PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL Ă · 2014-10-22 · ca punct de plecare nevoile identificate la nivel...

Grupul de Acţiune Locală Poarta Almăjului – Planul de Dezvoltare Locală

Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009 1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Autoritate de Management pentru PNDR

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ

CUPRINS I. INTRODUCERE ..................................................................................................................... 3

II. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ ................................................................................ 10

II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriu ........................................................................... 10

II.2 Strategia de dezvoltare locală .......................................................................................... 17

PREZENTAREA TERITORIULUI - ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică ................................................................................ 19

II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice ............................................. 19

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului .................................................................... 28

II.2.1.3 Populaţie - demografie ........................................................................................... 33

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu .............................................................................................. 35

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural ....................................................................... 42

II.2.1.6 Economia locală ...................................................................................................... 45

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active ............................................................................ 45

II.2.1.6.2 Agricultură ........................................................................................................... 47

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi ............................................................ 49

II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii ................................................................................. 50

II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale ............................................................... 52

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale ........................................................................ 55

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu .......................................................... 56

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului .............................. 58

ANALIZA SWOT

II.2.2 Consideraţii privind analiza SWOT ........................................................................ 59

II.2.2.1 Analiza SWOT la nivelul teritoriului .................................................................... 59

II.2.2.2 Analiza SWOT la nivelul populaţiei ..................................................................... 61

II.2.2.3 Analiza SWOT la nivelul patrimoniului de mediu, arhitectural şi cultural ..... 62

II.2.2.4 Analiza SWOT la nivelul activităţii economice .................................................... 64

II.2.2.5 Analiza SWOT la nivelul structurilor asociative ................................................. 66

ROMÂNIA



II.2.2.6 Analiza SWOT la nivelul serviciilor pentru populaţie şi infrastructurii sociale ....................................................................................................................... 67

II.2.2.7 Analiza SWOT la nivelul organizării sociale şi instituţionale ............................ 68

II.2.2.8 Analiza SWOT la nivelul politicilor de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu .................................................................................................................... 69

PRIORITĂŢI

II.3 Planul de finanţare ......................................................................................................... 114

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI .................... 117

PARTENERIATUL

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală .................. 117

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ...................................................................... 124

III.2.1 Descrierea partenerilor .......................................................................................... 124

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului ...................................................................... 125

III.2.2.1 Adunarea Generală ............................................................................................. 125

III.2.2.2 Consiliul Director ................................................................................................ 127

III.2.2.3 Cenzorul ............................................................................................................... 131

III.2.2.4 Comitetul de Selectare a Proiectelor ................................................................. 132

III.2.2.5 Compartimentul Administrativ ......................................................................... 136

III.3 Organizarea GAL-ului ................................................................................................. 140

ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane ....................................................................................................... 140

III.3.2 Descrierea resurselor materiale ............................................................................ 182

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului ............................................... 182

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare ............................................................. 184

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului ........................................................ 187

MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR .................................... 195

COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare ................................................................................................................ 195

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei .......................................................................... 197



CAPITOLUL I : INTRODUCERE

Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase dificultăţi de ordin economic, social şi cultural, care au la bază lipsa de vizibilitate şi insuficienta exploatare a potenţialului acestuia. Aceste dificultăţi reprezintă forţa motrice care generează disparităţile între mediul urban şi mediul rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură, etc.

Pentru reducerea acestor disparităţi, una dintre soluţii o reprezintă elaborarea şi implementarea, de către comunităţile locale, a unor strategii integrate de dezvoltare, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen.

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată local şi administrată de reprezentanţi ai potenţialului Grup de Acţiune Locală, care vor reprezenta interfaţa dintre membrii comunităţii locale şi instituţiile din mediul public şi privat care operează în teritoriul respectiv.

Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea Leader, va fi programată şi coordonată de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta responsabilitatea evoluţiei în timp.

Prezentul Plan de Dezvoltare Locală este elaborat la nivelul teritoriului denumit în continuare „Poarta Almăjului”, constituit din localităţile Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din Judeţul Gorj.

Prezentul proiect a luat naştere la iniţiativa Comunei Iablaniţa şi se fundamentează pe permanenta preocupare a acesteia pentru dezvoltarea potenţialului agricol, economic, cultural, educaţional, turistic şi social al zonei.

În acest context, Comuna Iablaniţa şi-a asumat iniţiativa cooptării în cadrul unui parteneriat public-privat atât a primăriilor vecine, cât şi a celor mai semnificativi actori aparţinând sectorului economic, industriei locale a prelucrării lemnului, şi societăţii civile, în vederea constituirii unui Grup de Acţiune Locală, care prin intermediul unui Plan de Dezvoltare Locală, să implementeze în parteneriat o serie de măsuri de natură să conducă la animarea şi dezvoltarea zonei denumită generic „Poarta Almăjului”.

Întrucât zona „Poarta Almăjului” reprezintă un spaţiu rural omogen, fără o vizibilitate deosebită, datorată necorelării până în prezent cu potenţialul real al zonei aflate sub incidenţă, prezentul proiect va sprijini conturarea unui Plan de Dezvoltare Locală axat pe:

• consolidarea relaţiilor între mediul public, mediul privat şi societatea civilă la nivel local, prin stabilirea unor direcţii comune şi convergente de dezvoltare a regiunii;

• dezvoltarea mediului economic şi de afaceri prin crearea cadrului de accesare a sprijinului pentru dezvoltarea de microîntreprinderi şi de ferme individuale;



• dezvoltarea turismului şi a iniţiativelor antreprenoriale la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului”

• sporirea vizibilităţii zonei „Poarta Almăjului”, favorizând astfel posibilitatea atragerii de investitori în regiune;

• animarea zonei „Poarta Almăjului”, şi sporirea potenţialului de dezvoltare a acesteia;

• protejarea şi diversificarea patrimoniului cultural al satelor şi sporirea atractivităţii acestora;

• diminuarea şomajului şi crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia din zona rurală.

Descrierea potenţialului Grup de Acţiune Locală este prezentată în cadrul Tabelului Nr. 1.

Tabelul nr. 1. Fişa sintetică de prezentare a potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”

Denumirea Parteneriatului: Poarta Almăjului Denumirea teritoriului omogen: Poarta Almăjului Judeţele vizate: Caraş – Severin şi Gorj Localităţile implicate: Judeţul Caraş – Severin: Iablaniţa, Mehadia,

Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor Judeţul Gorj: Padeş

Suprafaţa acoperită: 2.011,00 kmp Populaţia teritoriului: 39.980 locuitori Densitatea medie a populaţiei din cadrul teritoriului:

19,88 loc/kmp

Reprezentant legal: Victor TERTELEACĂ

Numărul de parteneri: 51 parteneri Date de identificare ale partenerilor:

�� Comuna IABLANIŢA, Judeţul Caraş – Severin,

codul fiscal 3227432

�� Comuna MEHADIA, Judeţul Caraş – Severin, codul

fiscal 3227505

�� Comuna CORNEA, Judeţul Caraş – Severin, codul

fiscal 3227734

�� Comuna LĂPUŞNICEL, Judeţul Caraş – Severin,


�� Comuna BOZOVICI, Judeţul Caraş – Severin, codul

fiscal 3228055

�� Comuna CORNEREVA, Judeţul Caraş – Severin,



Denumirea Parteneriatului: Poarta Almăjului codul fiscal 3227742

�� Comuna MEHADICA, Judeţul Caraş – Severin,


�� Comuna DOMAŞNEA, Judeţul Caraş – Severin,


�� Comuna LUNCAVIŢA, Judeţul Caraş – Severin,


�� Comuna TOPLEŢ, Judeţul Caraş – Severin, codul

fiscal 3227270

�� Oraşul BĂILE HERCULANE, Judeţul Caraş –

Severin, codul fiscal 3227920

�� Comuna PRIGOR, Judeţul Caraş – Severin, codul

fiscal 3227580

�� Comuna PADEŞ, Judeţul Gorj, codul fiscal 4898932

�� ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE VACI DE LAPTE, Comuna Iablaniţa, sat Iablaniţa, Judeţul

Caraş – Severin, codul fiscal 14638077

�� FUNDAŢIA CULTURALĂ „CRAINA BĂNĂŢEANĂ”, Comuna Iablaniţa, sat Petnic, Judeţul

Caraş – Severin, codul fiscal 9177015

�� S.C. TIM - IOS – S.R.L., Comuna Iablaniţa, Sat

Globu Craiovei, Judeţul Caraş – Severin, codul unic

de înregistrare 21978187

�� S.C. RĂUŢI COMPANY – S.R.L., Comuna Iablaniţa,

Sat Globu Craiovei, Judeţul Caraş – Severin, codul

unic de înregistrare 15092797

�� S.C. GRAND INDUSTRY – S.R.L., Comuna

Iablaniţa, Sat Globu Craiovei, Judeţul Caraş –

Severin, codul unic de înregistrare 25166565

�� S.C. CALVA IMFI – S.R.L, Comuna Iablaniţa, Sat

Globu Craiovei, Judeţul Caraş – Severin, codul unic


�� S.C. NIZFOREST – S.R.L., Comuna Iablaniţa,

Numărul 2, Judeţul Caraş – Severin, codul unic de

înregistrare 22979822

�� S.C. GLANEVÎR – S.R.L., Comuna Iablaniţa, Sat

Globu Craiovei, Judeţul Caraş – Severin, codul unic de înregistrare 13131318

�� S.C. NEGGHER – S.R.L., Comuna Iablaniţa,



Denumirea Parteneriatului: Poarta Almăjului Numărul 165, Judeţul Caraş – Severin, codul unic


