Jud . Alba Com. Meteş str. Principală Nr. 51 Cod Fiscal 12864574

sc.metes@mail.albanet.ro

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALӐ 2012-2016

CUPRINSI. Informaţii generale privind organizaţia şcolară

I.1. Spaţiul fizico-geografic I.2. Cadrul juridic şi instituţional

II. Misiunea ,viziunea şcolii şi ţintele eiII.1.1 Misiunea şcoliiII.1.2.Viziunea şcoliiII.2. Ţintele instituţieiII.3. Opţiunile strategice

A. Opţiunea curricularăB. Opţiunea financiară şi a dotărilor materialeC. Oportunitatea investiţiei în resursa umanăD. Opţiunea relaţiilor comunitare

III. Diagnoza mediului externIII.1. Analiza mediului politicIII.2. Analiza mediului economicIII.3. Analiza mediului socialIII.4. Analiza mediului tehnologic

IV.Analiza mediului internIV.1. Resurse umaneIV.2. Curriculum şi tehnologie didacticăIV.3. Activitate pedagogicăIV.4. Finanţare; Gestionarea bazei materiale

Analiza SWOTANEXEPLANURI OPERAŢIONALE

I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND ORGANIZAŢIA ŞCOLARӐ

I.1. SPAŢIUL FIZICO-GEOGRAFIC:Comuna Meteş se află în partea central-vestică a judeţului Alba, la circa 17 km nord-vest de

Alba Iulia.Amplasată într-o zonă care defineşte pitorescul, comuna Meteş îşi găseşte marginea nordică

în zona premontană a Munţilor Trascăului, la nord de Valea Ampoiului, iar marginea sudică în prelungirea Munţilor Metaliferi. Hotarul estic se întinde pe culmea Dealului Neamţ, iar în vest Meteşul ajunge pe culmea Dealului Bilag graniţă cu comuna Ighiu.

Din punct de vedere geologic, zona este presărată cu clippe calcaroase variate, atât pe culmi şi pe versanţi, cât şi pe văi. Spectaculoase prin amplasare şi formă sunt Piatra Varului, Piatra Boului şi Piatra Gruiată.

Acest ansamblu geografic este delimitat în satele: Meteş, Văleni, Presaca-Ampoiului, Poiana-Ampoiului, Tăuţi, Remetea, Isca, Poiana Ursului, Ampoiţa, Lunca Ampoiţei şi Lunca Meteşului. Localitatea Tăuţi este situată pe Valea Ampoiului într-un bazinet depresionar la vărsarea Văii Tăuţi pe malul drept, cu extinderi în amonte până la pârâul Valea Satului şi în aval până la Pârâul Valea. Bobului, precum şi pe malul stâng al Ampoiului de-a lungul D.N.74. Intravilanul localităţii are o suprafaţă de 122,4 ha şi cuprinde într-un singur trup toate gospodăriile localităţii, în extravilan rămânând un număr de trei gospodării. Intravilanul este traversat de calea ferată Alba -Iulia -Zlatna şi de râul Ampoi, ocupând o parte din lunca inundabilă a acestuia. Vatra veche a localităţii se întinde pe ambele maluri ale Ampoiului pe traseele malului drept şi pe văile afluente iar intravilanul pe malul stâng ,pe terenurile adiacente D.N. 74, pe o lungime de circa 700m. matematic, se găseşte la intersecţia paralelei de 4606' lat. N cu meridianul de 23 29' long. E. Satul Ampoiţa este aşezat la poalele Munţilor Trascău, intr-o zona depresionară, de-a lungul văii Ampoiţei, afluent al râului Ampoi. Pe Valea Ampoiţei DC 68 ( DN 74- Ampoiţa – Lunca Meteşului ) asigură accesul spre satele aflate pe această vale. Satul este răsfirat , cu gospodării de-a lungul drumului şi a văii, între care se găsesc grădini, vii si pomi fructiferi. În jurul vetrei satului se întâlnesc terenuri agricole, arabile, păşuni si fâneţe. Situat pe valea Ampoiţei, satul Remetea este aşezat intr-un mic bazinet depresionar, având o structură adunată. Casele , de regulă , au trei încăperi aşezate in plan dreptunghiular,cu hol la intrare, 2-3 camere de locuit si cămara iar la subsol sunt prevăzute cu pivniţă.

I.2. CADRUL JURIDIC ŞI INSTUŢIONAL:

Din punct de vedere legislativ şi organizatoric, învăţământul preuniversitar românesc este reglementat prin urmatoarele documente:- Legea 1/2011 – Legea educaţiei naţionale cu modificarile şi completările ulterioare;- Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;- Legea nr. 349/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;- Legea 63/2011- legea salarizării în învăţământ;- Legea 263/2010 – legea pensiilor – reactualizată;- Codul muncii 2011;- Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,aprobat prin Ordinul MEC 4925/2005;- H.G. 1395/2010 – privind finantarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar, pentru anul 2011;

- Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii educaţiei nr.75/12.07.2005, cu modificările şi completările aprobate prin Legea 87/2006 şi OUG 75/2011;- Regulamentul privind actele de studii şi documente şcolare în învăţământul preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr.3502/3.03.2005;- Hotarârile Guvernului României referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor şcolare;- Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 75 / 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 81 / 2006;- Ordinul 5484/2011pentru aprobarea metodologiei privind recunoasterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice din învăţământul preuniversitar;- Ordinul 5635/2012 privind structura anului şcolar 2012/2013;

Şcoala Gimnazială Mete ş este situată pe strada Principală nr.51 şi oferă instruire copiilor între 3-15 ani din localitate şi satul Văleni, şi prin şcolile arondate de la Presaca-Ampoiului, Tăuţi, Ampoiţa, Lunca Ampoiţei şi Lunca Meteşului.

Aceste instituţii de învăţământ „se organizează şi funcţionează conform prevederilor Legii educaţiei naţionale 1/2011, republicată cu adăugiri şi completări, Legii nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, Codul Muncii, Contractul colectiv de muncă nr.440/17.10.2000, Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, Hotărârile Guvernului României, Ordinele şi instrucţiunilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dispoziţiilor Inspectoratului Şcolar al Judeţului Alba, măsurilor adoptate de Consiliul de Administraţie al şcolii, deciziilor date de directorul unităţii de învăţământ, altor acte normative care reglementează activitatea în acest domeniu . Populaţia preşcolară şi şcolară provine din familii de agricultori şi foşti muncitori al căror nivel de educaţie şi cultură este sub cel mediu, astfel încât climatul necesar învăţării este influenţat negativ.

I.3. PORTRETUL ACTUAL AL ŞCOLII:

În anul şcolar 2012-2013 sunt înscrişi preşcolari şi elevi pe următoarele nivele de educaţie:

Şcoala Gimnazială Meteş Grădiniţa P.N. Meteş - 15 preşcolari- cls.I-IV – 16 elevi- cls. a-V-a -12 elevi- cls. a-VI-a –8 elevi- cls. a-VII-a – 18 elevi- cls. a- VIII-a – 9 elevi

Şcoala Primară Tăuţi Grădiniţa P.N. Tăuţi - 14 preşcolari - cls. C.P.I-III -IV – 12 elevi

Şcoala Gimnazială Ampoiţa Grădiniţa P.N. Ampoita - 22 preşcolari- cls.I-IV – 35 elevi - cls. a-VI-a -7 elevi- cls. a- VIII-a –7 elevi Şcoala Primară Presaca-Ampoiului Grădiniţa P.N. Presaca Ampoiului - 11 peşcolari- cls. I-IV - 12 elevi;

Şcolile primare îşi desfăşoară activitatea în condiţii de predare simultană,iar din acest an şcolar s-a mai adăugat şi clasa pregătitoare. Cele patru grădiniţe instruiesc preşcolari în grupe combinate.

