SC SVEDAS SRL

Societate in insolventa

Str.Carpatilor nr.11, bl.7, sc. B, ap. 2, Brasov

CUI RO 14212526; J08/991/2001

PLAN DE REORGANIZARE

PRIN CONTINUAREA ACTIVITATII Intocmit de

SC SVEDAS SRL, Administrator Bobu Svetlana

Cuprins

1. Dispozitii generale 1.1. Nota de prezentare 1.2. Scopul planului 1.3. Domeniul de aplicare a planului 1.4. Temeiul legal pentru planul de reorganizare

2. Prezentarea societatii 2.1. Date generale

2.1.1. Denumire 2.1.2. Statut juridic 2.1.3. Capital social 2.1.4. Structura actionariatului. Conducerea societatii 2.1.5. Sediul social 2.1.6. Inmatriculare, inregistrare

2.2. Domeniul de activitate 2.3. Scurt istoric

3. Analiza evolutiei economice a societatii 3.1. Analiza rezultatelor economico-financiare pe ultimii 3 ani

3.1.1. Analiza contului de profit si pierdere 3.1.2. Analiza structurii bilantului 3.1.3. Analiza echilibrului financiar 3.1.4. Analiza lichiditatii societatii 3.1.5. Analiza ratelor de gestiune 3.1.6. Analiza ratelor de rentabilitate 3.1.7. Analiza riscului de faliment

3.2. Aprecierea cauzelor si imprejurarilor care au condus la starea de

insolventa

4. Prezentarea, evaluarea si previzionarea activitatii de reorganizare 4.1. Perspectivele de redresare 4.2. Masuri de reorganizare 4.3. Modalitatea si termenele de lichidare a pasivului 4.4. Conducerea si administrarea debitorului 4.5. Indemnizatia administratorului judiciar 4.6. Angajamentul conducerii 4.7. Concluzii

5. Anexe 5.1 Contul de profit si pierdere simplificat aferent perioadei 31.12.2007 – 31.01.2010 ; 5.2 Contul de profit si pierdere aferent perioadei 31.12.2007 –

31.01.2010 ; 5.3 Bilanturi istorice aferente perioadei 31.12.2007 – 31.01.2010 ; 5.4. Analiza riscului de faliment - modelul Altman pentru perioada

2010 – 2013; 5.5. Situatia cifrei de afaceri pe grupe de sortimente aferente

perioadei 2010 – 2013; 5.6 Bilantul previzionat aferent perioadei 2010 – 2013 pentru

fundamentarea fluxului de numerar cu influenta platilor, conform graficului de esalonare a creantelor;

5.7 Bugetul de venituri si cheltuieli al planului de reorganizare; 5.8 Proiectia fluxurilor de numerar aferente perioadei 2010 – 2013; 5.9 Graficul de esalonare a rambursarii creantelor.

1. Dispozitii generale

1.1. Nota de prezentare

Prezentul plan de reorganizare reprezinta un document oficial elaborat de catre debitoarea SC SVEDAS SRL in conditiile art.94 alin.1,lit. a) din Legea nr.85/2006, modificata si completata, ce prevede reorganizarea debitoarei prin continuarea activitatii.

La fundamentarea planului s-a adoptat o strategie prudenta de evaluare minimala a potentialului si a resurselor debitoarei.

1.2. Scopul planului

Planul de reorganizare prevede perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitoarei, cu mijloacele financiare disponibile si indica modalitatea si termenele la care se face lichidarea pasivului prin plata fiecarui creditor inscris in tabelul definitiv al creantelor.

1.3. Domeniul de aplicare a planului

Dupa confirmarea planului de catre judecatorul-sindic, activitatea debitoarei se va reorganiza in mod corespunzator masurilor prevazute in plan.

1.4. Temeiul legal pentru planul de reorganizare

Prezentul plan de reorganizare a fost intocmit in conformitate cu prevederile: Legii nr.85/2006, modificata si completata Legea nr.31/1990, republicata, modificata si completata

2. Prezentarea societatii

2.1. Date generale

2.1.1. Denumire

Denumirea societatii este Societatea Comerciala SVEDAS Societate cu

Raspundere Limitata, abreviat SC SVEDAS SRL.

2.1.2. Statut juridic SC SVEDAS SRL este persoana juridica romana, care este organizata sub forma

unei societati cu raspundere limitata in conditiile art.168 si urmatoarele din Legea nr.31/1990, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 284/2008, Codului civil, Codului comercial si Statutului societatii.

2.1.3. Capital social Capitalul social al SC SVEDAS SRL , subscris si varsat, este de 200 lei si este

impartit in 20 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala.

2.1.4. Structura actionariatului. Conducerea societatii SC SVEDAS SRL este condusa de un administrator, in persoana d-nei Bobu

Svetlana care este şi asociat unic.

2.1.5. Sediul social

Sediul social declarat la Oficiul National al Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Brasov este în Braşov, str Carpatilor, nr. 11, bloc 7, Scara B, Ap. 2, Judetul Brasov.

2.1.6. Inmatriculare, inregistrare SC SVEDAS SRL este inmatriculata la ONRC de pe langa Tribunalul Brasov sub

nr. J08/991/2001 si are codul unic de inregistrare 14212526, cu atribut fiscal RO.

2.2. Domeniul de activitate Obiectul de activitate principal al societatii este ''Comerţ cu ridicata al ceasurilor şi bijuteriilor'' cod CAEN 4648.

2.3. Scurt istoric

SC Svedas SRL a fost înfiinţată în luna octombrie a anului 2001, ca societate cu răspundere limitată, având sediul în Braşov, str Carpatilor, nr. 11, bloc 7, Scara B, Ap. 2 şi un capital social de 200 lei, împărţit în 20 părţi sociale a câte 10 lei fiecare. A fost înregistrată în registrul comerţului sub nr. J08/991/2001, având ca asociat unic şi administrator pe Bobu Svetlana şi ca activitate principală ''Comerţ cu ridicata al ceasurilor şi bijuteriilor'' - cod CAEN 4648.

Societatea işi declară preocuparea pentru consumatorul român, importând în ţară bijuterii şi suveniruri din chihlimbar natural direct de la proprietarul carierei de chihlimbar din Kaliningrad, care depozitează 90% din productia de pe glob, încercând să-i ofere acestuia un larg sortiment de produse din chihlimbar de calitate la un preţ bun.

Clienţii societăţii sunt: 5.1. magazine de ceasuri si bijuterii; 5.2. magazine universale; 5.3. firme, cu retele mici, de doua-trei magazine, care vand ceasuri si bijuterii”, 5.4. persoane fizice in târguri si expozitii 5.5. persoane fizice în magazinul nostru din Braşov.

. Firma şi-a început activitatea în 2001 cu sediul într-un spaţiu închiriat în incinta ITC, pe str. A.Vlahuţă, nr.10.

În anul 2003 societatea îşi relochează activitatea într-un spaţiu propriu, care constă dintr-un apartament cu 2 camere la parter de bloc pe str. Zizinului 81, transformat în spaţiu comercial, cumpărat printr-un credit de la Raiffeisen Bank. În 2005 după rambursarea integrală a creditului, vinde spaţiul comercial, devenit insuficient pentru volumul de activitate şi işi continua activitatea în incinta ITC deschizând concomitent un magazin de vânzare cu amanuntul care a funcţionat în perioada 2003-2005 – în incinta Magazinului Universal STAR şi în perioada 2005-2006 – pe str. M.Weiss nr.4. Deasemenea, in aceeasi perioada, societatea desfăşoară activităţi de reclama si promovare prin participarea la târguri şi expoziţii, inclusiv ROMEXPO şi TIBCO Bucureşti.

Misiunea societatii, in toata perioada de activitate, a fost aceea de a oferi clientilor nostri posibilitatea de a cumpara rapid si simplu toată gama de bijuterii şi accesorii speciale de cea mai buna calitate şi la preturi rezonabile, fara disconfortul creat de deplasarile catre magazinele specializate.

În anul 2008, societatea contractează un credit în valoare de 110.000 EUR de la Banca Transilvania pe 15 ani şi achiziţionează un apartament cu 5 camere la parterul blocului din Str Carpaţilor, nr 11, bl. 7, sc. B, ap 2, judeţul Braşov. Totodată în spaţiul comercial achiziţionat s-au mai investit 20.000 EUR pentru renovare şi amenajări. În acelaşi an iniţiază şi o activitate de comerţ en-gross cu materiale din oţel inoxidabil pentru industria alimentară care a necesitat închirierea unui depozit şi creşterea numarului de personal. În anul 2009, pe fondul crizei economice care s-a resimţit puternic, activitatea de comert en-gross cu materiale din oţel inoxidabil, s-a dovedit a fi neprofitabilă, stocurile rămase fiind vîndute sub preţul de achiziţie, fapt ce a condus ca SC SVEDAS SRL sa ajunga în imposibilitatea de a achita datoriile şi de a cere Tribunalului Braşov deschiderea procedurii insolvenţei.

.