�� S.C. DUOTRANS SAFARI – S.R.L., Comuna

Bozovici, Sat Bozovici, Judeţul Caraş – Severin,

codul unic de înregistrare 16769540

�� S.C. D.D. DOCHIMAR – S.R.L., Comuna Bozovici,

Sat Bozovici, Judeţul Caraş – Severin, codul unic de


�� S.C. CLASSIC PIT – S.R.L., Comuna Bozovici, Sat

Bozovici, Judeţul Caraş – Severin, codul unic de


�� S.C. EDIL ELEDOR – S.R.L., Comuna Domaşnea,

Sat Domaşnea, Judeţul Caraş – Severin, codul unic


�� S.C. CLODOM – S.R.L., Comuna Domaşnea, Sat

Domaşnea, Judeţul Caraş – Severin, codul unic de


�� S.C. DODIPETO – S.R.L., Comuna Domaşnea, Sat

Domaşnea, Judeţul Caraş – Severin, codul unic de


�� S.C. DUDONI UNIVERSAL – S.R.L., Comuna

Domaşnea, Sat Domaşnea, Judeţul Caraş – Severin,


�� S.C. TRIDERMA 2003 – S.R.L., Comuna Luncaviţa,

Sat Verendin, Judeţul Caraş – Severin, codul unic


�� S.C. MARY BETA COMPANY – S.R.L., Comuna

Luncaviţa, Sat Verendin, Judeţul Caraş – Severin,


�� S.C. ISMIM – S.R.L., Comuna Luncaviţa, Sat

Verendin, Judeţul Caraş – Severin, codul unic de


�� S.C. NADASA – S.R.L., Comuna Padeş, Sat

Călugăreni, Judeţul Gorj, codul unic de înregistrare

11145694

�� S.C. NICOLIMPEX – S.R.L., Comuna Padeş, Sat

Călugăreni, Judeţul Gorj, codul unic de înregistrare 2178412

�� S.C. IONELACOM – S.R.L., Comuna Padeş, Sat



Denumirea Parteneriatului: Poarta Almăjului Văieni, Judeţul Gorj, codul unic de înregistrare

19754730

�� S.C. REVERENŢA – S.R.L., Comuna Padeş, Sat

Orzeşti, Judeţul Gorj, codul unic de înregistrare

18304592

�� S.C. FOREST MANAGEMENT – S.R.L., Comuna

Prigor, Sat Prigor, Judeţul Caraş - Severin, codul


�� S.C. ROT – ADIM & VIO – S.R.L., Comuna Prigor,

Sat Prigor, Judeţul Caraş - Severin, codul unic de


�� S.C. FABELAN – S.R.L., Comuna Prigor, Sat Prigor,

Judeţul Caraş - Severin, codul unic de înregistrare

21033043

�� S.C. MILKY WAY COMPANY – S.R.L., Comuna

Prigor, Sat Prigor, Judeţul Caraş - Severin, codul


�� S.C. GVG GRUP TURISM – S.R.L., Oraş Băile

Herculane, Judeţul Caraş - Severin, codul unic de


�� S.C. SOLIDAR INVEST – S.R.L., Oraş Băile



�� S.C. U.M. ENIDA COM – S.R.L., Oraş Băile



�� S.C. IREUPS – S.R.L., Comuna Topleţ, Sat Topleţ,

Judeţul Caraş - Severin, codul unic de înregistrare

2449872

�� I.I. OLARU LIDIA, Comuna Topleţ, Sat Topleţ, Judeţul Caraş - Severin, codul unic de înregistrare

16540244

�� ASOCIAŢIA PENTRU AJUTOR COMUNITAR AWOHELMTOP, Comuna Topleţ, Sat Topleţ, Judeţul Caraş - Severin, codul


�� TĂTUCU ANTON, persoană fizică, Comuna Iablaniţa, Sat Iablaniţa, Numărul 51, Judeţul Caraş

– Severin, CNP 1530301110071



Denumirea Parteneriatului: Poarta Almăjului �� MARŢUICĂ ANETA, persoană fizică, Comuna

Iablaniţa, Sat Iablaniţa, Numărul 380, Judeţul

Caraş – Severin, CNP 2750922250565

�� BĂSESCU AGASIN, persoană fizică, comuna

Iablaniţa, sat Iablaniţa, Numărul 220, judeţul Caraş

– Severin, CNP 1460628110070

�� VULPEŞ IOSIF ISAC, persoană fizică, comuna


– Severin, CNP 1491127110438

�� GHIMBOAŞĂ DAVID, persoană fizică, comuna


– Severin, CNP 1600729110070

�� FARCAŞ GRIGORE, persoană fizică, comuna Iablaniţa, sat Globu Craiovei, Numărul 192, judeţul Caraş – Severin, CNP 1690822311264

Forma juridică a parteneriatului: Asociaţie non-profit, apolitică şi neguvernamentală

Organismul de conducere: Colegiul Director, prin Preşedintele Colegiului Director

Organismul de control: Comisia de Cenzori

Misiunea potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” este de a asigura

un nivel de dezvoltare optim comunităţilor locale aflate în raza teritorială a localităţilor

Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea,

Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din

Judeţul Gorj, prin sporirea nivelului de trai, animarea teritoriului, sporirea atractivităţii

zonei pentru investitori şi dezvoltarea potenţialului economic, comercial, social, cultural,

turistic şi educaţional al regiunii „Poarta Almăjului”.

Îndeplinirea misiunii parteneriatului se va realiza, în primă fază, prin implementarea prezentului Planul de Dezvoltare Locală, iar ulterior, odată cu dobândirea competenţelor necesare, prin implementarea unor programe şi proiecte integrate de dezvoltare economică şi socială de interes local şi regional.

De asemenea, potenţialul GAL îşi propune să contribuie la identificarea şi implementarea soluţiilor funcţionale ce urmăresc sporirea atractivităţii economice a zonei, crearea de noi locuri de muncă, promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă, stoparea exodului populaţiei din regiunea aflată sub incidenţă, asigurarea unui standard de viaţă superior comunităţii locale şi facilitarea accesului la educaţie şi cultură.



Obiectivele generale ale potenţialului GAL constau în:

� promovarea unor activităţi agricole şi forestiere sustenabile şi a unui

management modern la nivelul regiunii Poarta Almăjului, în domeniile agricol

şi forestier, desfăşurate într-un context instituţional;

� dezvoltarea şi relansarea mediului economic şi de afaceri concomitent cu

crearea de noi locuri de muncă, atât prin activităţi de conştientizare, instruire

şi informare în rândul populaţiei din teritoriul Poarta Almăjului, cât şi prin

sprijin pentru dezvoltarea şi consolidarea iniţiativelor antreprenoriale;

� protejarea patrimoniului cultural al satelor din teritoriul Poarta Almăjului şi

sporirea atractivităţii acestora, prin conservarea şi valorificarea turistică şi

agro-turistică atât a obiectivelor de patrimoniu cât şi a instituţiilor furnizoare

de servicii sociale de bază pentru populaţie, precum şi sporirea calităţii vieţii

locuitorilor din mediul rural;

� sporirea potenţialului industrial al zonei, în special în domeniul comercial şi

al prelucrării lemnului şi a produselor agricole, prin realizarea unor activităţi de

formare, informare, conştientizare şi promovare a acestor domenii la nivel local;

� generarea de valoare adăugată şi sporirea potenţialului agro-turistic şi

cultural-artistic al zonei, prin implementarea unor proiecte de sprijinire a

antreprenoriatului şi a dezvoltării fermelor individuale;

� elaborarea şi implementarea planurilor şi strategiilor de dezvoltare locală, pe

baza informaţiilor culese cu privire la zona aflată sub incidenţă, în vederea

identificării principalelor opţiuni strategice de reducere a impactului punctelor slabe

identificate şi de amplificare a impactului punctelor forte rezultate în urma analizei

diagnostic;

� atragerea investiţiilor în sectoarele prioritare identificate la nivel local şi

sprijinirea investitorilor în demersul acestora de sporire a atractivităţii economice,

culturale şi sociale a zonei;

� dobândirea de competenţe, în domeniul dezvoltării rurale şi încurajării iniţiativelor

de interes local;

� conceperea şi implementarea proiectelor de dezvoltare rurală aplicabile la

nivelul zonei denumită generic „Poarta Almăjului”;

� promovarea la nivelul comunităţii locale, prin intermediul acţiunilor întreprinse, a

principiilor dezvoltării economice durabile, egalităţii de şanse, nediscriminării

şi respectării drepturilor omului;

� stabilirea unui contact permanent cu membrii comunităţii locale, pentru a

identifica nevoile şi aşteptările acestora, concomitent cu identificarea unor strategii

şi direcţii de acţiune viabile de satisfacere a acestora;

� sprijinirea cooperării locale, regionale, teritoriale, naţionale şi internaţionale,

prin organizarea de schimburi de experienţă şi schimburi de bune practici;

� dezvoltarea acţiunilor de sprijinire a construirii reţelei spaţiilor rurale.



