REZERVAȚII NATURALE

DEFINIȚIE

O arie naturala protejata este "o zona terestra, acvatica si/sau subterana,cu perimetrul legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura,cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita".

INFIINTARE :

In anul 1993 au fost initiate propunerile privind constituirea ariei protejate in Muntii Macinului din Podisul Dobrogean, propuneri care s-au concretizat in anul 2000 prin Legea nr.5 si s-au finalizat in luna mai a anului 2004 prin infiintarea structurii de administratie in cadrul Directiei Silvice Tulcea si atribuirea acestei arii statutul de parc national, avand o suprafata de 11140,2 ha, din care 30 ha teren agricol si 11.110,2 ha fond forestier pe raza Ocoalelor Silvice Cerna si Macin din cadrul Directiei Silvice Tulcea.

In prezent Regia Nationala a Padurilor-Romsilva administreaza 10 parcuri nationale(Domogled Valea-Cernei, Retezat, Cheile Nerei-Beusnita, Muntii Rodnei, Cheile Bicazului-Hasmas, Calimani, Cozia, Piatra Craiului, Semenic-Cheile Carasului, Muntii Macinului) si 6 parcuri naturale (Portile de Fier, Apuseni, Bucegi,Gradistea Muncelului-Cioclovina, Balta Mica a Brailei, Vanatori-Neamt).

Parcul National Muntii Macinului a fost constituit in scopul conservarii si valorificarii stiintifice si turistice a acestei zone unice in Europa ca urmare a interferentei tipurilor de ecosistemice danubiano-pontice, submediteraneene, pontico-sarmatice si central europene.

Localizare :Parcul National Muntii Macinului este

localizat in Podisul Dobrogean, reprezentand singura zona din Europa in care ecosistemele caracteristice stepei pontico-balcanice, padurilor submediteraneene si balcanice, impreuna cu numeroase specii amenintate cu disparitia, se dezvolta pe cei mai vechi munti din Romania - munti hercinici si unii dintre primii formati pe continent.

Parcul National Muntii Parcul National Muntii Macinului este situat in sud-estul Macinului este situat in sud-estul Romaniei, respectiv in partea de Romaniei, respectiv in partea de nord-vest a Dobrogei si a judetului nord-vest a Dobrogei si a judetului Tulcea,intre Valea Dunarii,Valea Tulcea,intre Valea Dunarii,Valea Luncavitei si Inseuarea Cerna-Luncavitei si Inseuarea Cerna-Horia.Este incadrat de: Horia.Este incadrat de:

-la nord de paralela de 45 -la nord de paralela de 45 grade 21' latitudine nordica; grade 21' latitudine nordica;

-la est de meridianul de 28 -la est de meridianul de 28 grade 27' longitudine estica; grade 27' longitudine estica;

-la sud de paralela de 45 -la sud de paralela de 45 grade 01' latitudine nordica; grade 01' latitudine nordica;

-la vest de meridianul de -la vest de meridianul de 28 grade 07' longitudine estica, 28 grade 07' longitudine estica, delimitand o delimitand o suprafata de suprafata de 11.140,2 ha din care 97% este 11.140,2 ha din care 97% este fond forestier.fond forestier.

In partea de vest si sud-vest a parcului accesul se face de pe drumul national 22 D, intre localitatile Macin si Horia.La nord se afla drumul national 22, intre localitatile Macin-Jijila-Luncavita.Drumul judetean dintre comunele Horia si Luncavita permite accesul in estul si nord-estul parcului. Parcul este impartit in doua zone reprezentative : Culmea Pricopanului in zona nord-vestica a parcului, slab impadurita, dominata de stancarii, versanti abrupti, ecosisteme stepice Muntii Macin - culmea principala, zona in cea mai mare parte impadurita, prezentand in partea nord vestica un relief inalt si abrupt, coborand lin spre sud si est sub forma unor versanti cu pante line, cu mari bazine hidrografice impadurite.

RELIEF• Muntii Macinului sunt cei mai vechi din

Romania formati in timpul orogenezei hercinice, care a avut loc in urma cu 300-400 milioane de ani.