3. Analiza evolutiei economice a societatii

3.1. Analiza rezultatelor economico-financiare pe ultimii 3 ani

Pentru a stabili cauzele care au condus la starea de insolventa a societatii s-a efectuat analiza economico-financiara a activitatii SC SVEDAS SRL in perioada 31.12.2007 – 31.12.2009, cu prognoza pana la 30.09.2013.

3.1.1. Analiza contului de profit si pierdere

Contul de rezultat regrupeaza cheltuielile si veniturile exercitiului, structurate pe categorii (exploatare, financiare, extraordinare) astfel incat permite determinarea ca sold a rezultatelor (profitul sau pierderea) pe tipuri de activitati.

Altfel spus, contul de profit si pierdere reflecta performanta societatii, respectiv capacitatea ei de a genera profit, care se exprima prin aptitudinea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar (venituri) prin utilizarea resurselor existente (cheltuielile perioadei), permitand stabilirea gradului de eficienta in utilizarea de noi resurse.

Analiza contului de profit şi pierdere, prezentat în Anexa 5.1, are rolul de a infăţişa performanţele financiare ale activităţii desfaşurate de societate în perioada 01.01.2007 – 31.01.2010.

Se observă că în perioada analizată societatea finalizează primii 2 ani cu rezultate pozitive dar în descreştere de la 22828 RON (2007) la 5690 RON (2008). În următorul an societatea înregistrează o pierdere accentuată -297101 RON.

Veniturile din exploatare inregistrează o creştere în anul 2008, creştere care se datorează creşterii cifrei de afaceri. Ponderea principala în cadrul veniturilor din exploatare o reprezintă veniturile din vânzarea mărfurilor.

Veniturile din vânzarea mărfurilor au înregistrat o triplare în 2008 faţă de 2007 datorită iniţierii unei activităţi de comerţ en-gross cu materiale din oţel inoxidabil pentru industria alimentară, fiind urmate de o reducere la jumatate în anul 2009. Cheltuielile salariale înregistrează o creştere în 2008, creştere datorată activităţii de comerţ en-gross cu materiale din oţel inoxidabil (a fost necesară agajarea a 2 oameni). În anul 2009, pe fondul crizei economice, au scăzut vânzările la bijuterii, deoarece clienţii societăţii cu activitate de tip en-gross activau pe baza unor linii de credit care au fost închise o data cu venirea crizei, mulţi dintre cei care aveau mai multe magazine au renunţat la unele. Totodată preţurile metalelor pe piaţă au scăzut în 2009, stocurile au fost vândute la preţuri mici, s-a renunţat la depozitul închiriat pentru activitatea cu oţel inoxidabil şi la cei 2 angajaţi (pentru depozitul destinat activităţii de oţel inoxidabil) şi astfel în august 2009 s-a închis activitatea cu oţel inoxidabil şi firma s-a axat pe activitatea de bază – cea cu bijuteriile de chihlimbar.

În anul 2008 societatea a decis şi marirea spaţiului de desfaşurare a activitaţii şi contractează un credit pentru achiziţionarea imobilului unde işi desfăşoară în prezent activitatea. Aceasta achiziţie s-a continuat cu investiţii în renovarea spaţiului rezultând o creştere a cheltuielilor cu materii prime, materiale, cu prestaţiile externe – acestea contribuind la creşterea cheltuielilor din exploatare.

Totodată cheltuielile financiare înregistrează o creştere accelerată în perioada analizată, creştere care se datorează în mare parte cheltuielilor cu dobânzile (de exemplu dobânda aferentă creditului la Banca Transilvania a crescut de la 11% la peste 14%).

Pe fondul crizei economice, băncile au închis liniile de credit şi le-au transformat în credite pe termen scurt, cu rate mari.

Creşterea cheltuielilor financiare devansează creşterea veniturilor financiare, societatea înregistrând în cei 3 ani un rezultat financiar negativ tot mai accentuat (-16549 în 2007, -70403 în 2008 şi -170639 în 2009).

3.1.2. Analiza structurii bilantului – ratele de structură ale activului

şi pasivului

În vederea analizei bilanţului este necesară studierea succesivă a activului care

grupează mijloacele şi a pasivului care indică resursele de care dispune întreprinderea.

Situaţia bilanţieră a societăţii pe ultimii 3 ani este prezentată în anexa 5.3.

Ratele de structura ale activului evidentiaza, in marimi relative, modul de structura a mijloacelor economice din activul bilantier functie de rolul si destinatia lor in procesul productiv, precum si functie de durata utilizarii acestora.

Ratele de structura ale activului

S pec ific at ie S im bol 2007 S tr 2008 S tr 2009 S tr 31.01. S tr% % % 2010 %

Inn 665 1,14% 34 0,01% 0 0,00% 0 0,00%

Inc 57 868 98,86% 498 975 99,99% 465 376 100,00% 463 173 100,00%

If 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%

In 58 533 13,29% 499 009 35,15% 465 376 64,33% 463 173 65,78%

Stoc ur i St 95 747 25,19% 483 280 52,50% 129 719 50,26% 132 734 55,08%

Creante tota le Cr 313 432 82,45% 447 602 48,62% 127 274 49,31% 107 468 44,60%

Db -29 026 -7,64% -10 321 -1,12% 1 106 0,43% 770 0,32%

A c 380 153 86,31% 920 561 64,85% 258 099 35,67% 240 972 34,22%

Ch in av ans ChA v 1 775 0,40% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%

T OT A L A C T IV A t 440 461 100,00% 1 419 570 100,00% 723 475 100,00% 704 145 100,00%

- Active imobilizate: In=Inn+Inc+If

Imobiliz ar i nec orpora le

Imobiliz ar i c orpora leImobiliz ar i f inanc iare

A ctive im o b iliz ate

Dis ponib ilita ti banes ti

A ctive c ir cu lan te

-Active circulante: Ac=St+Cr+Db -Active totale: At=In+Ac+ChAv

S p e cifica tie S im b o l F o rm u la 2007 2008 2009 31.01.2010% % % %

Rai In/A t*100 13 35 64 66

Rin Inn/A t*100 0 0 0 0

Ric Inc /A t*100 13 35 64 66

Rif If/A t*100 0 0 0 0

Rac A c /A t*100 86 65 36 34

Rata s toc urilor Rs t S t/A t*100 22 34 18 19Rata c reantelor Rc r Cr/A t*100 71 32 18 15

Rd Db/A t*100 -7 -1 0 0

Rata ac t ive lor im obiliz ateRata im obiliz arilor nec orporaleRata im obiliz arilor c orporaleRata im obiliz arilor financ iareRata ac t ive lor c irc ulante

Rata dis ponib ilitat ilor

Rata activelor imobilizate = In/At, masoara gradul de investire a capitalului fix şi se

identifică cu rata imobilizărilor corporale Nivelul ei este ridicat datorită ponderii mari a dotărilor tehnice, echipamente, utilaje

si instalaţii. Rata activelor imobilizate creşte în 2009 la 64% faţă de 13% în 2007 datorită achiziţionării de imobilizări corporale prin credit ipotecar (imobilul cu sediul firmei care a fost achiziţionat in 2008)

Rata imobilizărilor necorporale şi financiare este nula, imobilizările necorporale si financiare fiind inexistente.

Rata activelor circulante = Ac/At, exprimă ponderea în totalul activului a capitalului circulant; o societate din domeniul comerţului este considerată sanatoasă dacă se depaseste limita de 40%. Se observă că pe parcursul celor 3 ani SC SVEDAS SRL înregistreazăo rată descrescătoare a activelor circulante, rată a cărei valori la sfârşitul anului 2009 are o valoare de 36%, ceea ce ne sugerează tendinţa de depreciere a situaţiei economico-financiare a societăţii. În anul 2009 aceasta rată are o pondere redusă faţă de rata activelor imobilizate (64%).

Rata stocurilor= St/At, exprima ponderea stocurilor in total activ; in perioada analizata se constata o scadere a ponderii stocurilor ajungand la 18% in anul 2009 fata de 22% in anul 2007. Diminuarea stocurilor sugerează faptul că societatea se află în dificultate din punct de vedere al gradului de valorificare al produselor.

Rata creanţelor= Cr/At, este dependentă de natura relaţiilor cu partenerii de afaceri. Diminuarea acestei rate în dinamică poate semnifica faptul că societatea pierde din clientelă.

Rata disponibilitatilor = Db/At, este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabilă in 2007 si 2008. Nivelul optim al acestei rate trebuie sa fie 10% din activ total, ceea ce reflecta in mod evident problema de lichiditati a societatii. În cazul analizat rata disponibilităţilor are valori negative care tind spre 0 ceea ce semnifică o lipsă de disponibilităţi. Prin corelaţia între rata creanţelor si cea a disponibilităţilor putem spune ca societatea se află în imposibilitatea creării de disponibilităţi baneşti necesare achitării obligaţiilor.

În graficul de mai jos poate fi urmarită mai usor corelaţia dintre elementele activului circulant. Observăm că şi în anul 2007 când corelaţia stocuri – creanţe era una favorabilă, societatea se confrunta cu un deficit de disponibilităţi, ceea ce duce la insolvabilitate.

