Nu Angajați Căutători de loc de muncă

Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,

Nu este cazul Parteneriat Ordonator investitie - AJOFM – Executant lucrare

Ingineri Șomeri

Angajați Căutători de loc de muncă



Chimisti Șomeri




Tehnicieni de specialitate si maistri de lucrari

Șomeri


Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,)


Muncilori, conducatori utilaje de lucru, soferi

Șomeri


Gestionare deșeuri, Mediu-ecologi, Mine,)

În caz de nevoie se pot organiza formări de scurtă durată


Muncitor necalificat

Șomeri



În caz de nevoie se pot organiza formări de scurtă durată on-the-job pentru familiarizare cu mediul de lucru


CONCLUZII Studiile realizate în piața muncii din România arată o mobilitate scăzută a populației ocupate,

șomajul are tendința de a devein cronic, peste 80% din șomeri păstrându-și statutul de șomeri

cel puțin 1 an.

98,6% din populația ocupată din România nu își caută un alt loc de muncă, ca urmare românii

prezintă o disponibilitate redusă de a-și schimba locul de muncă, preferând să nu-și assume

riscuri și să rămână la locul de muncă pe care îl au.

Cei care își părăsesc locul de muncă intră într-o proporție semnificativă în șomaj mai degrabă

decât să treacă la un alt loc de muncă.

Cea mai eficientă modalitate de protecție împotriva sărăciei pentru o persoană activă și familia

acesteia o reprezintă deținerea unui loc de muncă. De aceea demersul nostru a fost îndreptat

pe de o parte în identificarea unor măsuri active de ocupare dar cu precădere în dezvoltarea

unor investiții locale care să conducă la absorbția forței de muncă disponbilizată din alte

sectoare.

Impact economic: Impactul economic se traduce similar pentru toate direcțiile menționate în studiu: creștere

economică, investiții, încurajarea spiritului antreprenorial, creșterea competitivității economice.

Pentru a ilustra mai clar, vom exemplifica mai jos.

Un rol important în creșterea competitivității de ansamblu a economiei naționale este realizarea

obiectivului de creștere a competitivității turismului românesc și îmbunătățirea imaginii României

prin promovarea potențialului turistic. Atragerea unui număr cât mai mare de turiști va atrage în

mod firesc și venituri rezultate din serviciile pe care aceștia le vor folosi determinând un spor de

producție care se va regăsi ca aport la crearea produsului intern brut.

Având în vedere sinergia turismului cu alte domenii sectoriale ale economiei, asigurarea

cadrului necesar pentru dezvoltarea produselor turistice, îmbunătățirea infrastructurii, a

serviciilor și diversificarea ofertei turistice va avea un impact pozitiv în realizarea obiectivelor

mai largi ale dezvoltării regionale. O dată inițiată modernizarea spațiului și a infrastructurii, zona

va deveni un punct de atracție și pentru potențialii investitori.

Propunerile noastre de investiții includ dimensiunea culturală a turismului, impactul turismului

cultural asupra întreprinderilor mici și mijlocii fiind unul evident: sursă de inovare, de creație, de

dezvoltare a micilor afaceri prin dezvoltarea de produse și servicii aferente.

Turismul cultural-istoric poate fi privit ca alternativă de dezvoltare a regiunii, absorbind

personalul disponibilizat în urma restrângerii activității din unele parcuri industriale importante

sau chiar închiderea lor. Concret, acesta poate fi angrenat în activitățile de reabilitare a

diferitelor obiective tursitice, dar și în cele de promovare.

Un alt exemplu este cel legat de agricultură. Având în vedere faptul că elementul cheie al

proiectului îl reprezintă producția de legume și fructe atât pentru piața internă cât și pentru cea

externă, efectele se vor materializa în creșterea economică din județul Hunedoara. Pe termen

mediu și lung, consumatorul va avea acces la produse mai ieftine decât cele din import, ceea ce

va încuraja și crește semnificativ consumul. Aportul dezvoltării complexelor de sere în cadrul

parcurilor industriale la dezvoltarea regională durabilă este unul evident. La fel de evident și

important este și aportul la creșterea competitivității agricole atât pe plan național, cât și la nivel

internațional.

Referitor la direcția legată de mediu, impactul se traduce la fel ca în cazul celorlalte domenii

studiate: dezvoltarea unor noi activități economice, care, implicit, antrenează noi venituri și noi

locuri de muncă (greenfield-uri pentru producție de echipament energie verde, sistemul de

gestionare al deșeurilor in ansamblu etc).

