Plan de intervenţie în situaţie de criză educaţională.docx

8/10/2019 Plan de intervenie n situaie de criz educaional.docx

1/5

Plan de intervenie n situaie de criz educaional

Prof. mst. Ballo Silvia

GPP. Nr.1, Marghita

Copilria i n mod special perioada precolaritii este o etap important n viaa

copilului. Este o perioad grea, plin de ncercri pentru copilul precolar. Schimbrile din viaa

copilului creeaz tensiuni n comportamentul acestuia determinndu-l s se adapteze i s se

integreze colectivului. De cele mai multe ori acum apar comportamentele opozante, tulburarile

de conduit i nu n ultimul rnd comportamentele agresive.

Subiectul: C.M. feti de 3 ani-grupa mic

Prezentarea cazul ui:

fetia manifest un comportament foarte agresiv n mod special la gradini, dar i n

familie i societate: lovete fr motiv, muc, zgrie, mpinge;

este agitat neputnd sta locului o clip, distruge jucriile i lucrrile celorlali colegi,

negativist, manifest un limbaj vulgar, presrat cu injurii la adresa personalului

grdiniei;

provoac tot timpul o mare dezordine n jurul ei: amestec i arunc de-a valma

jucriile, desenele, materialele de la centre;

prinii copiilor agresai cer excluderea fetieidin grup;

aceast situaie aduce mari prejudicii colectivului de copii, muli dintre ei refuznd s

vin la grdini pentru c m bate Melania.

Argument

n acest caz se pstreaz caracteristicile unei situatii de criz i anume:

- consider ca a afectat sistemul educaional, deoarece, a fost tulburat activitatea didactic:

- a generat oarece stari de conflict ntre copii i ntre prini;

- s-a dovedit c situia de criz are un caracter inedit, diferit de starea de normalitate;

- situaia aceasta, a generat impresia de insolvabilitate.

Etape de interventie:

a)Identificarea i cunoaterea situatiei de criza :

Modelul agresivitatii cazului analizat:

Fricoas i nesigur n mediile necunoscute;

Nesiguran cu privire la simpatiile interumane;


2/5

Comportament agresiv ca modalitate de obinere a respectului;

Agresivitatea duce la calmarea emoional;

Agresivitatea crescut are drept consecine pedepsele, sanciunile i mai ales

respingerea social .

b)Etiologia:

Cauze: n depistarea comportamentuuil agresiv al fetiei am ncercat s dau rspuns la

urmtoarele ntrebri:

Cnd au aprut aceste manifestri agresive ale fetiei? - nu att localizarea n timp a

apariiei lor, ci n special a momentelor, situaiilor sau evenimentelor din jurul ei: cearta,

schimbri, separri, naterea unui frior, plecarea unei persoane, situaii confuze,

violen.

Cnd se manifest fetia agresiv? - unde apare agresivitatea (acas, n parc, pe strad, lagrdini, n alte locuri) pentru a putea nelege care este partea conflictual, de ce fetia

alege s se comporte n felul acesta i ce anume din mediul respectiv i creeaz dificulti

n a se adapta sau exprima.

Fa de cine se manifest agresiv?- mpotriva cui se direcioneaz agresivitatea, este o

manifestare difuz i generalizat sau apare n relaie cu anumite persoane.

Cum sunt manifestrile sale?-Agresivitatea fetiei poate fi direct: trage pisica de

coad, zgrie, zgltie sau si musc prietenii, si sparge jucriile, trage de pr si ridicmna asupra mamei. Agresivitatea poate de asemenea s ia forma unor exigente

permanente care sfrsesc prin a-l sufoca pe adult.

Cum era fetia nainte de a fi agresiv? Cum se exprima ea nainte? -Am ncercat s

identific care sunt modalitile alese de eapentru a se exprima pe masur ce se dezvolt

i cum se manifest n situaii n care nu poate face fa i apar schimbri ale

comportamentului su.

Cum este copilul n familie? - Cum este relaia cu mama? Cum este relaia cu tata?

Exist frai, surori? Care este rolul bunicilor? Exist i alte persoane importante pentru

copil care formeaz o familie lrgit?

Cum este familia?- Relaiile i interaciunile intrafamiliale, precum i cele cu

persoanele din exterior sunt toate filtrate de ctre copil i se constituie intr-o varietate de

stimuli, pentru care nu are ntotdeauna un rspuns sau o reacie adecvat

Cum influenteaza mass-media?- se uitla desene animate ce contin scene de violen_

Jocurile violente i psihologia copiilor- Jucatul acestor jocuri violente crete frecvena

gndurilor si a sentimentelor agresive.


3/5

c)Decizia:n urma analizrii tuturor rezultatelor obinute n urma investigrii, am ajuns

la conluzia c problema Melaniei poate fi privit din mai multe unghiuri. Acest avantaj este

oferit de disponibilitatea persoanlor din anturajul fetiei.

Pentru acest feti am realizat o intervenie pe trei planuri:

Terapie educaional;

Terapia cu prinii.

Terapie psihologic;

d)Program de interventie:

1. Terapia educaional

Modaliti de a stpni furia copilului

Fetia va trebui nvat tehnici de stpnire a mniei. Me todele pe care le-am folosit n relaia

cu fetia agresiv:

Discuia-am rugat, cu calm, fetia s explice care este motivul pentru care a devenit att

de nervos. Rspunsul ei, a fost c nu se poate stpni singur. De aceea i-am sugerat c

i-ar face bine 5 minute s se calmeze i s se gndeasc la aciunile sale pe scunelul

gnditorilor. Apoi i-am propus modalitti civilizate de a obtine ce vrea:s discute i s

cear, mai degrab dect s ia ceva fr a spune nimic, s i atepte rndul sau s

schimbe jucriile cu ali copii.

