Plan de mediere

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PEDAGOGIE- PSIHOLOGIE

BRASOV

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

“CONSILIERE PSIHOLOGICA SI EDUCATIONALA”

PORTOFOLIUL DE PRACTICA

DOMENIUL: „DEVIANTA SCOLARA ”

SEMESTRUL I

2009

Masterand:

Prof. psiholog S MIRELA M

SARCINI DE PRACTICA- 2009 PLAN DE MEDIEREA RELATIEI DINTRE ELEVI

IN DOMENIUL DEVIANTEI SCOLARE

MASTERAND S MIRELA M 2

Plan de mediere a relaţiilor dintre elevi.

Prezentare de caz:

Clasa a VIII-a A cu un colectiv ce parea foarte unit, cu mulţi colegi care se cunosc din clasa I,

între ei fiind nu numai foarte bune relaţii de colegialitate, ci de adevărată şi durabilă prietenie. Se stia

despre ei ca toate diferenţele şi le rezolvă încă în stare incipientă, având calitatea de a-şi spune pe faţă

ceea ce îi deranjează la ceilalţi, sau ce şi unde au greşit unii colegi. Din punct de vedere social, in clasa

existau si copii de oameni instariti precum si dintre cei fara posibilitati materiale deosebite.

Intr-o zi doamnei diriginte i-au fost date spre analiza 3 caiete care contineau biletele scrise de

mana intrun „cod” ciudat. A crezut ca este o gluma rautacioasa, dar acasa s-a aplecat mai mult asupra

„materialelor” primite. Dupa cateva zile bune, a descoperit uimita ca elevii pe care credea ca-i

cunoaste foarte bine aveau si parti ascunse.

Despre ce era vorba: a aflat ca „minunata” clasa era divizata in trei grupe. „Divizarea” era facuta,

stupoare de doua dintre cele mai bune eleve din clasa. Motivul? Cele doua colege, pe care le vom numi

A(albastru) si R(rosu) isi „disputau” atentia unui coleg D. De la o situatie copilareasca, situatia a

degenerat in divizarea clasei. Astfel, cele doua colege si-au „impartit” adeptii fiecareia iar cei care au

fost „ignorati” nu prezentau interesul lor pentru ca erau dintre colegii fara posibilitati materiale. Din

biletele decodate, diriginta a aflat ca aveau loc intruniri ale celor doua tabere rivale care se denumisera:

Cercul Albastru si Cercul Rosu, dupa terminarea orelor. Mai mult ca membrii aceluiasi grup comunica

prin biletele- o parte dintre ele ajunsesera in mainile celui care le-a dat dirigintei- scrise in diferite

coduri pe care le stiau doar „membrii cercului” din care faceau parte. Situatia ar fi fost nostima, daca in

acele „intalniri” nu se divaga de la subiect si asa cum a remarcat, s-a trecut la „categorisirea” si

„ironizarea” si chiar adresarea unor formule jignitoare colegilor din grupul „rival”, dupa criterii care

aveau nimic comun cu activitatea educativa. Ceea ce era ingrijorator consta in faptul ca scrierea si

transmiterea se facea in principal in timpul orelor de curs, acesta fiind momentul cand o parte dintre

ele fusessera „interceptate”. De asemenea trebuie subliniat faptul ca implicarea cea mai mare o aveau

fetele din fiecare grup, baietii acceptati in fiecare „tabara” erau cei agreati de cele doua conducatoare.

Analizand continutul biletelor/ mesajelor diriginta a remarcat ca baietii din clasa erau foarte putin

implicati sau aproape deloc.

Elevii clasei li s-a cerut sa-si informeze parintii ca va avea loc o sedinta de urgenta Cu aceasta

ocazie dna diriginta a hotarat ca toti elevii clasei sa participe si ei, fara a-i anunta despre ce era vorba.

Le-a prezentat parintilor situatia si le-a cerut acestora sa identifice cauzele si modul de solutionare a

situatiei aparute. De comun acord s-a stabilit ca intreaga clasa sa participe la sedinte de consiliere.




Trebuie precizat ca acest incident nu afectase vizibil situatia la invatatura, probabil si pentru

faptul ca fusese descoperit si adus la cunostinta dirigintei la timp, inainte ca lucrurile sa degenereze

prea mult.

Pentru a găsi soluţii de rezolvare a acestui conflict diriginta clasei a aplicat o metodă denumită

„Analiza cauzelor si consecintelor”, metodă care le permite elevilor să propună singuri soluţii de

rezolvare a acestei situaţii conflictuale, iar în al doilea timp al activităţii, se va trece la aplicare celor

mai bune soluţii propuse şi la monitorizarea rezultatelor.

Desfăşurarea activităţii

Clienţii:

Toti elevii clasei. Acestia au fost impartiti in grupuri de cate 6 de catre diriginta in asa fel incat

din fiecare grup sa faca parte elevi care „erau oponenti”.

Tema propusă:

Ce soluţii propuneţi pentru atenuarea şi rezolvarea situaţiei conflictuale menţionate?

Timp de lucru:

Etapa I: 15 minute

Etapa a II-a: 30 minute, necesare centralizării şi interpretării rezultatelor (feed-back)

Desfăşurarea exerciţiului:

S-a notat la tablă tema propusă.

S-a distrubuit fiecăruia dintre elevi o coală de hârtie A4 şi li s-au prezentat „regulile”: să noteze 3

probleme identificate in urma situatiei conflictuale, 3 cauze care au condus la aparitia situatiei din

clasa, gradul de dificultate al problemei ( scazuta, medie, ridicata) si 3 soluţii pentru tema propusă;

timp de 15 minute.