Ofertantul unui învăţământ obligatoriu de calitate, Şcoala Gimnazială Meteş vine în

întâmpinarea nevoilor educative ale tinerei generaţii cu o echipă de cadre didactice, didactice auxiliare şi nedidactice având următoarea structură:

COMPARTIMENTUL DE CONDUCERE director –Marinela Savu- Prof. înv. primar coordonator – Dan Brad – prof. istorie - geografie coordonator - Floarea Moga – prof. înv. preşcolar coordonator – Liliana Guran – prof. înv. primar Consiliu pentru curriculum Consiliu profesoral Consiliu de Administraţie Contabil – Monica Perţa Şefii comisiilor metodice

COMPARTIMENTUL DE EXECUŢIE: personalul didactic de predare

- Zaharie Felicia –Prof. înv. preşcolar G.P.N. Meteş- Ittu Adriana - educatoare G.P.N. Presaca-Ampoiului- Moga Floarea - Prof. înv. preşcolar G.P.N. Ampoita- Bocşa Roxana - Prof. înv. preşcolar G.P.N. Tăuţi- Ciugudean Delioara – învăţătoare cls. I-IV, Şcoala primară Presaca

Ampoiului;- Guran Liliana - Prof. înv. primar:C.P.; cls. I-IV, Şcoala Primară Tăuţi- Simion Elena - Prof. înv. primarC.P.; cls. I-IV, Şcoala Gimnazială Meteş- Bolca Alina - Prof. înv. primar cls. II-IV, Şcoala Gimnazială Ampoita- Savu Marinela - Prof. înv. primar cls. C.P.I-III, Şcoala Gimnazială Ampoita- Crainic Beniamin – prof. lb. română

- Bocăniciu Anişoara – prof. lb. română/ lb. franceză - Mariş Mirabela – prof. lb. franceză / lb. engleză/ religie - Cordea Anca – prof. limba engleză

- Dan Brad – prof. geografie/ istorie/ cult. civică- Preja Petronela - prof. fizica chimie- Marc Marcela - prof. matematica- Neagoe Silvia - prof. matematica- Clain Jeanine – prof. biologie

- Stoia Nicoleta – prof. religie personal didactic auxiliar:

- Marc Floarea – secretar- Perţa Monica – administrator financiar

personal nedidactic:- Gavrilă Maria – îngrijitor- Moga Maria - îngrijitor- Gheorghe Man – muncitor calificat/ conducător auto;- Chihaia Mariana – îngrijitor- Medrea Ilina – ingrijitor

Şcoala Gimnazială Meteş a fost construită în anul 1919 şi localizată în centrul comunei. La

început activitatea didactică s-a desfăşurat într-o singură clădire cu două săli de clasă şi o locuinţă pentru dascăli. În anul 1964 a fost dat spre funcţionare şi cel de al doilea corp al clădirii. În anul 1924 a fost dat spre funcţionare cel de-al doilea corp al şcolii, astfel încât, în prezent, resursele umane se bucură de următoarea dotare:

Şcoala Gimnazială Meteş: Două corpuri de clădire repartizate astfel:

Clădirea veche: 3 săli de clasă sala profesorală bibliotecă o sală AEL magazie – material didactic

Clădirea nouă: 4 săli de clasă Secretariat şi contabilitate Direcţiune Grupuri sanitare ( cadre didactice, fete, băieţi, persoane cu dizabilităţi); Spaţiu pentru centrala termică Sală grădiniţă

anexe – 2 magazii (pentru lemne şi alte obiecte) clădire WC curtea şcolii

Sructurile Şcolii Gimnaziale Meteş sunt:

Şcoala Gimnazială Ampoiţa Un corp de clădire cu 7 săli de clasă, repartizate astfel:

6 săli de clasă sala profesorilor grădiniţă bibliotecă magazie – material didactic

anexe – 1 magazie (pentru lemne şi alte obiecte) spaţiu pentru centrala termică clădire WC curtea şcolii

Şcoala Primară „ Dionisie Popoviciu „Tăuţi Un corp de clădire cu etaj cu 12 săli, repartizate astfel:

6 săli de clasă sala profesorilor grădiniţă o sală cu calculatoare magazie – material didactic spaţiu pentru centrala termică

anexe – 2 magazii (pentru lemne şi alte obiecte) curtea şcolii

Şcoala Primară Presaca-Ampoiului 2 săli de clasă sală profesorală spaţiu pentru centrala termică

Personalul didactic al şcolii, preocupat de furnizarea unui învăţământ de calitate, urmează cursuri de formare continuă organizate de CCD Alba, şi participă la perfecţionarea prin sistemul gradelor didactice.

Conducerea unităţii şcolare intenţionează dezvoltarea unor parteneriate internaţionale, prin Programele Erasmus, care să contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor, la formarea şi dezvoltarea abilităţilor profesionale utile în practicarea meseriilor la un nivel înalt de calificare.

Şcoala joacă un rol activ în cadrul comunităţii locale, răspunzând la nevoile acesteia în diferite forme: educativ, prin activităţi practice (ecologizare şi înfrumuseţarea zonei), prin activităţi culturale cu diferite ocazii.

Proiecţia şcolii este aceea de a întări parteneriatele cu comunitatea, prin desfăşurarea unor acţiuni comune ai căror beneficiari să fie copiii, tinerii şi adulţii.

II. MISIUNEA,VIZIUNEA ŞCOLII ŞI ŢINTELE EI

II.1.1. MISIUNEA ŞCOLII:

Justificându-şi existenţa într-un anumit context educaţional şi comunitar, misiunea şcolii reprezintă raţiunea noastră de „a fi” şi derivă din nevoile de educaţie identificate la nivelul comunităţii şi din viziunea comună a diferitelor grupuri de interese: elevi, părinţi, profesori şi parteneri din localitate. Oferirea de servicii educaţionale care au la bază asigurarea calităţii, egalitatea de şanse şi oportunităţi de învăţare tuturor beneficiarilor educaţiei, prin promovarea spiritului de echipă, dialogului şi responsabilităţii partenerilor implicaţi în procesul instructiv – educativ, considerăm ca fiind misiunea şcolii în contextul actual.

II.1.2 VIZIUNEA ŞCOLII ;

Dezvoltarea unui mediu educativ în parteneriat cu comunitatea, bazat pe dezvoltarea componentelor de comunicare, în care copiii şi tinerii să beneficieze de şansa propriei formări, fie integrându-se într-o treaptă superioară de învăţământ, fie ca parte adaptabilă şi activă într-o societate dinamică şi interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural, ecologic şi economic, transformarea şcolii într-un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii. Suntem singura speranţă şi şansă a copiilor proveniţi dintr-un mediu social cu care viaţa nu a fost generoasă incercând să le asigurăm accesul la mijloacele de informare si educare. Preocuparea permanentă a întregului colectiv didactic este de a descoperi şi pune în valoare valenţele pozitive ale fiecărui elev. Vom căuta să satisfacem nevoia fiecărui elev de a se simţi competent în a deţine informaţia , deschis spre schimbare şi spre înţelegerea şi respectarea valorilor socio-culturale ale unei societăţi democratice.Schimbarea constă în mutarea accentului de prestator (şcoală şi profesori) pe client (elevul şi comunitatea) şi tocmai de aceea ne propunem să oferim fiecărui educat şansa de a reuşi în viitor.

