plan de analiza si acoperire a tipurilor de risc

SC CET IAŞI SA Calea Chişinăului nr.25 Serviciul Prevenire,Protecţie şi Urgenţă Nr._______din_________

APROB, Director general Ing.Dorin IVANA

PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A TIPURILOR DE RISC DIN SC CET IAŞI SA

Publicat pe site-ul SC CET Iasi SA 2009-10-02

Revăzut şi actualizat 2011-02-01

(Elaborat conform dispoziţiilor HG 642/2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din

punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice )

Formatted

Formatted

2

CUPRINS

CAPITOLUL I Generalităţi

Baza legală : • Legea nr.481/2004 privind protectia civila (modificata cu Legea nr.212 / 2006); • O.U.G. 21 / 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta; • Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor; • OMAI 158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenta ; • O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului,aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/ 2006 , cu modificările şi completările ulterioare; • H.G.278/1997 privind prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale; • H.G.804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe chimice periculoase; • OMAI 665/2005 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,organizare,pregătire,desfăşurare şi evaluare a activităţii de prevenire; • OMAI 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenta; • H.G.642 /2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice ; • H.G .1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului Scop: • Identificarea tipurilor de risc din zonele de dispunere si evaluarea potenţialului de pericol • Stabilirea concepţiei de conducere a acţiunilor de protecţie – intervenţie ; • Stabilirea procedurilor de intervenţie operativa pentru protecţia sănătăţii si vieţii populatiei si salariaţilor, reducerea pierderilor de bunuri materiale si protejarea factorilor de mediu; • Realizarea masurilor tehnice si organizatorice de pregătire si instrucţie pe tipuri de risc in vederea actiunii unitare in situaţii de urgenta.

CAPITOLUL II Descrierea societăţii şi a domeniului de activitate

• Denumire: SC CET Iaşi SA • Adrese:CET I, UFET - Calea Chişinăului 25;CET II- com.Holboca; • Profil de activitate: producţie,transport şi distribuţie energie electrică şi termică. • Suprafaţa totală ocupată: CET I- 193714 mp ;CET II- 1347078 mp • Scopul tehnic al domeniului de activitate:producerea combinată de energie electrică şi energie termică sub formă de abur tehnologic (destinat agenţilor economici din zona industrială) şi sub formă de apă fierbinte (destinată în principal asigurării încălzirii pe timp de iarnă şi producerii de apă caldă menajeră, necesară

3

populaţiei din municipiul Iaşi );aburul industrial este livrat consumatorilor prin 3 magistrale de transport;apa fierbinte este transportată la punctele termice prin 6 magistrale.

CAPITOLUL III Clasificarea obiectivelor din punct de vedere al expunerii la riscuri.Tipuri de riscuri identificate

CET Iaşi I si CET Iaşi II se afla dispuse în zone cu potenţial de producere a unuia din tipurile de risc enumerate mai jos. Conditiile de transformare a riscurilor în pericole şi de producere a dezastrelor,precum şi consecintele acestora sunt influentate si de situatia meteorologică. Din acest punct de vedere planurile de protecţie şi interventie sunt limitate,punerea lor în aplicare necesitand modificari ,adaptari în functie de conditiile concrete de timp şi anotimp. 1) Tipuri de risc identificate (gestionate) :

Nr crt

Tipul de risc Principal Secundar Clasificare

1 Cutremur C c C 2 Alunecare/prăbusire de teren At/Pt at/pt At

3 Inundaţie Id id Id

4 Secetă S s S 5 Accident chimic Ach ach Ach

6 Incendii/explozii Im im im

7 Accident grav de transport Atp atp Atp

8 Eşecul utilităţilor publice Eup eup Eup

2) Zone critice generatoare de risc Sunt spatiile,clădirile,instalaţiile,echipamentele staţiilor electrice, etc,unde există sau pot apărea riscurile unor explozii,incendii,dărâmarea unor clădiri sau instalaţii,scurgeri,infiltratii sau deversari de substanţe toxice periculoase sau a unor acte umane rău intenţionate (teroriste),fapte ce necesită luarea unor măsuri prioritare şi speciale pentru protecţia obiectivelor si personaluluil,stabilirea restricţiilor de acces şi circulaţie,creşterea gradului de vigilenţă şi responsabilitate al salariaţilor ce efectuează lucrări în astfel de zone sau le exploatează,precum şi a şefilor care le coordonează şi gestionează,dupa cum urmeaza: a) Sali cazane,turbine şi generatoare;circuite hidro; b) Camere de comandă si staţii electrice de 110 kV. c) Depozite de combustibil:

- rezervoare păcură-subterane şi supraterane; - staţiile de reglare gaze naturale;

d) Instalaţii de pretratare apă: - instalatii de demineralizare apă; - instalatii de tratare condens.

e) Depozite de oxigen,hidrogen,acetilenă, ulei şi reactivi chimici; f) Sistemul de comunicaţii (CT digitale,staţii radio-emisie); g) Pavilioane administrative:

- reţele locale de calculatoare,camere servere; - cabinete conducere; - birourile RU,tehnic,arhive tehnice,intrările principale de acces,perimetrele uzinelor.

3) Factori de risc a) riscul mecanic - se datorează utilajelor în funcţiune ;principalii factori de risc mecanic sunt următorii:

- vase aflate sub presiune; - cazane de abur; - ţevi prin care circulă abur de înaltă presiune şi temperatură; - ţevi de gaze sub presiune; - diverse utilaje aflate în mişcare ( pompe,compresoare, etc)

b) riscul termic - este cauzat de instalaţiile de înaltă presiune şi temperatură (cazane de abur,turbine, pompe alimentare,degazori, etc.);in aceste zone,pe lângă normele generale de protecţie a muncii,sunt luate măsuri speciale de protecţie;accesul este reglementat prin dispoziţii interne,iar diferitele intervenţii se fac numai cu autorizaţii speciale;

c) riscul electric - poate avea ca surse instalaţiile electrice interioare,camerele de comandă,staţiile exterioare de înaltă tensiune,utilajele în funcţiune alimentate cu energie electrică,etc;reducerea probabilităţii producerii unor accidente prin electrocutare,se realizează prin măsuri speciale (autorizarea personalului, ridicarea gradului de pregătire profesională,întărirea şi menţinerea unui înalt grad de disciplină,ordine şi responsabilitate);

4

d) riscul chimic - se datorează în special instalaţiilor de tratare chimică a apei tehnologice utilizată în instalaţiile energetice;probabilitatea producerii unui accident chimic (intoxicări,arsuri cu substanţe chimice,etc.) este redusă prin aplicarea unor masuri speciale de protecţie.

4) Tipuri de risc a) incendii – explozii – turbine 2x25+2x50 =150 MW/h CET I si 2x50 =150 MW/h CET II; b) avarii :

- camere de comandă; - staţii electrice; - gospodării de cabluri; - depozite de combustibil.

c) poluare accidentala cu hidrocarburi;pericol de intoxicare : - depozite de combustibil - instalaţii de demineralizare a apei, depozite reactivi chimici; - se pot produce in ambele obiective si pot interesa (afecta) raurile Bahlui si Jijia.

d) explozii: - depozite combustibili; - depozite de oxigen, hidrogen, acetilenă,ulei,reactivi chimici.

e) cutremure - dărâmarea unor clădiri,instalaţii,etc.cauzatoare de explozii şi incendii (obiectivele sunt situate in zona de Est a cutremurelor de tip Vrancea,zonă seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara MSK) ;

f) alunecări/prăbuşiri de teren- obiectivele sunt dispuse în în zone cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren,dar pot fi afectate de alunecări primare/reactivate.

g) poluări ale mediului - determinare de factori de risc din afara uzinelor. h) inundaţii - obiectivele pot fi afectate de precipitaţii,scurgeri de torenţi,revarsarile cursurilor de apă (

r.Bahlui, r.Jijia); fenomenul de baltire poate afecta localitatile situate pe cursul r.Bahlui si in Zona industriala in care este dispus CET I.

i) accident chimic- obiectivele sunt dispuse in zone de interes si planificare la urgenţă chimică; accidente chimice se pot produce atat pe amplasamentele uzinelor,cat si la operatorii economici vecini care utilizeaza si depoziteaza substante chimice periculoase,precum si pe timpul transportului substantelor periculoase, in special pe magistralele feroviare Iasi- Bucuresti,pe caile rutiere Iasi - Husi, Iasi-Vaslui; agentii economici sursa de risc sunt cei din Zona Industriala,care folosesc amoniacul pentru instalatii de racire sau pentru prepararea apei potabile.

j) epidemii /epizootii:în zonele adiacente se pot produce epidemii ca urmare a aparitiei unor focare de infectie; riscurile cele mai mari le prezinta localitatile situate pe principalele cai de comunicatie si municipiul Iasi;pot apare frecvent epizootii in zonele limitrofe com.Holboca si orasul Iasi unde se cresc animale in gospodarii particulare;

k) eşecul utilităţilor publice- ambele obiective pot fi afectate,in situatia producerii cutremurelor sau/si inundatiilor mari.

Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur: Obiectivele sunt situate în zona de Est a cutremurelor de tip Vrancea,zonă seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara MSK; un eventual cutremur de pamant ar afecta in aceeasi masura tot teritoriul judetului. Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări/prăbuşiri de teren: Obiectivele sunt dispuse în în zone cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren sau neafectate de alunecări primare/reactivate. Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaţii: Obiectivele pot fi afectate de inundaţii datorate revărsărilor cursurilor de apă ( r.Bahlui,r.Jijia), scurgerilor de torenţi si precipitaţii,(cantitatea maximă înregistrată în ultimii 100 de ani, este mai mică de 100 mm/24 h. );ca urmare a revarsarilor pot fi afectate toate localitatile situate in lunca raurilor, inclusiv Holboca;datorita fenomenului de băltire pot fi afectate localitatile situate pe cursul r.Bahlui si in Zona Industriala in care este dispus CET I. Din punct de vedere al expunerii la riscul de secetă: Obiectivele sunt dispuse în zone cu risc faţă de fenomenul de secetă. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident chimic: Obiectivele sunt dispuse in zonele de interes si planificare la urgenţă chimică;accidente chimice se pot produce la operatorii economici vecini care utilizeaza si depoziteaza substante chimice periculoase si pe timpul transportului substantelor periculoase, in special pe magistralele feroviare Iasi - Bucuresti,pe magistralele rutiere Iasi- Husi, Iasi- Vaslui;agentii economici sursa de risc sunt, in special, cei care folosesc instalatii de racire cu amoniac sau la prepararea apei potabile,din Zona Industriala. Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii: CET Holboca este dispus in apropierea zonelor cultivate cu paioase; CET I este dispus in apropierea zonei de transport si depozitare a produselor petroliere Socola. Din punct de vedere al expunerii la riscul de epidemii /epizootii:

5

In zonele adiacente se pot produce epidemii ca urmare a aparitiei unor focare de infectie;riscurile cele mai mari le prezinta localitatile situate pe principalele cai de comunicatie si municipiul Iasi;pot apare frecvent epizootii in zonele limitrofe com. Holboca si municipiului Iasi unde se cresc animale in gospodarii particulare. Din punct de vedere al expunerii la riscul de poluare accidentala cu hidrocarburi: Se pot produce in ambele obiective si interesa (afecta) raurile Bahlui si Jijia. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident nuclear: Ambele obiective sunt dispuse în afara zonelor de planificare la urgenţă nucleară. Din punct de vedere al expunerii la riscul eşecului utilităţilor publice Ambele obiective pot fi afectate de fi afectate,in situatia producerii cutremurelor sau/si inundatiilor mari . Căile de comunicaţii rutiere şi gradul de practicabilitate a acestora Pe teritoriul municipiului Iasi si al com.Holboca nu există căi de comunicaţii rutiere care să nu permită accesul autospecialelor pentru intervenţie.

