Plan de Cultură

5
Plan de cultură Denumire cultură Suprafață cultură (ha) 2015 Plante de nutreț (Porumb verde furajer) 0,81 Grâu comun de toamnă 15,93 Triticale de toamnă 3,42 Porumb 1,71 Orz de toamnă 9 Rapiță 0 Floarea-soarelui 0 TOTAL 30,87 Plante de nutreț (Porumb verde furajer) Plante premergătoare Cele mai bune premergătoare sunt culturile perene, cerealele de toamnă, urmate de culturi succesive și cartofi. porumbul furajer se autosuportă o perioadă relativ lungă de timp (4-5 ani), mai ales când se fertilizează periodic cu îngrășăminte organice. Nu este indicată cultivarea porumbului furajer după sfecla furajeră și sfecla de zahăr, date fiind exigențele comune față de conținutul solului în zinc solubil. După porumb furajer, în zonele irigate, se pot amplasa culturi furajere care se însămânțează la începutul toamnei, cum sunt raigrasul aristat, lucerna pentru furaj și sămânță, cât și amestecurile intensive de leguminoase și graminee perene. Iarba de Sudan și hibridul sorg x iarbă de Sudan se comportă bine după porumbul furajer. Lucrările solului Porumbul furajer este sensibil la băltirea apei. În consecință, prima lucrare a solului care se impune este nivelarea, care se face de preferință înainte de lucrarea de bază a solului, după o prealabilă discuire. Arătura este important să se facă cât mai timpuriu posibil, limita maximă fiind începutul sezonului rece. În general se apreciază că epoca de executare a arăturii este mai importantă decât adâncimea ei.