CAPITOLUL II: PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Prezentul Plan de Dezvoltare Locală constituie documentul programatic care va sta la baza procesului de selecţie a structurii denumită generic „Poarta Almăjului” ca şi Grup de Acţiune Locală.

Planul de Dezvoltare Locală, cuprinde trei elemente şi anume:

1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriul „Poarta Almăjului”;

2. Strategia de Dezvoltare Locală a teritoriului „Poarta Almăjului”;

3. Planul de Finanţare.

Ansamblul documentelor scot în evidenţă identificarea nevoilor (priorităţilor) reale de dezvoltare ale zonei respective pe baza punctelor forte ale acesteia, precum şi pe baza oportunităţilor interne si externe şi a resurselor materiale, financiare şi umane (rezultate în urma unei analize diagnostic), fără a neglija punctele slabe şi riscurile existente.

II.1 LISTA LOCALITĂŢILOR CUPRINSE ÎN TERITORIU

Teritoriul acoperit de prezentul proiect va purta denumirea de „Poarta Almăjului”.

Teritoriul acoperit de prezentul proiect regrupează razele Comunelor Iablaniţa,

Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa,

Topleţ, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din Judeţul Gorj. Acestor localităţi li se

adaugă Oraşul Băile Herculane, care îndeplineşte condiţiile necesare pentru a fi inclus în

teritoriul LEADER la nivelul României.

Motivaţiile care au stat la baza includerii Oraşului Băile Herculane în cadrul

teritoriului „Poarta Almăjului” sun următoarele:

• Oraşul Băile Herculane are un număr total de 6504 locuitori, conform ultimului recensământ, fiind un oraş mic al cărui nivel de dezvoltare este

comparativ cu cel al comunelor învecinate incluse în cadrul

parteneriatului;

• Prezenţa Oraşului Băile Herculane în cadrul parteneriatului este de natură să asigure masa critică de resurse necesare implementării

Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului;

• Oraşul Băile Herculane asigură continutitatea şi omogenitatea teritoriului acoperit de către parteneriat, absenţa sa din cadrul acestuia conducând

la discontinuităţi în ceea ce priveşte teritoriul omogen acoperit;

• Oraşul Băile Herculane, este puternic afectat de restructurarea industrială şi de colapsul sectorului turistic, care până în urmă cu circa



15 ani era puternic dezvoltate, fapt ce determină o degradare accentuată

a calităţii vieţii locuitorilor şi apariţia unor fenomene negative similare

celor din mediul rural adiacent: exod al populaţiei, spor natural negativ,

etc.

• Oraşul Băile Herculane este susţinut din punct de vedere economic de activităţi agricole şi turistice, similar cu regiunea adiacentă, motiv pentru

care acesta nu face notă discordantă faţă de localităţile partenere în

cadrul proiectului.

Suprafaţa totală a teritoriului acoperit de proiect este de 2.011,00 km2, având

un număr total de aproximativ 39.980 locuitori, conform datelor de la ultimul

recensământ al populaţiei.

Populaţia urbană în cadrul potenţialului Grup de Acţiune Locală este de 6.504

locuitori, respectiv 16,27% din întreaga populaţie deservită de potenţialul Grup de

Acţiune Locală.

De asemenea, densitatea medie la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” este de

19,88 locuitori/km2, însă există o tendinţă de nivelare a valorii maxime înregistrate în

Oraşul Băile Herculane, 61,68 locuitori/ km2, şi o tendinţă de nivelare a valorii minime

înregistrate în Comuna Mehadica, 7,81 locuitori/km2. Niciuna dintre localităţi nu are o

densitate mai mare de 62 loc/kmp.

Noul teritoriu denumit generic „Poarta Almăjului” integrează o zonă înaltă de deal şi

munte, cu foarte mici porţiuni joase ce determină, în mod direct, şi categoriile de activităţi

desfăşurate la nivelul localităţilor incluse în parteneriat (în special cele legate de prelucrarea şi

exploatarea lemnului). Importanţa acestui parteneriat este cu atât mai mare dacă luăm în

considerare faptul că 21 de importanţi actori, sub forma societăţilor comerciale ce activează în

domeniul prelucrării lemnului, vor constitui o parte activă în noul parteneriat format cu scopul

creşterii potenţialului zonei „Poarta Almăjului”.

În ceea ce priveşte localităţile incluse în situla NATURA 2000, care fac parte din

teritoriul omogen „Poarta Almăjului”, situaţia acestora este prezentată în Tabelul nr. 2.

Tabelul nr.2 Situaţia centralizată a localităţilor incluse în situl NATURA 2000 Nr.Crt. Localitate Cod Sit Suprafaţa

1 Mehadia RO SPA 0035 – Domogled – Valea Cernei RO SCI 0069 - Domogled – Valea Cernei

25% 27%

2 Bozovici RO SPA 0020 – Cheile Nerei - Beuşniţa 22%



Nr.Crt. Localitate Cod Sit Suprafaţa

RO SCI 0031 – Cheile Nerei - Beuşniţa RO SPA 0086 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului RO SCI 0226 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului

23% 23% 22%

3 Cornereva RO SPA 0035 – Domogled – Valea Cernei RO SCI 0069 - Domogled – Valea Cernei

RO SCI 0126 – Munţii Ţarcu

55% 55% 1%

4 Mehadica RO SCI 0226 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului



• Comuna Bozovici o Rata sărăciei: 27,0% o Profunzimea sărăciei: 7,5% o Severitatea sărăciei: 3,1% o Număr săraci: 867 locuitori

• Comuna Cornereva o Rata sărăciei: 65,5% o Profunzimea sărăciei: 22,6% o Severitatea sărăciei: 10,6% o Număr săraci: 2.199 locuitori

• Comuna Mehadica o Rata sărăciei: 32,6% o Profunzimea sărăciei: 9,1% o Severitatea sărăciei: 3,8% o Număr săraci: 300 locuitori

• Comuna Domaşnea o Rata sărăciei: 41,3% o Profunzimea sărăciei: 13,6% o Severitatea sărăciei: 6,2% o Număr săraci: 620 locuitori

• Comuna Luncaviţa o Rata sărăciei: 71.1% o Profunzimea sărăciei: 26,4% o Severitatea sărăciei: 12,9% o Număr săraci: 2.084 locuitori

• Comuna Topleţ o Rata sărăciei: 28,2% o Profunzimea sărăciei: 7,9% o Severitatea sărăciei: 3,3%

o Număr săraci: 822 locuitori • Comuna Prigor

o Rata sărăciei: 46,9% o Profunzimea sărăciei: 14,0% o Severitatea sărăciei: 6,0%

o Număr săraci: 1.387 locuitori

• Comuna Padeş o Rata sărăciei: 70,6% o Profunzimea sărăciei: 26,1% o Severitatea sărăciei: 12,7%

o Număr săraci: 3.576 locuitori

Componenţa teritoriului denumit generic „Poarta Almăjului” este prezentată în

Tabelul nr. 3.

De asemenea, toate localităţile incluse în teritoriul omogen „Poarta Almăjului”

sunt incluse în lista localităţilor aparţinând Zonei Montane Defavorizate (ZMD) şi Zonei

cu Valoare Naturală Ridicată (HNV).



Tabelul nr.3 Lista şi descrierea sintetică a localităţilor incluse în potenţialul Grup de Acţiune Locală

Teritoriu Poarta Almăjului (localităţile Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica,

Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din Judeţul Gorj)

Codul comunelor INSSE Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţa totală Densitate

Comune Oraşe Sate Din oraşe Total teritoriu km2 loc./km2

53032 Iablaniţa - Iablaniţa

Petnic Globu Craiovei

- 2.872 115,55 24,86

53283 Mehadia -

Mehadia Globurău Plugova Valea

Bolvaşniţa

- 4.446 179,40 24,78

52124 Cornea -

Cornea Cruşovăţ Cuptoare Macovişte

- 2.173 46,19 47,04

53078 Lăpuşnicel - Lăpuşnicel Pârvova Şurniţa

- 1.436 114,10 12,59

51573 Bozovici -

Bozovici Prilipeţ

Poneasca Valea Minişului

- 3.212 196,40 16,35

52160 Cornereva - Cornereva - 3.357 268,00 12,53






Comune Oraşe Sate Din oraşe Total teritoriu km2 loc./km2

53327 Mehadica - Mehadica - 922 118,03 7,81

52721 Domaşnea - Domaşnea Cănicea - 1.500 54,07 27,74

53130 Luncaviţa - Luncaviţa Verendin - 2.930 59,85 48,96

54387 Topleţ - Topleţ Bârza - 2.920 93,88 31,10

50923 Băile Herculane

- Băile

Herculane Pecinişca

6.504 6.504 105,44 61,68

53577 Prigor -

Prigor Pătaş

Borlovenii Vechi

Borlovenii Noi Putna

- 2.958 310,00 9,54

81095 Padeş -

Padeş Apa – Neagră

Călugăreni Orzeşti

- 5.068 389,81 13,00






Comune Oraşe Sate Din oraşe Total teritoriu km2 loc./km2 Văieni

Motru – Sec Cloşani

Cerna - Sat

Total * - * 6.504 39.980 2.011,00 19,88

% locuitori oraşe din total locuitori (≤25%)

- - - 16,27 - - -



II.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

PARTEA I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic

Potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” regrupează comunităţile locale aflate pe raza teritorială a localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor din Judeţul Caraş –Severin şi Padeş din Judeţul Gorj.