CAPITOLUL IV Identificarea surselor de risc

CET I a) Manevre cu potential de risc 1. Depozitarea şi manevrarea acidului clorhidric industrial (32%) Se realizează în cisterne stoc (recipiente din oţel cu diametrul 3400 mm,volumul 40 mc, H= 6650 mm , protejate interior cu cauciuc vulcanizat la cald) ,amplasate în spatii special destinate lângă Staţia Demineralizare 2 ( 6 cisterne stoc ) si langa Staţia de pretratare (3 cisterne stoc), prevazute cu cuve de retenţie . Circuitul HCl - este utilizat la regenerarea maselor schimbătoare de cationi din filtrele H-cationice ; - în concentraţie de 32% este transportat în cisterne CF protejate în interior cu cauciuc, se descarcă pe la

partea superioară printr-un sistem de sifoane, utilizând apă sau acid dintr-o cisternă stoc; - din cisternele CF cu pompele de transvazare este trecut în cisternele stoc 2. Depozitarea şi manevrarea reactivilor chimici Procesele tehnologice necesita şi alte substanţe chimice şi reactivi. Toţi aceşti compuşi chimici şi reactivi sunt depozitaţi în cantităţi minime pe amplasament. Zonele de depozitare şi de manevrare respecta normativele şi standardele în vigoare pentru a preveni şi reduce la minimum riscurile şi ţinând cont de incompatibilităţi. 3. Depozitarea şi manevrarea lesiei de soda 50 % Se realizează în 4 cisterne de 20 mc confecţionate din oţel inoxidabil,amplasate în spatii special destinate langa statia Demi 2 ,într-o cuvă de retenţie impermeabilizata. Circuitul lesiei de soda Leşia de sodă este folosită pentru regenerarea maselor schimbătoare de ioni din filtrele anionice (OH1,OH2,OH3).Este preluată din cisternele CF de două pompe aflate lângă instalaţia de pretratare şi transportată pe estacadă de 500 m, până la depozitul de cisterne stoc 4x20 mc.Din cisternele stoc este pompată în vasele de consum amplasate lângă cele de HCl la cota + 8 m a clădirii Demi 2.În acelaşi mod sunt alimentate cu acid şi cu leşie de sodă şi vasele de consum de la instalaţia de tratare condens, parcurgând o distanţă de cca 200 m prin sala maşini.Încăperea şi postamentele pompelor cât şi platforma de descărcare a cisternelor CF cu HCl şi leşie sunt protejate cu cărămizi şi chituri anticorozive de natură organică. 4. Depozitarea si manevrarea varului Varul praf este adus prin transvazare pneumatică din containere CF si stocat în trei silozuri de 50 t fiecare.In silozuri este trecut prin dozatoare în vasele de consum,unde se dozează cu apa coagulată introdusa concomitent..Suspensia este pompată în decantori cu patru pompe centrifuge sau cu trei ejectoare. 5. Depozitarea si manevrarea sulfat feros Produsul hidratat (FeSO47 H2O),in formă solidă este depozitat întru-un spatiu special amenajat, unde sunt amplasate şi gurile vaselor de dizolvare,unde se dizolvă în apa coagulată prin barbotare cu aer comprimat.Pompele de transvazare recirculă soluţia la vasele de consum pentru amestecare – dizolvare şi o introduc în vasele de consum.Pompele dozatoare transportă soluţia de la vasele de consum la decantoare. 6. Depozitarea si manevrarea solutiei de amoniac 25% Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei demineralizate in scopul evitarii coroziunii elementelor metalice ale cazanelor.Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport auto si se depoziteaza in magazia Sectiei Chimice 7. Depozitarea si manevrarea clorurii de sodiu Sarea ( clorura de sodiu ) sub formă măcinată,este dizolvată în apă şi folosită în instalaţia de dedurizare pentru regenerarea filtrelor Na – cationice care produc apa pentru adaos în circuitul de termoficare. b) Instalatii cu potential de risc 1. Instalaţii de tratare chimică a apei Instalatii pentru pretratarea apei Apa industrială (brută) este supusă unui proces chimic de tratare cu lapte de var si sulfat feros,in 3 etape ; - preîncălzirea apei brute (industriale) ; - decarbonatarea , coagularea şi decantarea ;

6

- stocarea apei coagulate şi pomparea acesteia în instalaţiile de dedurizare şi demineralizare. Utilaje de bază - bazine apă coagulată- 2 buc - rezevor apă coagulată pentru afânare - bazine şlam - 4 bucăţi - instalaţie de şlam de la pretratare - instalaţie de demineralizare 2 Instalatii pentru demineralizare apei Utilaje de baza - rezervoare de apa limpede- 3 buc. - rezervoare de apa Demi-3 buc. - rezervoare de aer comprimat – 2 buc. - rezervoare de ape uzate – 3 buc. - rezervoarele de neutralizare – 2 buc. - vasele de consum acid – 3 buc. 2. Instalaţii pentru evacuarea apelor uzate Canalizarea incintei este realizată în sistem unitar.Apele uzate care provin de la Atelierul chimic sau de la instalaţiile termomecanice,apele menajere si pluviale se evacueaza in canalizarea oraşului din Calea Chişinăului şi B-dul Tudor Vladimirescu,prin 5 guri de vărsare: - GV1 preia apele de la staţia de păcură nr. 1 şi 2, bazinele de neutralizare ( statia demineralizare 2,

inclusiv de la bazinele de slam ), apele pluviale de la pacura 1,2, magazii,gospodarie ulei si apele de la turnul de racire nr. 4 şi le devarsă în canalizarea din b-dul T.Vladimirescu

- GV2 preia apele uzate din preaplinul turnurilor de răcire 1,2,3,apele pluviale aferente zonei turnurilor de racire si CAF-urilor si canalizarea adanca si le varsă în canalizarea din T. Vladimirescu

- GV3 preia apele de la demineralizare 1,dedurizare, după ce în prealabil cele cu caracter acid sau bazic sunt dirijate prin conducte cauciucate în bazinul de neutralizare,unde după efectuarea corecţiei de pH sunt evacuate canalizarea din B–dul T.Vladimirescu

- GV4 preia apele menajere din corpul administrativ,o parte din apele conventional curate de la circuitul de racire al centralei si le varsa in canalizarea din B-dul T.Vladimirescu

- GV5- preia apele spalare filtre de la dedurizare 2 si coloana auto,ape uzate menajere si pluviale si aproximativ 5 % din apele de racire ale centralei si le varsa in canalizarea din Calea Chişinăului

GV 1,2 si 3 sunt prevazute cu vane de inchidere pentru protectia incintei in cazul ploilor abundente,iar colectorul stradal functioneza sub presiune. Apele pluviale (Qzi max = 1872 l/s) sunt colectate de pe platformele din incinta prin guri de scurgere si dirijate prin intermediul conductelor de canalizare in colectorul stradal. 3. Statia de reducere a gazelor naturale Alimentarea cu gaze naturale se face din reţeaua municipală de distribuţie printr-o staţie de reducere şi măsurare a gazului,amplasată pe teritoriul centralei,careasigură un debit de 66000 Nmc/h,presiune la intrare 5,5 ata, iar la ieşire 1,26 ata.Staţia funcţionează în 2 trepte de reglare: - treapta I intre 5.5 -3 ata ( trei regulatori de presiune); - treapta a II-a intre 3 -1.26 ata (4 regulatori de presiune). Din staţia de reducere şi măsurare a gazului metan, porneşte o conductă principala,care se ramifică în două conducte secundare (pentru alimentare cazane etapa I şi cazane etapa a II-a).Pe conductele de intrare a gazului metan la fiecare cazan există supape de siguranţă. 4. Instalaţia de descărcare – depozitare, preparare şi dozare a varului praf hidratat Pentru instalatia de pretratare se foloseste varul praf hidratat .Utilajele de baza ale instalatiei de descărcare – depozitare, preparare şi dozare : - silozurile de var praf: - 3 bucăţi - instalatia de dozare var praf: - 3 bucati - instalaţia de aer comprimat pentru descărcat var praf . 5. Instalaţia de preparare – dizolvare şi dozare a sulfatului feros Sulfatul feros utilizat drept coagulant în instalaţia de pretratare este adus în saci şi depozitat în depozitul de sulfat,cu două guri de descărcare şi o sursă de apă coagulată în care se dizolvă sulfatul şi cade apoi în vasele de preparare – dizolvare.Acestea sunt prevăzute cu posibilitate de barbotare cu aer comprimat a solutiei de sulfat si totodata cu posibilitate de recirculare a acestei solutii cu ajutorul pompelor de transvazare. Utilaje de bază :vasele de dizolvare sulfat feros,vasele de consum 6. Instalaţia de aer comprimat Aerul comprimat este produs de doi compresori tip EC10,la presiunea de 6 Kgf/cm2.pentru: - operaţiile de afânare a filtrelor mecanice din instalaţia de pretratare sau Demi 2; - descărcarea pneumatica a varului praf din vagoanele CF în silozurile ; - sulfatului feros în vasele de dizolvare; - dizolvarea sării (clorura de sodiu) în bazinele de dizolvare – depozitare; - suflarea conductelor de transport leşie de sodă de la rampa de descărcare.

