1

PLAN DE MONITORIZARE PENTRU ORGANISMUL DAUNATOR Bursaphelenchus xylophilus (nematodul pinului)

1.Cadrul legislativ

• Ordonanta Guvernului nr.136/2000 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.431 din 2

septembrie 2000) privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr.210/2001;

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.201/2008 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.826

din 9 decembrie 2008) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

• Hotararea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Ordonantei Guvernului nr.136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv H.G.nr.1135/2007 si H.G. nr. 1085/2008 si H.G.nr.107/2009 (Directiva Consiliului 2000/29/CE cu modificarile si completarile ulterioare);.

• Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.583/2007 (Monitorul Oficial,

Partea I nr.497 din 25 iulie 2007) privind stabilirea unui grad de standardizare pentru pasapoartele fitosanitare utilizate pentru circulatia anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte in Comunitate si stabilirea procedurilor detaliate de eliberare a pasapoartelor fitosanitare, conditiilor si procedurilor detaliate de inlocuire a acestora (Directiva Comisiei 92/105 cu modificarile si completarile);

• Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 61/2008 (Monitorul Oficial,

Partea I nr. 103 din11 feb. 2008) privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare.

• Decizia Comisiei 133/2006/CE care solicita statelor membre sa ia masuri

suplimentare impotriva raspandirii organismului daunator Bursaphelenchus xylophilus (Steiner at Buhrer) Nickle et. al. (nematodul pinului) in ceea ce priveste zonele din Portugalia, altele decat cele in care organismul daunator nu este cunoscut sa apara, cu modificarile si completarile ulterioare.

2. Organismul daunator vizat: • Bursaphelenchus xylophilus (Steiner at Buhrer) Nickle et. al.

- Pozitie taxonomica: Nematoda: Aphelenchoidida: Bursaphelenchinae - Sinonime: Aphelenchoides xylophilus, Bursaphelenchus lignicolus

2

- Denumire populara: nematodul pinului - Organism de carantina:

prevazut in Anexa nr. II Sectiunea I din Hotararea Guvernului nr.563/2007, a carui introducere si raspandire in Comunitate este interzisa;

necunoscut sa apara in Romania; cunoscut sa apara in Portugalia, Canada, SUA, Mexic, Japonia, Taiwan,

China, Republica Coreea.

• Vector: Monochamus spp. (speciile non-europene) - Pozitie taxonomica : Coleoptera: Cerambycidae - Denumire populara: croitori - organisme de carantina:

necunoscute sa apara in Romania, prevazute in Anexa nr.I, Sectiunea I din Hotararea Guvernului nr. 563/2007

3. Obiective :

- stabilirea prezentei sau absentei nematodului pinului Bursaphelenchus xylophilus si a vectorului acestuia in Romania

si - prevenirea introducerii acestor organisme de carantina in Romania.

4. Plante gazda/produse vegetale vizate: -in cazul productiei interne si circulatiei intracomunitare

- plante de: Abies Mill., Cedrus Trew, Larix Mill., Picea A. Dietr., Pinus L., Pseudotsuga Carr. si Tsuga Carr. cu exceptia fructelor si semintelor;

- lemn si scoarta izolata de conifere (Coniferales), cu exceptia celui de Thuja L. - lemn sub formă de așchii, particule, deșeuri de lemn sau resturi obținute în

totalitate sau parțial din aceste conifere; - lemn sub formă de dunaje, distanțiere și traverse, inclusiv lemnul care nu și-a

păstrat suprafața rotundă naturală, precum și lemnul sub formă de lăzi de ambalaj, cutii, coșuri, butoiașe și ambalaje similare, paleți, boxpaleți și alte platforme de încărcare, suporturi de paleți, utilizat sau nu în transportul obiectelor de orice fel.