Situat în partea de sud-vest a României, teritoriul „Poarta Almăjului” se învecinează cu următoarele judeţe:

Timiş (la Nord - Vest);

Hunedoara şi Vâlcea (la Nord - Est);

Vâlcea (la Est);

Dolj (la Sud);

Mehedinţi (la Sud - Est);

Republica Serbia şi Muntenegru (la Vest);

Fluviul Dunărea (la Sud - Vest).

Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală este un teritoriu omogen,

localizarea celor 13 (treisprezece) comunităţi locale, în contextul Judeţului Caraş – Severin şi

Gorj fiind prezentată în Figura nr.1 şi Figura nr.2.

Teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”

integrează o zonă înaltă de deal şi munte, cu foarte mici porţiuni joase ce determină, în mod

direct, şi categoriile de activităţi desfăşurate la nivelul localităţilor incluse în parteneriat (în

special cele legate de prelucrarea şi exploatarea lemnului).

Importanţa acestui parteneriat este cu atât mai mare dacă luăm în considerare faptul că

21 de importanţi actori, sub forma societăţilor comerciale ce activează în domeniul prelucrării

lemnului, vor constitui o parte activă în noul parteneriat format cu scopul creşterii

potenţialului zonei „Poarta Almăjului”.



Figura 1: Încadrarea teritoriului acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală la nivelul Judeţelor Caraş – Severin şi Gorj



Figura 2: Perspectivă de detaliu asupra localităţilor partenere la nivelul

potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” (Sursa: http://wikimapia.org/#lat=44.03&lon=24.57&z=13&l=0&m=b&search=iablanita, accesat la data de 15 octombrie 2010, tab: http://wikimapia.org)



II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică a teritoriului ”Poarta Almăjului”

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

• Localizarea geografică a teritoriului „Poarta Almăjului”

Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” este situat în partea de Sud - Est a Judeţului Caraş – Severin, incluzând şi parte de nord-vest a judeţului Gorj, în apropiere de graniţa vestică a Judeţului Mehedinţi. Teritoriul regrupează 13 (treisprezece) localităţi:

� Iablaniţa (inclusiv satele adiacente: Iablaniţa, Petnic şi Globu Craiovei);

� Mehadia (inclusiv satele adiacente: Mehadia, Globurău, Plugova şi Valea Bolvaşniţa);

� Cornea (inclusiv satele adiacente: Cornea, Cruşovăţ, Cuptoare şi Macovişte);

� Lăpuşnicel (inclusiv satele adiacente: Lăpuşnicel, Pârvova şi Şumiţa);

� Bozovici (inclusiv satele adiacente: Bozovici, Prilipeţ, Poneasca şi Valea Minişului);

� Cornereva (inclusiv cele 39 de cătune adiacente);

� Mehadica;

� Domaşnea (inclusiv satele adiacente: Domaşnea şi Cănicea);

� Luncaviţa (inclusiv satele adiacente: Luncaviţa şi Verendin);

� Topleţ (inclusiv satele adiacente: Topleţ şi Bârza);

� Băile Herculane (inclusiv satele adiacente: Băile Herculane şi Pecinişca);

� Prigor (inclusiv satele adiacente: Prigor, Pătaş, Borlovenii Vechi, Borlovenii Noi şi Putna);

� Padeş (inclusiv satele adiacente: Apa – Neagră, Padeş, Călugăreni, Văieni, Orzeşti, Motru – Sec, Cloşani, Cerna – Sat.

Teritoriul „Poarta Almăjului” este situat la 44°58” latitudine nordică şi 22°19' longitudine estică, şi se învecinează cu următoarele referinţe cardinale:

• la nord: localităţile Teregova şi Rusca;

• la vest: localităţile Costeni, Işverna şi Sohodol;

• la sud: localitatea Orşova;

• la est: judeţul Mehedinţi.

Teritoriul este străbătut de Drumul European E 70, care porneşte din La Coruna (Spania) şi se închide la Trabzon (Turcia), după ce în prealabil străbate 10 state europene. Drumul European E 70 străbate următoarele oraşe, pe teritoriul României: Timişoara, Caransebeş, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Piteşti, Bucureşti, Giurgiu. Pe tronsonul dintre



Timişoara şi Craiova, Drumul European străbate şi localităţile Domaşnea, Cornea, Iablaniţa, Mehadia, Băile Herculane şi Topleţ care fac parte din teritoriul „Poarta Almăjului”.

Din Drumul European E 70, pe raza localităţii Cornea, se desprinde Drumul Naţional 57B, care străbate localitatea Iablaniţa.

Infrastructura rutieră pe raza teritoriului „Poarta Almăjului” este completată de drumurile naţionale DN 6, DN 67D, DN 57B, şi de drumurile judeţene DJ 571E, DJ 571B, DJ 608, DJ 671, la care se adaugă drumurile comunale DC 35, DC 37, DC 38, DC 44, DC 117, DC 118, DC 119 .

Teritoriul deţine acces direct la infrastructură feroviară, având acces direct la Magistrala Feroviară 900, care face legătura între municipiile Timişoara şi Bucureşti.

Cea mai apropiată gară fluvială se află la o distanţă de 6 kilometri, în oraşul Orşova.

Teritoriul omogen este relativ apropiat de căile de comunicare aeriene. Cel mai apropiat aeroport pentru curse interne este situat la Caransebeş (circa 22 de kilometri distanţă), iar cel mai apropiat aeroport internaţional este situat la Timişoara (circa 135 de kilometri distanţă).

De asemenea, situaţia căilor de comunicaţie favorizează dezvoltarea unor relaţii

puternic parteneriale între localităţile incluse în teritoriu.

Se constată astfel existenţa unor condiţii minime de infrastructură, care

favorizează dezvoltarea şi relansarea mediului economic şi de afaceri şi crearea

de noi locuri de muncă la nivelul teritoriului.

Accesul direct la drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale

menţionate anterior şi la infrastructura feroviară de transport contribuie prin

nivelul ridicat de mobilitate pe care îl generează la dezvoltarea şi consolidarea

iniţiativelor antreprenoriale în regiunea analizată, dar şi la dezvoltarea

turismului local.

• Aspecte referitoare la relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului”

Deşi la nivelul judeţelor Caraş – Severin şi Gorj relieful este preponderent montan, există totuşi o mare diversitate de forme de relief: 65,4% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief muntos, 16,5% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief depresionar, 10,8% din suprafaţa judeţului este acoperită de relief deluros şi 7,3% din suprafaţa judeţului este reprezentată de zonele de câmpie.



Figura 3: Configuraţia formelor de relief la nivelul judeţelor Caraş – Severin şi Gorj

În ceea ce priveşte teritoriul omogen „Poarta Almăjului”, acesta prezintă o serie de particularităţi din punct de vedere al reliefului, astfel:

o relieful din zona comunei Iablaniţa este format din dealuri cu altitudinea cuprinsă între 300 şi 950 de metri, care se constituie practic într-o prelungire a munţilor Semenic;

o cele trei sate ale comunei Iablaniţa se situează într-o depresiune intramontană, care leagă dealurile colinare astfel:

� satul Globu Craiovei este încadrat, la nord, de dealul Baria, cu vârful Baria, a cărui altitudine maximă este de 481 de metri şi la nord-vest de dealul Strenza, cu vârful Strenza, a cărui altitudine maximă este de 404 metri;

� satul Petnic este încadrat la est de Dealul Olarului, a cărui altitudine maximă este de 475 metri şi la vest de Dealul Calva, a cărui altitudine maximă este de 358 de metri;

� satul Iablaniţa este încadrat, la est şi sud-est, de dealul Pătălasca, a cărui altitudine maximă este de 505 metri, la vest şi sud-vest, de dealul Belcovăţ, a cărui altitudine maximă este de 479 metri, iar la sud, de dealul Străjiţa, a cărui altitudine maximă este de 378 metri.

o între dealurile Strenza şi Calva se află Valea Sălişte, al cărei sol este format din conglomerate, nisipuri, gresii, marne şi calcare.

o Valea Satului se află la vest de localitatea Iablaniţa, după dealul Belcovăţ şi are solul format din conglomerate, nisipuri, argile, argile cărbunoase, marne, marne cărbunoase, cărbune şi stuf;

o Comuna Cornea este situată în depresiunea intramontană Timiş – Cerna, în sud-estul Banatului, la nord de Băile Herculane, care din punct de vedere morfostructural reprezintă un graben periferic al Carpaţilor Meridionali.