7

Aerul comprimat este stocat în 2 recipienţi din instalaţia de pretratare pentru nevoile acestei instalaţii şi alţi doi recipienţi de aer comprimat din instalaţia Demi 2 care deservesc această instalaţie. Utilaje de bază: - compresor de aer comprimat - recipienţii de aer comprimat - 2 bucăţi – la pretratare - recipient de aer comprimat pentru var praf - 1 bucata 7. Instalaţia de depozitare – dizolvare şi transvazare sare Sarea solidă măcinată din vagonul CF este depozitată în 2 bazine subterane din instalaţia de pretratare. Pentru dizolvare se introduce apa coagulată pe la partea superioară a bazinelor sau prin conductele de alimentare cu soluţie de sare a pompelor de transvazare. Utilajele de bază: 2 bazine de depozitare ;2 pompe de transvazare soluţie sare 8. Gospodăria reactivi de regenerare Gospodăria de reactivi a staţiei de dedurizare care deserveşte şi instalaţia de demineralizare este amplasată lângă instalaţia de pretratare şi este formată din 3 cisterne de 50 mc fiecare şi trei pompe PCN Sn 40-160. Acidul necesar regenerărilor filtrelor H-cationice este transportat pe estacadă cca 500 m până la vasul de consum din instalaţia de demineralizare .Leşia de sodă este preluată din cisternele CF de câte două pompe aflate lângă instalaţia de pretratare şi transportată pe estacadă ce are o lungime de 500 m, până la depozitul de cisterne stoc 4x20 mc . Din cisterne este pompată prin două pompe tip PCH 50 în vasele de consum amplasate lângă cele de HCl la cota + 8 m a clădirii demineralizării.În acelaşi mod sunt alimentate cu acid,leşie de sodă şi vasele de consum de la instalaţia de tratare condens, parcurgând o distanţă de cca 200 m prin sala maşini. 9. Depozitul de combustibil lichid Pacura - se aprovizioneaza pe CF în cisterne. Rampe de descărcare : - o rampă prevăzută cu 24 guri de descărcare pentru etapa I ,90 m, poate prelua 16 vagoane - o rampă prevăzută cu 56 guri de descărcare pentru etapa a II-a,100 m,poate prelua 32 de vagoane. Ajunsă la temperatura de fluidizare – 60 grd.C ,pacura se descarcă prin cădere liberă în: - etapa I : oricare din cele trei rezervoare, după ce mai întâi a fost filtrată. - etapa a II-a: un rezervor intermediar de 600 mc îngropat Rezervoare de păcură: - pentru etapa I- un rezervor de 4000 mc îngropat şi două a câte 5600 mc semi – îngropate. - pentru etapa a II-a : 5 rezervoare de 4500 tone fiecare supraterane Din rezervoare prevăzute cu serpentine de abur pentru menţinerea în stare fluidă, păcura este preluată de pompele principale şi refulată în circuitul de alimentare al cazanelor. CET II 1. Manevre cu potential de risc a) Depozitarea şi manevrarea acidului clorhidric industrial (32%) Se realizează în cisterne stoc (recipiente din oţel cu diametrul 3400 mm,volumul 40 mc, H= 6650 mm ,protejate interior cu cauciuc vulcanizat la cald) ,amplasate în spatii special destinate , prevazute cu cuve de retenţie . b) Depozitarea şi manevrarea reactivilor chimici-Procesele tehnologice necesita şi alte substanţe chimice şi

reactivi. Toţi aceşti compuşi chimici şi reactivi sunt depozitaţi în cantităţi minime pe amplasament. Zonele de depozitare şi de manevrare respecta normativele şi standardele în vigoare pentru a preveni şi reduce la minimum riscurile şi ţinând cont de incompatibilităţi.

c) Depozitarea si manevrarea lesiei de soda-Se realizează în cisterne de 20 mc confecţionate din oţel inoxidabil,amplasate în spatii special destinate ,într-o cuvă de retenţie impermeabilizata.

d) Depozitarea si manevrarea varului-Varul praf este adus prin transvazare pneumatică din containere CF si stocat în silozuri fiecare.In silozuri este trecut prin dozatoare în vasele de consum,unde se dozează cu apa coagulată introdusa concomitent.Suspensia este pompată în decantori cu patru pompe centrifuge sau cu trei ejectoare.

e) Depozitarea si si manevrarea sulfatului feros-Produsul hidratat (FeSO47 H2O),in formă solidă este depozitat întru-un spatiu special amenajat, unde sunt amplasate şi gurile vaselor de dizolvare,unde se dizolvă în apa coagulată prin barbotare cu aer comprimat.Pompele de transvazare recirculă soluţia la vasele de consum pentru amestecare-dizolvare şi o introduc în vasele de consum.Pompele dozatoare transportă soluţia de la vasele de consum la decantoare.

f) Depozitare si manevrarea solutiei de amoniac 25%-Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei demineralizate in scopul evitarii coroziunii elementelor metalice ale cazanelor.Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport auto si se depoziteaza in magazia Sectiei Chimice

g) Depozitare si manevrarea clorurii de sodiu-sarea sub formă măcinată,este dizolvată în apă şi folosită în instalaţia de dedurizare pentru regenerarea filtrelor Na – cationice care produc apa pentru adaos în circuitul de termoficare.

2) Instalatii cu potential de risc a) Instalaţii de tratare chimică a apei

8

- instalatia de preparare a apei - apa bruta din riul Prut este pretratata cu var si sulfat feros, in trei decantoare suspensionale de cite 1000 t/h, apoi este limpezita prin filtre mecanice echipate cu cuart; - instalatia de dedurizare a apei - in care se realizeaza dedurizarea prin filtre Na - cationice, care functioneaza in doua trepte a cite doua filtre, capacitatea instalatiei fiind de 550 mc/h; - instalatia de demineralizare a apei - in care se realizeaza demineralizarea prin 5 linii de demineralizare cu 4 filtre pe linie (2 filtre H - cationice si 2 filtre OH - anionice) si doua degazoare de CO2; treapta de finisare este formata din filtre cu pat mixt si finisari de tipul H - OH. b) Instalaţii pentru evacuarea apelor uzate In incinta CET Iasi II colectarea si transportul apelor pluviale, industriale, drenaje si menajere este realizat in sistem separativ. Evacuarea in emisar, la riul Bahlui, se face fie prin intermediul bazinului de retentie ape pluviale, cu ajutorul transportoarelor hidraulice, fie gravitational. Sistemul de evacuare a apelor pluviale si drenaje : - canalizare ape pluviale din cadrul gospodariei de carbune, care sunt colectate si descarcate in bazinul de

retentie - canalizare ape pluviale din incinta CET Iasi II care se descarca in emisar, impreuna cu apele uzate

menajere, descarcarea facindu-se gravitational sau prin pompare, functie de nivelul riului Bahlui - canalizare ape pluviale colectate la baza perimetrului exterior digului de contur de la depozitul de zgura si

cenusa, descarcate prin pompare in bazinul de aspiratie al statie de recirculare Sistemul de evacuare ape uzate menajere, provenite de la grupuri sanitare,colectate printr-o retea de tuburi de beton, cu o lungime totala de 5,1 km, sunt trecute printr-un decantor etajat pentru 2x500 locuitori, executie cu cheson deschis, dupa care sunt evacuate, impreuna cu apele pluviale, in emisar Sistemul de evacuare ape uzate tehnologic: - subsistem de canalizare a apelor uzate tehnologic provenite din zona gospodariei de pacura, care sunt

trecute printr-un sistem de separatoare de produse petroliere, apele conventional curate fiind descarcate in canalizarea pluviala

- subsistem de canalizare ape uzate tehnologic care provin de la statia de tratare chimica a apei brute; aceste categorii de ape pot fi conduse, conform proiectului, fie la statia de pompe Bagger, ca fluid de transport pentru zgura si cenusa trimisa in depozit, fie la canalizare, dupa o prealabila neutralizare; in ultimii ani s-a renuntat la a doua varianta de exploatare, apele fiind trimise doar la statia de pompe Bagger.

Sistemul de evacuare a apelor de drenaj, care cuprinde doua subsisteme: - apele colectate prin drenurile din jurul cladirii principale sunt introduse, prin pompare, in canalizarea

meteorica - apele colectate prin drenul realizat la depozitul de zgura si cenusa, precum si apele recuperate din

depozit prin sistemul de puturi si conducte colectoare, ajung gravitational in statia de pompare (recirculare).

c) Instalatii pentru descarcare,depozitare si concasare combustibil solid : Statie dezghetare vagoane cu 2 tunele dezghet vagoane carbune,echipate cu 2 platforme de producere a aerului cald si un racord de abur si statie electrica Statie descarcare supraterana cu 2 estacade descarcare,4 masini preluare carbune neconcasat cu roti cu cupe,care deservesc 4 benzi transportoare la sol (neprotejate prin inchideri) si 4 estacade de benzi (protejate prin inchideri cu placi azbociment ) Statie de sortare – concasare cu 3 gratare cu bare rotative transversale(pentru eliminarea din fluxul de carbune a granulatiei 0-30 mm si degrevarea concasorului),concasoare cu ciocane articulare,care reduc granulatia de la 0-300 mm la 0-30mm; Depozitul de carbune concasat : - 3 masini combinate de depunere si preluare a carbunelui; - 1 turn de distributie a carbunelui; - estacade inchise cu placi de azbociment; - turn intermediar; - statii electrice aferente concasarii; - 4 mori de strivire cu bile PETERES tip EM 59 (pentru fiecare cazan); ventilator pentru prepararea prafului de carbune. Transportoare cu banda de cauciuc,pentru transportul carbunelui cu trei fluxuri operative (in functiune, in rezerva, in revizie) d) Instalatii pentru descarcarea combustibilului lichid (pacura) : Rampa de descarcare,debit maxim de descarcare de 100 t/h,cu 2 fronturi de descarcare de 250 m ; Statie tranzvazare dotata cu pompe centrifuge si filtre mecanice brute; Depozit combustibil lichid cu doua unitati de depozitare, unitatea nr. 1 -2 rezervoare metalice de 5000 t fiecare,unitatea nr 2 - 2 rezervoare (5000 t si 10 000 tone); Statie pompe treapta I cu 16 pompe volumetrice cu rolul de a prelua pacura din rezervoarele de depozitare si de a o trimite spre treapta a doua ; Platforma preincalzitori -cu filtre mecanice fine cu rol de ridicare a temperaturii pacurii de la 70-80ºC la 100-110 ºC