description

Cultura plantelor

Transcript of Plan de Cultură

Plan de cultur

Denumire culturSuprafa cultur (ha) 2015

Plante de nutre(Porumb verde furajer)0,81

Gru comun de toamn15,93

Triticale de toamn3,42

Porumb1,71

Orz de toamn9

Rapi0

Floarea-soarelui0

TOTAL30,87

Plante de nutre (Porumb verde furajer) Plante premergtoareCele mai bune premergtoare sunt culturile perene, cerealele de toamn, urmate de culturi succesive i cartofi. porumbul furajer se autosuport o perioad relativ lung de timp (4-5 ani), mai ales cnd se fertilizeaz periodic cu ngrminte organice.Nu este indicat cultivarea porumbului furajer dup sfecla furajer i sfecla de zahr, date fiind exigenele comune fa de coninutul solului n zinc solubil.Dup porumb furajer, n zonele irigate, se pot amplasa culturi furajere care se nsmneaz la nceputul toamnei, cum sunt raigrasul aristat, lucerna pentru furaj i smn, ct i amestecurile intensive de leguminoase i graminee perene.Iarba de Sudan i hibridul sorg x iarb de Sudan se comport bine dup porumbul furajer. Lucrrile soluluiPorumbul furajer este sensibil la bltirea apei. n consecin, prima lucrare a solului care se impune este nivelarea, care se face de preferin nainte de lucrarea de baz a solului, dup o prealabil discuire. Artura este important s se fac ct mai timpuriu posibil, limita maxim fiind nceputul sezonului rece. n general se apreciaz c epoca de executare a arturii este mai important dect adncimea ei.Pe solurile din zonele de step i silvostep adncimea optim este de 20-25 cm; pentru evitarea hardpanului se recomand artura la 28-30 cm, o dat la 4-5 ani, fiind util mai ales n zonele irigate. Arturi mai adnci sunt utile pe soluri cu regim hidric defectuos. Pe soluri cu exces temporar de ap, pe podzoluri i pe soluri podzolite, existena unui strat de sol argilos la suprafa, determin bltirea apei n perioadele ploioase. Cnd acest strat este aezat pe substrat de textur mai uoar, deci cu permeabilitate mai bun, se recomand, o dat la 4-5 ani, executarea unei arturi foarte adnci (50-70 cm).Pe soluri podzolice, unde compactitatea crete cu adncimea, artura foarte adnc nu este indicat pe considerentul c aduce la suprafa straturi mai bogate n argil. Pe astfel de soluri se recomand executarea unor afnri adnci (60-70 cm), situaie n care solul nmagazineaz cantiti sporite de ap, iar la suprafa zvntarea n primvar se face mai devreme cu 8-10 zile.Pe soluri cu nceput de srturare artura de toamn va fi nlocuit printr-o lucrare cu cizelul, executat la adncimea de 25-28 cm.Pregtirea patului germinativ se face cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli. Pe soluri puin tasate i lipsite de resturi vegetale, la o singur trecere a agregatului se realizeaz un pat germinativ bun pentru semnat. n aceste condiii lucrarea se face n preziua semnatului; n prealabil se administreaz ngrminte i erbicidatul preemergent.Pe soluri bulgroase, tasate i cu multe resturi vegetale, lucrarea cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli se va face dup 12-15 zile de la desprimvrare, cnd terenul este bine zvntat; n prealabil se administreaz ngrmintele i erbicidele. n preziua semnatului se execut o lucrare suplimentar cu combinatorul, de preferin perpendicular pe direcia de semnat.Pregtirea solului pentru cultura succesiv se face prin discuiri repetate (3-5 lucrri) sau printr-o artur la 18-20 cm (plugul n agregat cu grapa stelat sau cu coli), urmat de discuiri repetate pn la obinerea unui pat germinativ bine mrunit; artura poate s fie substituit printr-o lucrare cu grapa cu discuri de mare capacitate, tractat, urmat de 1-2 lucrri cu grapa cu discuri de capacitate medie n agregat cu grapa cu coli. Semnatuln anii normali, limita maxim de semnat a porumbului furajer este 15-20 aprilie n zonele de cmpie i 25-28 aprilie, pentru zonele colinare.n cultura succesiv limita maxim de semnat este pn la 10 iulie n zonele de cmpie din sudul rii (Cmpia Dunrii, Dobrogea, sudul Moldovei i Cmpia Banatului) i pn la 1 iulie n zonele irigabile din Transilvania i Moldova.Densitatea optim de semnat pentru porumbul furajer n cultur neirigat este de 50-60 mii plante/ ha pentru zonele din sudul rii i 60-70 mii plante/ ha n zonele colinare.n cultur irigat porumbul furajer semnat n ogor propriu sau n cultur succesiv d produciile cele mai mari la densitatea de 80-85 mii plante/ ha.Pentru obinerea numrului dorit de plante recoltabile semnatul se face cu un plus de smn de 8-10%.Distana optim de semnat ntre rnduri este de 70 cm, iar adncimea optim de ncorporare a seminelor este de 5-7 cm, n dependen cu textura solului i umiditatea patului germinativ. Lucrrile de ntreinereCombaterea eficient a buruienilor se face cu ajutorul erbicidelor, care se ncorporeaz n sol cu grapa cu discuri.n primverile secetoase, cnd n primele 10-12 zile dup semnat nu cad precipitaii, pentru sporirea eficienei erbicidelor, se administreaz o udare stimulativ cu 20-30 mm.Cnd dup porumbul furajer urmeaz leguminoasele perene sau amestecuri intensive de leguminoase i graminee perene, se indic folosirea n exclusivitate a unui erbicid antigramineic.Pentru combaterea buruienilor rezistente la erbicide se fac 2-3 praile mecanice; prima lucrare se face ct mai timpuriu posibil, fr ns a stnjeni plantele de porumb furajer prin acoperire cu pmnt; preilele urmtoare se fac la intervale de de 20-25 zile.Aplicarea ngrmintelor i amendamentelor. Gunoiul de grajd este foarte bine valorificat de ctre porumbul furajer, doza economic fiind de 30-40 t/ha n cultur neirigat i 60-80 t/ha n cultur irigat. n cadrul rotaiei se recomand ca porumbul furajer s urmeze n primii doi ani dup administrarea gunoiului de grajd.Irigarea. n general, n zonele irigate, se intervine cu udri de cte ori umiditatea din stratul de sol de 0-80 cm se apropie de jumtatea intervalului activ. n anii normali prima udare se aplic cu 15-20 zile nainte de nceputul nspicatului, cu o norm de 60-70 mm pe solurile permeabile i 40-50 mm pe solurile mai greu permeabile. n continuare udrile se repet din dou n dou sptmni (n afara intervalelor ploioase), pn n faza n care boabele de la baza tiuleilor se gsesc la mijlocul fazei de lapte. RecoltareaPorumbul furajer d producia maxim de mas vegetal i de energie cnd recoltarea se face pe parcursul fazei de cear a boabelor.Intervalul optim de recoltare este cuprins ntre sfritul fazei de lapte, cnd umiditatea plantei ntregi este de 72-73% i mijlocul fazei de cear plin a boabelor, cnd umiditatea plantei este de 64-68%, iar plantele sunt nc verzi, pnuurile au culoarea verde-glbuie. Intervalul dureaz, n anii normali, 10-12 zile.Cnd porumbul pentru siloz se cultiv n regim neirigat, n anii secetoi, intervalul optim de recoltare se reduce cu 5-8 zile. n aceast situaie recoltarea plantelor se face cnd umiditatea acestora nu este mai mic de 65%.Gru comun de toamn Plante premergtoare foarte bune: leguminoase anuale i perene, in, ulei, rpi etc.; bune: floarea soarelui, porumb hibrid timpuriu; medii: cereale pioase anul I, sfecl de zahr, cartofi de toamn; contra indicate: unde a fost atac de malura i tciune, unde s-au cultivat cereale pioase mai mult de un an, unde s-au aplicat ierbicide triazinice. Lucrrile soluluiSe fac cu 15 zile nainte de semnat (vara pn la 15 august i toamna pn la 25 septembrie); adncimea este de 20 pn la 25 cm pentru solurile mijlocii i pentru cele uoare 20-22 cm; pregtirea patului germinativ se face toamna naintea semnatului la adncimea de 1-2 cm. SemnatulCantitatea de smn/ha la semnat variaz, n funcie de densitate, ntre 190 i 250 kg la ha. Adncimea de semnat este de 5 pn la 6 cm. Lucrrile de ntreinere Aplicarea ngrmintelor: cele fosfatice i potasice se aplic toamna sub artur sau la pregtirea patului germinativ, iar cele azotoase se aplic iarna sau primvara devreme i primvara la apariia primului nod. Combaterea integrat a buruienilor (mutar, ridiche slbatic, plmid, romani, volbur, turi, mueel, hric, linguric, iarba vntului etc.) se face primvara, cnd grul se afl n faza de nfrire sau cnd se afl la formarea primului internod i cnd buruienile sunt n faza de 3-4 frunze. Combaterea integrat a bolilor i duntorilor se face prin tratamentul seminei (pentru mlur, tciune i gndacul ghebos) i n perioada de vegetaie (pentru finare, rugini, fuzarioz, septorioz, ploni i crbuul cerealelor). RecoltareaSe face cnd boabele au ajuns la coacere deplin, pe o perioad de 6-8 zile, pentru a evita pierderile. n acelai scop, combinele trebuie reglate de mai multe ori pe zi.Triticale de toamn Plante premergtoare

Lucrrile solului

Semnatul

Lucrrile de ntreinere

Recoltarea

Porumb Plante premergtoare

Lucrrile solului

Semnatul

Lucrrile de ntreinere

Recoltarea