Teritoriul include depresiunea Bozovici, situată la confluenţa Munţilor Semenicului cu Munţii Almăjului şi ai Locvei. De aici derivă o serie de elemente de specificitate. În partea vestică a teritoriului, în judeţul Gorj, se remarcă vecinătatea cu munţii Retezat.



Se poate concluziona că relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului” este relativ omogen, fiind alcătuit în mare parte din dealuri înalte şi munţi (circa 65% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală) şi depresiuni (circa 35% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală).

65%

35%

Relief deluros înalt şi montan

Relief depresionar

Figura 4: Configuraţia formelor de relief la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului”

Existenţa unui relief relativ omogen facilitează dezvoltarea activităţilor de exploatare a lemnului, dar şi a fermelor individuale, în special în domeniul zootehnic şi mai puţin în domeniul agricol.

• Aspecte climatice specifice teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

Dată fiind situarea teritoriului „Poarta Almăjului” în cadrul Judeţului Caraş – Severin şi în partea vestică a Judeţului Gorj, acesta este situat într-o zonă cu climă temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene, subtipul climatic aferent regiunii „Poarta Almăjului” caracterizându-se prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvente perioade de încălzire pe parcursul iernii, cu primăveri timpurii şi cantităţii medii de precipitaţii relativ ridicate. În partea vestică a teritoriului se resimt influenţe temperat continentale moderate

Temperatura medie a iernii are valori mai ridicate decât zonele din ţară situate la aceeaşi altitudine. Prin amplasarea sa în zona de sud-vest a ţării, zona delimitată sub denumirea de „Poarta Almăjului” se găseşte sub influenţa climatului submediteranean. Cu toate acestea, influenţele climatului continental nu sunt oprite, relieful fiind deosebit de înalt, în special în partea din teritoriu aparţinând Judeţului Gorj.

Temperatura medie anuală este de 10 - 11 grade Celsius. Temperaturile maxime se înregistrează în lunile iulie-august, iar cele minime în lunile decembrie-ianuarie. Temperatura medie lunară maximă este de 18-19 grade Celsius, în timp ce temperatura medie lunară minimă este de -2 grade Celsius. Iernile sunt blânde, temperaturile sub 0 grade Celsius, înregistrându-se într-un interval calendaristic redus, în special în luna ianuarie.



Precipitaţiile totalizează în medie 750-800 ml/mp anual, fiind constituite preponderent din ploi. Ninsorile au o frecvenţă scăzută în timpul iernii şi nu sunt persistente. Cantitatea medie lunară minimă de precipitaţii este de circa 55-60 ml/mp în luna ianuarie, în timp ce cantitatea medie lunară maximă este de circa 80-95 ml/mp în luna mai. Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore la nivelul regiunii a fost de 79,8 ml/mp, pe raza localităţii Lăpuşnicel, la data de 13.08.1951.

Circulaţia maselor de aer este determinată de vânturile de vest, care sunt predominante la nivelul acestei regiuni. Direcţia dominantă a vânturilor locale se manifestă dinspre SE-NV spre NE-SV, cu un număr mediu anual de calm eolian de 66,1 zile.

Umiditatea relativă medie lunară înregistrează valori ridicate, care se menţin în general între 55 – 59%. În lunile iulie-august valorile sunt mai scăzute, diminuarea acestora fiind legată de creşterea generală a temperaturii aerului şi de reducerea cantităţilor de precipitaţii atmosferice.

În ceea ce priveşte nebulozitatea, media lunară înregistrează valorile cele mai mari iarna (7.3 – 7.6), iar cele mai mici toamna (4.1 – 4.3).

Chiciura are o frecvenţă medie de 15-20 zile pe an şi se produce cu precădere în lunile noiembrie – martie.

Bruma este un fenomen relativ frecvent toamna, numărul mediu al zilelor de brumă se ridică la 20-25 zile/an.

Reţeaua hidrografică aferentă teritoriului omogen „Poarta Almăjului” este pronunţată, dată fiind situarea localităţilor într-o depresiune intramontană. Cele mai importante ape de suprafaţă care traversează perimetrul „Poarta Almăjului” sunt:

� râurile Craiova şi Mehadica, la care se adaugă pârâurile Calva şi Slătinicul, pe raza localităţii Iablaniţa;

� râurile Miniş şi Nera, pe raza localităţii Bozovici;

� râurile Prigor, Cerna, Putna şi Brezoviţa, pe raza localităţii Prigor;

� râul Bârza, râul Bigău şi râul Cerna, pe raza localităţii Topleţ;

� râul Cerna, râul Timiş, râul Luncaviţa şi lacurile Trei Ape, Vulturilor şi Gozna pe raza localităţii Luncaviţa;

� râul Mehadica, pe raza localităţii Mehadica;

� râul Belareca şi râul Cerna, pe raza localităţii Cornereva;

� Lacul Prisaca, pe raza localităţii Băile Herculane;

� râul Cerna, râul Motru, şi lacurile Ivanu şi Valea Mare pe raza localităţii Padeş;

� râurile Belareca, Mehadica şi Bolvaşnita, la care se adaugă pârâurile Globul Rău şi Sfârdinul Mare, pe raza localităţii Mehadia;

� râurile Mehadica şi Luncaviţa, pe raza localităţii Cornea;

� râurile Oşvina şi Lăpuşnicel, pe raza localităţii Lăpuşnicel.

Reţeaua hidrografică este completată de pârâuri sau torenţi, care se formează temporar, în perioadele în care volumul precipitaţiilor este foarte ridicat.



Existenţa unei reţele hidrografice foarte dezvoltată combate efectele adverse ale climatului temperat-contintental, având impact favorabil asupra dezvoltării vegetaţiei şi sporiri patrimoniului natural al regiunii.

• Tipuri de sol dominante la nivelul teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

La nivelul teritoriului omogen „Poarta Almăjului”, tipurile de sol dominante sunt solurile brune-acide şi solurile luvice.

Distribuţia tipurilor de sol, la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” este prezentată în Figura nr. 5.

Figura 5: Clasificarea tipurilor de sol întâlnite la nivelul regiunii „Poarta Almăjului”

La suprafaţă, relieful pedografic este fragmentat de acţiune torenţilor, ogaşelor, ravenelor şi şanţurilor de şiroire în bazinele superioare ale râurilor Cerna, Craiova şi Mehadica. Diverse lucrări geotehnice de teren efectuate pe teritoriul „Poarta Almăjului” au relevat prezenţa unei stratificaţii cu următoarele elemente: sol vegetal, nisipuri fine prăfoase cu paiete muscovite, nisipuri cu prundiş şi bolovăniş.

Pe terasele râurilor Cerna, Mehadica şi Luncaviţa, pe depozite recente se dezvoltă soluri aluviale.

Existenţa acestor categorii de soluri, dar şi a pajiştilor existente crează premisele promovării unor activităţi agricole sustenabile şi dezvoltării fermelor individuale în domeniul zootehnic.

În ceea ce priveşte subsolul, din punct de vedere geologic, se întâlnesc formaţiuni geologice alcătuite din depozite sedimentare atribuite sarmatianului (conglomerate, pietrişuri, marne, argile), panonianului (pietrişuri, nisipuri) şi mai puţin şisturi cristaline. Cristalinul danubian este întâlnit în fundament şi pe bordura estică a teritoriului, fiind alcătuit din şisturi filitoase cenuşii, şisturi sericitoase, micaşisturi şi ganise.



• Resursele naturale aferente teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

Pe teritoriul delimitat de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”sunt

declarate arii naturale protejate:

� Cheile Globului, cu suprafaţa de 96,00 de hectare, arie situată în localitatea Globu

Craiovei;

� Locul fosilifer, cu suprafaţa de 1,00 hectar, arie situată în localitatea Globu Craiovei;

� Ravena Crouri, cu suprafaţa de 2,60 hectare, arie situată în localitatea Iablaniţa;

� Situl NATURA 2000 RO SPA 0035 – Domogled – Valea Cernei

� Situl NATURA 2000 RO SCI 0069 – Domogled – Valea Cernei

� Situl NATURA 2000 RO SPA 0020 – Cheile Nerei – Beuşniţa

� Situl NATURA 2000 RO SPA 0086 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului

� Situl NATURA 2000 RO SCI 0226 – Munţii Semenic – Cheile Caraşului

� Situl NATURA 2000 RO SCI 0031 – Cheile Nerei -Beuşniţa

� Situl NATURA 2000 RO SCI 0126 – Munţii Ţarcu

� Situl NATURA 2000 RO SPA 0080 – Munţii Almăjului – Locvei

� Situl NATURA 2000 – RO SCI 0198 – Platoul Mehedinţi

� Situl NATURA 2000 – RO SCI 0217 – Retezat

� Situl NATURA 2000 – RO SCI 0129 – Nordul Gorjului de Vest.