In ceea ce priveste circulatia intracomunitara se va acorda o atentie deosebita

plantelor gazda si produselor vegetale vizate originare din Portugalia. -in cazul importului:

- lemn de conifere (Coniferales), chiar daca este mentionat sau nu printre codurile CN din anexa V partea B, originar din Rusia, Kazahstan, Turcia si tari non –europene;

- lemn de conifere (Coniferales), chiar daca este mentionat sau nu printre codurile CN din anexa V partea B, in forma de aşchii, particule, rumeguş, talaş, deşeuri din

3

lemn sau resturi obţinute parţial sau în întregime din aceste conifere, originar din Rusia, Kazahstan,Turcia si tari non –europene;

- ambalaje din lemn în formă de: recipiente pentru ambalat, cutii, lăzi, tobe şi ambalaje similare, paleţi, box-paleţi şi alte platforme de încărcare, paleţi pliabili folosiţi în prezent în transportul obiectelor de tot felul, exceptând lemnul brut de 6 mm sau mai puţin în grosime, şi lemn prelucrat prin lipire, încălzire şi presare sau o combinaţie ale acestora, care vin din ţări terţe, exceptând Elveţia;

- scoarta izolata de conifere (Coniferales) originara din tari non-europene; - lemnul folosit drept pana sau suport pentru incarcaturi care nu sunt din lemn,

originar din tari terte, exceptând Elveţia. 5. Elemente de biologie: Nematodul este raspandit cu ajutorul vectorului, Monochamus spp., in procesul de hranire sau depunere a oualor. Odata ajuns pe o gazda noua nematodul se hraneste intens cu celulele arborelui, parcurge rapid toate etapele dezvoltarii sale, producand treptat uscarea arborelui. Dupa moartea celulelor plantei gazda, nematodul continua sa se reproduca timp de mai multe saptamani, hranindu-se cu ciupercile care invadeaza tesuturile, in special ciupercile care produc colorarea albastruie a tesuturilor. 6. Simptome: Bursaphelenchus xylophilus

- arborii atacati produc cantitati reduse de rasina, ulterior acele devin galben – maronii si raman atasate pe ramuri; la atacuri puternice, intregul arbore se poate usca, in timp de 2-3 luni de la infectie.

Monochamus spp.

- pe trunchiul arborilor sunt vizibile orificiile (mai mari de 3 mm in diametru) produse de insecte in momentul ovipozitiei si rumegus (produs de larve in procesul de hranire)

Prezenta nematodului intr-un arbore poate fi localizata la locurile de ovipozitare ale insectelor din genul Monochamus. 7. ORGANIZAREA GLOBALA A MONITORIZARII Perioada optima de efectuare a inspectiei plantelor este iunie-septembrie, perioada de depunere a oualor de catre vectori. In cazul lemnului si ambalajelor din lemn inspectia se desfasoara pe tot parcursul anului. 7.1. MONITORIZAREA TERITORIULUI 7.1. 1. Selectarea locurilor de monitorizare La selectarea locurilor de monitorizare se va tine cont de urmatoarele aspecte:

- monitorizarile anterioare; - plantele gazda cunoscute pentru Bursaphelenchus xylophilus si Monochamus

spp.; - istoria plantelor, bustenilor afectati etc.;

4

- zonele afectate din paduri; - starea de sanatate a plantelor afectate de incendiu, viscol, caderi de zapada; - prezenta si distributia speciilor din genul Monochamus spp.; - punctele de intrare in tara, de manipulare si depozitare ale lemnului (inclusiv

ambalajele din lemn). Trebuie sa fie supravegheate si padurile aparent sanatoase. 7.1.2. Monitorizari in locurile cu cea mai mare probabilitate de a depista nematodul pinului:

• Se vor inspecta si preleva probe din padurile (de pe o raza de 5 Km), din apropierea: o punctelor de intrare in tara (ICFV-uri) prin care se realizeaza importuri din tari in

care Bursaphelenchus xylophilus, este cunoscut sa apara, si o punctelor de manipulare sau depozitare a lemnului importat (gatere, fabrici de

prelucrare a lemnului) • Se vor preleva probe si in cazul in care cea mai apropiata padure este situata la o

distanta mai mare de 5 km fata de punctul de intrare, prelucrare sau depozitare a lemnului.

• De asemenea ambalajele din lemn prezinta un risc ridicat de introducere a organismului Bursaphelenchus xylophilus si a vectorilor sai. Ambalajele din lemn in majoritatea cazurilor sunt importate in containere sigilate si in acest caz punctul de destinatie prezinta un risc mai ridicat decat punctul de intrare. De aceea este necesar ca inspectorii fitosanitari din cadrul unitatilor fitosanitare sa identifice importatori de marfuri asociate, in ambalaje din lemn nefinisate (exemplu: pietre din Asia, marmura din Portugalia etc.) din tari unde Bursaphelenchus xylophilus este cunoscut sa apara si in care ambalajele din lemn au fost probabil depozitate.