Şcoala noastră, prestator al comunităţii, îşi propune să asigure educaţia de bază pentru toţi

copiii, să-i pregătească pentru o viaţă adultă activă şi pentru o adaptare rapidă într-o lume aflată în permanentă schimbare.

Această instituţie de învăţământ îşi asumă rolul de continuator al tradiţiilor locale, dezvoltând la tinerii comunei acele abilităţi de muncă şi comunicare ce le conferă unicitate la nivelul judeţului, ţării şi Europei.

II.2. ŢINTELE INSTITUŢIEI

Ţ1. Asigurarea calităţii actului educaţional Ţ2. Formarea continuă a cadrelor didactice în perspectiva unui învăţământ activ-participativ, centrat pe elevŢ3. Realizarea de programe educaţionale specifice nevoii de formare a elevilor Ţ4. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate de gândire şi exprimare Ţ5. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educaţionale (locale, judeţene, interjudeţene, naţionale, europene)Ţ6. Redimensionarea relaţiei şcoală-familie-comunitate

Ţ1. Asigurarea calităţii actului educaţional prin:

Stabilirea unei strategii care să vizeze îmbunătăţirea calităţii educaţiei; Implementarea şi evaluarea acestei strategii; Participarea echipei manageriale, a cadrelor didactice la cursuri de management educaţional; Antrenarea elevilor capabili de performanţă în vederea participării lor la concursuri şi olimpiade

şcolare; Crearea unui curriculum la decizia şcolii (CDŞ) în concordanţă cu resursele umane şi materiale

din şcoală; Utilizarea laboratorului de informatică, a echipamentelor TIC disponibile;

Ţ2. Formarea continuă a cadrelor didactice în perspectiva învăţământului activ-participativ, centrat pe elev, prin:

Participarea cadrelor didactice la cursurile de perfecţionare organizate de I.S.J. şi C.C.D.; Participarea cadrelor didactice la consfatuiri, cercuri pedagogice, şedinţele comisiilor metodice,

alte forme Diversificarea ofertei CDŞ-ului; Consultarea elevilor si a părinţilor pentru stabilirea disciplinelor opţionale.

Ţ3. Realizarea de programe educaţionale specifice nevoii de formare a elevilor prin: Antrenarea şi participarea elevilor la activităţi curriculare şi extracurriculare care să-i formeze ca viitori cetăţeni într-o lume a cunoaşterii;

Realizarea unui demers educational care să asigure şanse egale elevilor cu nevoi speciale Organizarea Consiliului Elevilor astfel încât membrii acestuia să participe activ la bunul mers al

programului educativ din şcoală cu implicaţie directă în societate.

Ţ4. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate de gândire şi exprimare, prin: Realizarea parteneriatelor cu autorităţile locale şi diferite instituţii, cu Poliţia de Proximitate, cu

Jandarmeria şi cu Serviciul Circulaţie al Poliţiei locale; Libertatea alegerii apartenenţei la culte religioase în conformitate cu tradiţia familiei;

Realizarea paginii web a şcolii, a unor reviste ale cadrelor didactice şi elevilor, a unor

site-uri de colaborare on-line;

Ţ5. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educationale (locale, judeţene, interjudeţene, naţionale, europene) prin:

Participarea la cursuri de formare pentru elaborarea de proiecte; Formarea unor echipe pentru întocmirea proiectelor de parteneriat educational;Cultivarea în rândul elevilor a nevoii de educaţie permanentă; Cunoaşterea standardelor educaţionale europene.

Ţ6. Redimensionarea relaţiei şcoală-familie-comunitate prin:

Realizarea unui parteneriat cu părinţii elevilor, la nivelul şcolii; Lectorate cu părintii pe diferite teme; Identificarea şi stabilirea în cadrul şedinţelor cu părinţii a adevăratelor probleme cu care ei se

confruntă în educarea propriului copil; Susţinerea unor dezbateri care au ca scop principal rezolvarea acestor probleme;

Implicarea părinţilor, a membrilor comunităţii locale în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative

II.3. OPŢIUNILE STRATEGICE ALE INSTITUŢIEI

Opţiunile strategice ale instituţiei derivă din scopurile propuse şi reprezintă intenţiile principale ce se doresc realizate, având rolul de a orienta activitatea şcolii noastre în următorii ani şi de a îndeplini misiunea asumată.

A. OPŢIUNEA CURRICULARĂ: Elaborarea proiectului curricular în care se regăsesc oferta şcolii, strategia

promovată, cifra de şcolarizare, schema orară proprie în funcţie de opţiunile elevilor pe anul următor; Selectarea auxiliarelor didactice în funcţie de necesităţi, în acord cu curriculum

naţional specific disciplinei; Introducerea în CDŞ a disciplinelor legate de comunicare, inclusiv folosirea T.I.C.

şi promovarea unei comunicări deschise între cadre didactice şi elevi pentru dezvoltarea unui climat educativ bazat pe încredere reciprocă;

Acordarea unei atenţii sporite limbilor străine studiate, în vederea promovării imaginii şcolii în parteneriatele internaţionale;

Stabilirea in cadrul disciplinelor opţionale la cls. primare a unor teme bazate pe valorificarea folclorului local, culegere de folclor, dramatizarea unor povesti care ilustrează lumea satului, utilizarea calculatorului;

B. OPŢIUNEA FINANCIARĂ ŞI A DOTĂRILOR MATERIALE:

Stabilirea necesarului de resurse materiale pentru efectuarea de reparaţii în vacanţa de vară, identificarea de noi resurse bugetare şi investirea lor în dotări, multiplicarea surselor de finanţare ale şcolii prin sponsorizări, închirieri de spaţiu, fonduri alocate de Consiliul Local Meteş;

Modernizarea bazei didactico-materiale a şcolii prin includerea ei în programe şi proiecte finanţate de organisme interne şi internaţionale;

Achiziţionarea de echipamente pentru amenajarea unei săli multifuncţionale (calculatoare, laptop, xerox, video-proiector);

Achiziţionarea de echipamente necesare unui miniatelier; Redarea şi multiplicarea unor materiale promoţionale (afişe, broşuri) pe

teme de folclor şi răspândirea lor în comunitate; Instalarea unor table indicatoare cu date esenţiale asupra rezervaţiilor

naturale din comuna Meteş şi amplasarea câtorva borne în jurul perimetrului strict protejat;

C. OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI ÎN RESURSA UMANĂ

Activităţi de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul T.I.C., în domeniul comunicării şi negocierii, în domeniul managementului de proiect (întocmirea şi punerea în practică a proiectelor cu finanţare internaţională);

Programe de formare a personalului didactic în sfera ecologiei şi practicării meşteşugurilor tradiţionale, participarea la activităţi cultural-artistice a comunităţii locale.

Participarea cadrelor didactice la proiectul de formare continuă „ Competenţe crescute pentrul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar”, perfecţionare prin obţinerea de credite transferabile;

D. OPŢIUNEA RELAŢIILOR COMUNITARE:

Participarea la programe sau activităţi extradidactice, a cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor pentru dobândirea abilităţilor de comunicare şi negociere;

Realizarea în comun (şcoală-părinţi-primărie) a unor activităţi pentru promovarea tradiţiilor locale şi formarea spiritului comunicaţional;

Încheierea de parteneriate cu şcoli din judeţ şi atragerea de sponsori pentru susţinerea financiară a activităţilor planificate.

Derularea unor parteneriate între şcoli/ grădiniţe şi familie, realizarea unor activităţi comune;

III. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

III.1. ANALIZA MEDIULUI POLITIC:

Schimbările socio-economice care au avut loc după 1990 au agravat disparităţile regionale existente rezultate din amplasarea geografică, contextul istoric, tradiţii, structură industrială.