Principalele resurse naturale existente la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” sunt terenurile agricole, pădurile, păşunile şi apele de suprafaţă.

În raza teritoriului denumit generic „Poarta Almăjului” mai există următoarele resurse naturale:

o mină de cărbune în localitatea Bozovici;

o mină de aur în localitatea Bozovici;

zăcăminte de cărbuni, granit şi grandiorite în localitatea Prigor;

izvoare de ape termo-minerale în localitatea Băile Herculane;

izvoare de apă termală în localitatea Mehadica;

zăcăminte de uraniu în localitatea Domaşnea;

o carieră de piatră în satul Mehadia;

o balastieră în satul Mehadia;

o rezervă de minereu de uraniu în localitatea Mehadia;

o mină de cărbune, în localitatea Mehadia;

floră şi faună specifice zonei temperate cu influenţe submediteraneene.



Dată fiind amplasarea teritoriului aflat sub incidenţă şi caracteristicile reliefului, în regiune există importante resurse de lemn, motiv pentru care există la nivelul întregii regiuni peste 100 de agenţii economici ce au ca obiect principal de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Acestor resurse li se adaugă cele specifice mediului acvatic, constând în nisip, balastru şi diferite vieţuitoare marine.

Potenţialul turistic şi agro-turistic, care poate fi asimilat unei resurse specifice zonei, derivă atât

din particularităţile climatice ale regiunii, cât şi din tradiţia unor localităţi precum Băile

Herculane şi Mehadica, care au avut infrastructuri turistice deosebit de dezvoltate.

Relansarea turismului local poate porni de la revalorificarea potenţialului turistic

uriaş al întregii regiuni în general şi a oraşului Băile Herculane, în special, prin

dezvoltarea unei infrastructuri de cazare şi informare turistică amplă, la standarde

europene.

• Flora, fauna şi resursele vegetale aferente teritoriului omogen „Poarta Almăjului”

Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” prezintă o floră deosebită, multe specii fiind rare, unele dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii. Dintre acestea enumerăm: zada, pinul negru de Banat (relicvă din era glaciară), alunul turcesc, garofiţa bănăţeană, garofiţa albă, bulbuci, bujorul de pădure, bujorul de Banat, măceşul de Beuşniţa, păducelul negru, vişinul

turcesc, iedera albă, angelica, urechea ursului, floarea de colţ, floarea Semenicului, laleaua pestriţă, narcisa, stânjenelul, papucul Doamnei, sângele voinicului, săbiuţa, brânduşa galbenă, etc.

Flora este specifică zonelor central-europene, prezentând unele elemente arcto-alpine în zonele mai înalte, dar şi infiltraţii mediteraneene în locurile adăpostite, care prezintă şi condiţii ecologice potrivite, cum este cazul biocenozelor dezvoltate pe formaţiuni calcaroase.

Vegetaţia prezintă o mare bogăţie de specii sudice, formând asociaţii evazate: etajul fagului bănăţean, etajul stejarului pufos, etajul pinului bănăţean, etajul tufărişului (liliacului sălbatic), etajul ierburilor din poieni şi etajul platourilor şi vârfurilor muntoase.

În jurul teritoriului, atât pe versanţi, cât şi pe ogaşele şi văile existente predomină fagul, molidul, bradul şi stejarul. Pe arbori cresc numeroase ferigi, dar şi plante medicinale de mare valoare, iar la marginea pădurilor cresc tufişuri de zmeură, coacăze, scoruşe şi ciuperci comestibile.

În ceea ce priveşte peisajul cultivat, la nivelul localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea şi Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor şi Padeş predomină următoarele plantaţii de cultură: plantaţii de trifoliene, porumbişti, plantaţii de păioase şi plantaţii de cartofi.

Fauna cuprinde numeroase animale şi păsări, dintre care amintim: scorpionul, fasa, vipera cu corn, balaurul (cea mai mare reptilă din Europa), broasca ţestoasă de uscat, acvila regală, vulturul alb, acvila ţipătoare mare, acvila ţipătoare mică, corbul, buha, egreta mică,

potârnichea de stâncă, lăstunul de stâncă, lăstunul mare, rândunica roşcată, liliacul, râsul,



ursul, etc. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase, frecvente sunt: lupul, şoarecele gulerat, veveriţa, pârşul, jderul de pădure, mistreţul, căprioara, iepurele, cocoşul de munte, iar numărul speciilor de peşti cunoaşte cea mai mare varietate din întregul judeţ şi din întreaga regiune de sud-vest a ţării. Cele mai frecvente specii de peşte sunt: mreana, scobarul şi păstrăvul.

Diversitatea şi raritatea unor specii de plante şi animale, localizate la nivelul perimetrului denumit generic „Poarta Almăjului” a făcut posibilă încadrarea unor porţiuni din localităţile care alcătuiesc această zone în categoria siturilor naturale protejate şi chiar în categoria siturilor NATURA 2000, cum este cazul localităţilor Mehadia, Bozovici, Cornereva, Băile Herculane, Mehadica, Topleţ, Prigor şi Padeş.

Existenţa unor specii de plante şi animale protejate, incluse în situl NATURA 2000, care fac parte din patrimoniul natural al regiunii şi care concură la dezvoltarea potenţialului agro-turistic al regiunii.

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

Figura 6: Delimitarea localităţilor membre ale potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”, în contextul Judeţelor Caraş – Severin şi Gorj



Figura 6: Delimitarea localităţilor membre ale potenţialului Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”, în contextul Judeţelor Caraş – Severin şi Gorj



În Figura nr. 6 este realizată delimitarea localităţilor care fac parte din potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului”.

Teritoriul „Poarta Almăjului” este străbătut de Drumul European E 70, care porneşte din La Coruna (Spania) şi se închide la Trabzon (Turcia), după ce în prealabil străbate 10 state europene. Drumul European E 70 străbate următoarele oraşe, pe teritoriul României: Timişoara, Caransebeş, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Piteşti, Bucureşti, Giurgiu. Pe tronsonul dintre Timişoara şi Craiova, Drumul European străbate şi localităţile Domaşnea, Cornea, Iablaniţa, Mehadia, Băile Herculane şi Topleţ care fac parte din teritoriul „Poarta Almăjului”.

Din Drumul European E 70, pe raza localităţii Cornea, se desprinde Drumul Naţional 57B, care străbate localitatea Iablaniţa.

Infrastructura rutieră pe raza teritoriului „Poarta Almăjului” este completată de drumurile naţionale DN 6, DN 67D, DN 57B, şi de drumurile judeţene DJ 571E, DJ 571B, DJ 608, DJ 671, la care se adaugă drumurile comunale DC 35, DC 37, DC 38, DC 44, DC 117, DC 118, DC 119, conform Figurii nr. 7.

Figura 7: Traseul Drumului European E 70 pe raza teritorială a comunităţilor locale ce fac parte din potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” şi reţeaua rutieră şi

feroviară adiacentă teritoriului

Teritoriul deţine acces direct la infrastructură feroviară, având acces direct la Magistrala Feroviară 900, care face legătura între municipiile Timişoara şi Bucureşti.

Cea mai apropiată gară fluvială se află la o distanţă de 6 kilometri, în oraşul Orşova.



Teritoriul omogen este relativ apropiat de căile de comunicare aeriene. Cel mai apropiat aeroport pentru curse interne este situat la Caransebeş (circa 22 de kilometri distanţă), iar cel mai apropiat aeroport internaţional este situat la Timişoara (circa 135 de kilometri distanţă).

Canalele de comunicaţie sunt dezvoltate, atât din punct de vedere al posibilităţilor de interacţiune între membrii colectivităţilor locale implicate în proiect (existând, pe lângă infrastructura de rutieră şi feroviară disponibilă şi canale de telecomunicaţii, respectiv telefonie fixă, telefonie mobilă şi acces la internet, care funcţionează relativ constant şi cu performanţe satisfăcătoare.














Reţeaua hidrografică este completată de pârâuri sau torenţi, care se formează temporar, în perioadele în care volumul precipitaţiilor este foarte ridicat.

Principalul punct de concentrare economică şi turistică situat în interiorul perimetrului denumit generic „Poarta Almăjului” este reprezentate de localitatea Băile Herculane, situată în partea sudică a teritoriului „Poarta Almăjului”, importantă staţiune balneoclimaterică şi centru turistic naţional.

În ceea ce priveşte amplasarea teritoriului denumit generic „Poarta Almăjului” şi acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală omonim, în raport cu marile oraşe din apropiere şi cu alţi vecini importanţi din punct de vedere geografic, economic, social, aceasta se prezintă conform Figurii nr. 8.