Impact social: Ca și în cazul impactului economic, impactul social comportă aceleași caracteristici generale în cazul tuturor direcțiilor dezvoltate și are două coordonate esențiale (care se identifică și cu scopul planului nostru): susținerea dezvoltării regionale și integrarea în câmpul muncii a unui număr cât mai mare de oameni (sau, reintegrarea, în cazul oamenilor ce urmează să fie disponibilizați pe parcursul acestui an). Importanța unui domeniu precum turismul nu ține doar de considerații economice, ci și de

relevanța sa socială, întrucât contribuie la promovarea coeziunii sociale și reducerea

disparitățiilor între regiunile vizate și celelalte regiuni ale țării, în măsura în care îi oferă

perspective de dezvoltare. Principalul efect social al derulării proiectelor de dezvoltare va fi

crearea de locuri de muncă și posibilitatea incluziunii în câmpul muncii a persoanelor

disponibilizate în urma restructurărilor, prin multitidinea și diversitatea serviciilor care ar rezulta

în urma investițiilor propuse.

Pe de altă parte, turismul are o importanță deosebită în ceea ce privește oferta de locuri de

muncă destinate tinerilor și a femeilor, care sunt de două ori mai numeroși în sectorul turismului

decât în restul economiei, precum și a ofertei de locuri de muncă sezoniere și part-time.

Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației ocupate în turism reflectă faptul că acesta este

un domeniu economic de mare atractivitate pentru tineri precum și un domeniu care oferă

oportunități pentru ocuparea forței de muncă feminine.

Tot la nivel social, nu este de neglijat nici capitalul de imagine pe care îl va dobândi judetul

Hunedoara, și implicit Romania, dacă se realizează proiecte de succes pe termen lung, proiecte

care vor determina creșterea atractivității României la nivel regional și internațional.

Pe lângă creșterea gradului de ocupare și a nivelului de trai antrenate de măsurile propuse, în

legătură directă cu acestea, trebuie amintite și efectele exercitate asupra sănătății psihice ale

indivizilor, bunăstarea individuală și colectivă și echilibrul social care derivă din acestea.

Subliniem faptul ca toate aceste considerații se aplică cu succes, în materie de impact social, și

în cazul celorlalte direcții abordate în studiu.

Nr. Nume investiție Valoare

Investiți

e (mil

Euro)

Locuri

de

muncă

Efect

multiplicator

investiții - mil

Euro

Efect

calibrat

mil Euro

1 Campus Medical (HD) 43,2 660 24,29 13

2 Parc de afaceri și servicii (HD) 6,57 42 3,69 1.98

3 Mediu - - - -

4 Investitie sera 21 139 11,81 6.33

5 Statiune cercetare dezvoltare legume-fructe si produse nisa

4 26 2,25 1.21

6 Turism - - - -

TOTAL: 74,77 867 42,04 22,52

Am abordat în studiul de față directțile pe care le-am considerat ofertante și relevante pentru

cele două regiuni și din care se pot obține cele mai favorabile rezultate raportat la resursele

județului Hunedoara (turism, medical, agricultura, mediu, afaceri).

Astfel, orientandu-ne dupa direcțiile menționate, am realizat un plan integrat de măsuri care, o

dată dezvoltat și aplicat, să poată contribui în mod concret și vizibil la dezvoltarea durabilă a

regiunilor și să vină în întâmpinarea problemei integrării în câmpul de muncă a persoanelor care

vor fi afectate de disponibilizările din acest an.

Sarcina principală asumată în cadrul planului de față a fost aceea de a identifica concret cât mai

multe oportunități de dezvoltare regională, în cadrul fiecărei direcții strategice, la nivelul fiecărui

județ. Pentru a realiza acest lucru, ne-am orientat după câteva coordonate esențiale precum:

creșterea productivității, creșterea competitivității, diversificarea activităților economice în raport

cu resursele existente, sporirea gradului de ocupare și a nivelului de trai, încurajarea inovării și

a spiritului antreprenorial, creșterea gradului de atractivitate.

Dimensiunea temporală a aplicării măsurilor propuse și a evaluării rezultatelor este una care

țintește spre termen mediu și lung, astfel încât să fie asigurat caracterul durabil al dezvoltării

economice.

Reabilitarea siturilor istorice și arheologice din județul Hunedoara precum și dezvoltarea unui

,,aqua park” în regiunea Geoagiu Băi, construirea unei rețele integrale de servicii spitalicești și

turism medical de tip campus, dezvoltarea unui sistem de sere pentru productie agricola bio, de

nișă, dezvoltarea unei stațiuni de cercetare/dezvoltare soiuri de fructe și legume, precum și

componentele de dezvoltare referitoare la mediu și la afaceri, sunt tot atâția vectori ai dezvoltării

durabile amintite.

Mai mult de atât, pe lângă importanța deja subliniată pe care o comportă măsurile din acest

plan, la fel de semnificativă este și faptul că acestea se află în deplină coordonare cu politica

europeană per ansamblu și cu politica europeană specifică fiecărui domeniu de acțiune.

PLAN DE STIMULARE A OCUPĂRII ȘI A INCLUZIUNII SOCIALE · 2019-09-30 · Cauzele acestui declin...

Documents

Transcript of PLAN DE STIMULARE A OCUPĂRII ȘI A INCLUZIUNII SOCIALE · 2019-09-30 · Cauzele acestui declin...