• Relieful este foarte accidentat in partea de nord-vest a muntelui. Altitudinea variaza intre 7 m si 467 m. Se remarca Culmea Macinului si Culmea Pricopanului.

• Culmea Macinului este culmea principala a Muntilor Macin si cuprinde cea mai mare parte a parcului, fiind in mare parte acoperita de padure. Altitudinea maxima este Varful Tutuiatu cu 467 m.Culmea Pricopanului reprezinta un lant secundar al Muntilor Macin avand un relief de tip alpin, cu creste stancoase,ascutite si pereti abrupti, ce ating altitudinea maxima Varful Sulucu cu 370 m. Terenurile sunt neproductive avand flora stepica, cu vai si izvoare, insotite de mici cascade.

• Rocile reprezentative sunt o sinteza a principalelor perioade geologice. Sunt prezente calcare si cuartite. Granitele gnaisice sunt reprezentative in sud si est, rocile cristaline in sud-est, iar cele metamorfice si eruptive in nord. Depozitele loessoide sunt prezente pe platouri la altitudini mici si pe vai.

Alcătuire geologică

Muntii Macin reprezinta una din cele trei subunitati, cu evolutie tectonica si stratigrafica diferita, ale horstului dodrogean bine delimitat,celelalte doua fiind zona triasica a Tulcei si zona Babadagului.Sub aspect tectonic, suprafata ocupata de munti este incadrata de trei falii majore cu directii contrare: falia Galati-Tulcea-Mahmudia si falia Peceneaga-Camena, orientate NV-SE si falia Dunarii sau Macin, orientata N-S.

Muntii Macin prezinta o morfostructura caracterizata prin concordanta totala intre liniile principale de relief si alcatuirea geologica.Se intalnesc doua anticlinale si principale:la vest Pricopan-Megina si la est Garvan-Tutuiatul-Negoiu, constituite din formatiuni paleologice devoniene, strapunse de intruziuni granitice. Sinclinalul dintre acestea este umplut cu formatiuni permo-carbonifere. Pe latura sudica a muntilor apar petice de formatiuni sedimentare vechi, mezozoice.

Singura substanta minerala utila cunoscuta in muntii Macin este caolinul, care se exploateaza in carierele din munti si din dealul Orliga, de langa orasul Macin.In schimb, rocile si depozitele de formatiuni geologice utile, folosite ca materiale brute de constructii sau la fabricarea altor materiale sa gasesc din belsug: gresii si gresii cuartitice (la Turcoaia, Piatra Raioasa, Priopcea si Cerna), argila caolinoasa (la Mircea Voda), granite (la Serparu, Greci din muchea Ghinaltu, Iacobdeal, Iglicioara), porfire (la Turcoaia, orasul Macin) si sisturi verzi (la Turcoaia).

CLIMA

Muntii Macinului se situeaza intr-un climat accentuat continental, cu influente submediteraneene in zonele mai inalte si cu evidente caracteristici stepice in sudul ariei protejate. Clima se caracterizeaza prin veri foarte calduroase si uscate, toamne lungi si secetoase si ierni geroase si cu putina zapada.

Temperaturile medii anuale variaza intre 9 si 10 grade C, iar precipitatiile anuale sunt situate in jurul valorii de 480mm, fiind cei mai arizi munti din Romania. Conditiile de vegetatie sunt mai favorabile in zona nordica si centrala a parcului, unde precipitatiile sunt mai abundente si zona are caracter forestier, fiind mai scazute in sud si sud-est, unde se intalneste zona stepei. Vanturile frecvente sunt predominante din nord si nord-est, fara sa produca doboraturi masive de arbori.

HIDROLOGIA

Cursurile de apa din parc apartin bazinului hidrografic al Dunarii (Jijila, Luncavita, Plopilar, Cerna) sau Marii Negre (Taita ) .Vaile sunt scurte si cu regim de apa pluvial si vernal. Datorita climatului arid debitele de apa sunt reduse si cursurile au caracter temporar, influentate si de insuficienta alimentare subterana a vailor. Se constata existenta viiturilor pluviale intense si de scurta durata, in sezoanele cu precipitatii abundente.