În etapa a II-a, membrii fiecarui grup trebuie sa negocieze intre ei, care dintre raspunsuri vor fi

prezentat celorlalte grupuri, ca fiind concluziile grupului lor .

In ultima etapa se va crea o „banca” de date, din concluziile tuturor, acestea fiind notate pe foi de

flipchart, de catre un reprezentant al fiecarui grup, care va avea rolul sa fie si purtatorul de cuvant al

grupului.

Exploatarea rezultatelor:

S-a creat astfel o „bancă” de date, care au fost prezentate clasei, şi scrise pe foile de flipchart iar

apoi discutate, ierarhizate, în funcţie de aplicabilitatea şi şansele de a rezolva situaţia creată.

Observaţii:




1. S-a constatat că exerciţiul i-a antrenat pe elevi, le-a plăcut, stimulându-le sentimentul de

responsabilitate şi satisfacţie, pentru a fi găsit singuri, soluţii viabile unei situaţii conflictuale.

2. Elevii au pus întrebări asupra termenelor de aplicare a acestor soluţii, oferindu-se să le

urmărească punerea în practică.

3. Din punct de vedere tehnic s-a ivit o problemă: aceea a suprapunerii unor soluţii, ultimii 2 –3

elevi care şi-au centralizat propunerile, găsindu-se în situaţia de a căuta alte idei, originale,

contracronometru. Întrucât s-a creat un moment de panică, li s-a permis acestora să colaboreze cu alţi

colegi, care s-au oferit să participe la exerciţiu.

4. Elevii s-au dovedit a fi foarte cooperanţi, manifestându-şi dorinţa de a participa şi la alte astfel

de experimente.

Soluţiile propuse:

a. Integrarea tuturor elevilor în activităţi extraşcolare organizate de clasa noastră, pentru a ne

apropia sufleteşte unii de alţii şi a ne câştiga încrederea.

b. Realizarea de activitati in echipe care sa fie mixte, fete si baieiti.

c. Propunerea mai multor teme la dirigentie legate de relatiile interumane, de transformarile ce

se petrec la adolescenta, de analiza nevoilor fiecaruia, de cresterea stimei de sine si de autocunoastre.

d. Să ne convingem unii pe altii că nu ne subestimăm.

e. Să încercăm să fim mai înţelegători unii cu altii, si sa adresam vorbim unii cu ceilalti fara sa

ne adresam cuvinte jugnitoare, să ne adresam lucruri frumoase zilnic unii altora, de ce nu fiecare

dintre elevii clasei vor propune un motto in fiecare zi de scoala, si care va fi realizat si afisat la panoul

clasei, astfel incat cei din clasa sau cei care intra sa-l poata cunoaste.

f. Să încercăm să ascultăm ce ne spun ceilalti si sa nu-i mai intrerupem cand vorbesc.

g. Să ne recunoastem greselile şi să le dăm solutii pentru indreptarea lor.

h. Să nu îi tratăm pe unii dintre colegi ca pe nişte fiinţe inferioare doar pentru ca nu au o situatie

materiala buna.

i. Să le ajutam reciproc atunci cand avem nevoie, atat la scoala cat si in afara ei. .

j. Cei care isi sarbatoresc ziua de nastere in aceeasi luna sa si-o organizeze impreuna.

k. Să ne ajutăm, să ne respectăm si să ne considerăm egali.

l. Să ne facem cadouri de sărbători, sau de ziulele de naştere.

m. Să ne înţelegem unii cu alţii ca nişte adevăraţi prieteni.




n. Ar trebui sa ne asezam in banci cu cei cu care ne intelegem cel mai bine, chair daca asta

presupune ca o fata sa doreasca sa stea cu un baiat si vice-versa. .

o. Să ne ajutăm la învăţătură.

p. Profesorii de la clasa sa ne trateze pe toti in mod egal si echitabil, in functie de indeplinirea

sarcinilor pe care ni le dau.

q. Implicarea parintilor in activitatile extrascolare ale clasei, chiar organizarea o data pe luna a

unei activitati pe care sa o organizeze cate un grup de parinti, impreuna cu copiii lor sau cu alti copiii.

Diriginta clasei a urmărit modul în care ideile s-au pus în practică şi a considerat că este mult mai

benefic să încercăm să rezolvăm conflictele apărute la nivelul elevilor implicându-i cât mai mult pe

subiecţii care le-au generat.

Trebuie consemnat ca faptul ca o parte dintre cadrele didactice au incurajat dezvoltarea

conflictului prin atitudinea manifestat fata de anumiti elevi din clasa. Atitudinea a fost intarita prin

comunicarea nonverbala, paraverbala si metaverbala. Din discutiile personale cu elevii implicati,

diriginta a reusit sa identifice acele cadre didactice din Consiliul profesorilor clasei. De asemenea, a

cerut intrunirea acestui consiliu si a adus in discutie aspectele identificate, solicitand ca toti elevii sa fie

tratati in mod egal.

Din acest studiu ne dăm seama că elevii la vârsta de 14 –15 ani sunt foarte maturi şi critici. Ei

consideră că tot ce se întâmplă în jurul lor negativ este determinat nu numai de conduita lor neadecvată

dar şi de ceea ce nu fac adulţii pentru a le soluţiona conflictele.

Prof. psiholog Mirela Soare

Plan de mediere

Documents

Transcript of Plan de mediere