Figura 8: Amplasarea teritoriului omogen „Poarta Almăjului” în raport cu principalele centre economice, sociale şi culturale din regiune


Proiect finanţat prin FEADR - Măsura 431 - Submăsura 431.1 - C 431.1010951100001 / 28.12.2009

33

Astfel, principalele centre economice, sociale şi culturale din regiunea limitrofă teritoriului acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală „Poarta Almăjului” sunt:

� oraşul Orşova, situat la circa 6 km de teritoriul „Poarta Almăjului”, mai exact, de Comuna Topleţ, important centru economic, turistic şi port fluvial la Dunăre;

� oraşul Caransebeş, situat la circa 29 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului” (Comuna Luncaviţa), punct de concentrarea economică, cu o infrastructură rutieră, feroviară şi aeriană dezvoltată;

� municipiul Reşiţa, situat la circa 25 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, (Comuna Bozovici), municipiu reşedinţă de judeţ, şi cel mai important centru turistic şi economic al judeţului Caraş – Severin;

� municipiul Drobeta Turnu-Severin, situat la circa 29 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, (comuna Topleţ), municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi, cel mai important centru economic şi cultural al judeţului Mehedinţi.

� municipiul Târgu – Jiu, situat la 35 de kilometri de teritoriul „Poarta Almăjului”, municipiu reşedinţă de judeţ, şi cel mai important centru turistic şi economic al judeţului Gorj.

În ceea ce priveşte starea infrastructurii rutiere care facilitează interacţiunea dintre teritoriul aflat sub incidenţă şi centrele economice, turistice şi culturale prezentate mai sus, se poate aprecia că aceasta se află într-o stare adecvată, iar traficul se desfăşoară în condiţii normale, indiferent de anotimp.

II.2.1.3 Populaţie - demografie

Aspectele privind evoluţia populaţiei la nivelul teritoriului denumit „Poarta Almăjului”

sunt sintetizate în cadrul Tabelului nr.4.

Tabelul nr. 4 Prezentarea principalelor caracteristici demografice aferente regiunii „Poarta Almăjului”

Populaţie 1998 2009 Evoluţie/ Regresie

Soldul migrării

2009

Soldul natural

2009

Sub 14 ani

2009

Peste 60 de ani

2009

Populaţia activă

(persoane între 14 şi 60 de ani)

2009

Şomaj* 2009

Iablaniţa 2.784 2.646 +88 +14 -8 200 844 1.828 640 Mehadia 4.622 4.465 -176 -22 -16 450 900 3.096 1.176 Cornea 2.189 2.178 -16 -14 -7 246 625 1.302 390

Lăpuşnicel 1.514 1.320 -78 -20 -32 196 544 696 195 Bozovici 2.955 3.212 -257 -33 -21 398 876 1.938 543

Cornereva 3.206 3.357 -151 -19 -4 357 161 2.839 994 Mehadica 1.011 922 -89 -4 -5 123 155 644 161 Domaşnea 1.492 1.500 +8 -1 0 185 335 980 226 Luncaviţa 3.001 2.930 -71 -11 -9 356 799 1.775 515

Topleţ 2.952 2.920 -32 -5 -1 341 1.210 1.369 548 Băile

Herculane 7.515 6.504 -1.011 -110 +14 1.212 667 4.625 1.017



34

Populaţie 1998 2009 Evoluţie/ Regresie

Soldul migrării

2009

Soldul natural

2009

Sub 14 ani

2009

Peste 60 de ani

2009

Populaţia activă

(persoane între 14 şi 60 de ani)

2009

Şomaj* 2009

Prigor 2.957 2.958 +1 0 -1 352 547 2.059 392 Padeş 5.169 5.068 -101 -14 -12 850 1.874 2.344 1.312 Total 41.367 39.980 -1.387 -239 -102 5.266 9.537 25.177 8.109

% 100 100 -3,46 -0,59 -0,25 13,17 23,85 62,98 32,20

*Numărul şomerilor este estimativ, mare parte dintre aceştia nefiind luaţi în evidenţa AJOFM

În urma analizei datelor statistice se constată următoarele fenomene demografice, care scot în evidenţă necesitatea constituirii unui Grup de Acţiune Locală menit să sporească vizibilitatea zonei şi să se implice activ în acţiuni de animare a teritoriului:

● cu excepţia localităţilor Iablaniţa, Domaşnea şi Prigor unde se manifestă o uşoară tendinţă de creştere a numărului de locuitori, în celelalte localităţi componente ale regiunii „Poarta Almăjului” se manifestă o tendinţă de diminuare a numărului de locuitori; în aceste condiţii, per ansamblul teritoriului, populaţia manifestă o tendinţă de descreştere numerică, datorată unui spor natural negativ şi tendinţei de îmbătrânire a populaţiei, proces care se realizează într-un un ritm superior celui de întinerire;

● la nivelul regiunii se manifestă fenomenul de exod rural, în special în rândul populaţiei tinere, care, după ce finalizează studiile gimnaziale, şi eventual liceale, la nivelul localităţilor, migrează către centrele urbane pentru finalizarea studiilor, şi, de regulă, nu se mai întorc în localitatea natală;

● ratele reale ale şomajului la nivelul regiunii „Poarta Almăjului” înregistrează valori foarte ridicate, care însă nu se regăsesc în situaţiile oficiale ale AJOFM datorită faptului că foarte mulţi şomeri nu sunt declaraţi (în rândul şomerilor au fost incluse şi o parte din persoanele care sunt încadrate în agricultura de subzistenţă);

● ponderea populaţiei vârstnice este destul de ridicată, şi este superioară ponderii populaţiei tinere, aspect care va determina, cel mai probabil, diminuarea accentuată a numărului de locuitori al teritoriului.

În baza acestor consideraţii, apreciem ca fiind oportună sprijinirea unor iniţiative locale menite să sporească vizibilitatea zonei, atractivitatea acesteia pentru investitori, în vederea generării de noi locuri de muncă, precum şi adoptarea unor măsuri de sprijinire a întoarcerii populaţiei tinere în mediul rural, după finalizarea studiilor. Constituirea unui Grup de Acţiune Locală la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului” poate constitui un prim pas în procesul de realizare a acestor deziderate.

Existenţa unui nivel ridicat al populaţiei aptă de muncă, formată din persoane cu spirit antreprenorial şi cu potenţial de ocupare în sectorul forestier constituie factori care, dacă pot fi stimulaţi şi valorificaţi corespunzător, prin măsuri de încurajare a antreprenoriatului sau de dezvoltare a afacerilor în domeniul forestier sau



35

în domeniul turismului, pot diminua exodul rural şi pot stabiliza dinamica populaţiei pe termen lung.

De asemenea, existenţa procesului de atenuare a tendinţei de reducere demografică poate fi susţinută prin intensificarea valorii adăugate la nivelul regiunii şi prin creşterea calităţii vieţii acestora.

Ratele ridicate de şomaj al populaţiei se datorează faptului că, odată cu restructurările industriale efectuate în perioada 1990-2000, o mare parte dintre angajaţii din sectorul industrial (care făceau naveta între localităţi şi principalele centre urbane apropiate) şi-au pierdut locul de muncă reprofilându-se în agricultura de subzistenţă. Cu toate acestea, o parte ridicată din populaţia aptă de muncă este calificată, putând ocupa şi în prezent diferite posturi pe piaţa forţei de muncă.

Existenţa unei forţe de muncă calificată la nivelul regiunii, care a activat în domeniul industriei şi care a făcut parte activă din piaţa forţei de muncă reprezintă o masă critică de persoane care se poate angaja imediat, în cazul apariţiei unor posibilităţi în acest sens.

Totodată, reprofilarea în agricultură cauzată de restructurările industriale a condus la apariţia fenomenului de experienţă, un număr tot mai ridicat de persoane dobândind o serie de cunoştinţe de bază cu privire la domeniul agricol, care însă nu au fost certificate în mod formal.

Existenţa unui număr ridicat de persoane care deţin cunoştinţe şi competenţe în domeniul prelucrării lemnului şi în domeniul silviculturii poate spori valoarea adăugată la nivelul regiunii, prin validarea şi perfecţionarea cunoştinţelor acestora în domeniile respective şi prin încurajarea dezvoltării fermelor individuale.

Totodată, existenţa unei rate scăzute a analfabetismului, care facilitează dezvoltarea proceselor instructiv-educative, concomitent cu existenţa unor unităţi de învăţământ capabile să asigure instruirea populaţiei crează premisele pentru desfăşurarea unor activităţi educativ-formative pentru locuitori (long – life learning).

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

Teritoriul omogen „Poarta Almăjului” prezintă un patrimoniu de mediu diversificat, generator al unui potenţial turistic şi agroturistic remarcabil.

Elementele de omogenitate aferente teritoriului au contribuit şi la dezvoltarea unor relaţii puternice, parteneriale, între localităţile incluse în teritoriu.