FLORA Pe langa o mare diversitate de specii de flora si fauna, dintre care multe sunt rare pentru tara si pe plan mondial, parcul National Muntii Macinului detine si protejeaza o serie de habitate prioritare: stepe vest-pontice de colilie,stepe vest pontice cu Thymus zigioides,paduri moesice de stejar pufos cu Paeonia peregrina (bujorul), paduri de stejar brumariu, tei, carpinita din Dobrogea.

Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial: militeaua dobrogeana (Silene compacta) este la limita nordica,coada racului de stanca (Potentilla bifurca) este la limita vestica.

Valoarea internationala este subliniata prin prezenta a 6 specii incluse in ”Lista rosie europeana” in categoria "vulnerabil“ dintre care mentionam: clopotelul dobrogean (Campanula romanica), merinana (Moehringia grisebachi),ghiocelul cu frunze indoite (Galanthus plicatus), garofita pitica de stanca (Dianthus nardiformis).

Se remarca prezenta unica si viguroasa a fagului dobrogean (Fagus taurica),cu caractere intermediare intre Fagus silvatica si fagul oriental (Fagus orientalis).Fagii din rezervatie au dimensiuni si calitati fizice impresionante: inaltime,diametru,rectitudine,elagaj.Adevarate coloane ale unui templu sfant si salbatic in acelasi timp, inchinat naturii, frumusetii si maretiei.Unicitatea parcului este data insa si de interferenta arealelor de tip pontic cu cele submediteraneene si central europene,prin prezenta a numeroase specii relicte si endemice (comune cu cele din Muntii Crimeei sau din Peninsula Balcanica).

Parcul National Muntii Macinului are o suprafata de 11.140,2 ha,din care 11.110,2 ha fond forestier (99,7%) si 30 ha pasuni(0,3%). Caracteristica pentru parc este predominarea ecosistemelor forestiere, care asigura stabilitatea ecologica si habitatul optim pentru speciile erbacee deosebite din acest teritoriu.In padurile din nordul Dobrogei se regaseste o biodiversitate bogata si unica in lume, in care se includ ecosisteme complexe forestiere, de stepa si de silvostepa.

Padurile sunt constituite majoritar din arborete de foioase de amestec, in care specia de baza este gorunul in nord si stejarul brumariu sau stejarul pufos in sudul parcului.

Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial: militeaua dobrogeana (Silene compacta) este la limita nordica,coada racului de stanca(Potentilla bifurca) este la limita vestica.

FAUNAFauna Muntilor Macinului, mai putin studiata, se

caracterizeaza printr-o mare diversitate si importanta deosebita datorita prezentei unor specii rare si protejate prin reglementarile internationale.

Dintre acestea mentionam urmatoarele specii: • FLUTURII : Polia cherrug, Chersotis laeta macini,

Chersotis fimbriola niculescul • REPTILELE : testoasa de uscat (Testudo graeca ibera),

balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), vipera cu corn (Vipera ammodytes)

• PASARILE : dumbraveanca (Coracias garrulus), soimul dunarean (Falco cherrug);

• MAMIFERELE: popandaul (Citellus citellus), dihorul patat (Vormela peregusna), pisica salbatica (Felis silvestris), Jderul de piatra (Martes foina).

Alaturi de speciile de mai sus se pot enumera speciile de interes vanatoresc:

• cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent in Dobrogea numai in Muntii Macinului;

• Capriorul (Capreolus capreolus); • Mistretul (Sus scrofa); • Iepurele (Lepus europaeus); • Fazanul (Phasianus colchicus); • Vulpea (Vulpes vulpes);

O importanta deosebita pentru stiinta si pentru biodiversitatea Muntilor Macin o reprezinta speciile rare si pe cale de disparitie: broasca testoasa-monument al naturii, balaurul dobrogean, vipera cu corn, vulturul plesuv, ciocanitoarea neagra, dumbraveanca- specii protejate pe plan international.

Pe langa o mare diversitate de specii de flora si fauna, dintre care multe sunt rare pentru tara si pe plan mondial, parcul National Muntii Macinului detine si protejeaza o serie de habitate prioritare: stepe vest-pontice de colilie, stepe vest pontice cu Thymus

zigioides, paduri moesice de stejar pufos cu Paeonia peregrina (bujorul), paduri de stejar brumariu, tei, carpinita din Dobrogea.

Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial: militeaua dobrogeana (Silene compacta) este la limita nordica, coada racului de stanca (Potentilla bifurca) este la limita vestica.

Valoarea internationala este subliniata prin prezenta a 6 specii incluse in “Lista rosie europeana” in categoria "vulnerabil" dintre care mentionam: clopotelul dobrogean (Campanula romanica), merinana (Moehringia grisebachi), ghiocelul cu frunze indoite (Galanthus plicatus), garofita pitica de stanca (Dianthus nardiformis).

La aproape 12 km de Luncavita se afla Rezervatia Stiintifica Valea Fagilor, una din cele mai vechi si cunoscute rezervatii din judetul Tulcea, relict tertiar al codrilor seculari ce acopereau odata Dobrogea. Se remarca prezenta unica si viguroasa a fagului dobrogean (Fagus taurica), cu caractere intermediare intre Fagus silvatica si fagul oriental (Fagus orientalis). Fagii din rezervatie au dimensiuni si calitati fizice impresionante : inaltime, diametru, rectitudine, elagaj.

Adevarate coloane ale unui templu sfant si salbatic in acelasi timp, inchinat naturii, frumusetii si maretiei! Unicitatea parcului este data insa si de interferenta arealelor de tip pontic cu cele submediteraneene si central europene, prin prezenta a numeroase specii relicte si endemice (comune cu cele din Muntii Crimeei sau din Peninsula Balcanica).

REZERVATIIPadurea Valea Fagilor - rezervatie

naturala botanica, situata la 10 km sud de comuna Luncavita, la aproximativ 2 km in amonte de locul numit ”La Scapeti”, unde se afla si cantonul silvic Cetatuia. Se intinde pe o suprafata de 154 ha si tine de ocolul silvic Macin. Aceasta rezervatie reprezinta un relict tertiar, unde intalnim: - fagul european (Fagus sylvatica), fagul tauric (Fagus taurica); - carpenul(Carpinus betulus), teiul argintiu (Tilia orientalis); - plante ierboase ca: ferigi (Dryopteris filix-mas), sanisoara (Sanicula europaea), malaiul cucului (Luzula luzuloides),

trepadatoarea (Mercurialis perennis), mierea ursului(Pulmonaria officinalis) etc.

Punctul fosilifer Dealul Bujoarele -rezervatie naturala geologica situata pe versantul de vest al dealului Bujorul Mare, intr-una din mancaturile in care apare substratul din covorul compact al ierbii ce acopera solul. Este constituita din gresii cuartite si cuartite cenusii, cu grosimi ale stratului de pana la 100 cm, care alterneaza cu straturi mai subtiri, de ordinul centimetrilor, de sisturi argiloase cenusii - negricioase.

Activitati permise si nepermise in parc

In zonele de conservare speciala din Parcul National M-tii Macinului, in afara rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protectie, sunt permise: activitati de natura stiintifica si educativa,turism controlat,actiuni de inlaturare a efectelor unor calamitati, actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor.

In afara zonelor de conservare speciala se pot desfasura activitati de recoltare a fructelor de padure,ciuperci si plante medicinale in limita capacitatii de suport a ecosistemelor cu autorizare prealabila din partea Administratiei Parcului National M-tii Macinului care in urma unor studii de fundamentare stiintifica va stabili cantitatile, perioadele si locatiile de recoltare pentru fiecare specie in parte.

Sunt interzise:

• orice forma de recoltare, capturare, ucidere sau distrugere; • deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere sau

de odihna; • recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea sau

distrugerea acestor plante; • detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice

scop fara autorizatie; • pasunatul este interzis cu desavarsire si se supune

reglementarilor Legii 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice si Legii 26/1996 - Codul Silvic;

• comercializarea de produse alimentare pe teritoriul parcului; • camparea in alte locuri decat cele desemnate si

semnalizate de administratia parcului; • aprinderea si folosirea focului in afara vetrelor special

amenajate in acest scop din campinguri; • abandonarea deseurilor de orice fel pe teritoriul parcului;

• folosirea distrugerea barlogurilor, cuiburilor pasarilor sau colectarea oualor acestora in parc;

• radiourilor, casetofoanelor, si a oricaror alte instrumente muzicale la un volum care poate perturba linistea faunei prin poluare fonica;

• circulatia autovehiculelor dupa limita stabilita prin bariere pe drumurile forestiere autorizate din perimetrul parcului;

• orice activitate susceptibila de a genera impact negativ asupra patrimoniului natural din perimetrul parcului.