Situaţia economică a unor zone geografice s-a degradat aşa încât s-a impus constituirea regiunilor de dezvoltare.

Regiunea „Centru”, din care face parte judeţul nostru şi-a propus reducerea disparităţilor intraregionale prin valorificarea potenţialului local şi regional, pentru a obţine o dezvoltare teritorială echilibrată.

Aplicarea strategiei Regiunii „Centru”, impune cooperarea între comunitatea locală, întreprinzători, instituţii de educaţie şi pregătire profesională, încercând să reducă efectele negative datorate proceselor de restructurare şi privatizare.

Există politici variate de dezvoltare şi modernizare a învăţământului la nivel naţional, regional şi mai puţin la nivel local, dar acesta nu se pot concretiza fără susţinere financiară.

Un program ale cărui proiecte au fost deja implementate este Programul pentru Învăţământ Rural promovat şi susţinut financiar de Guvernul României şi Banca Mondială. Şcoala Meteş şi şcolile cu clasele I-VIII arondate au beneficiat de mobilier nou şi materiale didactice.

La nivelul comunităţii se doreşte o mai bună colaborare cu Primăria şi Consiliul Local

Meteş, prin conceperea şi implementarea unor politici educaţionale care să creeze premisele unei dezvoltări armonioase şi echilibrate a zonei.

III.2 ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC:

Regiunea „Centru” este situată pe locul al III-lea în ceea ce priveşte mediul PIB/loc. ceea ce arată trendul pozitiv al sectorului terţiar (contribuţia la PIB).

În această regiune sunt dezvoltate majoritatea activităţilor industriale. Acestea se regăsesc şi la nivelul judeţului Alba:

Industria prelucrătoare: alimente şi băuturi alcoolice, textile şi produse textile, pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului, hârtie şi carton; produse din minerale nemetalice, mobilier.

Sectoarele agricol şi silvic au o pondere tot mai scăzută la PIB, iar în uşoară creştere se află ponderea construcţiilor şi asigurărilor sociale. Agricultura este reprezentată la nivelul judeţului mai ales prin producţia vegetală. Cea mai mare ponderea o deţine sectorul privat cu 98,8%. Judeţul Alba ocupă unul din cele mai importante locuri pa ţară în ceea ce priveşte producţia de vinuri.

Investiţiile străine, alături de cele autohtone, s-au orientat în special către IMM-uri, iar principalele ramuri economice care au exercitat atracţie pentru capitalul străin la nivelul judeţului sunt:

Industria lemnului: S.C. Kronospan SA, S.C. Holzindustrie Schweighofer SRL; Industria alimentară: ALBALACT SA – Oiejdea, TRANSAVIA SA – Oiejdea, SC

ELIT, SRL. Industria uşoară: SC IPEC –SA –Alba Iulia, SC APULUM SA – Alba Iulia, SC

FAIR PLAY – SRL Alba Iulia, SC KOZARA SRL – Vinţu de Jos, SC REKORD SA Alba IuliaRelaţiile din interiorul comunei Meteş sunt determinate de nivelul de dezvoltare a

localităţilor. Meteşul este polul dominant în asigurarea serviciile sociale şi economice la nivelul comunei, în timp ce satele Ampoiţa, Poiana-Ampoiului, Presaca-Ampoiului, Tăuţi, Văleni au un anumit grad de autonomie din acest punct de vedere. Alte sate, precum Isca şi Poiana Ursului sunt total dependente din acest punct de vedere, fiind dezavantajate de relativa inaccesibilitate.

Principala funcţie economică a Meteşului, este cea agricolă, iar cea industrială este pusă doar sub semnul unor activităţi cu caracter temporar. Sectorul terţiar, al serviciilor, este aproape absent.

A. AGRICULTURA

Din totalul de 14.224 ha al comunei, terenul agricol reprezintă mai puţin de jumătate. În 2011 au fost utilizate pentru agricultură 6449 ha, adică 45,34%.

Din punct de vedere al utilizării terenului agricol în anul 2003 situaţia a fost următoarea (după „FIŞA COMUNEI METES” pusă la dispoziţie de ADR Alba (Agenţia de Dezvoltare Regională) şi DRSA Alba (Direcţia Regională de Statistică Alba).

MODUL DE FOLOSINŢĂ SUPRAFAŢA (ha) %TOTAL DIN CARE: 6449 100ARABIL 1110 17,21LIVEZI ŞI PEPINIERE 2 0,03VII ŞI PEPINIERE VITICOLE 7 0,11PĂŞUNI 2538 39,35FÂNEŢE 2792 43,3

Din punct de vedere al fertilităţii solurilor, aceste se încadrează în categoria 3-5. Cele mai fertile sunt cele din zona de luncă a râului Ampoi, dar din cauza pericolului ridicat de inundaţie producţiile sunt permanent ameninţate.

Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară a fost în 2003 de 410 ha, iar cea cultivată cu porumb de

540 ha.Terenurile arabile situate în pantă, pe versanţii văilor Ampoi şi Ampoiţa, sunt supuse spălării

stratului fertil.Suprafaţa agricolă a comunei este împărţită între cele aproape 1100 de gospodării, rezultând o

medie de 5,9 ha/gospodărie. O parte din suprafaţa agricolă, îndeosebi păşunile, sunt proprietatea Consiliului Local Meteş.

Din punct de vedere al mecanizării, agricultura comunei se remarcă printr-o slabă dotare cu maşini şi utilaje agricole şi prin ponderea mare deţinută de forţa de muncă manuală. Există un număr de 10 tractoare sub 45 CP, 16 tractoare între 45 şi 60 CP, 30 motocositoare, 17 pluguri tractor, o semănătoare mecanică şi 40 cu tracţiune manuală, 3 combine, 5 batoze, 15 remorci tractor, 380 căruţe.

POMICULTURA ŞI VITICULTURA sunt slab dezvoltate. În ciuda condiţiilor favorabile cea mai mare parte a pomilor pe rod sunt îmbătrâniţi. Pomii sunt răzleţi în fâneţe şi păşuni. Majoritatea pomilor pe rod sunt prunii (2270 buc) urmează sâmburoasele (cireşii şi vişinii – 610 buc), nucii (381 buc) şi perii (230 buc). Producţiile obţinute sunt şi ele modeste.

Viticultura este practicată pe 7 ha. Producţia de struguri a fost utilizată, în principal, pentru consum propriu.

CULTURA PLANTELOR:Răspândirea şi ponderea plantelor de cultură pe teritoriul comunei corespunde condiţiilor

pedoclimatice ale teritoriului. Alături de grâu, porumb, orzoaică şi ovăz se cultivă pe suprafeţe reduse cartoful (30 ha), sfecla de zahăr (4ha), leguminoase (25 ha) şi plante de nutreţ care asigură furajarea animalelor.

CREŞTEREA ANIMALELOR:Alături de cultura plantelor, reprezintă o ocupaţie cu vechi tradiţii în comună. Din cauza

productivităţii relativ scăzute a păşunilor şi fâneţelor şi a sistemului extensiv de creşterea raselor neproductive, rezultatele nu sunt mulţumitoare. În anul 2000, pe teritoriul comunei existau 1330 bovine, 2240 porcine, 11000 ovine, 11500 păsări şi cabaline. Se remarcă număr mare de ovine, dar şi acesta este în scădere din cauza reducerii posibilităţilor de valorificare a produselor acestora. Veniturile provin în cea mai mare parte din vânzarea animalelor, nu a produselor acestora.