2007 2008 2009-10-505

1015202530354045505560657075

Rate de structura ale activului circulant

Rst

RcrRd

ANI

%

In ceea ce priveste pasivul bilantului, analiza financiara se efectueaza asupra unui bilant la care s-a realizat repartizarea veniturilor. In pasiv intra: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung, provizioanele pentru riscuri si accidente.

Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor intreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata in orice moment angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea. Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradul de exigibilitate a elementelor pasivului.

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia. În cazul SC SVEDAS SRL situaţia se prezintă astfel:

Ratele de structura ale pasivului

S pec ific at ie Simbol 2007 S tr 2008 S tr 2009 S tr 3 1 .0 1 . S tr% % % 2010 %

C a p ita l s o cia l CP S 200 0,87% 200 0,70% 200 -0,07% 200 -0,07%Rez 40 0,17% 40 0,14% 40 -0,01% 40 -0,01%

Rr 0 0,00% 22 828 79,38% 27 104 -10,05% -269 997 94,67%

P ro fit/P ie rd P n 22 828 98,96% 5 690 19,79% -297 101 110,14% -15 437 5,41%Rep 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%

S bvi 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%

Cp r 23 068 5,24% 28 758 2,03% -269 757 -37,29% -285 194 -40,50%

D a to rii >1 a n DTM L 174 810 41,88% 711 198 51,14% 466 419 46,96% 465 546 47,06%D a to rii <1 a n DTS 242 583 58,12% 679 614 48,86% 526 813 53,04% 523 793 52,94%D a tor ii tota le DT 417 393 94,76% 1 390 812 97,97% 993 232 137,29% 989 339 140,50%

V av 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%

TOTAL P AS IV P T 440 461 100,00% 1 419 570 100,00% 723 475 100,00% 704 145 100,00%

R e ze rve (in c lu s iv re z.d in re e va l.)

R e zu lta tu l re p o rta t

R e p a rtiz. p ro fitu lu iS u b ve n tii p e n tru in ve s titi i+P ro vizio a n eC a pita l propr iu

V e nitur i inre gis tra te in a v a ns

Cpm = Cpr+DTML 197878 739956 196662 180352

Sp e cif icat ie Fo r m u la 2007 2008 2009 31.01.2010

% % % %

Cpm/PT 44,93 52,13 27,18 25,61

Cpr/PT 5,24 2,03 0,00 0,00

Cpr/Cpm 11,66 3,89 0,00 0,00

DT/PT 94,76 97,97 137,29 140,50

DTS/PT 55,07 47,87 72,82 74,39

Rata s tab ilita tii f inanc iareRata autonomie i f inanc iare g lobaleRata autonomie i f inanc iare la termenRata de indatorare g lobalaRata dator iilo r pe termen s c ur t

Rata stabilitatii financiare = Cpm/Pt, reflecta legatura dintre capitalul permanent de

care societatea dispune in mod stabil (cel putin un an) si patrimoniul total. Nivelul ratei in perioada analizata înregistrează o uşoară creştere în anul 2008 cu 7,2% dar în anul 2009 se înregistreayă o scădere sub nivelul din 2007. Această situaţie se datorează creşterii gradului de îndatorare al societăţii debitoare. Creşterea capitalului permanent în anul 2008 se datorează creştetrii datoriilor pe termen mediu si lung, datorită iniţierii activităţii de inox.

Rata autonomiei financiare globale = Cpr/Pt, arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. Observăm că valorile acestui indicator înregistrează o descreştere în perioada 2007 – 2009, atingând o valoare negativă în 2009, rezultă că societatea nu are o autonomie financiară globaă bună şi se datorează creşterii gradului de îndatorare a societăţii.

Rata autonomiei financiare la termen = Cpr/Cpm, arată gradul de independenţă al unităţii pe termen lung. La data intării în insolvenţă, societatea nu dispune de autonomie financiară, ponderea capitalului propriu în capitalul permanent fiind sub limita minimă admisă de 50%, atingînd valoare 0 în 2009.

Rata de indatorare globala = DT/Pt, reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei inregistrează creştere în perioada analizată de la 94,76% în anul 2007 la 137,29% în anul 2009. Această creştere determină riscul imposibilităţii de a-şi onora datoriile, dependenţa faţă de creditori fiind ridicată. Cu cît gradul de îndatorare este mai mare cu atât gradul de autonomie financiara este mai mic. Pentru a exista posibilitatea de rambursare a datoriilor, această rată trebuie să aibă o valoare sub 50%, iar în cazul SVEDAS această valoare este depaşită cu mult.

Rata datoriilor pe termen scurt = DTS/Pt, reflectă ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an în totalul surselor întreprinderii. Această rată are o evoluţie fluctuantă, înregistrând o uşoară scădere în 2008 faţă de 2007 (de la 55,07 % la 47,87%). Dar această scădere este urmată în 2009 de creşere care devansează valoarea din 2007 (72,82%).

Ca şi concluzie a analizei acestor rate de structură ale pasivului putem spune ca se confirmă starea deinsolvenţă.

Deteriorarea de ansamblu a situaţiei financiare (stabilitate şi autonomie), dar mai ales a ratelor privind datoriile pe termen scurt şi datoria totală de la un an la altul impune o reorientare a politicii financiare în perioada următoare care face obiectul prezentului plan de reorganizare.

3.1.3. Analiza echilibrului financiar

Analiza financiară trebuie să aprecieze dacă gradul lichidităţii activelor societăţii

este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa facă faţă în orice moment angajamentelor pe care şi le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea.

Echilibrul financiar, din multitudinea de semnificaţii pe care o are, desemnează egalitatea dintre sursele financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării activităţii de comercializare şi investiţii, pe termen lung si scurt.

Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru: fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (NT).

Nivelul indicatorilor de echilibru se prezinta astfel:

Indicatorii de echilibru

Ind ic ator i Formula De s ch id e r e

31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 31.01.2010In 58 533 499 009 465 376 463 173

Stoc ur i St 95 747 483 280 129 719 132 734

Creante Cr 313 432 447 602 127 274 107 468

Db -29 026 -10 321 1 106 770

ChA v 1 775 0 0 0

Capita l propr iu Cpr 23 068 28 758 -269 757 -285 194

DTML 174 810 711 198 466 419 465 546

Cpm 197 878 739 956 196 662 180 352

DTS 242 583 679 614 526 813 523 793

V av 0 0 0 0

Pt=A t 440 461 1 419 570 723 475 704 145

FR 139 345 240 947 -268 714 -282 821

FRp -35 465 -470 251 -735 133 -748 367

NFR 168 371 251 268 -269 820 -283 591

Trez orer ie neta TN -29 026 -10 321 1 106 770

A c tiv e imobiliz a te

Dis ponib ilita ti banes tiCheltu ie li in av ans

Dator ii pe termen mediu s i lung

Capita l permanentDator ii pe termen s c ur t

V enitur i inreg is tra te in av ansPas iv to ta l=A c tiv to ta l

Fondul de ru lmentFondul de ru lment propr iu

Nec es ar de f ond de ru lment

Cpm = Cpr+DTML FR = Cpm-In FRp = Cpr-In NFR = (St+Cr+ChAv)-(DTS+VAv) TN = FR- NFR

Fondul de rulment (FR), este partea din capitalul permanent care depăşeşte

valoarea imobilizărilor nete şi este destinat finanţării activelor circulante. În perioada analizată acest indicator înregistrează o creştere în 2008 faţă de 2007 iar în 2009 înregistrează o descreştere accentuată ajungând la valori negative (-268714 lei), situaţie apreciată ca fiind nefavorabilă, deoarece activele circulante sunt acoperite într-o mai mică măsură din resurse permanente.

Necesarul de fond de rulment (NFR), reprezintă partea din activele circulante ce trebuie finanţate din surse stabile permanente. Şi nivelul acestui indicator atinge valori negative în anul 2009 ca urmare a creşterii substanţiale a elementelor de pasiv (furnizori şi alte obligaţii din exploatare) faţă de elementele de activ (stocuri, creanţe).

Spre deosebire de fondul de rulment care reflectă echilibrul pe termen lung, necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de urmatorii factori: cifra de afaceri, durata ciclului de produţie, durata de rotaţie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare al creanţelor şi termenul de plată al furnizorilor.

Trezoreria neta (Tn), reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment. Obserăm că FRF < NFR, deci societatea are un sold negativ de trezorerie. În acest caz, nevoia de fond de rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse permanente, fiind necesar să se apeleze la credite bancare pentru a acoperi parţial nevoia de finanţare generată de ciclul de exploatare. O asemenea situaţie atenţionează asupra echilibrului financiar, societatea fiind considerată vulnerabilă.

3.1.4. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii societăţii

Analiza lichidităţii societăţii trebuie să reflecte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente din valorificarea activelor curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea riscului incapacităţii de plată.