• Alte zone cu risc: paduri mici, arbori izolati, parcuri dendrologice etc, din jurul punctelor de intrare, manipulare si depozitare a lemnului.

7.1. 3.Monitorizarea altor locuri:

• Zone care prezinta simptome de imbolnavire a arborilor (ex. paduri in declin, uscate etc.)

• Paduri afectate de calamitati cum ar fi furtuni, caderi de zapada si in special incendii (este cunoscut faptul ca gandacii de Monochamus spp. sunt atrasi de incendiile de padure si ca sunt invadatori secundari in anii urmatori unui incendiu).

• Zone care nu prezinta simptome de imbolnavire a arborilor, de exemplu paduri care contin doar arbori sanatosi si cu putini arbori care au disparut recent. Monitorizarea si prelevarea probelor in astfel de zone se realizeaza numai daca zonele mentionate mai sus nu exista.

Fiecare inspectie va fi consemnata de catre inspectorii fitosanitari vamali si teritoriali in fisa de inspectie (fisa pasaport sau procesul verbal, fisa de inspectie fitosanitara la import, dupa caz). Probele vor fi prelevate si vor fi trimise la Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara in vederea efectuarii analizelor de laborator.

5

7.1.4.Selectarea speciilor de conifere

a) in locurile cu cea mai mare probabilitate de a depista nematodul pinului se

selecteaza speciile de conifere gazda (arborii) care prezinta simptome (de slabire a sanatatii) de imbolnavire si/sau simptome ale prezentei insectelor Monochamus spp. Se va acorda atentie cu predilectie speciilor de Pinus nigra, P. pinaster si P. sylvestris.

b) in alte locuri se va acorda atentie speciilor Pinus nigra, P. pinaster si P. sylvestris.,

specii europene de conifere considerate a fi cele mai susceptibile la Bursaphelenchus xylophilus.

8. MONITORIZAREA CIRCULATIEI INTRACOMUNITARE se face conform prevederilor Deciziei Comisiei 2006/133/CE cu modificarile si completarile ulterioare

In cazul plantelor si produselor vegetale vizate originare din Portugalia: a) plantele sunt insotite de pasaport fitosanitar, eliberat in conformitate cu Directiva

Comisiei 92/105/CE dupa ce: - plantele au fost inspectate oficial si gasite libere de semne si simptome de

Bursaphelenchus xylophilus, si - niciun simptom de Bursaphelenchus xylophilus nu a fost observat la locul de

productie sau in imediata sa vecinatate de la inceputul ultimului ciclu complet de vegetatie

b) lemnul si scoarta izolata, dar inclusiv lemnul care nu si-a pastrat suprafata rotunda naturala sunt însoțite de pașaport fitosanitar, după ce au suferit un tratament termic la o temperatură minimă interioară de 56 °C timp de 30 de minute, pentru a garanta absența nematozilor vii ;

c) lemnul sub formă de așchii, particule, deșeuri de lemn sau resturi obținute în totalitate sau parțial din aceste conifere este însoțit de pașaportul fitosanitar după ce a suferit un tratament corespunzător prin fumigație, în scopul de a garanta absența nematozilor vii;

d) lemnul sub formă de dunaje, distanțiere și traverse, inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală, precum și lemnul sub formă de lăzi de ambalaj, cutii, coșuri, butoiașe și ambalaje similare, paleți, boxpaleți și alte platforme de încărcare, suporturi de paleți, utilizat sau nu în transportul obiectelor de orice fel, trebuie supus unuia dintre tratamentele aprobate, menționate în anexa I la Standardul internațional pentru măsurile fitosanitare nr. 15 al FAO și marcat în conformitate cu anexa II la standardul respectiv. La efectuarea inspectiei fitosanitare inspectorii fitosanitari trebuie sa verifice existenta

numarului de inregistrare al fabricii autorizate pe pasaportul fitosanitar. Numarul de inregistrare este cel din lista fabricilor de prelucrare a lemnului autorizate de organismele oficiale responsabile din Portugalia, transmisa de catre ANF – MAPDR, unitatilor fitosanitare si inspectoratelor de carantina fitotsanitara vamala

Inspectorii fitosanitari din cadrul unitatilor fitosanitare trebuie sa identifice persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati comerciale cu Portugalia in

6

vedere realizarii inspectiei fitosanitare a plantelor si produselor vegetale vizate originare din Portugalia.