In Parcul National Muntii Macinului pot fi admirate componente peisagistice unice datorita interferentelor tipurilor de ecosisteme pontico submediteraneene, central europene si asiatice, cu numeroase specii floristice si faunistice amenintate cu disparitia. Priveste insa cu bucurie spre aceste creste roase de vreme, cand te afli la baza versantului si ai sa simti cu uimire grandoarea preistorica a lantului hercinic. Inmulteste cu 10 ceea ce simti si vei intra in lumea titanilor, caci creasta stancoasa a Culmii Pricopanului reproduce, la scara mai mica semetia vechilor munti, care sub actiunea climatului si vanturilor s-a redus de 10 ori.

• Alte obiective de interes turistic : Pe drumul judetean Tulcea-Luncavita

se pot admira case traditionale dobrogene realizate din lut, cu acoperis de paie.

Din localitatea Tulcea se organizeaza excursii de recreere sau stiintifice in Delta Dunarii. Pot fi organizate plimbari cu catamaranul, hidrobicicleta si barci pe lacul Casla, la Complexul Ecologic Europolis.

Cei interesati de turismul monahal pot vizita locasurile de cult limitrofe parcului: Manastirile Saon, Cocos, Celic Dere. Manastirile au chillii unde pot primi oaspeti si pot asigura servirea mesei.

TRASEE TURISTICETRASEUL DEALUL CU DRUM

Perioada de desfasurare:tot timpul anului Dificultate:medie Marcaj:triunghi albastru Durata:5 ore

Ruta traseului turistic: Greci-Valea Racova-Dealul cu Drum-Valea Piatra Rosie-valea Curaturi-Valea Taita-Nifon.

Descrierea traseului: punctul de plecare este centrul comunei Greci pe drumul comunal care se indreapta spre sud-sud-est pana in islazul comunal, respectiv in zona numita Dealul cu Drum unde intalneste limita fondului forestier (in vecinatatea bornei silvice 269/U.P. II Greci care este punctul de intrare in PNMM).

Traseul se continua cu un urcus moderat pe un fost drum de carute printr-o padure de carpinita (de aproximativ 80 de ani) in amestec cu gorun si mojdrean dupa care urmeaza o pajiste stepica cu formatiuni stancoase. Pajistea uscata ofera o panorama deosebita asupra Depresiunii Greci si a Dunarii, in stanga (spre nord) pot fi admirate Valea Racova si Varful Calcata, iar mai in spate varfurile Tutuiatu si Ghinaltu. In dreapta (spre sud) pot fi admirate varfurile Cetatea si Moroianu, Valea Ditcova, iar in panorama este Dealul Chervant care face parte din Aria protejata Chervant - Priopcea. Traseul continua pe o poteca ce trece pe sub Varful Cartalu (392 m), acesta ramanand in stanga, si intra intr-o padure submediteraneana

termofila cu mojdrean, capinita, stejar pufos. Poteca traverseaza culmea principala si se continua in stanga Vaii Piatra Rosie printr-o padure cu tei si carpen unde pot fi admirate: un "covor" de leurda, ferigi de talie mare, "ghirlande" de curpen de padure si vita salbatica. La confluenta Vaii Piatra Rosie cu Valea Curaturii poteca intalneste drumul forestier in dreptul bornei silvice 46/U.P. IV Valea Mitrofanului (conform hartii silvice I.C.A.S. - 2000). Drumul forestier insoteste Valea Curaturii pana in apropiere de drumul judetean 222A care leaga localitatile Nifon si Luncavita, traseul propus urmand drumul forestier si in continuare drumul judetean pana in localitatea Nifon. Pe acest drum traseul trece printr-o padure de amestec (tei, carpen, frasin) cu vegetatie bogata si prin 4 poieni. Pe traseu pot fi admirate: formatiuni stancoase cu plante rare, amfibieni, reptile, pasari, precum si mamifere mari (daca se merge in liniste).