Indicatorii de lichiditate sunt redaţi în tabelul de mai jos:

Indicatori de lichiditate

Nr In d icato r i Fo r m u la 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 31.01.20101 Stoc ur i St 95 747 483 280 129 719 132 734

2 Creante Cr 313 432 447 602 127 274 107 468

3 Db -29 026 -10 321 1 106 770

4 A c tiv e c irc u lante A c =St+Cr+Db 380 153 920 561 258 099 240 972

5 DTS 242 583 679 614 526 813 523 793

6 A c /DTS 1,567 1,355 0,490 0,460

7 (Cr+Db)/DTS 1,172 0,643 0,244 0,207

8 Db/DTS -0,11965 -0,01519 0,00210 0,00147

9 A c tiv to ta l A T 440461 1419570 723475 704145

10 Dator ii to ta le DT 417 393 1 390 812 993 232 989 339

11 AT/DT 1,06 1,02 0,73

Dis ponib ilita ti banes ti

Dator ii pe termen s c ur tRata de lic hid itate genera la

Rata de lic h id ita te redus a

Rata de lic hid itate imediata

Rata solvabilitatii globale 0,71

Rata de lichiditate generală, compară ansamblul activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La această rată nivelul asiguratoriu este cuprins intre 1 si 2. In perioada 2007 – 2008 indicatorul se încadrează în limitele optime ale acestui indicator, dar nu este suficient ca raportul sa fie supraunitar, trebuie ca şi sensul sa fie unul ascendent, iar în cazul nostru indicatorul înregistrează o scadere de la 1,567 la 1,355. În exerciţiul financiar 2009, pană la data deschiderii procedurii de insolvenţă, rata lichidităţii curente este subunitară, ceea ce semnifică inexistenţa fondului de rulment, deci firma nu dispune de resurse pentru a-şi asigura finanţarea activelor circulante.

Rata de lichiditate redusă, exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe

termen scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti. Nivelul acestei rate este optim daca se situează între 0,8 şi 1,00. În cazul de faţă, firma s-a confruntat cu dificultăţi în onorarea datoriilor pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi, indicatorul înregistrând o scadere sub 0,8.

Rata de lichiditate imediata sau rata capacităţii de plată imediată, apreciază masura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti. Teoria economică apreciază ca fiind corespunzătoare o rată a lichidităţii imediate mai mare decât 0,3. Se constată un nivel negativ care tinde spre 0 pe întreaga perioadă analizată, ceea ce inseamnă incapacitatea de onorare a obligaţiilor pe termen scurt din disponibilităţile băneşti. Această rată este totuşi un indicator mai mai puţin relevant datorită instabilităţii încasărilor.

Pentru a măsura gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor sale se utilizează rata solvabilităţii globale. Această rată indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către activele totale ale întreprinderii. Solvabilitatea este rezultatul unei activităţi eficiente, iar lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţii pot avea caracter temporar, daca întreprinderea se bazează pe o solvabilitate globală. O valoare mai mare decât 1,5 a acestei rate semnifică faptul că întreprinderea are capacitatea de a-şi achita obligaţiile băneşti, imediate şi îndepărtate,faţă de terţi. În cazul nostru valoarea acestei rate este sub 1,5 pe parcursul celor 3 ani şi este în scădere, de aici rezultând un risc crescut de insolvabilitate.

3.1.5. Analiza ratelor de gestiune

Nivelul ratelor de gestiune este redat mai jos:

Ratele de gestiune

Nr. Indic a tor i Formula 2007 2008 2009 31.01.2010 UM

c rt.

1 Cif ra de af ac er i Ca 520 094 1 583 455 817 738 -4 427 le i

2 Imobiliz ar i nete In 58 533 499 009 465 376 463 173 le i

3 Stoc ur i St 95 747 483 280 129 719 132 734 le i

4 Creante Cr 313 432 447 602 127 274 107 468 le i

5 Db -29 026 -10 321 1 106 770 le i

6 A c tiv e c irc u lante A c 380 153 920 561 258 099 240 972 le i

7 Fz 140 838 347 900 264 934 263 657 le i

8 Ca/In 8,89 3,17 1,76 0,00 Rotatii

9 (A c /Ca)*360 263,14 209,29 113,63 0,00 Z ile

10 (St/Ca)*360 66,27 109,87 57,11 0,00 Z ile

11 (Cr/Ca)*360 216,95 101,76 56,03 0,00 Z ile

13 (Fz /Ca)*360 97,49 79,10 116,63 0,00 Z ile

14 Ca/A t 1,18 1,12 1,13 0,00 Rotatii

Dis ponib ilita ti banes ti

Furn iz or i s i as i mila te

Rotatia imobiliz ar ilor ne teDurata de ro tatie a ac tiv e lor c irc u lante

Durata de ro tatie a s toc ur ilor

Durata de inc as are a c reante lorDurata de ac hitare a f urn iz or ilor

Rotatia ac tiv u lu i to ta l

Rotaţia activului total = Ca/At, reflectă gradul de reînnoire a activului total prin cifra

de afaceri. Numărul de rotaţii a acestuia in perioada analizată reflectă o tendinţă de

depreciere prin scăderea numărului de rotaţii de la 1.18 în anul 2007 la 1,13 în 2009. Rotatia imobilizarilor nete = Ca/In, reflectă eficienţa utilizării imobilizărilor nete

(investiţiilor) societăţii analizate. Valoarea minima care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor imobilizate este de 4 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 90 zile. Observăm că în anul 2007 rata înregistrează o valoare favorabilă 8,89 rotatii, dar este urmată de o scădere accentuată în următorii 2 ani, sub nivelul minim de eficienţă acceptat – 3,17 în 2008 şi 1,76 în 2009 . Această scădere semnifică scăderea eficienţei utilizării activelor imobilizate şi creşterea duratei de recuperare a lor în forma banească.

Durata de rotaţie activelor circulante exprimă numarul de rotaţii sau durata medie a unei rotaţii efectuate de activele circulante prin veniturile totale. Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor circulante este de 6 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma banească iniţială de 60 zile.

Observăm că rata înregistrează o scadere în perioada analizată dar valoarea indicatorului se află peste limita optima de 60 zile (263,14 zile în 2007; 209,29 zile în 2008 şi 113,63 zile în 2009).

Durata de rotaţie a stocurilor arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile de materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, respectiv durata în zile a unei rotaţii complete. Valoarea minimă este de 8 rotaţii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma banească iniţială de 45 de zile. În perioada analizată nivelul de rotaţie a stocurilor înregistrează o evoluţie oscilantă, având o creştere semnificativă în anul 2008 - 109,87, acest lucru semnifică incapacitatea societăţii de a transforma stocurile de materii prime şi materiale în disponiibilităţi.

Durata de încasare a creanţelor ne arata în câte zile societatea încaseaza contravaloarea facturilor emise catre clienţi, putându-se aprecia fie prin numarul de rotaţii, fie prin durata de încasare în zile a creditului comercial absolut. Practic, reflectă decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării contravalorii prestaţiilor efectuate.

Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă este de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 60 de zile. Valoarea optimă este de 30 de zile. În cazul de faţă, durata de rotaţie în zile în anul 2007 este de 216,95, în 2008 – 101,76 şi în 2009 – 56,03. Observăm că rata are o evoluţie favorabilă în cei 3 ani, în ultimul an fiind sub valoarea minimă care asigură o stare accebtabilă. Acest indicator trebuie analizat în corelaţie cu durata de achitare a furnizorilor. Pentru a avea o situaţie de echilibru durata de încasare a creanţelor trebuie sa scadă iar durata de plată a datoriilor să crească.

Durata medie de achitare a furnizorilor arată în câte zile societatea işi achită obligaţiile faţă de furnizori. Practic, reflectă decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii mărfurior achiziţionate. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila este de cel putin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 45 de zile. Valoarea optima este de 30 de zile. Valoarea indicatorului înregistrează o creştere în perioada analizată, creştere peste valoarea medie, ceea ce semnifică un aspect negativ, dar acest rezultat trebuie corelat cu durata de încasare a creanţelor.

Observam că în 2007 şi 2008 decalajul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de plată a furnizorilor influenţează negativ trezoreria neta disponibilă, determinând societatea să atragă noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie pe termen scurt. În 2009 durata de încasare a creanţelor devansează durata de plata a datoriilor.

În graficul de mai jos poate fi vizualizată situaţia prezentată:

2007 2008 20090,00

25,00

50,00

75,00

100,00

125,00

150,00

175,00

200,00

225,00

Corelatia creante - obligatii

Durata de incasare a creantelor

Durata de achitare a furnizorilor

ani

zile

3.1.6. Analiza ratelor de rentabilitate

Exprimă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în activitatea de exploatare la nivelul societăţii în perioada analizată.

Nivelul ratelor de rentabilitate este redat in tabelul urmator:

Rate de rentabilitate

Nr. Indicatori Formula 2007 2008 2009 31.01.2010 UM

crt.