În ceea ce priveşte teritoriul omogen „Poarta Almăjului”, acesta prezintă o serie de particularităţi din punct de vedere al reliefului, astfel:

relieful din zona comunei Iablaniţa este format din dealuri cu altitudinea cuprinsă între 300 şi 950 de metri, care se constituie practic într-o prelungire a munţilor Semenic;

cele trei sate ale comunei Iablaniţa se situează într-o depresiune intramontană, care leagă dealurile colinare astfel:



36

� satul Globu Craiovei este încadrat, la nord, de dealul Baria, cu vârful Baria, a cărui altitudine maximă este de 481 de metri şi la nord-vest de dealul Strenza, cu vârful Strenza, a cărui altitudine maximă este de 404 metri;

� satul Petnic este încadrat la est de Dealul Olarului, a cărui altitudine maximă este de 475 metri şi la vest de Dealul Calva, a cărui altitudine maximă este de 358 de metri;

� satul Iablaniţa este încadrat, la est şi sud-est, de dealul Pătălasca, a cărui altitudine maximă este de 505 metri, la vest şi sud-vest, de dealul Belcovăţ, a cărui altitudine maximă este de 479 metri, iar la sud, de dealul Străjiţa, a cărui altitudine maximă este de 378 metri.

între dealurile Strenza şi Calva se află Valea Sălişte, al cărei sol este format din conglomerate, nisipuri, gresii, marne şi calcare.

Valea Satului se află la vest de localitatea Iablaniţa, după dealul Belcovăţ şi are solul format din conglomerate, nisipuri, argile, argile cărbunoase, marne, marne cărbunoase, cărbune şi stuf;

Comuna Cornea este situată în depresiunea intramontană Timiş – Cerna, în sud-estul Banatului, la nord de Băile Herculane, care din punct de vedere morfostructural prezintă un graben periferic al Carpaţilor Meridionali.

Se poate concluziona că relieful aferent teritoriului „Poarta Almăjului” este relativ omogen, fiind alcătuit în mare parte din dealuri înalte şi munţii (circa 65% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală) şi depresiuni (circa 35% din teritoriul acoperit de potenţialul Grup de Acţiune Locală).

65%

35%

Relief deluros înalt şi montan

Relief depresionar

Figura 4: Configuraţia formelor de relief la nivelul teritoriului „Poarta Almăjului”

O altă caracteristică a teritoriului este reprezentată de existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate în intravilanul localităţilor membre, care pot fi transformate în spaţii verzi de recreere pentru populaţie

Din punct de vedere geologic, la nivelul regiunii se întâlnesc structuri de cărbune, bentonită, argint, fier, calcar şi piatră.

Din punct de vedere al biodiversităţii, teritoriul omogen „Poarta Almăjului” prezintă o floră deosebită, multe specii fiind rare, unele dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii. Dintre acestea enumerăm: zada, pinul negru de Banat (relicvă din era glaciară), alunul turcesc, garofiţa bănăţeană, garofiţa albă, bulbuci, bujorul de pădure, bujorul de Banat, măceşul de Beuşniţa, păducelul negru, vişinul turcesc, iedera albă, angelica, urechea ursului, floarea de colţ, floarea



37

Semenicului, laleaua pestriţă, narcisa, stânjenelul, papucul Doamnei, sângele voinicului, săbiuţa, brânduşa galbenă, etc.

Flora este specifică zonelor central-europene, prezentând unele elemente artico-alpine în zonele mai înalte, dar şi infiltraţii mediteraneene în locurile adăpostite, care prezintă şi condiţii ecologice potrivite, cum este cazul biocenozelor dezvoltate pe formaţiuni calcaroase.

Vegetaţia prezintă o mare bogăţie de specii sudice, formând asociaţii evazate: etajul fagului bănăţean, etajul stejarului pufos, etajul pinului bănăţean, etajul tufărişului (liliacului sălbatic), etajul ierburilor din poieni şi etajul platourilor şi vârfurilor muntoase.

În jurul teritoriului, atât pe versanţi, cât şi pe ogaşele şi văile existente predomină fagul, molidul, bradul şi stejarul. Pe arbori cresc numeroase ferigi, dar şi plante medicinale de mare valoare, iar la marginea pădurilor cresc tufişuri de zmeură, coacăze, scoruşe şi ciuperci comestibile.

În ceea ce priveşte peisajul cultivat, la nivelul localităţilor Iablaniţa, Mehadia, Cornea, Lăpuşnicel, Bozovici, Cornereva, Mehadica, Domaşnea, Luncaviţa, Topleţ, Băile Herculane, Prigor şi Padeş, predomină următoarele plantaţii de cultură: plantaţii de trifoliene, porumbişti, plantaţii de păioase şi plantaţii de cartofi.

Fauna cuprinde numeroase animale şi păsări, dintre care amintim: scorpionul, fasa, vipera cu corn, balaurul (cea mai mare reptilă din Europa), broasca ţestoasă de uscat, acvila regală, vulturul alb, acvila ţipătoare mare, acvila ţipătoare mică, corbul, buha, egreta mică, potârnichea de stâncă, lăstunul de stâncă, lăstunul mare, rândunica roşcată, liliacul, râsul, ursul, etc. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase, frecvente sunt: lupul, şoarecele gulerat, veveriţa, pârşul, jderul de pădure, mistreţul, căprioara, iepurele, cocoşul de munte, iar numărul speciilor de peşti cunoaşte cea mai mare varietate din întregul judeţ şi din întreaga regiune de sud-vest a ţării. Cele mai frecvente specii de peşte sunt: mreana, scobarul şi păstrăvul.

Se constată astfel, existenţa unei bogate diversităţi faunistice şi floristice la nivelul

regiunii, ce sugerează existenţa condiţiilor de dezvoltare a vegetaţiei şi de construire a unor

spaţii verzi amenajate, destinate petrecerii timpului liber de către populaţie.












38





Reţeaua hidrografică este completată de pârâuri sau torenţi, care se formează temporar, în perioadele în care volumul precipitaţiilor este foarte ridicat. La nivelul regiunii, nu există lacuri.

În ceea ce priveşte ariile naturale protejate, se disting următoarele formaţiuni geografice, care fac parte din sfera siturilor protejate:

� Cheile Globului;

� Regiunea Crouri;

� Râpa Neagră;

� Dealul fosilifer Globu Craiovei;

� Dealul Potolea;

� Rezervaţia naturală Jerdăşiţa;

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SPA 0035 – Domogled – Valea Cernei

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0069 – Domogled – Valea Cernei

� Zonele incluse înSitul NATURA 2000 RO SPA 0020 – Cheile Nerei – Beuşniţa

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SPA 0086 – Munţii Semenic – Cheile

Caraşului

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0226 – Munţii Semenic – Cheile

Caraşului

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0031 – Cheile Nerei -Beuşniţa

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SCI 0126 – Munţii Ţarcu

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 RO SPA 0080 – Munţii Almăjului – Locvei

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 – RO SCI 0198 – Platoul Mehedinţi

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 – RO SCI 0217 – Retezat

� Zonele incluse în Situl NATURA 2000 – RO SCI 0129 – Nordul Gorjului de Vest.

De o importanţă deosebită pentru patrimoniul de mediu este situaţia zonelor incluse în situl NATURA 2000



39

Tabelul nr. 5 Prezentarea zonelor existente în reţeaua NATURA 2000

Numele zonei Localităţi

ROSPA0035 Domogled – Valea Cernei

Mehadia, Cornereva, Topleţ, Băile Herculane

ROSCI0069 – Domogled – Valea Cernei

Mehadia, Cornereva, Băile Herculane, Padeş

ROSPA0020 Cheile Nerei – Beuşniţa

Bozovici

ROSPA0086 Munţii Semenic – Cheile Caraşului

Bozovici, Prigor

ROSCI0226 Munţii Semenic – Cheile Caraşului

Bozovici, Mehadica, Prigor

ROSCI0031 – Cheile Nerei - Beuşniţa

Bozovici

ROSCI0126 – Munţii Ţarcu Cornereva ROSPA0080 – Munţii Almăjului -

Locvei Topleţ

ROSCI0198 – Platoul Mehedinţi Topleţ, Băile Herculane, Padeş ROSCI0217 - Retezat Padeş

ROSCI0129 – Nordul Gorjului de Vest

Padeş

Dintre aceste situri, cel mai reprezentativ este situl Domogled – Valea Cernei, care se suprapune în cvasi-totalitate pe teritoriul „Poarta Almăjului”.

Principalele areale geografice cuprinse în Sit-ul natural Domogled – Valea Cernei sunt

prezentate sintetic în cadrul Tabelului nr. 6.

Tabelul nr. 6 Prezentarea zonelor existente în situl NATURA 2000

Areale geografice – Domogled – Valea Cernei –

Băile Herculane (74%)* Cornereva (55%) Mehadia (25%) Topleţ (1%)

* Indicator ce exprimă procentul regiunii inclus in situl NATURA 2000

Codul sitului este ROSPA0035, acesta fiind situat la 450 3’ 20’’ latitudine nordică,

respectiv 220 37’ 39’’ longitu

PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL Ă · 2014-10-22 · ca punct de plecare nevoile identificate la nivel...

Documents

Transcript of PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL Ă · 2014-10-22 · ca punct de plecare nevoile identificate la nivel...