Exerciii fiziceaplicate: pentru a se elibera de o parte de mnie am antrenat-o ntr-o serie

de aciuni i exerciii fizice cum ar fi: tropitul din picioare, lovitul cu pumnii ntr-o pern

sau trasul i nvrtitul de plastilin, dansatul dup muyica preferat sau plimbarea

ppuii. Am ncurajat-o s fac lucruile care i plac - s coloreze, s ndeplineasc

anumite sarcini pentru mine.

Confort psihic i afeciune.Am fcut apel la puterea unei mbriri i capacitatea ei de

a face fetia s se simt neleas, iubit i accept.

Un bun exemplu.-am cutat s fiu un bun exemplu pentru ea.

Aprecierea bunei purtri: Am asigurat-o c observ atunci cnd i rezolv problemele

legate de mnie ntr-un mod pozitiv.

2. Terapia cu prinii.

Probleme identi f icate n cadrul f amil iei:

Prinii sunt angajai la patron spaniol, lucreaz amndoi i smbta, de aceea fetia este

mai mult cu bunicii din partea mamei, care o duc i o aduc de la grdini.

D-na C, mama fetiei nu are deloc legturi cu grdinia, iar domnul C. tatl, viziteaz sporadic

grdinia fiind foarte ngrijorat de agresivitatea manifestat de feti deoarece primete foarte


4/5

multe reclamaii de la persoanele din anturajul fetiei. Cu toate acestea refuz sfaturile

educatoarelor de a consulta un psiholog, considernd c acesta nu o va putea ajuta i c

problemele vor fi rezolvate n timp, odat cu creterea fetiei. Soluia optim ar fi n opinia

tatlui, retragerea fetiei de la grdini.

Bunicii fetiei, crora le-ar reveni sarcina supravegherii permanente a fetiei, refuzasumarea acestei responsabiliti pe motiv c la rndul lor sunt mereu agresai de feti, nu o pot

stpni i de aceea o aduc la grdini chiar i cnd este bolnav.

Aceaste reacii au determinat-o pe feti s cread c nu mai este iubit. Mereu ntreab la

grdini i acasM iubeti?sauPe mine nu m iubeti?.

Obiective vizate n terapia prinilor:

Consilierea prinilor pentru a nelege nevoile reale ale copilului;

Formarea unui stil parental adaptat nevoilor reale ale copilulu; Implicarea copilului n sarcini pe msura capacitii de nelegere i aciune a acesteia;

Formarea unui program comun de petrecerea timpului liber cu copilul;

Redescoperirea relaiilor afective dintre prini i copil.

Aceste obiective ar putea fi realizate n special prin participarea prinilor i chiar a

bunicilor la cursuri parentale de tipulEducai aa!

3. Terapie psihologic

Avnd n vedere faptul c grdinia nu are psiholog, am sugerat prinilor s consulteunul privat, dar din pcate m-am izbit de refuzul categoric al tatlui, care consider acest lucru

inutil i o ruine pentru familie. Cu toate acestea, fr un consult despecialitate i o colaborare a

tuturor factorilor implicai n educaia fetiei, agresivitatea ei se poate accentua.

f)Controlul: n aceste cazuri critice terapia psihologic, consilierea coalr i tratamentul de

specialitate sunt instrumente nu numai indispensabile, ba chiar cu mare eficien n recuperarea

fetiei i restabilirea relaiilor.

ConcluzieCopiii mici au tendina de a ataca mucnd sau lovind deoarece ajung uor s fie frustrai

i nu tiu s comunice. n jurul vrstei de 3,5-4 ani - cei mai muli copii dobndesc aptitudinile

de adaptare i de limbaj, care le sunt necesare pentru a-i controla agresivitatea. Nu o vor face

perfect: copiii adesea nvat s fac asa cum e bine dup ce ncearc mai nti s fac asa cum e

ru. Este important s fim fermi i consecveni i s ajutm copilul s nvete metode mai bune de

a-i administra emoiile. Numai o constrngere amical i o atitudine nelegtoare, dar de mare

fermitate, vor putea ameliora situatia. Un copil agresiv nu este un copil ru, el are doar vrsta pe

care o are. Trebuie mereu insistat asupra faptului c este bun" i c este iubit.


5/5

Bibliografie

1. http://www.ecopii.ro/Articoledespre copii/Agresivitatea la copii copii_agresivi.html

2. http://www.gradinite.com/site/Articole/Modalitati de a stapani furia copilului tau-

educatie.html

3.

http://www.superbebe.ro/Miculbataus - Transforma agresivitatea in echilibru.html4. http://www.itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Psihologie/Copil-3-7-ani/De ce este

agresiv copilul meu- articol-.html

.
http://www.ecopii.ro/Articolehttp://www.ecopii.ro/Articolehttp://www.gradinite.com/site/Articole/Modalitatihttp://www.gradinite.com/site/Articole/Modalitatihttp://www.gradinite.com/site/Articole/Modalitatihttp://www.superbebe.ro/Miculhttp://www.superbebe.ro/Miculhttp://www.itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Psihologie/Copil-3-7-ani/Dehttp://www.itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Psihologie/Copil-3-7-ani/Dehttp://www.itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Psihologie/Copil-3-7-ani/Dehttp://www.superbebe.ro/Miculhttp://www.gradinite.com/site/Articole/Modalitatihttp://www.ecopii.ro/Articole

Plan de intervenţie în situaţie de criză educaţională.docx

Documents

Transcript of Plan de intervenţie în situaţie de criză educaţională.docx