1 Venituri din exploatare Ve 543 023 1 592 794 834 728 -4 427 lei

2 Cheltuieli din exploatare Che 498 819 1 515 073 955 457 5 020 lei

3 Profit din exploatare Pe=Ve-Che 44 204 77 721 -120 729 -9 447 lei

4 Profit curent Pc 27 655 7 318 -120 729 -9 447 lei

5 Profit net Pn 22 828 5 690 -297 101 -15 437 lei

6 Capital propriu Cpr 23 068 28 758 -269 757 -285 194 lei

7 Activ total At 440 461 1 419 570 723 475 704 145 lei

8 Rata rentabilitatii veniturilor rv=Pe/Ve 8,14 4,88 0,00 0,00 %

9 Rata rentabilitatii resurselor consumate rc=Pe/Che 8,86 5,13 0,00 0,00 %

10 Rentabilitatea economica re=Pe/At 10,04 5,47 0,00 0,00 %

11 Rentabilitatea financiara rf=Pc/Cpr 119,88 25,45 0,00 0,00 %

Rentabilitatea veniturilor, exprimă eficienţa valorificării produselor şi serviciilor oferite de societate. Indicatorul înregistrează o scădere însemnată în perioada 2007 – 2009, atingând în 2009 nivelul 0

Rentabilitatea costurilor, care măsoară eficienţa consumului de resurse umane şi materiale, înregistrează o scădere în perioada 2007 - 2009, atingând şi această rată valoarea 0 în 2009, ca şi rata rentabilităţii veniturilor.

Rentabilitatea economică, reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite pe

termen lung, atât proprii cît şi împrumutate. Rentabilitatea economică trebuie să fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii BNR la luna decembrie 2009 = 8,0 %) şi al riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat acţionarii şi creditorii societăţii. În cazul analizat rata rentabilităţii este în scădere în 2008 şi 2009 faţă de 2007, ajungând sub rata medie a dobanzii.

Rentabilitatea financiară, măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii. Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii. Acest indicator este, de asemenea, în scădere în perioada 2007 – 2009 având o scădere semnificativă în 2008 (de 95%) ajungând la 25,45% iar în anul 2009 atinge valoarea 0.

3.1.7. Analiza riscului de faliment

Funcţia scor permite realizarea unei predicţii asupra riscului de faliment. Existe mai

multe modele privind calculul acestei functii unul din ele fiind cel realizat de Conan şi Holder. Legătura dintre valoarea scorului 'Z' şi probabilitatea de faliment este prezentată în tabelul de mai jos:

Valoarea scorului Risc de faliment (%)

Z>0,16 <10

0,1<Z<0,16 10-30

0,04<Z<0,1 30-65

-0,05<Z<0,04 65-90

Z<-0,05 >90 Pentru SC SVEDAS SRL, în perioada analizată, funcţia Scor ia următoarele valori:

Functia scor – Modelul CANON si HOLDER

Z=0,16X1 + 0,22X2 – 0,87X3 – 0,10X4 + 0,24X5

2007 2008 2009 31.01.2010X1=(Cr+Db)/AT 0,65 0,31 0,18 0,15X2=Cpm/PT 0,45 0,52 0,27 0,26X3=Ch fin/CA 0,04 0,06 0,21 0X4=Ch personal/VA 0,76 0,62 -0,99 -0,55X5=EBE/DT 0,05 0,05 -0,14 -0,01

Z 0,1 0,06 -0,03 0,13

Observăm că în perioada analizată societatea valorile funcţiei scor înregistrează o evoluţie descrescătoare de la 0,1 în 2007 la +0,03 în 2009. În anul 2007 riscul de faliment este unul redus situându-se între 10-30 %. În anul 2008 riscul de faliment ajunge în intervalul 30-65 %, iar în 2009 riscul de faliment este în intervalul 65-90 %. Societatea se află în criză. Criza poate fi considerată a fi stadiul final al unui proces nedorit în care potenţialul acesteia de a produce profi, averea ei netă şi lichiditatea au evoluat într+o asemenea direcţie încât ameninţă existenţa societăţii ca persoană juridică.

3.2. Aprecierea cauzelor si imprejurarilor care au condus la starea de

insolventa

Ca şi strategie concurentiala, SC SVEDAS SRL se axează pe o strategie bazată pe calitatea produselor şi serviciilor oferite clienţilor şi pe preţuri mici care permit un adaos bun. Totodată societatea importă în ţară bijuterii şi suveniruri din chihlimbar natural direct de la proprietarul carierei de chihlimbar din Kaliningrad, care depozitează 90% din chihlimbarul de pe glob. Cu toţi furnizorii există întelegerea ca societatea să fie unicul importator al lor în România.

În anul 2008 s-a încercat o largire a domeniului de activitate prin iniţierea unei activităţi cu materiale de otel inoxidabil pentru industria alimentara. Această activitate nouă a impus inchirierea unui spaţiu de depozitare şi angajarea suplimentară de personal, ceea ce a dus la creşterea costurilor. A crescut şi valoarea vânzărilor dar nu a devansat cu mult valoarea costurilor. Cheltuielile au crescut în 2008 şi datorită achiziţionarii unui spaţiu pentru magazin şi modernizării acestuia. Pe fondul crizei din 2009 preţurile la metale au scăzut, iar stocurile mari din depozit au fost vândute în pierdere. S-a decis închiderea activităţii cu inox, firma axându-se doar pe activitatea de bază – comercializarea bijuteriilor din chihlimbar. În 2009 pe de o parte au scăzut şi vânzările de bijuterii, deoarece clientii en-gros ai societăţii activau pe bază de linii de credit obtinute de la banci, care au fost închise şi firmele au fost nevoite sa-si restranga activitatea, iar pe de alta parte SC SVEDAS SRL avea linii de credit care au fost transformate în credite pe termen scurt cu dobanda mare.

Toți acești factori conjuncturali corelați cu situația patrimonială specifică, au avut un impact major asupra desfășurării activității societatii.

Detaliind, se pot evidenția următoarele cauze care au condus la apariția stării actuale de insolvență:

- având în vedere că activitatea de achiziții a debitoarei este orientată în proporție de 85% către importuri, deprecierea dramatică a cursului leu/euro a avut o influență semnificativă asupra acesteia. Dacă la începutul anului 2008 cursul leu/euro se situa la nivelul de 3,5971 lei/eur, la finele anului avem de a face cu o depreciere de circa 11% ajungându-se la un nivel de 3,9852 lei/eur. La nivelul lunii decembrie 2009, luna anterioară deschiderii procedurii, cursul de schimb indica 4,2282 lei/eur avand din nou de a face cu o depreciere de circa 7% față de începutul anului. Datorită climatului economic general, o creștere a prețurilor de vânzare care să compenseze creșterea cursului valutar ar fi fost imposibilă în principal datorită concurenței dinamice ce antrenează această piață, scăderea marjei de profit constituind singura modalitate de menținere pe piață

- deprecierea cursului leu/euro a avut un impact extrem de negativ asupra rezultatului financiar al societatii. Având în vedere că atat creditul bancar cat si aprovizionarea cu bijuterii şi suveniruri din chihlimbar natural au fost în euro, acestea fiind achiziţionate la un curs mediu de circa 3,55 lei/euro, creșterea semnificativă a cursului pe perioada 2008-2009 a avut ca rezultat o creștere proproțională a cheltuielilor financiare.Totodată, indexarea ratei dobanzii creditelor contractate de la o dobândă medie cuprinsă între 7,5 %-9 % la o dobândă medie cuprinsă între 9,5 %-12 % a dus de asemenea la creșterea semnificativă a cheltuielilor financiare a debitoarei cu impact considerabil asupra rezultatului total al exercițiului.

- impactul crizei economice globale asupra economiei naționale a avut ca efect generalizat reducerea activității multor companii culminând cu o rată ridicată a insolvențelor. Dacă în anul 2008 societatea avea un portofoliu de clienți colaboratori permanenti de circa 15 firme, în anul 2009 numărul acestora s-a redus la circa 5

firme, intervenind deci o scădere cu circa 67%. Scăderea numărului de clienți din portofoliu se datorează pe de o parte reducerii efective a agenților economici de pe piață, ca urmare a încetării activității sau falimentului, iar pe de altă parte, concurenței dinamice întâmpinate din partea revânzătorilor care, pentru creșterea cotei de piață veneau cu oferte ce nu puteau fi concurate în primul rând din puncul de vedere al perioadei de plată. Totodată, o parte semnificativă de clienți rău platnici și incerți a fost eliminată ca măsură managerială pentru a nu se genera alte pierderi datorate nerecuperării acestor creanțe.

- un alt element aparte care a creat premisele apariției stării de insolvență a fost reducerea drastică a creditului furnizor. Datorită efectelor crizei economice globale care s-au făcut simțite la nivelul fiecărei companii, termenele de plată au fost diminuate, creditul furnizor care constituia o sursă de finanțare importantă pentru companie generând dificultăți legate de lichiditatea curentă.

- după cum am mai amintit, piaţa pe care acţionează societatea este o piaţă cu potenţial, dar în acelaşi timp marcată de existenţa unei concurenţe dinamice şi de necesitatea construirii unei reţele de distribuţie bine puse la punct, care impune pe lângă cheltuieli de salarizare, instruire, motivare, şi creşterea cheltuielilor cu chiriile spațiilor pentru punctele de lucru noi sau achiziționarea unora, a cheltuielilor cu utilitățile, combustibilii, energia şi apa, etc. Acest fapt a implicat atragerea permanentă de resurse, astfel că pe langă resursele proprii de finanţare-încasările obţinute în urma vânzărilor, firma a fost nevoită să recurgă la credite bancare pe termen scurt cu dobânzi mari.