B. COMERŢUL SI TURISMUL

Comerţul este slab reprezentat, pe teritoriul comunei existând în jur de 10 magazine săteşti, mai multe asociaţii familiale şi o societate de tip SRL. Produsele comercializate sunt atât alimentare cât şi industriale, oferta fiind însă extrem de redusă, iar condiţiile de expunere, în multe cazuri improprii.

Principala materie primă comercializată pe raza comunei este lemnul.Unii gospodari comercializează laptele obţinut în pieţele agroalimentare ale oraşului Alba

Iulia şi Zlatna, sau în sistem abonament. Nu există contracte cu firmele de prelucrare a laptelui.Turismul este o activitate insuficient reprezentată, în ciuda unui potenţial natural foarte

interesant. Relieful, dezvoltat pe calcare, în limitele comunei Meteş, este extrem de spectaculos şi original.

Valea Ampoiului, Valea Meteşului, Valea Iscăi, Valea Albinii, Valea Ampoiţei şi toate celelalte sunt peisaje de o rară frumuseţe, care nu sunt puse în valoare până la această dată.

Rezervaţiile naturale reprezentate de olistolitele care se înscriu cu multă personalitate în peisaj, graţie formelor zvelte care le generează, sunt obiective de interes pentru turiştii din zonă (ex. Piatra Boului, Piatra Varului).

O şansă de relansare economică a comunei în general şi a localităţii Ampoiţa în special, ar

putea fi turismul rural. În prezent se practică turism neorganizat, iar turiştii sunt de obicei, locuitori ai municipiului Alba Iulia care se deplasează, mai ales pe Valea Ampoiţei.

Pe teritoriul comunei se afla doua pensiuni turistice clasificate, ambele situate in Ampoiţa:1. Izvorul muntelui, 2 flori, cu 48 de locuri de cazare;2. Casa cu dor, 5 flori, 8 camere, 16 locuri de cazare;Locurile cele mai cautate pentru petrecerea timpului liber sunt mai ale s pe Valea Ampoitei,

la Pârâul Corbului, cu uşor acces spre cheile Ampoitei, unde se poate vizita Pestera Liliecilor.În sat se mai practică diverse meşteşuguri, precum: cojocărie, rotărie, fierărie care de fapt

acoperă necesităţile localnicilor.Unii practică artizanatul, cu sculpturi în lemn, ţesături din lână şi bumbac şi cusături.

Cu implicarea directă a comunităţii locale, a Prefecturii Alba, Consiliului Judeţean Alba, potenţialul natural al zonei ar putea fi exploatat în beneficiul locuitorilor comunei.

SĂRBĂTORI TRADIŢIONALE POPULARE

Şezătorile şi clăcile se fac cu ocazia desfăşurării unor munci agricole şi sunt prezentate cu ocazia unor spectacole la Căminul cultural.

La Ampoiţa, în fiecare an a doua zi de Rusalii, se desfăşoară sărbătoarea câmpenească „ Ieşirea în rai „, iar în luna iulie „Festivalul secerişului” , prijeluyit de strânsul recoltei de grâu. Localitatea este renumită şi pentru cântecele şi dansurile populare, prin grupul folcloric „Ampoiceana”, rapsozii populari: RAVECA MEDREA, TRAIAN ZBUTEA, IOAN MEDREA şi instrumentiştii: DAVIDAŞ GHEORGHE, NISTOR IOAN şi MICLEA GLIGOR.

Acest grup folcloric a obţinut rezultate deosebite la concursul organizat de Consiliul judeţean Alba,” Cultură pentru cultură” ediţia 2006 – premiul al II-lea, desfăşurat la Abrud, iar ediţia 2007 , premil I, la Unirea. Ca o noutate, din acest grup folcloric , în acest an au făcut parte şi elevi ai şcolii din localitate, care au prezentat o suită de dansuri populare tradiţionale.

III.3. ANALIZA MEDIULUI SOCIAL:RESURSE UMANE

La fel ca la nivelul întregii ţări, populaţia Regiunii „Centru” a înregistrat o scădere cu 11,3% faţă de anul 1990, adică 320.194 persoane. Cauzele acestei situaţii sunt în principal migraţia externă şi liberalizarea avortului.

Declinul demografic afectează mai ales populaţia tânără, până la 35 ani. Prognozele stabilite între 2015 şi 2025 arată o scădere dramatică a efectivelor de nou-născuţi şi un excedent de populaţie peste 65 de ani. Din aceste date rezultă procesul de îmbătrânire demografică şi sporul natural negativ.

În perioada 2003-2005 segmentul de tineri se va reduce de le 26,7% la 13%, în timp ce grupa vârstnicilor va creşte de la 13,2 la 17, 6%.

Populaţia tânără, de 0-14 ani, va scădea accentuat, în proporţii de 25-39%, cele mai accentuate scăderi înregistrându-se în judeţul Alba. Explicaţia ar fi reducerea efectivelor de femei la vârsta reproducerii, din cauza pierderii de efectiv de femei prin migraţiune internă şi externă. Populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară se află în declin, valoarea maximă (-42,3%) înregistrându-se în judeţul Alba.

Judeţul nostru deţine supremaţia şi la declinul populaţiei adulte (15-64 ani) procentul prognozat fiind de 15,7%. Este vizibil faptul că, în perspectiva anului 2015, populaţia aptă de muncă se va înscrie într-un trend descrescător, ritmul previzionat fiind de 0,46% anual.

La recensământul din 2012, comuna Meteş a avut o populaţie de 2992 locuitori, populaţia

satului Ampoiţa fiind de 716 locuitori.Din analiza numărului populaţiei pe o perioadă de 13 ani, întocmita pe baza recensămintelor

şi datelor deţinute de Direcţia Regională de Statistică Alba, se constată o scădere considerabilă a locuitorilor comunei din 1990 până în 2012. Sporul natural a fost negativ în 10 din cei 13 ani, iar scăderea mediei înregistrate anual este de 1,3% (în medie 45 persoane). Cauzele ar fi tendinţa populaţiei tinere de a se stabili în mediul urban, migraţia populaţiei adulte în alte localităţi cu potenţial economic în creştere, liberalizarea avorturilor, sărăcia familiilor tinere, reducerea efectivului de femei fertile şi a născuţilor vii.

În perioada 2012-2015 se prognozează o scădere şi mai accentuată a populaţiei de vârstă şcolară (preşcolară) şi a populaţiei apte de muncă, în timp ce efectivele de vârstnici vor fi în creştere.

După datele recensământului din 2012, se observă un raport de dependenţă de 1380 persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 ani) la 1791 persoane potenţial activ (15-60 ani). În perspectiva anului, in acuza procesului de îmbătrânire accelerată, a migraţiei tinerilor şi adulţilor în ţări cu economie dezvoltată, a reducerii numărului de naşteri, se prognozează o modificare a acestui raport de dependenţă în favoarea populaţiei inactive.Situaţia demografică a şcolarilor va cauza probleme în sistemul de învăţământ, care va trebui să îşi reducă numărul de cadre didactice. Probabil, unele şcoli de pe raza comunei vor fi închise (la nivelul Regiunii „Centru”, până în 2015, se vor închide 100 de grădiniţe şi 50 de şcoli). Personalul didactic disponibilizat va fi greu absorbit pe piaţa muncii.

Pentru grupa de vârstă de peste 65 de ani singura care va creşte continuu, la nivelul comunei trebuie suplimentate serviciile de sănătate şi cele sociale.

Pe baza datelor declarate la recensământul din 2012, structura confesională este ilustrată prin existenţa a 2787 ortodocşi (93,5%) şi 205 persoane de alte confesiuni.

Densitatea populaţiei este de 22,4 locuitori/hmp, prezentând diferenţieri teritoriale în funcţie de satele componente, după cum urmează:

Meteş – 77 loc/kmp Tăuti – 115 loc/kmp Ampoiţa – 84 loc/kmp Lunca Ampoiţei – 39 loc/kmp Văleni – 76 loc/kmp Poiana-Ampoiului – 23,8 loc/kmp Presaca- Ampoiului – 37, 3 loc/kmp

Se remarcă o densitate mai ridicată a localităţilor situate pe drumul naţional, de-a lungul Văii Ampoiului şi mai scăzute în localităţile situate mai aproape de Zlatna.

În cea ce priveşte STRUCTURA OCUPAŢIONALĂ cea mai mare parte a locuitorilor comunei 60% practică agricultura pentru subzistenţă, 1,5% în silvicultură, 5,5% îşi desfăşoară activitatea în domeniul terţiar, 3 % în construcţii. Şomerii, în număr de 86, deţin un procent de 3%, pensionarii 23%,iar 4% dintre locuitori sunt beneficiari de ajutor social (76 persoane).

În comună există aproape 1oo de angajaţi, mai mult de 1/3 dintre aceştia fiind angajaţi în învăţământ.

O analiză statistică efectuată pe un număr de 100 de subiecţi ai localităţilor Meteş, Lunca Ampoiţei , Presaca-Ampoiului ,Tăuţi, Ampoita arată că 4% dintre locuitori au venituri „0” pe membri de familie, 34% se situează între 20 şi 40, 24 % au între 100 şi 150 lei şi 38% obţin venituri lunare între 150 şi 275 lei pe membru de familie. Informaţiile sunt culese din declaraţii proprii şi nu sunt justificate cu adeverinţe.

Se poate, cu uşurinţă, constata că populaţia comunei este săracă şi face faţă cu dificultate economiei de tip capitalist.

O altă problemă gravă cu care se confruntă locuitorii Meteşului este poluarea.Mediul natural al comunei a fost supus unei poluări alarmante cu dioxid de sulf emanat de

cele două obiective poluante de la Zlatna. Dioxidul de sulf şi particulele în suspensie au avut ca efect

asupra subiecţilor expuşi creşterea mortalităţii prin afecţiuni cardiorespiratorii. La copii s-a remarcat scăderea capacităţii vitale. Efectele SO2 atât la expunere pe termen scurt cât ţi pe termen lung, sunt legate de alterarea funcţiei respiratorii, crescând riscul apariţiei spasmului bronhic la asmatici.

În anul 2004 nu s-au semnalat conflicte interetnice. Au fost prezente însă conflicte în interiorul familiilor care îşi dispută proprietatea asupra unor terenuri. Au fost reclamate 16 persoane pentru furturi şi 13 pentru acte de violenţă. Fenomenul de delicvenţă juvenilă nu este prezent în comuna Meteş.

III.4. ANALIZA MEDIULUI TEHNOLOGIC

Tehnologicul îşi pune amprenta asupra calităţii vieţii în general şi asupra educaţiei în special. Menirea lui este aceea de a favoriza dezvoltarea capacităţilor de comunicare, de preluare, de prelucrare şi transmitere a informaţiei.

Şi la acest capitol, locuitorii Meteşului recepţionează posturi TV prin cablu şi antene, situaţii existente în Meteş, Tăuţi, Ampoiţa, Poiana –Ampoiului. La telefonia fixă sunt conectate 85% dintre familiile comunei, iar la cea mobilă 75%. Un număr semnificativ de familii deţin calculatoare personale, iar comunitatea are acces la Internet.

III.5. ECOLOGICUL

Localităţile Meteş, Poiana – Ampoiului şi Văleni se încadrează în zonele de poluare puternică şi medie. Agentul poluant major pe Valea Ampoiului a fost SC „AMPELLUM” SA Zlatna, în prezent închis. Centrul metalurgiei neferoase i s-a asociat şi industria chimică, aceasta a produs o gamă variata de produse, cu multiple destinaţii:

Sulfat cristalin de cupru – pentru agricultură; Cupru electrolitic – industria metalurgică Cupru convertizor – pentru obţinerea aliajelor Sulfat de fier – pentru purificarea apei Sulfat de magneziu – pentru agricultură Pulbere de aluminiu.

Toate produsele au avut imense implicaţii în deprecierea zonei.Agresare brutală a mediului în această zonă a început din anul 1747, când în Zlatna s-a

construit prima uzină metalurgică. Alături de minereuri neferoase s-a obţinut şi acid sulfuric. Tehnologiile neperformante au emanat, în tot acest timp, o gamă foarte variată de poluanţi atât sub formă de gaze, cât şi sub formă de pulberi în suspensie cu conţinut ridicat de oxizi.

Principalul colector, Râul Ampoi, a fost puternic degradat d.p.d.v. al calităţii apei în sectorul cuprins între Zlatna şi vărsarea în Mureş. Acţiunea toxică a avut loc asupra faunei şi florei acvatice, asupra florei spontane şi de cultură şi asupra omului. Prezenţa piscicolă în acest sector este compromisă, devenind întâmplătoare, din cauza concentraţiei şi persistenţei de metale grele în concentraţii mari care au dus la intoxicarea şi moartea peştilor.

Depunerea noxelor are atât efecte directe de acumulare cât şi efecte indirecte alterând puternic însuşirile fizice, chimice şi biologice ale solurilor. Acumulările de metale grele provoacă concentraţii toxice, persistente pe timp de zeci de ani. Iar degradarea solurilor a avansat spre limite excesive, greu de refăcut agrochimic.

Peste 1000 de hectare cu terenuri agricole din această zonă nu sunt recomandate culturilor deoarece recoltele păstrează concentraţii mari de metale grele.

Un alt fenomen generat de poluare este cel legat de diminuarea până la „0” a producţiilor

locale de cireşe şi vişine, diminuarea unor specii de vânat, creşterea mortalităţii infantile a animalelor şi albinelor.

TENDINŢE (NECESITĂŢI)CONCLUZII PEST(E)

Conturarea şi dezvoltarea unor politici educaţionale la nivel local şi susţinerea lor financiară

Relansarea economică a comunei prin includerea în programul de dezvoltare a turismului rural. O condiţie de bază este promovarea atracţiilor turistice ale zonei.

Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale deoarece reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc mobilitatea populaţiei disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, etc.

Declin demografic – reducerea efectivelor 0-14 ani şi 15-35 ani şi creşterea celorlalte grupe de vârstă. Scăderea medie anuală a nr. de locuitori de 1,3% (45 persoane) se va accentua în perspectiva anului 2015. Efectul va fi practicarea agriculturii sub potenţial de un segment de populaţie îmbătrânită.

Suplimentarea serviciilor sociale şi de sănătate la nivelul comunei. Formarea profesională a tinerilor meteşeni pentru sectorul primar al economiei Meteşului. Starea financiar – economică precară a familiilor este o realitate cu grave consecinţe asupra

tinerilor care se află adeseori în imposibilitatea de a-şi continua studiile pe un nivel superior şcolii gimnaziale.

Implicarea profundă a comunităţilor afectate de poluare în refacerea tuturor componentelor zonei degradate şi includerea într-un program amplu de reecologizare a întregului bazin hidrografic al Ampoiului, din care face parte şi comuna Meteş.

Derularea unor proiecte de finanţare din fonduri U.E. pentru dezvoltarea fermelor de subzistenţă;

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN

IV.1 RESURSE UMANE

Şcoala a contribuit in mod hotărâtor la formarea unor destine , care sunt mândria satului.În această şcoală au primit lumina învăţăturii generaţii de copii şi tineri . O parte dintre cei

şcoliţi aici au rămas în sat, cultivând tradiţiile zonei, în vreme ce „minţile îndrăzneţe” au ţintit spre locuri care să le dea „un nume”. Au primit „un nume” şi fac cinste comunei:

Luha Vasile – procuror şef , Parchetul de pe lângă Curtea de Apel – ALBA; Bădilă Ana - medic primar specialist pneumoftiziolog , Spitalul Sebes; Săsăran Monica – medic de familie, Alba Iulia; Todea Vasile – director in cadrul Instectoratului pentru protecţia mediului Alba; Miron Raveca- profesor de matematică , Grup şcolar sportiv , Alba Iulia;

Şcoala Gimnazială Meteş, ofertantul unui învăţământ obligatoriu de calitate, deserveşte

categoriile de populaţie pe segmentul de vârstă 3 – 15 ani.Minunata lume a jocului deschide porţile micuţilor de 3 – 6 ani prin Grădiniţa cu Program

Normal Meteş , Grădiniţa cu Program Normal Presaca – Ampoiului, Grădiniţa cu Program Normal Ampoiţa, Grădiniţa cu Program Normal Tauţi. Toate sunt subordonate Şcolii Gimnaziale Meteş.

Elevii provin în cea mai mare parte din familii sărace (62% dintre familiile acestora obţin veniturile lunare sub 150 lei/membru de familie). Majoritatea părinţilor acestora desfăşoară activităţi cu profil agricol, doar 15-17 % dintre aceştia având un loc de muncă pe bază de contract (faţă de 45-50% în 1990).

Toate acestea se resimt la nivelul populaţiei şcolare în diferite forme: Alimentaţie săracă în vitamine şi proteine. Îmbrăcăminte deteriorată Imposibilitatea majorităţii elevilor de a participa la unele activităţi extracurriculare

care presupun unele cheltuieli (excursii, spectacole, vizite) Dificultăţi în asigurarea resurselor financiare pentru continuarea studiilor după

absolvirea clasei a VIII-a.O garanţie a calităţii actului educativ desfăşurat în şcoala noastră este promovabilitatea

elevilor şi inserţia absolvenţilor clasei a VIII-a într-un nivel superior de învăţământ.

An şcolar Nr. total elevi înscrişi

Promovabilitate%

Repetenţi Continuarea studiilor după absolvirea cls. a VIII-aLIC. SAM.

2007-2008 256 99,03% 0,97% 44,4% 55,6%2008-2009 248 100% - 68,75% 31,25%2009-2010 230 97,7% 2,3% 75% 25%2010-2011 223 98,3% 1,7% 67% 33%2011-2012 218 100 % - 63% 37%

Din tabelul de mai sus se observă un procent de promovabilitate ridicat sensibil modificat de la un an la altul şi o creştere semnificativă a procentului absolvenţilor clasei a VIII-a admişi în liceu.

Un studiu efectuat pe baza unui chestionar arată că mai mult de 60% dintre părinţi îşi orientează copiii către continuarea studiilor în Lic., 38% doresc ca absolvenţii clasei a VIII-a să urmeze S.A.M., iar 2% ar dori să-i reţină acasă pentru a desfăşura diferite activităţi agricole.

IV.2. CURRICULUM-UL ŞI TEHNOLOGIA DIDACTICĂ

OBIECTIVE CURRICULARE:

Proiectul curricular al şcolii (C.D.Ş.) păstrează ca obligatoriu Curriculum-ul de bază şi este conceput în strânsă legătură cu opţiunile elevilor. Prin implementarea lui se urmăreşte realizarea unor finalităţi specifice pentru:

Învăţământul preprimar: formarea deprinderilor de socializare, iniţierea în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării orale şi chiar limbajului citit si scris.

Învăţământul primar : asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copii, formarea personalităţii copilului, respectând nivelul şi ritmul său de dezvoltare; înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini care să stimuleze raportarea efectivă şi creativă la mediul social şi natural şi să-i permită continuarea educaţiei.

Învăţământul gimnazial : formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a comunica în limba

română şi în limbi străine (franceza şi engleza); formarea atitudinilor pozitive în relaţia cu mediul social şi cu natura; identificarea aspiraţiilor şi aptitudinilor elevilor şi orientarea şcolară în funcţie de acestea; formarea unui comportament adaptabil acestei societăţi în schimbare.Activităţile de învăţare se realizează după numărul de ore prevăzute în Planul Cadru de

învăţământ pentru clasele I-VIII la fiecare disciplină. Schema orară (Anexa 1) evidenţiază intervenţia CDŞ la toate ariile curriculare, în mod special la disciplinele: matematică, geografie şi istorie, limbi moderne, informatică, dar care a respectat opţiunile elevilor şi părinţilor.

În prezent şcoala dispune de un CDS propriu, dar conducerea şcolii are în vedere elaborarea unui astfel de document a cărui implementare să atingă una dintre ţintele:

„Calculatorul în viaţa cotidiană”;” Prietenul meu calculatorul”; „Capitalele şi porturile lumii”; „Educaţie pentru sănătate”; „Magicienii cuvintelor”; „Matematica distractivă”; „Trăistuţa cu poveşti”.

Tehnologia didactică îşi pune amprenta asupra calităţii în educaţie, iar principalele direcţii în privinţa strategiilor de predare – învăţare au în centrul atenţiei elevul. Aceste direcţii sunt:

Metode de predare activ – participative, care implică şi responsabilizează elevul; Diferenţierea predării în funcţie de capacităţile şi motivaţiile elevilor; Evaluarea elevilor raportat la propriile progrese sau regrese, dar ţinând cont de

criteriile de evaluare stabilite la nivel naţional.Cele trei tipuri de evaluări utilizate de toate cadrele didactice (evaluare iniţială, evaluare

procesuală şi evaluare finală) oferă diagnosticul nivelului capacităţii elevilor la intrarea în şcoală, fiind pârghia care reglează organizarea „programului de predare”. Evaluarea finală implică raportarea produselor educaţiei la datele de intrare.

IV.3 ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ

Este bine ştiut faptul că profesorul are rolul de organizator şi conducător, de proiectant, de animator al vieţii colectivului de elevi, de creator de modele şi proiecte educaţionale, de consilier în domeniul educaţiei.

Profesorul este un manager al situaţiilor de învăţare, iar pentru acest lucru cadrele didactice ale Şcolii Gimnaziale Meteş şi ale şcolilor arondate şi-au stabilit următoarele obiective şi priorităţi:

Perfecţionarea procesului de predare – învăţare prin promovarea metodelor participative;

Eficientizarea şi respectarea programelor analitice, conţinuturilor manualelor, a noilor obiective şi principii educaţionale ca proces interdisciplinar şi multifuncţional

Utilizarea unei game variate de tehnici de evaluare pentru asigurarea caracterului formativ al evaluării.

Personalul didactic al şcolii îşi desfăşoară activitatea metodică în cadrul comisiilor şi catedrelor cu responsabilităţi concrete pentru fiecare membru al catedrei. Comisiile metodice se întâlnesc odată pe lună, respectând graficele de realizare a şedinţelor.

Personalul didactic se perfecţionează, desfăşurând activităţi în următoarele comisii: C.E.A.C; Comisia metodică a învăţătorilor; Comisia metodică a educatoarelor; Comisia metodică a profesorilor de discipline umane; Comisia metodică a profesorilor de discipline reale;

Comisia diriginţilor, pentru organizarea lectoratelor cu părinţii; Comisia pentru întocmirea oralului, serviciului pe şcoală, responsabilă de acordarea

rechizitelor şcolare; Comisia pentru curriculum, organizarea concursurilor, olimpiadelor şcolare, evaluările

naţionale, etc. Comisia pentru protecţia muncii, educaţie rutieră şi P.S.I. Comisia paritară; Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar; Comisia pentru disciplină, monitorizarea frecvenţei, ritmicităţii notării şi reducerii

abandonului şcolar; Comisia de recepţie materiale şi inventarierea bunurilor şcolii; Comisia pentru achiziţii publice şi recepţia lucrărilor;

Un mare inconvenient este faptul că un număr mic de cadre didactice (19) trebuie să acopere toate activităţile din comisiile enumerate. Chiar dacă acest colectiv reprezintă doar 25% dintr-un colectiv de cadre didactice al unei şcoli din mediul urban, sarcinile şi responsabilităţile ce revin membrilor comisiilor nu se diminuează proporţional. Aglomerarea cu responsabilităţi ale cadrelor didactice, dar şi condiţionarea de mijloacele de transport creează uneori disfuncţionalităţi în procesul educativ.

La nivelul cadrelor şi comisiilor, perfecţionarea curentă se realizează prin activităţi demonstrative, interasistenţe, activităţi de simulare, dezbateri pe teme de actualitate din programele şcolare, evaluarea în învăţământul gimnazial.

IV.4. FINANŢARE. GESTIONAREA BAZEI MATERIALE

Actele normative care reglementează protecţia financiară la nivelul şcolii noastre sunt: Legea 500/2003 privind finanţele publice; Legea 286/2010 – legea bugetului de stat pe 2011; Legea 273/2006 – privind finanţele publice locale; Legea 63/2011 – legea salarizării personalului didactic; HG 127/2011 – privind metodologia de calcul a costului standard/elev, preşcolar în

anul 2012; H.G. 174/2003 privind modificarea H.G. 538/2001; Ordinul M.F. nr. 1729/2003 privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata

cheltuielilor; Legea 128/1997 – Statutul personalului didactic; Legea 53/2003 – Codul Muncii;

Principala sursa de finanţare a cheltuielilor estimate o reprezintă bugetul de stat, bugetul local şi în situaţiile speciale, venituri extrabugetare obţinute din sponsorizări.

Estimarea cheltuielilor în bugetul pe fiecare an se realizează după o analiză atentă, urmărindu-se îndeplinirea următoarelor obiective:

Asigurarea unei judicioase gestionări a resurselor financiare prin reducerea costurilor la cheltuielile administrativ – gospodăreşti (telefon, consumabile, energie electrică, etc.)

Acordarea drepturilor pentru cadrele didactice privind decontarea cheltuielilor de transport conform legislaţiei în vigoare;

Utilizarea fondului pentru obiective de învăţământ estimate în buget, în conformitate cu propunerile din referatele de necesitate întocmite şi aprobate de Consiliul de Administraţie;

Asigurarea resurselor financiare pentru utilităţi, achiziţia, transportul şi tăierea materialului lemnos.

ANALIZA SWOT

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT, analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere :

oferta curriculară resursele umane resursele materiale şi financiare relaţiile cu comunitatea

a) Oferta curricularăPUNCTE TARI

Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare etc.).

PUNCTE SLABE Organizarea defectuoasă a CDŞ : managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor;

administrativ – opţiunile nu se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările (părinţilor şi copiilor) beneficiarilor.

OPORTUNITĂŢI Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice. CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate.

Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru învăţare.

CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale.

AMENINŢĂRI Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele şi solicitărilepărinţilor şi elevilor poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum şi interesul pentru această unitate de învăţământ. Există riscul micşorării numărului de cereri de înscriere în instituţie. Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor. Numărul calculatoarelor din şcoală nu este suficient. Comunicarea deficitară între şcoală şi autoritatea locală poate afecta buna organizare a curriculumului şcolii.

b) Resurse umane

PUNCTE TARI

personal didactic calificat în proporţie de 100 % ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I este de 60 % ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică este de 43 % relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-părinţi, profesori-profesori etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice (există 16 comisii constituite pe diverse probleme) precum şi o bună coordonare a acestora ameliorarea relaţiei profesor-elev prin intermediul Consiliului Elevilor

PUNCTE SLABE slabă motivare datorită salariilor mici slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului etc.

OPORTUNITĂŢI numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de CCD Alba şi Universitatea „ 1 Decembrie 1918” Alba Iulia; posibilităţile financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice; întâlnirile frecvente de câte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile);

AMENINŢĂRI scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.) scăderea prestigiului cadrelor didactice prin pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan local; criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor;

c) Resurse materiale şi financiarePUNCTE TARI

starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare existenţa spaţiilor funcţionale pentru anumite discipline: informatică, ştiinţe, limba română, socio-umane; şcoala şi structurile arondate au bibliotecă;

PUNCTE SLABE fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat, biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet; nu avem săli de sport ; lipsa unui CDI; materialul didactic este insuficient şi depăşit;

fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice şi elevilor, pentru achiziţionarea unor echipamente şi materiale didactice, pentru întreţinerea spaţiilor şcolare;

OPORTUNITĂŢI descentralizare şi autonomie instituţională parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), ONG, firme existenţa unor spaţii (ex. cabinetul de informatică) ce pot fi închiriate în scopul obţinerii unor fonduri băneşti posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii

AMENINŢĂRI costul standard/elev, preşcolar face ca bugetul alocat şcolii să fie insuficient; administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente; degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii, din partea administraţiei publice locale; conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare; ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente;

d) Relaţiile cu comunitatea PUNCTE TARI

semestrial – Comisia diriginţilor organizează întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul prevenirii delincvenţei juvenile; în şcoală s-au desfăşurat două activităţi educaţionale :„Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă ” ( parteneriat cu CJRAE Alba ); în şcoală se derulează numeroase programe de parteneriat:

Programul „ Şcoala pentru o Românie verde”; Programul de prevenire şi combatere a consumului de droguri;

( Direcţia de Sănătate Publică şi centrul Antidrog din cadrul Prefecturii); dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi se realizează şi prin intermediul serbărilor şcolare; contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare precum : excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni caritabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc., introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.

PUNCTE SLABE nu există legături de parteneriat cu Primăria Comunei Meteş; slabe legături de parteneriat cu O.N.G.-uri legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei orientări vocaţionale adecvate sunt insuficiente şi necoordonate; puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică coparticiparea părinţilor;

OPORTUNITĂŢI disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, ONG, Biserică, Poliţie, instituţii culturale) cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al elevilor privind desfăşurarea de activităţi comune părinţi-profesori-elevi interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în perspectivă personal specializat responsabilitatea (altor şcoli) instituţii omoloage pentru schimburi de experienţă

AMENINŢĂRI

organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar inversarea efectelor scontate nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere slaba informare privind specificul şi inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile partenere;

CONCLUZII

În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare am stabilit următoarele priorităţi ale şcolii noastre:

Creşterea procentului de promovabilitate a absolvenţilor clasei a VIII-a la evaluările naţionale şi a ratei nete de admitere în liceu;

Îmbunătăţirea actului educativ prin perfecţionarea cadrelor didactice;

Îmbunătăţirea competenţelor de comunicare ale elevilor prin dobândirea tehnicilor de redactare şi elaborare a textului scris şi alfabetizare în TIC;

Introducerea în oferta educaţională a şcolii a unui CEŞ (curriculum elaborat în şcoală);

Promovarea unor parteneriate cu şcoli din ţară şi din alte ţări membre UE.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ METEŞ