9

Statie pompe treapta a II-a-asigura presiunea necesara la intrarea pacurii in injectoarele cazanelor; Preincalzitori pacura treapta a II-a- ridica temperatura pacurii de la 100-110 ºC la 130 ºC -140 ºC; Intreg circuitul este prevazut cu conducte insotitoare de abur pentru prevenirea congelarii pacurii. e) Gospodaria de uleiuri si lubrefianti : - Depozit de uleiuri in rezervoare; - Depozit de uleiuri si lubrefianti in butoaie. f) Instalatii pentru producerea si depozitarea hidrogenului : - Instalatia de electroliza; - Instalatia de producere electrolit; - Instalatia de recuperare condens; - Instalatia de uscare hidrogen; - Platforme de depozitare butelii de hidrogen si oxigen; - Platforma rezervoare stocare; - Instalatie de automatizare g) Instalatii pentru tratarea chimica a apei : - Instalatia de pretratare a apei; - Instalatia de demineralizare a apei limpezite prin filtrare ionica; - Instalatia de dedurizare a apei limpezite prin filtrare Na-cationica; h) Gospodarii anexe pretratarii - Gospodarii anexe demineralizarii si dedurizarii - Instalatia de neutralizare a apelor - Corpul anexa al statiei de demineralizare i) Gospodaria de zgura si cenusa-la cca 1,6 km aval de centrala,la confluenta r.Jijia si Bahlui. j) Instalatii de producere, stocare si manipulare solutie de amoniac k) Instalatii de producere,stocare si manipulare hidrogen gazos

CAPITOLUL V

Identificarea pericolelor 1. Distrugerea totală a instalaţiilor prin atac terorist,atac cu arme clasice sau nucleare soldat cu avarierea cisternelor de HCL (inclusiv a cuvelor de retenţie) simultan cu a distrugerea unuia sau mai multor rezervoare de leşie si deversarea întregului conţinut al acestora. Atacul armat-probabilitate de producere extrem de redusă.Obiectivul nu prezintă importanţă strategică,iar declanşarea unui asemenea atac presupune de obicei existenţa conflictului anterior şi deci anticiparea evenimentului,ceea ce asigură timpul necesar pentru oprirea instalaţiilor si eliminarea (protejarea) surselor de periculol. Atacul terorist -eveniment cu probabilitate foarte redusă (chiar dacă mai mare ca a atacului armat) dar neputând fi anticipat ,poate produce efecte majore.Chiar dacă evenimentul constă în distrugerea/ avarierea simultană a rezervoarelor de HCl sau a cisternelor cu leşie de soda,probabilitatea ca soluţiile de acid clorhidric şi NaOH să intre în combinatie este foarte mică datorită amplasarii acestora în zone diferite cu păstrarea unor distanţe de siguranţă suficiente .Suprafeţele de teren adiacente zonei de depozitare a HCl, respectiv a soluţiilor NaOH au pante cu scurgere spre zone de colectare diferite,ceea ce face practic imposibil amestecul soluţiilor . 2. Fisurarea unei cisterne de stocare a HCl soldată cu scurgerea întregului conţinut In conditiile unui atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice mari (provocate de un seism, lovire accidentală, ruperea accidentală a stuţurilor ,a traseului de golire,defecte de material) se poate produce fisurarea peretelui rezervorului. Deşi probabilitatea de producere este redusa,cuva de retenţie asigură preluarea integrală a volumului maxim existent în vas,iar posibilitatea ca şi cuva să cedeze simultan este extrem de redusa. Este totuşi posibil ca o mică parte din acid să ajungă în afara cuvei dacă fisura se află la un nivel destul de ridicat astfel încât jetul de lichid să depăşească bordura acesteia. Scurgerea HCl din rezervorul de stocare în cuva de retenţie duce la degajare de vapori corozivi în zona avariei, producând eventual intoxicarea persoanelor aflate în imediata apropiere,de obicei puţin grava, aspectul de ceaţă şi mirosul pătrunzător avertizând asupra pericolului. Destul de gravă poate fi eventuala stropire în ochi a persoanlor aflate chiar în zona avariei. 3. Spargerea unei cisterne cu soluţie de HCl,soldată cu scurgerea conţinutului (20 mc). Se poate produce in conditiile unui atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice mari (provocate de un seism, lovire accidentală, ruperea accidentală a stuţurilor ,a traseului de golire,defecte de material) ori în timpul manipularii.Are o probabilitate redusa deoarece cisterna este confecţionata din oţel si protejata la interior cu cauciuc vulcanizat la cald. Scurgerea acidului clorhidric duce la degajare de vapori corozivi în zonă,provocând eventual intoxicarea persoanelor aflate în imediata apropiere,dar aceste intoxicaţii sunt de obicei puţin grave, aspectul de ceaţă şi mirosul pătrunzător avertizând asupra pericolului.

10

Mai grav poate fi eventualul contact al acidului cu solutiile NaOH existente pe suprafaţa afectată de scurgere, când se poate produce degajare de HCl, cu afectarea persoanelor aflate în imediata apropiere. Funcţie de condiţiile atmosferice, zona afectată cu concentraţii toxice de se poate extinde chiar şi în afara obiectivului, afectând persoanele surprinse de norul toxic fără mască de gaze. 4. Fisurarea unei cisterne cu leşie de soda soldată cu scurgerea întregului conţinut In caz de atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice foarte mari (provocate de un seism, contracţii /dilatări importante ale materialului de construcţie la temperaturi anormal de scăzute/ ridicate,ruperea şuruburilor care fixează manlocul gurii de vizitare, etc),se poate fisura peretele cisternei. Probabilitatea de producere este destul de mică, având în vedere că cisternele sunt amplasate într-o cuvă de retenţie din beton, relativ departe de aleile uzinale circulate şi sunt proiectate/executate în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice şi seismice. Scurgerea întregi cantităţi de lesie conţinută,dacă se produce foarte repede, poate duce la deversarea acesteia chiar peste bordura cuvei de retenţie şi trecerea spre bazinul de colectare de unde poate fi preluata, tratata şi eventual pompata spre alt rezervor. O astfel de scurgere poate genera (mai ales în condiţii de temperatură ridicată) unele degajări de concentraţii toxice în aerul din imediata apropiere a zonei afectate de scurgere. De asemenea pot fi stropite persoanele prezente în zona avariei. 5.Deteriorarea balustradelor unei cisterne cu leşie,soldată cu căderea accidentală a unei persoane. Este puţin probabilă datorită sistemului constructiv şi faptului că orice deteriorare importantă poate fi foarte uşor depistată prin control vizual.Gravitatea unui asemenea eveniment este mare, persoana căzută suferind arsurii chimice pe toată suprafaţa corpului, sau chiar moarte prin înec sau ingerarea de soluţie. 6. Avarierea instalatiilor de tratare si inmagazinare a apei industriale,soldată cu scurgerea întregului conţinut In caz de atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice foarte mari (contracţii/dilatări importante ale materialului de construcţie la temperaturi anormal de scăzute/ridicate, ruperea şuruburilor care fixează manlocul gurii de vizitare sau ruperea ştuţurilor de golire),se pot fisura peretii rezervoarelor de la statiile pretratare,dedurizare,demineralizare. Probabilitatea de producere este mică,având în vedere că utilajele sunt proiectate şi construite în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice şi seismice. Scurgerea întregii cantităţi de apă conţinută în instalaţii duce la deversarea acesteia în cuvele de retenţie, capacitatea acestora asigurand capatarea integrală a volumului maxim ce se poate scurge. De asemenea cuvele de retenţie sunt prevăzute cu pompe care asigura repomparea scurgerilor în circuitul tehnologic. O astfel de scurgere poate genera (mai ales în condiţii de temperatură ridicată) degajări de HCl în aerul din imediata apropiere a lichidului scurs, dar concentraţia acestuia nu va avea concentraţii toxice (datorită alcalinităţii ridicate şi a concentraţiei reduse ). Pot fi stropite persoanele prezente în zona avariei. 7. Erori de operare şi/sau defecţiuni la instalatiile de tratare si inmagazinare a apei industriale Au o probabilitate medie datorită controlului continuu şi periodic (prin prin analize de laborator) al parametrilor fizico-chimici ai apei înainte de evacuare. Tratarea necorespunzătoare a apelor uzate nu poate genera efecte grave datorită diluţiei unei cantităţi relativ reduse de lichid (şi de scurtă durată). 8. Avarii la un rezervor de soluţie 15% FeSO4 soldată cu scurgerea întregului conţinut In caz de atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice foarte mari (provocate de un seism, contracţii importante ale materialului de construcţie al rezervorului la temperaturi anormal de scăzute),se poate fisura peretele rezervorului. Probabilitatea de producere este destul de mică, având în vedere că rezervorul este proiectat în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice şi seismice. Consecinţele unui asemenea incident sunt minore deoarece rezervorul este amplasat în interiorul unei cuve de retenţie impermeabilă care este prevăzută cu pompe care asigura repomparea scurgerilor în circuitul tehnologic. Datorită acidităţii soluţiei de sulfat feros, o astfel de scurgere poate genera stropirea persoanelor prezente în zona avariei. 9. Accidente în zonele de depozitare a reactivilor Depozitarea reactivilor se realizează în magazii special destinate dotate cu sisteme de prevenire şi interventie,în ambalajele originale cu respectarea regulilor privind incompatibilităţile, ca atare accidentele de acest gen au o probabilitate mică de producere, iar eventualele consecinţe sunt minore. 10.Avarierea unui siloz de stocare a varului,soldată cu imprastierea întregului conţinut In caz de atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice foarte mari (provocate de un seism, contracţii/dilatări importante ale materialului de construcţie la temperaturi anormal de scăzute/ ridicate),se poate produce fisurarea peretelui. Probabilitatea de producere este redusa, având în vedere că instalaţia este proiectată şi construită în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice şi seismice. Scurgerea laptelui de var conţinut în rezervor duce la deversarea acesteia pe platforma betonată pe care este amplasată instalaţia şi apoi prin sistemul de drenaj poate ajunge în sistemul apelor pluviale. Pot fi stropite persoanele prezente în zona avariei.