TRASEUL TUTUIATU

Perioada de desfasurare:tot timpul anului Dificultate:medie

Marcaj:triunghi albastru Ruta traseului turistic:Luncavita - Popasul Cetatuia- Valea

Fagilor -Valea Seaca-Valea Piscului Inalt- Vf. Tutuiatu (467m) - Saua Tutuiatului -Valea Morsu- Greci.

Descrierea traseului: Se porneste de la Popasul Cetatuia pe DJ 222A ce leaga localitatile Luncavita - Nifon. Dupa 30 min traseul intra pe drumul forestier al vaii Seaca. In amonte se pot admira exemplare falnice de fag din Rezervatia Valea Fagilor. Se continua drumul, urmand marcajul, prin trupul compact de padure pana la locul de popas amenajat intr-o poiana pe partea stanga a drumului. Traseul continua pe linga firul vaii urmand apoi un urcus pe malul drept, apoi pe malul stang, pana la iesirea in drumul de coasta al Muntilor Tutuiatu. In fata se poate admira varful Ghinaltu cu 442 m.

Traseul continua apoi spre nord-vest, pe drumul de coasta pana intalneste limita de fond forestier. Se continua apoi urcusul pe langa limita de fond forestier, pe o portiune de grohotis si stancarii, pana la cota maxima, Vf.Tutuiatu. La iesirea din zona impadurita, panorama oferita de crestele masivului este impresionanta. Este momentul unui respiro pentru a te bucura pe deplin de priveliste si de a admira formatiunile unice de granit modelate prin actiunea climatului. Exista doua variante de coborare.Prima: la 15 minute distanta, in coborare pe limita fondului forestier, se afla un loc de popas langa izvorul din saua Tutuiatului.Coborarea se continua apoi pe o poteca sinuoasa pe firul vaii Morsu, cu teren uşor accidentat, pe alocuri cu bolovani granitici, pana la fostul depozit de prelucrare a granitului din localitatea Greci.

A doua varianta de coborare:din Vf.Tutuiatu traseul coboara prin padure, pe marcaj avand orientare est,pana la intersectia cu Valea Seaca,apoi pe drumul forestier,urmand marcajul pana la locul de campare Valea Seaca.

• DRUMURI AUTO

- DN 22 Smardan - Macin - Isaccea -Tulcea, faciliteaza accesul la limitele de nord-vest si de nord ale masivului prin localitatile Macin, Jijila, Garvan, Luncavita;

- DN 22D Macin-Slava Rusa, asigurand accesul pe laturile de vest si de sud prin localitatile Macin, Greci, Cerna, Mircea Voda si Horia;

- DJ 222A, care traverseazaHoria, Balabancea.Nifon si Luncavita.

Localitati de acces Macin, comuna Smardan, Greci, Turcoaia,

Pasul Priopcea, Cerna, Mircea Voda, Pasul Carapelit, Horia, Balabancea, Hamcearca, Nifon, Pasul Teilor, Luncavita, Vacareni, Garvan, Pasul Garvan, Jijila, Pasul Saracica.

Administratia Parcului National Muntii Macinului va initia pentru viitorul apropiat urmatoarele activitati:

• conservarea speciilor si a diversitatii genetice; • mentinerea functiilor ecologice ale ecosistemelor naturale

pentru protectia mediului inconjurator; • cercetare stiintifica in folosul conservarii biodiversitatii; • promovarea unor programe de educatie ecologica in scoli; • promovarea zonei muntilor Macinului ca destinatie

ecoturistica la nivel national si international; • promovarea programelor de ecoturism si turism

rural;colaborari cu agentii de turism; • implicarea unor reprezentanti ai comunitatilor locale in

schimburi de experianta interne si internationale cu parcuri similare;

• implicarea tinerilor in diverse programe educative organizate de catre administratia parcului;

• cercetarea stiintifica cu diseminarea rezultatelor pe intelesul publicului.

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA din Sibiu

Facultatea de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului

REZERVATII NATURALE

Student: