Constituirea Statelor Medievale în spațiul românesc

Aria curriculară: Om şi societate

Disciplina: Istorie

Profesor : Grecu Maria;

Clasa: a IX a 1h/săptămână

Unitatea de învăţare: Statul și politica; Statul medieval;Conţinutul: Constituirea statelor medievale în spațiul românesc (1h);

Competențe generale : 1.Utilizarea vocabularului și a informației scrise în comunicarea orală sau scrisă 3. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți 5. Utilizarea surselor istorice a metodelor și tehnicilor adecvate istorieiCompetențe specifice : 1.1 Folosire limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 1.2 Evidențierea relației cauză –efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 2.1 Recunaoșterea unui context economic , social , politic ,cultural, istoric 2.2 Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj 2.5 Analiza critică a acțiuni personalității și grupurilor umane în diverse contexte istorice 5.1 Înțelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise , vizuale și de istorie orală 5.3 Utilizarea adecvată acoordonatelor temporale și spațiale relative la un subiect istoric 5.5 Constituirea de sinteze tematiceValori și atitudini: Coerență și rigoare ăn gîndire și acțiune Gândire critică și flexibilă Relaționarea pozitivă cu ceilalțiEtapele demersului didactic: organizarea clasei, prezentarea obiectivelor ce trebuie atinse, parcurgerea conţinuturilor, evaluarea activităţii.Resurse umane: elevi cu grad mediu de pregătire;Resurse materiale: manuale alternative, Culegere “Istoria românilor în texte”, Atlas istoric; fișe de lucru

Grupul Şcolar “Matei Basarab”, CRAIOVA

11

Constituirea statelor medievale în spațiul românesc (1H)

Detalieri de conţinut Competenţe generaleActivitatea profesorului

Activităţi de învăţareResurse Evaluare

Materiale UmanePremisele constituirii statelor medievale.

I.Cunoştinţe:1. Înţelegerea unor noţiuni şi concepte istorice;

1. Definește termeni istorici cheie: Voievodat, Descălecat,Instituție

Utilizarea Dicţionarului istoric şi a manualului.Utilizarea S1

Manual; Dicţionar istoric.

Activitate individuală, apoi frontală.

Observarea sistematică a elevilor, care vor fi puşi în situaţia de a selecta, utiliza, interpreta şi argumenta pe baza unei informaţii is-torice la prima vedere.

2. Utilizarea cunoştinţelor dobândite în prezentarea faptelor şi proceselor istorice;

2. Prezintă premisele interne şi externe care au favoriza constituirea statelor medievale românești

Analiza unui fragment din Diploma Cavalerilor Ioaniţi pentru a identifica premisele interne.

Culegere de documente; Atlas istoric;S2, 5.

Activitate frontală, apoi activitate de grup.

3. Transpunerea unor informaţii istorice pe suport cartografic.

3.Împreună cu elevii localizează pe hartă cnezatele si voievodatele menţionate în Diploma Cavalerilor Ioaniţi. și a Țarii Maramureșului

Marcarea pe hartă a cnezatelor şi voievodatelor.Fişa de lucru nr.1.

Manual;Atls istoric;S.2.

Activitate individuală.

Etapele constituirii statelor medievale Ţara Românească, Moldova și Dobrogea :

a) unificarea formaţiunilor politice sub o autoritate centrală: - Descălecatului

4. Recunoaşterea, compararea, analizarea unor informaţii utilizate de surse istorice.

4. Prezintă trăsăturile specifice fiecărei etape; asemănări și deosebiri

Meţionarea etapelor constituirii statului medieval Ţara Românească și a statului medieval Moldova.Analiză de text istoric.

Manual; Culegere de deocumente istorice; Atlas istoric; Studii şi articole. S 4,S8

Activitate individuală, apoi frontală.

Observarea sistematică a elevului.

12

lui Negru-Vodă; - Basarab I.-dublul descălecat al lui dragoș și Bogdan

b) urmaşii lui Basarab I; crearea instituţiilor interne.

-Consolidarea Moldovei sub urmași

II.Operaţii de generalizare:5. Stabilirea şi prezentarea relaţiei cauză/efect;

5. Prezentarea luptei de la Posada şi a consecinţelor ei.

Lectura documentului Cronica pictată de la Viena.

Manual; Culegere de deocumente istorice; Atlas istoric.

Activitate individuală urmată de activitate frontală.

Autoevaluare

.

6. Recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate;

6. Reconstituirea contextului istoric al apariţiei istituţiilor Domnia şi Mitropolia.

Realizarea unei discuţii pe baza unui plan dat.UtilizareaS6 .

Manual; Culegere de deocumente istorice.

Dialog frontal.

Observarea sistematică a comportamen-tului elevului.

7. Dezvoltarea capacităţii de argumentare în susţinerea unor puncte de vedere.

7.Evaluarea consecinţelor apariţiei celor două instituţii fundamentale ale statului de sine stătător utilizînd un argument istoric.

Elevilor li se solicită să completeze o fişă de lucru care să cuprindă consecinţele şi să argumenteze importanţa constituirii celor două instituţii.utilizând S 6,7.

Manual; Fişe de lucru; Culegere de documente istorice; Atlas istoric.

Activitate individuală.

Verificarea completării fişei.

Semnificaţia constituirii statelor medievale Ţara Românească, Moldova, Dobrogea

III.Transfer de cunoştinţe:8. Analiza unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;

8. Solicită elevilor să analizeze un text istoric şi să precizarea naturii documentului, și istoric contextul în care a fost elaborat

Folosirea unei surse istorice în vederea identificării schimbărilor din societatea românească.Evidenţierea contribuţiei personalităţilor istorice.Fişă de lucru nr.2.

Manual; Fişe de lucru- aritmogrif. Culegere de documente istorice.

Activitate individuală, apoi frontală.

Verificarea completării fişei.

9. Redactarea unei lucrări scrise utilizând termenii istorici, metodele şi tehnicile specifice istoriei.

9. Temă pentru acasă : Alcătuirea unui portofoliu sau referat.

Discuţii în grup pentru realizarea planului unui referat.

Manual; Bibliografie; Culegere de documente istorice.

Activitate frontală, apoi individuală.

Prezentarea portofoliului sau a referatului.

NotareBibliografie: Mihai Bărbulescu, Istoria României ,Editura enciclopedică, București, 1998 Bogdan Murgescu(coordonator) Istoria României în texte , Corint, București,2001 Constituirea statelor medievale românești, editura academiei, București, 1980 ȘerbanPapacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc,Corint,București,1999

13

14

Conținutul lecției a fost proiectat având în vedere:1. importanţa celor două probleme ale Istoriei României: Geneza etnică şi Geneza statală;2. formarea de competenţe specifice derivate din compentenţele generale prevăzute de programă în vederea atingeri standardelor

educaționale;3. implicarea elevilor în demersul didactic având în vedere nivelul de pregătire şi folosirea metodelor de învățare active prin care

elevul să devină un subiect activ nu un simplu receptor de informaţie.Activităţile de învăţare au urmărit:

- reţinerea de informaţii;- perceperea, descoperirea sau redescoperirea, recunoaşterea fenomenelor şi proceselor istorice;- dezvoltarea creativităţii elevului;- luarea de decizie în formularea şi argumentarea unor puncte de vedere proprii;- formarea unor valori şi atitudini specifice cu accent pe:

- independenţa în gândire;- respectul faţă de argumentul raţional;- încrederea în sine.

- au fost proiectate în concordanţă cu conţinuturile şi corelate cu competenţele specifice.Evaluarea: În evaluarea competenţelor propuse în proiectarea unităţii de învăţare s-a urmărit asigurarea unui echilibru între evaluarea orală şi evaluarea scrisă, au fost elaborate cu atenţie probele de evaluare.

Din experienţa avută la clasă consider că evaluarea tip grilă nu avantajează elevii foarte buni din următoarele motive: o nu pune în evidenţă: - capacitatea de analiză şi sinteză a elevului;

- originalitatea stilului; - creativitatea.

Operaţii ale gândirii solicitate în evaluare: Procesele intelectuale (Inteligenţa):- puterea de judecată;- capacitatea de inteligenţă;- capacitatea de sistematizare;- capacitatea de a prinde esenţialul;- capacitatea de a stabili asociaţii.

Memoria:- dacă este mecanică sau logică.

Limbajul: - vocabular bogat, exprimare deosebită, corectă; - vocabular redus, greşit, exprimare incorectă, săracă.

Tehnici de muncă intelectuală solicitate în evaluare:- utilizarea şi interpretarea izvoarelor istorice;- utilizarea hărţilor istorice;- realizarea unei liste bibliografice;- redactarea unei lucrări scrise;- susţinerea unui referat.

13

FIŞĂ DE LUCRU NR.1:

Grupul Şcolar “Matei Basarab”, CRAIOVA

14

„[...] îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dânsul numitei case, întreagă ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum.

[...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin dânsul casei ospitalierilor toată Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum – şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu privire la ţara Litua.”

Diploma Cavalerilor IoaniţiPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Dataţi Diploma Cavalerilor Ioaniţi.2. Identificaţi formaţiunile politice menţionate în text.3. Haşuraţi formaţiunile politice identificate.

4. Localizaţi statul faţă de care Ţara Românească îşi obţine independenţa în secolul al XIV-lea.

FIŞĂ DE LUCRU NR.2:

15

A.

B.A-B= termen folosit de cronicari spre a descrie întemeierea statelor medievale româneşti.

1. A condus marca Moldovei.2. Voievodatul lui………… cuprindea şi Ţara Făgăraşului.3. A obţinut victoria de la Posada.4. Cnezatul lui ................. este situat ipotetic la sud de munţii în Vâlcea.5. Cnezatul lui ................. este localizat ipotetic în judeţul Romanaţi de mai târziu.6. Voievodatul lui ............... este situat în sud-vestul Transilvaniei.7. A descălecat din Făgăraş la Argeş ...............Vodă.8. A fost unul din urmaşii lui Dragoş.9. Al doilea descălecat în Moldova.10. Voievodatul lui ................. cuprindea şi Ţara Haţegului.

16

FIŞĂ DE LUCRU NR.2:

A.

B.

A-B= termen folosit de cronicari spre a descrie întemeierea statelor medievale româneşti.

1. A condus marca Moldovei.2. Voievodatul lui………… cuprindea şi Ţara Făgăraşului.3. A obţinut victoria de la Posada.4. Cnezatul lui ................. este situat ipotetic la sud de munţii în Vâlcea.5. Cnezatul lui ................. este localizat ipotetic în judeţul Romanaţi de mai târziu.6. Voievodatul lui ............... este situat în sud-vestul Transilvaniei.7. A descălecat din Făgăraş la Argeş ...............Vodă.8. A fost unul din urmaşii lui Dragoş.9. Al doilea descălecat în Moldova.10. Voievodatul lui ................. cuprindea şi Ţara Haţegului.

17

SURSE ISTORICE UTILIZATE ÎN CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII:

S 1 „Acest Radul Negrul vodă fiind în Ţara Ungurească (Transilvania) voevod, mare herţeg (duce) pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de năroade: români, papistaşi (catolici), saşi […] pogorându-să pre apa Dâmboviţăi au început a face ţară nouă. Făcut-au întâi oraşul ce-i zic Câmpulung. Acolo au zidit şi o beserică de piatră, mare şi frumoasă. De acolo, au mai descălecat şi la Argeş, făcând iarăşi oraş mare şi s-au pus scaonul de domnie, făcând curţi de piatră şi case domneşti şi altă beserică mare şi frumoasă.”

Letopiseţul Ţării RomâneştiPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Identificaţi termenul folosit de cronicar pentru acţiunea lui Radul Negrul la sud de Carpaţi.2. Numiţi ţara la care se referă textul.3. Menţionaţi un alt descălecat care a avut loc în Moldova.4. Precizaţi un alt izvor istoric care prezintă constituirea Ţării Româneşti.

S 2 „[...] îi dăm şi îi dăruim lui şi prin dânsul numitei case, întreagă ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum.

[...] Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin dânsul casei ospitalierilor toată Cumania, de la râul Olt şi munţii Transilvaniei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara Severinului – în afară de ţara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până acum – şi întru totul sub acele îndatoriri, rânduite mai sus cu privire la ţara Litua.”

Diploma Cavalerilor IoaniţiPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Dataţi Diploma Cavalerilor Ioaniţi.2. Numiţi formaţiunile politice menţionate în text.3. Numiţi un izvor istoric referitor la Ţara Românească din secolul al XIV-lea.

4. Precizaţi statul faţă de care Ţara Românească îşi obţine independenţa în secolul al XIV-lea.

S 3 „[...] în anul domnului 1330, regele şi-a adunat o mare oaste – nu însă toată puterea sa armată, căci trimisese soldaţi la hotarele ţării în diferite expediţii împotriva numeroşilor săi duşmani – şi la îndemnul voievodului ardelean Toma şi a lui Dionisie, fiul lui Nicolae, nepotul lui Ivanca, s-a dus în persoană, în luna lui septembrie, prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab, ţară care nu poate fi locuită de un popor neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe Basarab, sau cel puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul plătise întotdeauna cu credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui. ”

18

Cronica pictată de la VienaPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Menţionaţi evenimentul istoric relatat.2. Identificaţi din text domnul Ţării Româneşti participant la eveniment.3. Numiţi regele care a condus armata maghiară în campania din Ţara Românească.4. Precizaţi o consecinţă a evenimentul istoric relatat.

S4 „Descălecatul la Câmpulung a fost urmat de întemeirea ţării, adică de agregarea formaţiunilor politice preexistente, cnezate şi voievodate. Potrivit tradiţiei cronicăreşti a Ţării Româneşti, procesul agregării în stânga Oltului a pornit din Câmpulung, a cuprins Argeşul, care avea să devină cel de al doilea scaun al Domniei [...]

Desăvârşirea întemeierii a Ţării Româneşti a avut loc o dată cu unirea teritoriilor la apus de râul Olt cu voievodatul din Câmpulung, care s-a produs ca act de închinare a căpeteniilor voievodului Litovoi faţă de mai puternicul voievod din stânga Oltului.”

Istoria României - Mihai Bărbulescu, Dennis DeletantPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Precizaţi etapele întemeierii Ţării Româneşti potrivit tradiţiei cronicăreşti.2. Transcrieţi din text definiţia întemeierii de ţară.3. Numiţi numele întemeietorului Ţării Româneşti.4. Menţionaţi un izvor istoric care atestă pe românii din Ţara Românească în secolul al XIII-lea.

S 5 „Alcătuirea Ţării Româneşti şi a Moldovei a însemnat, sub raport politic intern, trecerea societăţii româneşti de la formele arhaice de organizare – cnezatele şi voievodatele, organisme politice de întinderi diferite, relativ

reduse şi dependente de puterile hegemonice în spaţiul est şi central-european – la statele proprii, operă înfăptuită

în ambele cazuri de câte un centru unificator. Această mutaţie majoră în societatea românească presupune însă înlăturarea dominaţiilor străine de pe teritoriul celor două state în curs de formare […]”

Geneza statului în Evul Mediu românesc – Şerban PapacosteaPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Transcrieţi din text definiţia cnezatului şi a voievodatului.2. Precizaţi secolul în care s-au constituit Ţara Românească şi Moldova.3. Numiţi două puteri care şi-au exercitat dominaţia pe teritoriul celor două state în curs de formare.4. Prezentaţi momentul înlăturării dominaţii străine în timpul lui Basarab I.

19

S6 „Domnia era ereditară în familia domnitoare, regulă adoptată probabil o dată cu constituirea statelor şi a cărei aplicare a dat naştere dinastiilor celor două ţări, care şi-au prelungit rolul istoric în vremea consolidării hegemoniei otomane în a doua jumătate a secolul XVI: descendenţa lui Basarab în Ţara Românească şi cea directă sau indirectă a lui Bogdan în Moldova şi-au putut menţine, în ciuda grelelor vicisitudini ale timpurilor, funcţia conducătoare până când turcii au acţionat masiv asupra sistemului de guvernare al Principatelor Dunărene.”

Istoria României - Mihai Bărbulescu, Dennis DeletantPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Definiţi noţiunea istorică Domnia.2. Transcrieţi din text caracteristica domniei în Ţara Românească şi Moldova.3. Numiţi cele două dinastii domnitoare din Ţara Românească şi Moldova.4. Enumeraţi câte o prerogativă executivă, militară şi legislativă a domnilor români.

S7 „În primul rând, crearea unei instanţe bisericeşti superioare în Ţara Românească, în dependenţa directă de Patriarhia constantinopolitană, însemna integrarea ţării ca stat de sine stătător în sistemul de state format în aria de civilizaţie a Bizanţului. Ţara Românească se integra, aşadar, în legitimitatea internaţională în cooperare cu Bizanţul, unul din cele două centre de putere spirituală supremă – celălalt fiind Roma – care se constituiseră ca surse de legitimitate în Europa medievală.”

Evul Mediu Românesc – Şerban PapacosteaPornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Definiţi noţiunea istorică Mitropolia.2. Numiţi domnii care au întemeiat Mitropolia Ţării Româneşti şi a Moldovei.3. Transcrieţi din text consecinţa întemeierii Mitropoliei Ţării Româneşti.4. Numiţi instituţia politică centrală a Ţărilor Române.

20

S8 i plecat-au din Maramure cu to i tovară i lor i cu femeile i copiii lor peste mun ii cei înal i, i tăind pădurile i înlăturîndȘ ș ț ș ș ș ț ț ș ș (pietrele), trecut-au mun ii (Carpa i) cu ajutorul lui Dumnezeu, i le-au plăcut locul i s-au a ezat acolo i-au ales ales dintre dân iipe unț ț ș ș ș ș ș om în elept, cu numele Drago , i l-au numit sie i(...) voievod. i dw atunci s-au început cu voia lui Dumnezeu , ara Moldovenească.ț ș ș ș ș Ț (Cronica anonimă)

21

22

23

24