11

11. Avarii la instalaţia de comprimare a aerului, constând în explozii ale vaselor tampon şi/sau a traseelor de vehiculare aflate sub presiune, se pot produce doar în condiţiile blocării sau defectării supapelor de siguranţă şi sunt evenimente cu probabilitate redusă datorită echipamentelor speciale care o compun, a proiectării, execuţiei şi controlului specific în conformitate cu prescripţiile ISCIR. Acest gen de avarii pot produce răni grave dar numai persoanelor aflate în zona apropiata. 12. Avarii ale sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric,constând în scurtcircuite şi/sau supraîncălziri urmate de aprinderea izolaţiei conductorilor sau chiar a transformatoarelor de putere. Sunt evenimente cu probabilitate medie,proiectarea şi realizarea sistemului fiind realizate în baza standardelor de siguranţă impuse de reglementările în domeniu, materialele utilizate sunt de calitate, există sisteme automate de siguranţă şi control care asigură scoaterea de sub tensiune (parţiala sau totala) imediat ce se produce o dereglare a parametrilor normali de funcţionare a sistemului. Singurul eveniment de acest gen care poate avea consecinţe grave constând în pagube materiale importante este incendierea staţiilor de transformare de 110 KV cand poate avea loc şi rănirea personalului de intervenţie. Un efect indirect dar cu consecinţe destul de grave este întreruperea alimentării cu energie electrică a întregul amplasament. 13. Întreruperea furnizării de energie electrică din motive exterioare este un eveniment cu probabilitate mică, având loc doar în situaţii deosebite apărute în sistemul energetic naţional. Sunt prevăzute sisteme de rezervă.Întreruperea neplanificată a furnizării de energie electrică poate avea consecinţe destul de grave,dar de obicei de scurtă durată constând în deversări de soluţii (prin oprirea pompelor ) iar în cazul unei întreruperi de mai lungă durată în perioade cu temperaturi foarte scăzute se poate produce modificarea parametrilor unor soluţii pe traseele de vehiculare ceea ce creşte probabilitatea producerii unor avarii la repornirea instalaţiilor. 14. Avarierea şi/sau incendierea unui rezervor suprateran de combustibil lichid În depozit se găsesesc două tipuri de rezervoare,supraterane si subterane.Depozitarea pacurii în rezervoare îngropate nu prezintă risc. Evenimentele se pot produce la rezervoarele supraterane din cauza unui atac terorist sau a nerespectării regulilor de operare şi au probabilitate minima. Aceste accidente pot provoca rănirea mai mult sau mai puţin gravă a unuia sau mai multor muncitori şi pagube materiale minore. Posibilitatea aprinderii şi arderii intregii cantităţi de pacura este f. redusa 15. Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de acid clorhidric (conducte, armături,pompe) soldate cu scurgeri au o probabilitate medie (ceva mai mare la pornirea pompelor şi în zonele prevăzute cu sisteme de etanşare-presetupe, flanşe). Scurgerea acidului clorhidric duce la degajare de vapori corozivi în zonă, dar în acest tip de avarii cantităţile scurse sunt foarte mici,eventuala intoxicare a persoanelor aflate în apropiere este foarte puţin probabilă,intoxicaţiile sunt de obicei puţin grave,aspectul de ceaţă şi mirosul pătrunzător avertizând asupra pericolului. 16. Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de hidroxid de sodiu (conducte,armături, pompe ) soldate cu scurgeri au o probabilitate medie (ceva mai mare la pornirea pompelor şi în zonele prevăzute cu sisteme de etanşare-presetupe, flanşe). Scurgerea de soluţie de NaOH pe pardoseli nu prezintă decât riscul stropirii operatorilor aflaţi eventul în zonă,eventuala rănire a acestora poate fi destul de gravă dacă stropii corozivi ajung în ochi şi nu se iau imediat măsuri de spălare şi prim ajutor. 17. Tentativă de suicid prin ingerarea de soluţie de HCl-este foarte puţin probabilă datorită accesului limitat al persoanelor străine în incintă şi mai ales în zonele de operare, tot circuitul de vehiculare este închis,personalul societăţii este supus controlului psihiatric atât la angajare cât şi periodic. Un astfel de eveniment are consecinţe foarte grave,producând aproape sigur decesul persoanei respective. 18. Accidente de muncă diverse produse în cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau de intervenţie au o probabilitate medie, datorită organizării riguroase a acestor lucrărilor care se execută sub directa supraveghere a personalului tehnic de specialitate,instruirii permanente a personalului de execuţie şi dotării cu mijloace de protecţie individuală şi unelte/dispozitive de lucru adecvate şi de calitate. Accidentele de muncă produse în cadrul lucrărilor de întreţinere/reparaţii sau de intervenţie specială pot produce rănirea sau intoxicarea mai mult sau mai puţin gravă a mai multor muncitori.

12

CAPITOLUL VI

Substante periculoase prezente pe amplasamente (cantitatile se modifica in functie de consum)

CET I

Nr crt

Denumirea substanţei

Fraz

a de

risc

Cat

egor

ia

subs

tant

ei

Cap

acita

te c

e s

e po

ate

sto

ca (

to)

Can

t ita

te

rele

vant

a (to

) rt

.7,8

Can

t ita

te

rele

vant

a (to

) ar

t..10

Mod de stocare

Nr.

reze

rvoa

re

Loca

tie

Mod

de

stoc

are

Condiţii de stocare

Substante si preparate clasificate drept oxidante,explozive,inflamabile,foarte inflamabile sau extrem de inflamabile 1. Păcură

R2;R7; R8;R10;

R58

neno

min

aliz

a in

flam

abila

ris

c ex

ploz

ie

36180

5000 50000 8 Staţii păcură 1,2

Rezervoare îngropate,

semiîngropate şi supraterane

Rezervoare îngropate placate la interior;la exterior sunt prevăzute cu hidroizolaţie; Rezervoare supraterane metalice au cuve de retenţie

2. Uleiuri diverse

R8;R10

neno

min

ata

infla

mab

ila

190 5000 50000 6

Staţia ulei Magazia

uleiuri lubrifianti

Rezervoare si butoaie din tabla speciale

capacitate 200 litri

Spaţiul ocupat de rezervoare este împrejmuit de un zid de beton de 1400 mm taluzat interior şi exterior cu pământ. Uleiurile ambalate in butoaie sunt depozitate in magazia special amenajata.

3. Uleiuri uzate R8;R10 idem 2

50 5000 50000 2 idem 2 idem 2 idem 2

4. CO2 R2;R34;R59;R65

neno

min

aliz

ta

expl

oziv

a

0,75 50 200 x Magazie rasteluri Tuburi

Tuburile se depozitează conform normelor de protecţia muncii şi PSI şi nu prezintă risc pentru mediu.Sunt manipulate conform PO Transportul, depozitarea şi utilizarea tuburilor (buteliilor) conţinând gaze lichefiate, comprimate sau dizolvate

5. Oxigen tehnic

R2

idem

4

198 200 2000 x URPS

At.reparaţii Rasteluri

Tuburi

idem 4

6. Hidrogen R1;R12

neno

min

aliz

ata

,xpl

oziv

a,

f. in

flam

abila

19,5 5 50 x Rampă şi Magazie

Tuburi

idem 4

7. Acetilenă R5;R6; R12

idem 6 0,1 5 50 x URPS Atelier

reparaţii Rasteluri

Tuburi idem 4

15

Substante si preparate clasificate drept periculoase pentru mediu (R50 -inclusiv R50/R53- sau R51/R53)

N crt


Fraz

a de

risc

Cat

egor

ia

subs

tant

ei

Cap

acita

te c

e

se p

oate

sto

ca

( to)

Can

t ita

te

rele

vant

a (to

) rt

.7,8

Can

t ita

te

rele

vant

a (to

) ar

t..10

Mod de stocare

Nr.

reze

rvoa

re

Loca

tie

Mod

de

stoc

are


8. Apă amoniacală 25%

R34; R50

neno

min

aliz

zta

peric

uloa

sa

ptr m

ediu

1 100 200 x Atelier chimic

Magazie

Butoaie

PVC

Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane,ermetic închise cu transport auto.Transvazarea se realizează cu un ejector.

Substante care nu sunt SEVESSO

Nr crt


Fraz

a de

risc

Cat

egor

ia

subs

tant

ei

Cap

acita

te c

e s

e po

ate

sto

ca (

to)

Can

t ita

te

rele

vant

a (to

) rt

.7,8

Can

t ita

te

rele

vant

a (to

) ar

t..10

Mod de stocare

Nr.

reze

rvoa

re

Loca

tie

Mod

de

stoc

are


9. Acid clorhidric (HCl ) 32%

R34; R37

neno

min

aliz

a pr

ovoa

ca

arsu

ri,iri

tant

a

450 x x 3

Atelier chimic

Cisterne stoc

verticale

Eeste aprovizionat in cisterne CF ( 25 /50 t). Descarcarea se face cu o pompa de transvazare din cisterne CF in cisterne stoc (6 la Statia demi 2 si 3 la Statia pretratare Încăperea,postamentele pompelor,platforma de descărcare cisterne

CF sunt protejate cu cărămizi şi chituri anticorozive de natură organică.

10. Leşie de sodă NaOH

1310-73-2

prov

oaca

ar

suri,

irita

nta

240 x x 4 idem

Este aprovizionata in cisterne CF (25/50 t) ,se descarca cu pompe de transvazare in 4 cisterne stoc la Statia de demi 2 si in 4 cisterne la Statia demin

1,protejate la interior prin cauciucare.Încăperile, postamentele pompelor,platforma descărcare CF sunt protejate cu cărămizi şi chituri

anticorozive de natură organică

16

CET II Nr crt


Fraz

a

de ri

sc

Cat

egor

ia

subs

tant

ei

Cap

ac.

stoc

are

( to

)

Can

ti

rele

vant

(to

) ar

t.7,8

Can

t

rele

vant

a (to

) ar

t..10

Mod de stocare

Nr.

Rez

ervo

are

Loca

tie

Mod

de

st

ocar

e


Substante si preparate clasificate drept oxidante,explozive,inflamabile,foarte inflamabile sau extrem de inflamabile 11.

Păcură

R2;R7; R8;R10; R58 ne

nom

inal

izat

a in

flam

abila

ris

c ex

ploz

ie

25000

5000 50000

3 x

5000

1

x 10

000

Staţie păcură

Rezervoare supraterane

Rezervoare metalice amplasate in 2 unitati de depozit distincte; 3 x 5000; 1 x 10.000;fundate pe straturi anticorozive si impermeabile,fundatii inelare.

12.

Uleiuri diverse R8;R10

neno

min

aliz

ata in

flam

abila

384,38 5000

50000

3 x

40 m

c 3

x 30

mc

2x

10m

c Staţia ulei Magazia

uleiuri lubrifianti

Rezervoare si butoaie din tabla cpc. 200 litri

fiecare

Rezervoare metalice postamente beton, in cuve retentie,scurgere la canalizare,dig din pamant,,volum util egal cu capacitatea celui mai mare

rezervor.3 x 40 m.c. ;3 x 30 m.c. ;2 x 10 m.c. Butoaie depozitate in magazie pardoseala sclivisita, ventilatie naturala,ANTIEX. 13.

Uleiuri uzate R8;R10

idem

2

50

5000 50000

14.