Lipsa disponibilităţilor financiare, generate de nerealizarea programului de vânzări şi menţinerea la un nivel constant ridicat al costurilor indirecte (convenţional constante) a generat starea de insolvenţă a SC SVEDAS SRL.

În concluzie cauzele care au condus la încetarea de plăti sunt: - scăderea capacităţii de desfacere a marfurilor influentata de criza economică

actuală, stiut fiind faptul ca puterea de cumparare a populatiei (consumatorul final) a scazut dramatic in anul 2009;

- diminuarea accentuata, pe fondul crizei economice, a cifrei de afaceri in anul 2009, prin scaderea veniturilor obtinute din vanzarea bijuteriilor din chihlimbar.

- decalajul mare intre lichiditatea creantelor si exigibilitatea datoriilor, fapt ce a condus la acumularea de majorari, dobanzi si penalitati.

Putem aprecia că, în momentul declanșării crizei economice, societatea noastra avea deja un nivel ridicat al cheltuielilor în comparaţie cu veniturile obţinute iar dacă la nivelul rezultatului din exploatare situaţia era echilibrată, activitatea financiară era marcată de înregistrarea de pierderi. Cu alte cuvinte, creditele bancare au devenit împovărătoare pe de o parte, datorită dobânzilor ridicate si a diferenţelor de curs valutar, la fel şi creditele furnizor, aprovizionarea realizându-se în principal din import. Totodată, datorită scăderii volumului vânzărilor și a neîncasării sau a încasării cu întârziere a creanțelor restante, societatea s-a confruntat cu o lipsă acută de lichidități, la finele anului 2009 găsindu-se practic în imposibilitatea de a mai acoperi datoriile exigibile către furnizorii curenți și către Bugetul de Stat si Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat.

4. Prezentarea, evaluarea si previzionarea activitatii de reorganizare

4.1. Perspectivele de redresare

Pentru ca activitatea firmei sa fie rentabila, societatea trebuie sa aiba o viziune

de perspectiva, adica sa conceapa intreaga activitate economica in termenii profitabilitatii si satisfacerii consumatorilor.

Pe ansamblu, rezultatele economico-financiare demonstreaza mentinerea activitatii societatii prin coroborarea laturilor logistica, sociala si umana, cu tendinta de perfectionare continua care permite integrarea in conditiile economiei de piata actuale.

Revigorarea accentuata a activitatii va fi posibila prin asigurarea unei game de produse comercializate, cat mai larga, piete de desfacere extinse, printr-o eficienta organizare si prin marirea si diversificarea portofoliului de clienti.

Societatea isi orienteaza politica de redresare spre folosirea eficienta a spatiilor detinute in patrimoniul societatii, prin inchirierea acestora catre terti, acesta activitate reprezentand, si ea, o sursa semnificativa in cresterea veniturilor de exploatare

Politica societatii inseamna reorientarea productiei de bijuterie spre bijuteria de autor ce necesita pregatire, experienta si investitie.

Studiile efectuate mentioneaza ca bijuteria de autor vinde creatie, inovatie, idee si se adreseaza amatorilor de arta contemporana, iar evaluarea ei are in plan secundar materialele folosite.

Spre deosebire de bijuteriile de brand, care vand in proportie de 60% marketingul din spatele produsului, si de cele clasice, care se evalueaza cu cantarul, bijuteria de autor se apropie ca si evaluare de piata antichitatilor. Valoarea subiectiva culturala este decisiva in a stabili un pret.

David Sandu, un prestigios designer de bijuterii, descrie piata bijuteriei de autor ca fiind extrem de spectaculoasa prin diversitatea si vastitatea ei, fiind la fel de multe genuri si stiluri ca si in pictura sau in literatura.

"Pentru ca face parte din piata artei contemporane si bijuteria de autor este influentata de fluctuatiile financiare. In timpuri de inflorire economica sunt incurajati designerii si artisii care fac arta experimentala si se folosesc de materiale alternative. In vremuri de criza, clientii isi amintesc de notiuni precum briliant, platina,chihlimbar, cutie de valori. Si asa creste segmentul de creatori cu formatie tehnica clasica, dar cu viziune estetica, bineinteles, contemporana”, completeaza David Sandu

Analizand dinamica consumului acestor produse se constata o reorientare a consumatorilor finali, catre produse care sa corespunda unor anumite standarde de calitate, fapt datorat si activitatilor de reclama si promotie ce fac parte din strategia de marketing adoptata de producatori si distribuitori. Aceasta activitate intereseaza mereu noi generatii de tineri, pe masura ce-si formeaza gustul, iar generatiile cu un plus de experienta au fost intotdeauna atrase de bijuterii

Un alt factor de care societatea tine cont, este acela ca eliminarea completă a accizelor la bijuterii de la 1 ianuarie 2010 nu a reuşit să scoată la suprafaţă piaţa legală a bijuteriilor. Cu toate că această dispariţie a taxelor ar fi trebuit să se vadă în nivelul vânzărilor legale, acest lucru nu s-a întâmplat.

"Efectele acestei eliminări a accizelor nu se pot vedea, oricum, într-un timp atât de scurt. Estimez că o modificare semnificativă în bine a vânzărilor va începe să se vadă abia peste un an, un an şi jumătate, dar aici intervine un alt factor destul de important pentru viitoarea evoluţie a pieţei legale: dacă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor va reuşi să pună în aplicare sau nu actul normativ, care prevede introducerea obligatorie a marcării fiecărei bijuterii în parte", a spus Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor în România..

Segmentul bijuteriilor de lux a scăzut cu circa 20-30 de procente, însă jucătorii

din piaţă spun că afacerile îşi revin rapid. Criza a schimbat şi profilul cumpărătorului. Acesta se gândeşte la bijuterii ca la o investiţie şi nu ca la un accesoriu.

Deasemenea, politica de reorientare a societatii include si introducerea unui

nou produs pe piata – absorbantul AQUASORB – produs in Germania si importat din Chisinau, produs pentru care atasam contractul de distributie negociat, pentru o perioada de 3 ani.

Produsul pe care societatea il va promova si comercializa pe piata interna - AQUASORB – este un fixator de apa care, atunci cand este incorporat in sol sau in substrat, absoarbe cantitati mari de apa si nutrienti. Spre deosebire de majoritatea produsilor care se hidrateaza, AQUASORB are proprietatea de a elibera usor apa absorbita si nutrientii, in acest fel permitand plantei sa aiba apa si nutrientii disponibili, functionind in cicluri absobtie-eliberare de apa.

Produsele AQUASORB au proprietatea de a absorbi mai mult de 500 de ori greutatea lor in apa. AQUASORB

Creste capacitatea de retinere a apei pentru mai multi ani. Irigarea poate fi redusa cu 50%

Limiteaza pierderile de apa si nutrienti determinate de levigare

Reduce evaporarea la nivelul solului, imbunatateste proprietatile fizice ale solurilor compacte printr-o buna aerare

Sporeste dezvoltarea plantelor. Apa si nutrientii sunt continuu disponibili in zona radacinilor pentru o absorbtie optima de catre plante

Protejeaza mediul impotriva secetei si a poluarii subterane

Intarzie punctul de ofilire al plantelor, rata de mortalitate a arborilor tineri pe durata primului an, dupa plantare, este mult redusa

Aplicatii

POMICULTURA: eficient in plantarea arborilor, arbustilor si puietilor, facand posibila reducerea ratei de mortalitate a plantelor data de transplantarea acestora si cresterea gradului de dezvoltare a radacinilor, avand ca rezultat o crestere mai rapida a lor si o crestere a productiei.

PAJISTI SI GAZOANE: AQUASORB asigura o buna germinatie, o dezvoltare mai rapida a radacinilor si cresterea regulata a pajistilor. Se utilizeaza la amenajarea terenurilor de golf, a gazonului din parcuri, gradini, stadioane, etc.

IMERSAREA RADACINILOR IN VEDEREA TRANSPORTULUI: Poate fi utilizat la scufundarea radacinilor in scopul prevenirii uscarii acestora pe durata transportului

AMESTECURI DE SOLURI: Amestecat in substrat,

AQUASORB asigura reducerea stresului in ceea ce priveste apa, asigura excavarea si transplantarea radacinilor sa fie mai buna si rasadurile sa creasca mai bine, frecventa irigatiilor este diminuata. AQUASORB poate fi amestecat uscat in procesul de preparare al fertilizantului

DECORATIUNI FLORALE: Este utilizat la colorarea apei din recipientii de sticla. Granulele isi maresc volumul in solutii colorate, hidogelul este plasat in recipienti de sticla in care sunt aranjate flori taiate

TRANSPORTUL FLORILOR TAIATE: AQUASORB sub forma de hidrogel poate fi plasat in pungi de plastic inchise. Odata inghetate, pungile sunt utilizate in transportul plantelor sensibile la caldura cum ar fi plantele taiate. Hidrogelul are o excelenta rezistenta la socuri termice si nu se scurge dupa dezghetare

AGRICULTURA: AQUASORB si-a demonstrat deasemenea eficacitatea pe scara larga in agricultura, in special in timpul germinarii si dezvoltarii retelei de radacini, eficacitate data printr-o buna aerare a solului. Inmagazinarea apei de ploaie sau a apei de irigatie de catre AQUASORB determinind intarzierea punctului de ofilire. AQUASORB asigura o buna populare si o crestere uniforma a plantelor in mai multe soluri permeabile

In urma testelor efectuate asupra intrebuintarii acestui produs in diferite domenii, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Efectul AQUASORB la creştera sfeclei de zahăr.

Sursă: MSIRI - Mauritius, 1997.

Marirea menţinerii umedităţii in sol.

Sursă: ONF - Corsica, 1998.

Mortalitatea arbuştilor după primul an de răsădire.

Sursă: Sodetra - Franţa, 1990.

In urma declaratiilor facute de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, cu ocazia reuniunii Comisiei pentru mediu, agricultură şi probleme locale şi regionale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, organizată la Bucureşti care arata ca “România va investi în acest an 50 milioane de euro pentru împăduriri, faţă de o sumă absolut nesemnificativă în 2009, pentru că pădurile sunt o bogăţie importantă a Românie”, societatea a intrezarit o oportunitate pentru valorificarea acestei nise de piata neexploatata.

Romsilva îşi propune un program de împăduriri de aproximativ 20.000 hectare, puieţii fiind asiguraţi din pepinierele proprii ale regiei. România trebuie să împădurească până în anul 2035 circa două milioane de hectare de terenuri, pentru a ajunge gradul mediu de împădurire al Uniunii Europene.

Gradul de împădurire în România este, în prezent, de circa 27 la sută, deşi în zona de câmpie nu depăşeste 15 la sută. La nivelul UE, gradul de împădurire este, în medie, de 33 la sută, dar sunt ţări precum Austria şi Germania cu peste 40 la sută, iar în ţările nordice cu procente de peste 80 la sută. Fondul forestier naţional este în suprafaţă de 6,48 milioane hectare, din care Romsilva administrează, în prezent, 3,5 milioane hectare de păduri proprietatea statului şi peste un milion de hectare de pădure din proprietate privată.

Dacă estimăm că necesarul de produs Aquasorb în perioada 2010 – 2011, aferent celor aproximativ 20.000 hectare pe care Romsilva işi propune să le împădurească, este de 0,5 tone/ha, rezultă o cantitate totală de produs Aquasorb de 10.000 tone (calcul efectuat şi în anexa 5.5.1).

Ţinând cont de de faptul că pâna în anul 2035, România trebuie să atingă gradul mediu de împădurire al Uniunii Europene – ceea ce semnifică împădurirea a 2 milioane de hectare de terenuri – rezultă că produsul Aquasorb ar avea o piaţă de desfacere de circa 1 milion tone, singura problemă fiind cea a finanţării.

4.2. Masuri de reorganizare

Strategia de marketing adoptata de SC SVEDAS SRL in perioada urmatoare are in vedere utilizarea unor metode si tehnici de investigare a pietei, de adaptare permanenta a ofertei la nevoile consumatorilor produselor oferite de firma , de a anticipa si chiar a crea noi nevoi, concretizate in :

- cercetarea pietei, a necesitatilor de consum pentru obtinerea informatiilor despre clientii reali si potentiali, despre nevoile lor de consum si motivatia actului de cumparare;

- satisfacerea cererii prin intermediul canalelor de distributie - satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum ale clientilor, prin

oferte adecvate trebuintelor lor, - adaptarea operativa la conditiile de mediu prin valorificarea oportunitatilor de

afaceri si dezvoltarea cererii de produse. S-au avut si se au in vedere urmatoarele aspecte in penetrarea pietei:

-nivelul preturilor -calitatea mărfurilor oferite

-intensificarea reclamei prin diverse mijloace -extinderea geografica -asigurarea calitatii produselor şi satisfacerea exigentei cumparatorilor -cresterea gamei sortimentale

SC SVEDAS SRL va continua sa isi desfasoare activitatea in domeniul sau de activitate si anume vanzarea bijuteriilor precum şi dezvoltarea unei noi activităţi bazate pe comercializarea şi desfacerea produsului Aquasorb, avand urmatoarele obiective:

- consolidarea pozitiei pe piata; - implementarea unor noi concepte de vanzare si utilizare a produselor;

Deasemenea, conducerea societatii isi va concentra activitatea in urmatoarele directii:

- Maximizarea cifrei de afaceri si a profitului prin cresterea volumului desfacerii si a eficientizarii retelei de distributie prin externalizarea si motivarea acesteia in functie de volumul desfacerilor si incasarilor; - Adaptarea structurii organizatorice la portofoliul de comenzi - Stimularea clientilor prin discount-uri atractive - Identificarea de noi clienti - Dezvoltarea activitatii de marketing in scopul promovarii produselor si serviciilor si acoperirea de noi piete - Imbunatatirea activitatii de analiza a costurilor de desfacere si diversificarea spre analiza costurilor de capital, de forta de munca, de materii prime

- Diversificarea mărfurilor comercializate prin introducerea unei game de produse – produs Aquasorb – achizitie Chişinău destinate în principal silviculturii şi horticulturii.

4.3. Modalitatea si termenele de lichidare a pasivului

4.3.1. Resursele financiare de sustinere a planului de

reorganizare

Principalul obiectiv al societatii pe perioada de derulare a planului este obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea acestuia.

Aceste resurse provin din:

- Activitatea de distributie si prestari servicii de inchiriere

Planul de reorganizare propus mizeaza pe profitul obtinut din continuarea si cresterea activitatii de desfacere si prestari servicii de inchiriere. Resursele obtinute la acest capitol sunt orientate spre achitarea datoriilor curente si dezvoltarea activitatii, inclusiv implementarea masurilor de reorganizare, conducerea societatii avand ca obiectiv prioritar marirea si asigurarea fondului comercial pentru activitatea curenta, posibilitatea imbunatatirii ritmului de aprovizionare si desfacere cu marfa, deci cresterea rulajului si in acelasi timp cresterea profitului.

Anexa 5.5 privind cifra de afaceri, pe sortimente, in perioada reorganizarii este sustinuta de urmatoarele detalieri:

- In urma contractului de inchiriere nr.227/02.05.2010 anexat, incheiat cu Asociatia DONIT pe perioada 01.10.2010 – 31.12.2013, societatea se bazeaza pe venituri din inchiriere in valoare de 2.000 lei/luna.

- In ceeace priveste activitatea de bijuterie, target-ul societatii este de a oferi calitate

superioara bijuteriilor comercializate, pentru atragerea directa a consumatorului final care vede aceasta activitate ca o investitie pe termen lung iar colaborarea cu clientii traditionali va continua si in perioada reorganizarii.

- Introducerea noului produs – Aquasorb – pe piata Romaneasca este sustinut de contractul de vanzare – cumparare nr.5/08.04.2010 incheiat cu furnizorul acestui produs pe o perioada de 3 ani, cu un credit furnizor de 90 zile. In urma negocierilor intreprinse, s-a stabilit un pret de livrare, in Brasov, de 10,60 eur/kg, acesta urmand sa ajunga – dupa vamuire – la un pret de achizitie final de 10,90 eur/kg.

Anexa 5.5.1 reda, pentru produsul Aquasor, urmatoarele: modul de calcul al pretului de vanzare, stabileste cantitatea critica de desfacere ( corespunzatoare pragului de rentabilitate) la aproximativ 2.000 kg / trimestru si previzioneaza cifra de afaceri pentru un volum de desfacere mediu de 5.000 kg trimestrial.

Oportunitatea comercializarii acestui produs s-a bazat pe obtinerea informatiilor ca

Braşovul a primit 5 milioane lei pentru împădurirea zonelor agricole degradate. “În urma depunerii dosarelor de finanţare trei proiecte au primit aprobare, în zonele Caţa, Ticuş şi Viştea”, anunţ făcut de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Attila Kovacs.

Dupa acest anunt s-au purtat discutii cu D-na Doina Blanaru – coordonatoare Compartiment Protectia Mediului (adresă: Str. Nicolae Balcescu nr.67-Camera 13 ) unde s-a prezentat produsul si am primit coordonatele a trei firme :

1. SC MIDAV FOREST SRL, Ploieşti, 2. SC FAMYLY FOREST SRL , Ploieşti,

3. SC AXICOM SRL, Suceava, care au caştigat licitaţia privind efectuarea lucrărilor de impăduriri în aceste zone.

S-a luat legatura cu aceste firme, s-au purtat discuţii, le-am prezentat produsul, le-am dat mostre de produs. In urma acestor actiuni intreprinse toţi s-au aratat incantaţi şi si-au exprimat intentia de colaborarea din luna octombrie, cand vor incepe lucrările de împăduri de toamnă.

- Am semnat contractul de vanzare – cumparare nr.239/14.04.2010 cu Ocolul Silvic Bugeci- Piatra Craiului din localitatea Moeciu, str. Principala, nr.245 prin care vom incepe colaborarea din toamna anului 2010.

- Am semnat contract de colaborare cu Institutul Cartofului Brasov, care va folosi produsul toamna, pentru semanatul cerealelor si a rapitei, iar primavera la cartofi si svecla de zahar.

- Concocomitent, s-a intreprins inscrierea acestui produs la OSIM, urmeaza ca in perioada imediat urmatoare sa obtinem dovada de la Ministerul Agriculturii ca acest produs nu necesita omologarea lui pe piata Romaneasca, fiind produs in Germania, s-au intreprins actiuni de promovare si reclama in urma carora, avem urmatoarele acorduri principiare :

o Vom incepe colaborarea cu firma SC Budureasca SRL, din loc. Gura

Vadului, jud. Prahova, care va folosi AQUASORB primavara anului 2011 la plantarea butasilor de vita de vie.

o Am primit cerere de oferta de la directorul stadionului Steaua, care are probleme cu gazonul si are in plan inlocuirea acestuia, le-am prezentat produsul pentru a-l folosi la semanarea gazonului nou.

o Ne-au cerut mostre de produs si oferte de preturi pentru colaborare Ocolul Silvic Rasinari din Sibiu Ocolul Silvic Apold din loc. Apold, Tg. Mures Directia Silvica din Slobozia.

- Recuperarea de creante

In elaborarea proiectiei fluxului de numerar pentru 2010 – 2013 si a bilantului

previzionat pe 2010 – 2013, prevazute in Anexa nr.5.8 si nr.5.6 s-a tinut cont si de resursele provenite din recuperarea creantelor.

Astfel, la 31.01.2010 creantele SC SVEDAS SRL insumeaza 107.468 lei, cele mai ridicate ca valoare fiind:

Aloka SRL 24,904.05B&B Collection SRL 27,829.91STANIUSZ J&S SRL 21,666.35Bijuteria AS SRL 7,206.64SILVER STAR SRL 5,708.43STARCOM 5,300.80LUKY SILVER 2002 SRL 3,060.65MIRUNA SERV COM SRL 2,108.68Contempo Suvenir SRL 2,746.52DG Comixt SRL 2,248.18EVES COM SRL 1,256.64

Debitorii mentionati sunt clienti traditionali ai societatii, astfel incat recuperarea creantelor se va face pe cale amiabila evitandu-se actiunile in instanta. In urma celor prezentate si sustinute de o previziune pesimista, consideram ca singura solutie prin care se pot achita in totalitate creditorii societatii o reprezinta reorganizarea, care implica esalonarea datoriilor pe o perioada de 3 (trei) ani si care vor fi acoperite de contracte ferme (anexate la acest plan) precum si din contractele aflate in curs de perfectare, principalul segment de piata ramanand silvicultura.

4.3.2. Modalitatea si termenele de plata a creantelor inscrise in tabelul definitiv al creantelor

Potrivit tabelului definitiv creantele admise si inscrise la masa credala insumeaza

739.556,43 lei. Fundamentarea resurselor prezentate la capitolul anterior asigura premisele achitarii

in totalitate a creantelor tuturor categoriilor de creditori, fara diminuari si fara discriminari, intr-o perioada de 36 de luni incepand cu 01.10.2010.

Situatia detaliata a platii fiecarui creditor se regaseste in graficul de esalonare a rambursarii creantelor prevazut in Anexa nr.5.9, care face parte integranta din prezentul plan.

Nu exista creditori defavorizati si totalul din graficul de rambursare corespunde cu situatia creantelor din tabloul definitiv intocmit de administratorul judiciar.

Graficul a fost intocmit in stransa corelatie cu proiectia bugetului de venituri si cheltuieli pe anii 2010 – 2013, prezentat in Anexa nr.5.7, cu proiectia fluxului de numerar pentru 2010 – 2013 si bilantul previzionat pe 2010 – 2013, prevazute in Anexa nr.5.8 si nr.5.6, fapt care creeaza premisele realizarii in integralitate a acestuia.

Mentionam ca creantele inscrise dupa deschiderea procedurii , inclusiv dobanzile bancare curente aferente perioadelor cuprinse intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului de reorganizare , reprezinta cheltuieli curente de procedura care se vor achita cu prioritate in conditiile articolului 64 alin.6 din Legea 85/2006.

Societatea se angajeaza sa achite dobanzile bancare din perioada de observatie la nivelul dobanzilor aplicabile creditelor restante urmand ca dupa aprobarea planului acestea sa redevina dobanzi curente conform prevederilor din contractul de credit acesta fiind in fapt cumulul la care au fost fundamentate in plan.

Mentionam totodata faptul ca in plan nu a fost defavorizata nici o creanta indiferent de natura acesteia, planul propunandu-si achitarea integrala a acestora la nivelul la care sunt inscrise in tabelul definitiv al creantelor.

Mentionam de asemenea ca nu exista obligatii fata de creditorii chirografari importanti, de care sa depinda realizarea planului de reorganizare

La elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli s-a avut in vedere un grad ridicat de prudenta care sa asigure o imagine cat mai fidela a activitatii viitoare a societatii in conditiile in care trebuie asigurate premisele desfasurarii in conditii optime a activitatii curente si achitarii obligatiilor restante conform graficului de esalonare.

De asemenea, s-a analizat si situatia in care prin proiectia fluxului de numerar se estimeaza rambursarea datoriilor conform graficului rezultand ca societatea este capabila sa-si acopere datoriile restante fara a afecta desfasurarea normala a activitatii curente.

4.4. Conducerea si administrarea debitorului

Pentru punerea sa in aplicare planul prevede ca masura manageriala pastrarea in

intregime de catre SC SVEDAS SRL a conducerii si continuarii activitatii, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, sub supravegherea administratorului judiciar.

4.5. Indemnizatia administratorului judiciar

La stabilirea indemnizatiei administratorului judiciar s-au adoptat urmatoarele: - pentru perioada de observatie (de la deschiderea procedurii de insolventa pana la

aprobarea planului de reorganizare) se va acorda o indemnizatie fixa de 3.000 lei plus TVA, pentru intreaga perioada;

- conditionat de confirmarea planului de reorganizare se va acorda administratorului judiciar un onorariu de succes de 7% plus TVA, din valoarea creantelor platite trimestrial, asa cum sunt inscrise in graficul de esalonare a platii creantelor, anexa la planul de reorganizare. Plata indemnizatiei se va efectua dupa plata fiecarei transe de datorii inscrisa in plan, defalcata in transe lunare.

4.6. Angajamentul conducerii

Conducerea SC SVEDAS SRL se angajeaza fata de toti creditorii societatii: - Sa asigure resursele necesare pentru achitarea la termen a datoriilor inregistrate, conform graficului de esalonare - Sa respecte si sa aduca la indeplinire intocmai prevederile planului - Sa puna la dispozitia administratorului judiciar toate informatiile si documentele solicitate si sa respecte recomandarile acestuia rezultate din activitatea de supraveghere - Sa informeze administratorul judiciar despre toate aspectele care ar putea afecta realizarea planului - Sa asigure transparenta fata de partile implicate/interesate in cauza - Sa antreneze intregul personal in realizarea planului - Sa analizeze periodic stadiul indeplinirii planului - Sa nu initieze nici un fel de operatiuni care sa contravina prevederilor planului - Sa nu instraineze imobilizarile corporale fara acordul administratorului judiciar si al judecatorului-sindic - Sa contribuie prin toate mijloacele legale pentru sporirea patrimoniului societatii. Administratorul SC SVEDAS SRL solicita creditorilor sa-i acorde increderea prin

votarea planului, asigurandu-i, totodata, ca starea de insolventa manifestata de societate reprezinta un fenomen conjunctural generat, in principal, de disfunctionalitatile din mediul economic si ca poate fi depasita prin eforturi proprii si prin increderea acordata de toti participantii in procedura de reorganizare.

4.7. Concluzii Starea de insolventa a societatii SVEDAS SRL a fost constatata prin deschiderea procedurii de insolventa la cererea debitorului. Elaborarea prezentului plan de reorganizare are ca finalitate plata tuturor creantelor inscrise la masa credala a SC SVEDAS SRL pe baza resurselor financiare obtinute prin continuarea activitatii. Creantele in suma totala de 739.556,43 lei se preconizeaza a fi integral achitate intr-o perioada de 36 luni, incepand de la data confirmarii planului. Sursele necesare realizarii planului provin din: - Activitati de inchiriere a spatiilor aflate in patrimoniul societatii;

- Activitati de productie si comercializare bijuterii; - Activitati de comercializare si distributie marfa – AQUASORB; - Recuperare creante.

Masurile preconizate pe linia dezvoltarii si perfectionarii manageamentului, a cresterii de venituri prin diversificarea domeniiilor de activitate, a strictei supravegherii a costurilor, a demersurilor pentru recuperarea accelerata a creantelor, mentinerea increderii clientilor actuali si castigarea de noi clienti, precum si implicarea si angajamentul conducerii societatii, creaza premisele realizarii planului la parametrii proiectati.

SC SVEDAS SRL