9. Monitorizarea importului

Plantele si produsele vegetale gazda care vin din tari terte trebuie sa fie insotite de certificat fitosanitar si sa indeplineasca exigentele specifice prevazute in Hotararea Guvernului nr.563/2007, Anexa IV Partea A Sectiunea I pct.1.1;1.2; 1.3; 1.4; 1.5;1.6;1.7; 2; 6.3; 7. La intrarea in tara acestea vor fi supuse inspectiei fitosanitare si prelevarii de probe.

10. Prelevarea probelor

Se vor preleva probe din: - lemnul cazut sau uscat care tebuie esantionat in 6-12 luni de la moartea

arborilor - lemnul depozitat in locurile de exploatare forestiera - lemnul depozitat in fabricile de prelucrare a lemnului - lemnul sub forma de aschii, talas si rumegus de proasta calitate din fabricile de

prelucrare - lemnul si arborii atacati de Monochamus spp. (orificii mai mari de 3 mm in

diametru) - ambalajele din lemn de conifere

In toate cazurile echipamentele pentru prelevarea probelor trebuie sa fie sterilizate prin indepartarea reziduurilor si imersarea in alcool etilic dupa fiecare prelevare. Acest lucru ducand la reducerea potentialului de contaminare incrucisata intre locurilor monitorizate. 10.1. Modalitatea de prelevare a probelor: a) In cazul arborilor uscati recent si a arborilor care prezinta simptome suspectate a fi cauzate de Bursaphelenchus xylophilus prelevarea probelor se face conform uneia din urmatoarele metode:

- se preleveaza rumegus rezultat de la drujba, caz in care trunchiul sau ramurile se taie in cateva parti si probele se amesteca pentru analize ulterioare. Se preleveaza in total 30 g/arbore.

- se taie discuri din lemn din trei pozitii de-a lungul lungimii arborelui (din diferite

puncte ale trunchiului) avand in vedere eventuala distributie neuniforma a nematodului in arbore (de ex: din coroana, din mijloc si de la 1,5 m de deasupra solului); inainte de ridicarea probelor se indeparteaza scoarta, pentru a preveni contaminarea cu alte specii de nematozi saprofagi, se verifica prezenta coloratiei produse de ciuperci (albastra sau gri) sau a sistemului de galerii produs de insecte; se indeparteaza o portiune din partea discului infectata/partea discului care prezinta coloratie specifica sau galerii si se taie in piese mici utilizand o metoda care nu genereaza caldura. Se preleveaza in total 20 g/disc.

7

- se preleveaza rumegus obtinut prin utilizarea unei bormasini electrice sau mecanice cu burghiu de cel putin 20 mm diametru (diametrul burghiului nu este critic, dar cele cu diametru mai mic genereaza mai multa caldura decat cele cu diametru mai mare). o se introduce bormasina in lemn la o viteza redusa pana la o adancime de max.

4 cm. o numarul de orificii care trebuie efectuat este in functie de diametrul burghiului

utilizat si cantitatea necesara de material lemnos, care trebuie sa fie in total de cel putin 20 g/arbore.

Din fiecare loc de monitorizare se preleveaza probe din cel putin 1 arbore, dar este de preferat sa se preleveze din 5 arbori. Acest lucru depinde de nr. arborilor suferinzi sau uscati prezenti. In cazul in care exista multi copaci vizati este recomandat sa se ridice mai multe probe. Pentru fiecare loc, probele prelevate de la cel mult 5 arbori se amesteca rezultand in final aproximativ 150 g/proba necesare pentru extractia nematozilor. b) In cazul lemnului depozitat sau al lemnului sub forma de gramezi de aschii, talas, scoarta izolata, rumegus este ideal sa se preleveze probe din diferite parti ale gramezilor si apoi sa fie amestecate pentru constituirea probei de analizat. Este foarte important sa se pastreze trasabilitatea originii lemnului. Marimea probei trebuie sa fie de 150 g/loc de monitorizare sau pe originea lemnului. c) In cazul arborilor fara simptome se preleveaza probe de 20g/arbore la o inaltime de 1,3 m deasupra solului in trei directii diferite in jurul arborelui, la cel putin 5 arbori/locatie. d) In cazul importului de plante si produse vegetale vizate prelevarea probelor se face conform lit.a) a treia liniuta. In cazul monitorizarii teritoriului fiecare judet trebuie sa preleveze minimum 5 probe. 10.2. Conditionarea si transportul probelor

Probele sunt ambalate in pungi de plastic si sigilate. Pe cererea de analiza se specifica coordonatele locului de monitorizare si se codifica proba, pentru asigurarea trasabilitatii. Dupa prelevare si pe timpul transportului probele se pastreaza la temperatura mediului ambiant. 11. Evaluarea rezultatelor

In cazul monitorizarii productiei interne, daca Bursaphelenchus xylophilus este

depistat, atunci se procedeaza astfel: -se delimiteaza o zona cu raza de 5 km in jurul arborilor infestati. In cazul in care au

loc noi depistari atunci marginile zonei delimitate trebuie sa fie mutate spre exterior (cu 5 km

8

de la arbori infestati in plus), pana nu se mai inregistreaza niciun rezultat pozitiv. Probele vor fi prelevate din arborii cu simptome de suferinta sau recent uscati in conformitate cu procedura de mai sus. La fixarea definitiva a granitei zonei infestate cu nematodul pinului, deasemenea arborii care par a fi sanatosi trebuie sa fie taiati, analizati pentru prezenta insectelor Monochamus, in coroana si trebuie ridicate probe mai amanuntit. Daca este cazul, inspectorii vor stabili o zona tampon in jurul limitei exterioare zonei infestate. In aceasta zona supravegherea se face in anul in curs si anul urmator pentru a furniza siguranta ca limita exterioara zonei infestate a fost determinata cu acuratete. Marimea precisa a zonei tampon va depinde de existenta plantei gazda, de clima si prezenta barierelor naturale pentru raspandirea Monochamus spp. etc. Se recomanda ca zona sa nu fie mai putin de 20 km latime.

In cazul monitorizarii circulatiei intracomunitare si importului daca Bursaphelenchus xylophilus este depistat, atunci plantele si produsele vegetale vizate vor fi distruse prin ardere.

Pe baza fiselor de inspectie fiecare unitate fitosanitara si inspectorat de carantina

fitosanitara vamala va completa fisa de evaluare a situatiei privind Bursaphelenchus xylophilus si vectorul sau (prezentata in Anexa) care va fi trimisa raportorului national, doamna Monica Calin de la Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara– tel./fax./e-mail: 021/2703254; calin.monica@lccf.ro, pana cel tarziu la data de 10 ianuarie din anul urmator.

9

ANEXA

Fisa de evaluare a situatiei privind Bursaphelenchus xylophilus si vectorii sai – monitorizarea teritoriului

Unitatea Fitosanitara : Anul :

NR. LOCATIILOR MONITORIZATE/NR.INSPECTII

NR. PROBELOR RIDICATE REZULTATUL ANALIZELOR PWN

JUDETUL

PADURI ZONE DE RISC * PADURI ZONE DE RISC * PADURI ZONE DE RISC *

* ZONE DE RISC sunt locatiile din jurul punctelor de import, industriei de prelucrare a lemnului, etc. unde arborii de conifere sunt cultivati. Pentru a avea o imagine mai completa va rugam sa specificati: - speciile de arbori monitorizati - speciile de Bursaphelenchus si Monochamus identificate in timpul monitorizarii.

REZULTATELE MONITORIZARII PREZENTEI ORGANISMULUI DAUNATOR Bursaphelenchus xylophilus pe teritoriul judetului ................ 2009

10

Fisa de evaluare a situatiei privind Bursaphelenchus xylophilus si vectorii sai – circulatia intracomunitara/ import

Inspectoratul de carantina fitosanitara vamala/Unitatea Fitosanitara: Anul: Planta/produs

vegetal Origine Nr. de

inspectii Nr. de probe

prelevate Nr. probe pozitive

Cantitatea infestata

Intocmit