CO2 R2;R34; R59; R65

neno

min

aliz

ata

expl

oziv

a

3 50 200

100

tubu

ri

Magazie rasteluri Tuburi

Depozit compartimentat, conform normelor PSI ptr.recipienti gaze presiune 80 atm

15.

Oxigen tehnic R2

idem

4

390 200 2000 60 tub

Rastel, in depozit comun cu pct.4 ;Depozite de mina, sectia de reparatii, ingradite cpc. max. 3 tuburri.,presiune max. 180 atm.

16. Acetilenă

R5-6 R 12 id

em 4

dupa necesita

ti

200 2000 tuburi idem idem

17.

Hidrogen R1;R12

neno

min

aliz

ata ex

ploz

iva

foar

te

1,7 5 50

6 x

20 n

mc/

h

Statia electroliza Rezervoare

Presiune 10 kgf/cm2, amplasate pe platforma ingradita. 3 rez. sunt functionale, 3 in rezerva.

17

Nr crt


Fraz

a

de ri

sc

Cat

egor

ia

subs

tant

ei

Cap

ac.

stoc

are

( to

)

Can

ti

rele

vant

(to

) ar

t.7,8

Can

t

rele

vant

a (to

) ar

t..10

Mod de stocare

Nr.

Rez

ervo

are

Loca

tie

Mod

de

st

ocar

e


18. Gaz natural R12

idem 42000000 Nmc/an - - Statie reglare

- -

19.

CLU

R2; R7; R8 R10; R58

neno

min

aliz

ata in

flam

abila

ris

c ex

ploz

ie

100 5000 50000

1 x

100

Cazane

Rezervor metalic

Suprateran, fara conditii speciale de depozitare

20. Motorina

R40 idem 2,5 5000 50000 1x100

Utilaje idem idem

Substante si preparate clasificate drept periculoase pentru mediu (R50 -inclusiv R50/R53- sau R51/R53)

21.

Apă amoniacală 25%

R34; R50

neno

min

aliz

ata pe

ricul

oasa

ptr

med

iu

2 100 200 x

Atelier chimic

Magazie

Butoaie PVC

Magazie inchisa, ventilatie de protectie,sistem de iluminat ANTIEX , placata antiacid, canal tehnologic.

22. Hidrazină

R 45-10 24/ 25 34-43

ide m 3,4 100 200 x

idem idem idem

Substante care nu sunt SEVESSO

23.

Acid Clorhidric (HCl ) 32%

R34; R37

neno

min

aliz

a pr

ovoa

ca

arsu

ri,iri

tant

a

365

x x

5 x

63 m

c

Atelier chimic

Cisterne stoc verticale

Eeste aprovizionat in cisterne CF ( 25 /50 t). Descarcarea se face cu o pompa de transvazare din cisterne CF in cisterne stoc (5 x 63 mc )

Încăperea,postamentele pompelor, platforma de descărcare cisterne CF sunt protejate cu cărămizi şi chituri anticorozive de natură organică.

24. Hidroxid de sodium

R35

prov

oaca

ar

suri,

irita

nta

353 x

x

4 x 63 mc Este aprovizionata in cisterne CF (25/50 t) ,se descarca cu pompe de

transvazare in 4 cisterne stoc protejate la interior prin cauciucare Încăperile, postamente pompe, platforma descărcare CF sunt protejate cu cărămizi şi

chituri anticorozive 25. Hidroxid de

potasiu 350

18

Materialele cu continut de azbest sunt stocate in magazie separata.In prezent exista in stoc 1734 kg materiale cu azbest (490 kg fulgi azbest; 1244 kg snur azbest). In cazul in care se scot din instalatii garnituri sau snur, acestea se vor depozita in butoaie inchise in aceiasi magazie pana la eliminarea acestora Modul de gospodărire a substantelor periculoase: - ambalare : substantele toxice si periculoase sunt ambalate in ambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si ale Legii 300/2002 modificata si completata cu Legea 505/2004 ; - transport - pentru substantele toxice si periculoase-se face conform prevederilor Legii nr. 263/2005 care modifica Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase ; - depozitare : se face conform Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimul substantelor periculoase.Se respecta prevederile art. 11 din Legea 300/2002 modificata si completata cu Legea 505/2004 . -folosire/comercializare-substantele toxice si periculoase sunt folosite conform Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase .

CAPITOLUL VII

Scenarii de accidente A. Deversari SCENARIUL 1:Emisii potentiale de vapori HCl cu concentratie redusa în timpul activitatilor de descarcare, depozitare şi utilizare solutiilor de proces (scenariu de fisurare a unui rezervor )

Natura incidentului

Emisii de vapori HCl cu concentratie redusa

Cauze potentiale

Spargerea (fisurarea) unui rezervor în timpul descarcarii si utilizarii solutiilor de proces; Contactul subsecvent dintre HCl si precipitatii sau alte surse de apa datorate erorilor de operare si/sau avarierii echipamentelor.

Masuri de prevenire

Manevrarea in siguranta a mijloacelor de transport; Conformarea cu procedurile/instructiunile aplicabile,inclusiv cu : - ITI -PM -0912 “Intretinerea, exploatarea, verificarea echipamentului” - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “ - PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului” - PO-312–IPSM “Manipularea, transportul si depozitarea materialelor” - PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns” - Planul de evacuare - Planul de interventie PSI - PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase” - PO-118-00”Descarcare si manipulare acid clorhidric “.

Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV în functie de impactul exterior,iar la Nivelul IV, coordonarea cu Planul de Urgenta Externa aplicabil Notificarea,evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vântului, stoparea emisiilor, mentinerea în siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala a personalului expus; Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire conform PO -211-00” Analiza si tratarea incidentelor,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective”,PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

SCENARIUL 2: Emisii potentiale de vapori HCl cu concentratie redusa în timpul transvazarii solutiilor de proces (scenariul de eroare a operatorilor)

Natura incidentului

Emisii de vapori HCl cu concentratie redusa

Cauze potentiale

Erori de operare în timpul transvazarii/utilizarii

Masuri de prevenire

Verificarea zilnica a echipamentului de monitorizare si stabilirea modului de alarmare; Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv cu : - ITI-PM-0912 “Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului” - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “ - PO-136-00„Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului” - PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea materialelor” - PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns” - Planul de evacuare - PO-162”Reglementarea accesului in arii EX” - PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX” - Planul de interventie PSI - PO-166“ Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX”

19

- PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase” - PO-118-00”Descarcare si manipulare acid clorhidric “.

Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivel III sau IV, în functie de impactul potential din afara amplasamentului,iar în cazul Nivelului IV,coordonarea cu Planul de Urgenta Externa aplicabil; Notificarea si evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vântului,stoparea emisiilor, mentinerea în siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala imediata a personalului expus. Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie si prevenire corespunzatoare,onform cu PO-211-00”Analiza si tratarea incidentelor”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

SCENARIUL 3: Deversari potentiale de solutii slabe de HCl ca urmare a avarierii unui rezervor,a conductelor sau / valvelor

Natura incidentului

Deversarea solutiilor slabe din rezervoarele de stocare a reactivilor; Deversari de solutii slabe sau solutii foarte slabe din zonele de procesare.

Cauze potentiale

Avariere sau scurgeri din rezervoare,conducte,mufe,valve sau sisteme de retentie; Intreruperea energiei electrice si avarierea pompelor,simultan cu functionarea defectuoasa a dispozitivelor de blocare.

Masuri de prevenire

Verificarea periodica a sistemelor secundare de retentie pentru rezervoare si a tuturor zonelor de procesare Verificarea alarmelor pentru gaz din zona rezervoarelor HCl si din alte locatii; Verificarea functionarii generatoarelor de rezerva pentru alimentarea pompelor in cazul întreruperii energiei electrice.

Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivel III sau IV în functie de impactul potential in afara amplasamentului,iar în cazul Nivelului IV,coordonarea cu Planul de Urgenta Externa aplicabil ; Notificarea si evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vântului,stoparea emisiilor, mentinerea în siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala a personalului expus; Pomparea solutiilor deversate din retentia secundara înapoi în procesul de operare; Utilizarea echipamentului de îndepartare a pamântului pentru construirea zonelor de retentie in situatii de urgenta si refacerea zonelor cu sol contaminat; Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire conform PO-211-00” Analiza si tratarea incidentelor ”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ”, PO -117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “; Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

B. Incendii / explozii SCENARIUL 1: Incendii sau explozii în aria cladirilor ocupate,în instalatii sau în zonele de procesare

Natura incidentului

In timpul funcţionarii cazanelor , agregatelor , exploatării instalaţiilor electrice

Cauze potentiale

Surse neidentificate de aprindere,trasnete,fulgere; Controlul impropriu al proceselor; Avarierea sistemului electric; Pierderea securitatii perimetrului sau alte actiuni antropice (incendiere intentionata,bombe) destinate sa produca raniri personalului sau daune. Acumulari,scapari de gaze combustibile în cantitati ce pot forma cu aerul amestecuri explozive ( pe timp friguros când ferestrele mobile si luminatoarele sunt închise);fisurarea sau ruperea conductelor de alimentare; Scurtcircuite între spirele bobinajelor generatoarelor electrice ca urmare a strapungerii sau a izolatiilor necorespunzatoare ,însoţite de incendiu; Ruperea/conturnarea unui izolator în timpul manevrelor /verificării instalaţiei; Fisurare conducte/ recipienţi sub presiune; Incendiere echipamente ulei (transformatoare de putere, de masură, întrerupători). Lipsa curateniei (prezenta materiale combustibile ); Nerespectarea regulilor privind utilizarea focului deschis.

20

Masuri de prevenire

Stabilirea zonelor sigure pentru fumat si controlul exigent al personalului fumator; Verificarea periodica a dispozitivelor de iluminare si a sistemelor automate de stingere a incendiilor;Localizarea precisa a stingatoarelor de urgenta. Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv: - ITI-PM-0912 “Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului” - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “ - PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului” - PO-312–IPSM “ Manipularea,transportul si depozitarea materialelor” - PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns” - Planul de evacuare - PO-149”Receptia combustibililor lichizi” - PO-162”Reglementarea accesului in arii EX” - PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX” - Planul de interventie PSI - PO-166“Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX” PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”.

Interventie Evacuarea imediata a zonei/cladirilor si notificarea ISU Iasi (pompieri); Notificarea personalului aflat în apropiere/în bataia vântului; Interventia pompierilor la stingerea incendiilor; Administrarea primului ajutor/asigurarea îngrijirii medicale,în functie de caz, în concordanta cu PO, „Acordarea primului ajutor”; Coordonarea cu reprezentantii autoritatilor juridice/militare de reglementare, în cazul suspectarii unor actiuni de terorism sau incendiere intentionata; Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire în conformitate cu PO -211-00”Analiza si tratarea incidentelor ”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ”,PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “; Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

SCENARIUL 2 : Incendii sau explozii asociate accidentelor de transport/trafic

Natura incidentului

Incendii sau explozii asociate accidentelor de transport/trafic,care implica materiale, echipamente, combustibili sau lubrifianti,materiale si/sau deseuri periculoase ori deseuri municipale.

Cauze potentiale

Accidente de circulatie /transport care genereaza aprinderea materialelor inflamabile sau amestecul unor materiale incompatibile

Masuri de prevenire

Optimizarea transportului în ceea ce priveste planificarea livrarii materialelor, echipamentelor, combustibililor sau lubrifiantilor,materialelor si deseurilor periculoase. Evitarea portiunilor de drum cu grad ridicat de risc pentru diminuarea pericolelor, inclusiv consideratii de logistica si capacitati de interventie în caz de urgenta ale comunitatilor locale. Conformarea cu PO-urile aplicabile,inclusiv: - PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns” - Planul de evacuare; - PO-023-00 “Instruirea personalului in domeniul SSM si SU”; - Testarea alcoolemiei soferilor si a operatorilor echipamentelor” - Planul de interventie PSI; - PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”; - Planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta.

Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, în functie de impactul potential din afara amplasamentului, iar în cazul Nivelului IV, coordonarea echipei de interventie CET cu cea mai apropiata organizatie de interventie în situatii de urgenta; Contactarea si coordonarea echipei medicale si a altor organizatii de interventie (inclusiv a autoritatilor locale mentionate în Planul de Urgenta Externa); Securizarea locurilor de deversare/incendiere sau explozie,initierea actiunilor de stingere, monitorizare a calitatii aerului; Tratarea si evacuarea personalului ranit; Notificarea si evacuarea zonelor locuite situate pe directia vântului; Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO-211-00”Analiza si tratarea incidentelor ”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “; Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,in conformitate cu masurile de prevenire/ corectare. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

SCENARIUL 3 : Incendii sau explozii asociate depozitarii si/sau manipularii combustibililor

Natura incidentului

Incendii si/sau explozii asociate încarcarii/ descărcării de combustibil (pacura, motorina); Incendii si/sau explozii la un rezervor de stocare;

Cauze potentiale

Avariere echipamente; Erori de operare; Surse de aprindere neidentificate. trasnete,fulgere; Cedarea sistemului de alimentare cu energie electrica.

21

Masuri de prevenire

Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv: - ITI -PM -0912 “Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului”; - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “ - PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”; - PO-312–IPSM“Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”; - PMED-005-00”Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”; - Planul de evacuare; - PO-149”Receptia combustibililor lichizi”; - PO-162”Reglementarea accesului in arii EX”; - PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX”; - Planul de interventie PSI; - PO-166“Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX”; PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”

Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, în functie de impactul potential din afara amplasamentului,iar în cazul Nivelului IV, coordonarea imediata a echipei de interventie a CET cu cea mai apropiata organizatie de interventie în situatii de urgenta; Contactarea echipelor medicale proprii si coordonarea cu echipele medicale ale altor organizatii de interventie si ale autoritatilor locale,conform Planului de Urgenta Externa; Securizarea locurilor de deversare/incendiu sau explozie; Initierea actiunilor de stingere; Tratarea si evacuarea personalului ranit; Monitorizarea calitatii aerului; Notificarea si evacuarea zonelor locuite situate pe directia vântului; Investigarea incidentului,a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO-211-00”Analiza si tratarea incidentelor ” ,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “; Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,in conformitate cu masurile de prevenire/ corectare. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

C. Deversari de alte substante chimice sau combustibili In afara HCl si solutiilor de proces descrise mai sus, pe amplasament sunt pastrate si alte substante chimice necesare in procesare,categorii de combustibili si compusi de hidrocarbon (solutie de amoniac ,pacura,motorina,gaz metan, hidrogen ,lubrifianti, lichide hidraulice). SCENARIUL 1:Deversari de alte substante chimice (cu exceptia HCl) sau combustibili în zonele de procesare/ depozitare

Natura incidentului

Deversari de substante alte chimice în zonele de procesare/depozitare (cu exceptia HCl)

Cauze potentiale

Avarierea echipamentului; Erori de operare; Intreruperea energiei electrice ; Cedarea sistemelor de retentie; Corodarea rezervorului

Masuri de prevenire

Aderarea la procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv: - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “; - PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”; - PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”; - PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”; - Planul de evacuare; - PO-162”Reglementarea accesului in arii EX”; - PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX”; - Planul de interventie PSI; - PO-166“Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX”; - PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”; - PO-119-00”Descarcarea si manipularea sodei caustice”; - PO-120 -00”Descarcarea si manipularea uleiurilor “

Interventie Evacuarea zonei; Interventia echipei de raspuns la incendii/incidente cu materiale periculoase; Interventia echipelor medicale pentru a acordarea asistentei medicale/primului ajutor personalului expus; Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

SCENARIUL 2 :Deversari de alte substante chimice (cu exceptia HCL) si/sau combustibili asociate accidentelor de transport/ trafic

Natura incidentului

Deversari de alte substante chimice si combustibili asociate accidentelor de transport / traficului pe amplasament sau afara acestuia

22

Cauze potentiale

Accidente care implica vehicule de transport si genereaza aprinderea materialelor inflamabile sau amestecul materialelor incompatibile

Masuri de prevenire

Optimizarea transportului în ceea ce priveste planificarea livrarii chimicalelor periculoase, combustibililor sau lubrifiantilor; Evitarea portiunilor de drum cu grad ridicat de risc, inclusiv consideratii de logistica si capacitati de interventie în caz de urgenta ale comunitatilor locale; Stabilirea aranjamentelor de cooperare cu organizatiile de interventie la urgente din comunitatile situate de-a lungul principalelor coridoare de transport; Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “,PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”,PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”, Planul de evacuare,“Planul de interventie PSI”,PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”.

Interventie Implementarea imediata a Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, în functie de impactul potential din afara amplasamentului, iar în cazul Nivelului IV, coordonarea echipei de interventie CET cu cea mai apropiata organizatie de interventie în situatii de urgenta; Securizarea locurilor de deversare,mobilizarea echipelor NBC pentru a mentine deversarea în limitele de siguranta; Tratarea si evacuarea personalului ranit; Notificarea si evacuarea zonelor locuite situate pe directia vântului; Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”Analiza si tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ”si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “. Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,conform masurilor de prevenire /corectare; Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

SCENARIUL 3: Deversari de combustibil asociate depozitarii si/sau manipularii

Natura incidentului

Deversari de combustibil asociate zonelor de depozitare si încarcare/ descarcare

Cauze potentiale

Avarierea echipamentului; Erori de operare.

Masuri de prevenire

Conformarea cu Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. Aderarea la procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv: - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase; - PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”; - PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”; - PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns” - Planul de evacuare; - PO-162”Reglementarea accesului in arii EX”; - PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX”; - Planul de interventie PSI; - PO-166“Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX”; - PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”.

Interventie Evacuarea zonei, interventia echipei NBC si initierea interventiei în caz de deversari; Interventia echipelor medicale pentru acordarea primului ajutor personalului expus. Investigarea incidentului,a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”Analiza si tratarea incidentelor ”.PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

D. Accidente de transport/trafic În afara de accidentele de transport descrise anterior, accidentele generate de transport/trafic sunt unele dintre cele mai comune situatii de urgenta . SCENARIUL 1: Accidente de transport/trafic pe amplasament

Natura incidentului

Ranirea unor persoane,avarierea vehiculelor si/sau daunarea proprietatii ca urmare a accidentelor de transport pe amplasament sau de-a lungul traseelor spre amplasament.

Cauze potentiale

Defectiunile mijloacelor de transport; Avarierea echipamentelor; Erori de operare; Coditii meteo nefavorabile; Amenintari antropice

Masuri de prevenire

Intarirea masurilor de paza si aplicarea procedurilor de prevenire a conducatorilor auto care au consumat bauturi alcoolice, în conformitate cu “Planul de paza “si“Teste pentru depistarea alcoolului pentru operatorii de echipamente – soferi; Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv: - PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”; - PMED-005-00”Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”; - PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase” .

Interventie Pentru accidente pe amplasament - protejarea zonei accidentului;

23

- asigurarea raspunsului echipei medicale care va acorda primul ajutor persoanelor ranite. Pentru accidente din afara amplasamentului cu implicarea vehiculelor CET sau ale contractorilor - monitorizarea si coordonarea raspunsului cu fortele de interventie locale; - asigurarea asistentei medicale pentru persoanele ranite; - investigarea incidentului a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”Analiza si tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

E. Urgente medicale Urgentele medicale rezultate din accidente sau îmbolnaviri, altele decât cele de circulatie,cu implicarea angajatilor, vizitatorilor sau contractorilor,se pot manifesta relativ frecvent,iar interventia medicala urgenta si calificata este vitala. SCENARIUL 1: Urgente medicale de pe amplasament rezultate din accidente sau îmbolnaviri, altele decât cele de circulatie

Natura incidentului

Urgenţele medicale pot avea ca subiect o singură persoană (accidentare,boala sau atac de cord ) sau mai mulţi salariaţi ca parte a unei urgenţe mai mari. Persoane care necesita îngrijiri medicale în urma îmbolnavirii sau datorita unor conditii medicale pre-existente (atac de cord, apoplexie,consum de alcool/droguri,boli sau alte conditii medicale) datorita accidentelor sau a altor urgente care includ vatamarea personalului.

Cauze potentiale

Conditii medicale pre-existente; Nerespectarea precautiilor sau procedurilor de siguranta; Cedarea instalatiei; Erori de operare; Dezastre naturale

Masuri de prevenire

Conformarea cu procedurile aplicabile,inclusiv: - Îngrijiri medicale/primul ajutor; - Comunicarea pericolului; - Protectia aparatului respirator; - Planul de evacuare; - Echipamentul de protectie a individuala ; - Protectia împotriva caderilor; - Planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta; - PO -033-00 “Comunicare si masuri de prim ajutor in caz de accidente”

Interventie Ajutor medical imediat/resuscitare cardio-pulmonara de catre persoanele pregatite aflate în apropierea celor afectate; Interventia echipei medicale;Ingrijire medicala aditionala/prim-ajutor si trimiterea urgenta catre unitatile medicale,în functie de caz. Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00” Analiza si tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

F. Întreruperea energiei electrice si/sau a altor utilitati Întreruperile de energie si/sau alte utilitati pot crea situatii de urgenta daca nu exista sisteme si/sau proceduri de rezerva pentru a face fata unor asemenea situatii. SCENARIUL 1 : Întreruperi de energie electrica

Natura incidentului

Pierderi imprevizibile de energie electrica

Cauze potentiale

Avarierea echipamentului datorita coroziunii,întretinerii necorespunzatoare, fulgerelor sau amenintarilor antropice

Masuri de prevenire

Conformarea cu Planul de Urgenta Interna; Instituirea procedurilor stricte de securitate pe amplasament; Conformarea cu PO-urile aplicabile, inclusiv:“Echipamente de interventie în situatii de urgenta –Întretinere, inspectii si testare”;“Generarea energiei de urgenta pentru echipamente”, “Planul de evacuare” ,“Echipament de protectie a personalului”, “Planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta”.

Interventie Aplicarea procedurilor prestabilite pentru întreruperile de energie. Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00” Analiza si tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “. Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.

G. Dezastre naturale

24

Dezastrele naturale pot aparea brusc (cutremure) sau pot fi prevazute cu câteva ore sau zile înainte (furtuni de mare intensitate).Este posibila producerea urmatoarelor tipuri de dezastre naturale: inundatii,cutremure,tornade,vânt puternic,alunecari de teren,conditii meteo/precipitatii extreme, trasnete .Deoarece unele dezastre naturale nu pot fi prevazute sau prevenite,consecintele unor asemenea calamitati reprezinta potentiali factori declansatori pentru unul sau mai multe dintre scenariile de accidente majore identificate în sectiunile anterioare,de la “Deversari potentiale ” pâna la „Întreruperea energiei si/sau altor utilitati”.Este responsabilitatea SPPU în timpul si imediat dupa un dezastru natural,sa evalueze care dintre scenariile de accidente majore (sau alte consecinte daunatoare) au fost declansate si sa aplice masuri corespunzatoare.

H.Amenintari impuse de actiuni antropice Amenintarile antropice la adresa echipamentelor,zonelor de depozitare,instalatiilor pot aparea brusc(amenintari cu bomba,atacuri teroriste) sau pot fi previzibile:revolte civile,greve,demonstratii. Sunt posibile urmatoarele tipuri de amenintari antropice:

- amenintari/atacuri teroriste; - prezenta si/sau uzul armelor neautorizate pe amplasament; - amenintari cu bombe; - sabotaj; - vandalism;tulburari civile (greve sau demonstratii); - furtul de vehicule,echipamente, materiale sau substante periculoase.

Deoarece amenintarile/actiunile antropice nu sunt previzibile (si nu pot fi întotdeauna prevenite ), consecintele acestora reprezinta factorul potential declansator al unuia sau mai multor „scenarii de accidente majore” identificate anterior. Este responsabilitatea SPPU ca înainte, în timpul sau dupa o actiune/ amenintare antropica sau terorista, sa evalueze care dintre scenariile de accidente majore (sau alte consecinte daunatoare) a fost declansat si sa aplice masurile adecvate de interventie (conform cap.14.7 Indicatii pentru violenta/terorism la locul de munca din PUI). Au fost elaborate planuri si proceduri pentru a preveni amenintarile antropice, printre care: PMED-006-00 „ Comunicare in domeniul mediului”,PO-201-00 „Masurarea satisfactiei clientilor”,PO-202-00” Tratarea reclamatiilor”, „ Planul de paza”, ”Consemnul general si consemnele particulare ale posturilor de paza”, ”Controlul si supravegherea”,„Planul de evacuare “,„Reguli de acces în incinte”.

25

CAPITOLUL VIII Sinopticul actiunilor de raspuns

Nr crt

ACTIUNI DE RASPUNS COORDONEAZA

ACTIUNILE

PARTICIPA

Timp reactie

I.CUTREMURE

1 Întreruperea alimentării cu gaze,energie electrică şi termică,apă etc Dispecer sef Dispecer sef

operatori operatori

C+5

2 Declanşarea alarmei,avertizarea salariaţilor prezenti asupra pericolului, control preliminar in vederea depistarii urmarilor C+5 - C+10

3

Înstiintarea autoritatilor : - CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta; - Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc; - Garda de mediu-Comisariatul Iasi - politia municipala ; - statia de salvare (SMURD); - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; - inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva; - ITM Iasi ; - laboratorul de toxicologie; -administratia domeniului public; - informarea subunităţilor subordonate - informarea operatorilor economici vecini

Dispecer de serviciu Şef Celula de Urgenta Centralist C+10 -C+20

Organizarea si executarea cercetarii pentru: �o identificarea victimelor sub daramaturi; �o identificarea si localizarea incendiilor; �o identificarea cailor de acces in cladiri si subsoluri, blocate; �o determinarea posibilitatii de declansare a accidentelor cu pericol de contaminare; �o identificarea avariilor la instalatii ,retele de alimentare (gaze,apa etc); �o identificarea constructiilor afectate.

Seful SPPU Formatia interventie C+10-C+35

8

Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie pentru: �o deblocarea (eliberarea) cailor de acces ; �o amenajarea si consolidarea unor tuneluri de interventie; �o deblocarea persoanelor din subsoluri,partere şi etaje; �o salvarea răniţilor,acordarea primului ajutor,transportarea acestora la spitalul de urgenta din Tatarasi; �o stingerea incendiilor; �o dărâmarea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea; �o consolidarea clădirilor avariate; �o decontaminarea terenurilor şi clădirilor(dacă este cazul); �o scoaterea şi înhumarea morţilor.

Şef Celula de Urgenta Seful SPPU

Sefii de sectii Formatia interventie C+5 -C+120

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted: Bullets and Numbering


26

4 Interzicerea accesului în zona calamitată,aplicarea măsurilor de pază intarita a locatiilor vulnerabile, materiilor prime şi substanţelor periculoase (depozite de oxigen,acetilena, hidrogen,bioxid de carbon, statii reglare gaze,electroliza). Responsabil paza Personalul pazei C+5 -C+8

6 Înlăturarea avariilor la instalaţiile care pun în pericol desfăşurarea fluxului tehnologic,salariaţii şi bunurile materiale. Dispecer sef Operatori serviciu C+10 -C+30

7 Identificarea,izolarea ,protejarea si / sau evacuarea recipientilor cu substante combustibile,explozive,toxice oxice. Eliminarea/reducerea pericolului de contaminare. Şef Celula Urgenta Sef At.Ch C+10 -C+30

12 Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor,integritatea lanturilor de izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte si cazute peste alte elemente sub tensiune Sef sectie electrica

Echipele de interventie

C+240 -C+360

Evaluarea pierderilor şi distrugerilor: �o numărul morţilor şi al răniţilor; �o salariaţi blocaţi în încăperi (subsoluri, parter, etaje); �o avarii la reţelele electrice, gaze, termoficare, apă, telefoane,etc. �o incendii,explozii,contaminări,clădiri afectate.

Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii

Echiapa sanitara Personalul disponibil

C+30 -C+200

13 Identificarea instalatiilor ,agregatelor si utilajelor afectate ca urmare a intreruperilor surselor de alimentare,incarcarea acestora. Remedierea defectiunilor sau avariilor aparute la sistemele de productie concurente, asigurarea combustibulului.Stabilirea conditiilor de repornire a instalatiilor

Sefii de secţii Dispecer sef

Personal disponibil

C+360 -C+600

14 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei. Şef Celula Urgenta Sefii de secţii

C+360 -C+600

II.ACCIDENT NUCLEAR

1 Întreruperea alimentării cu apă,gaze,energie electrică şi termică ,declanşarea alarmei, avertizarea salariaţilor asupra pericolului creat, control preliminar in vederea depistarii urmarilor Dispecer sef operatori

C+1 -C+2

2

Înstiintarea autoritatilor : - CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta; - Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc; - Garda de mediu-Comisariatul Iasi - politia municipala ; - statia de salvare (SMURD); - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; - inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva; - ITM Iasi ; - laboratorul de toxicologie; -administratia domeniului public; - informarea subunităţilor subordonate ;- informarea operatorilor economici vecini

Dispecer de serviciu Şef Celula Urgenta Centralist C+2 -C+8

3 Organizarea si executarea cercetarii in scopul masurarii nivelului de radiatie,delimitarii ,marcarii zonelor contaminate radioactiv si prelevarii de probe. Seful SPPU Formatia interventie

C+8-C+20

4 Aplicarea măsurilor de protecţie colectivă şi individuală prevăzute în plan,salariatilor prezenti, (mijloace de protectie individuala pentru prevenirea contaminarii ,adăpostire in încăperi ermetizate,distribuirea radioprotectorilor)

Şef Celula Urgenta Sefii de sectii

Personalul disponibil

C+5 -C+10

5 Scoaterea salariaţilor din zona contaminată . Dispecer sef operatori C+5 -C+8 6 Evacuarea salariaţilor (la ordin ). Dispecer sef Sefi compartimente C+5 -C+8

7 Asigurarea măsurilor de pază şi securitate a obiectivelor vulnerabile, materiilor prime şi substanţelor periculoase.(depozite oxigen si acetilena ,H si CO2 ,statii reglare gaze ,electroliza) Responsabil paza personalul pazei C+5 -C+30


27

8

Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţii pentru:

• salvarea răniţilor,acordarea primului ajutor sanitar şi transportul acestora la spitale;

• deblocarea persoanelor din subsoluri,partere şi etaje;

• deblocarea căilor de acces;

• dărâmarea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea;

• decontaminarea terenurilor şi clădirilor(dacă este cazul);

• scoaterea şi înhumarea morţilor.

Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii

Formatia de interventie Personalul disponibil

C+5 -C+120

9

Evaluarea pierderilor şi distrugerilor:

• numărul morţilor şi al răniţilor;

• salariaţi blocaţi în încăperi (subsoluri, parter, etaje);

• avarii la reţelele electrice, gaze, termoficare apă,,telefoane,etc.)

• incendii,explozii,contaminări sau alte pericole;

• clădiri care ameninţă cu prăbuşirea.

Şef Celula Urgenta Sefii de sectii

Echiapa sanitara Personalul disponibil

C+30-C+200

10 Eliberarea cailor de acces auto si CF,stabilirea varientarilor. Sefi compartimente Personal disponibil C+10-C+300

11 Stabilirea conditiilor de repornire a instalatiilor. Şef Celula Urgenta Sefii de secţii

Echipe interventii C+200 -240

13 Executarea cercetării de radiaţie,controlul dozimetric si radiobiologic al salariatilor. Sef SPPU Echipa NBC C+30-C+50

15 Aplicarea măsurilor de profilaxie,acordarea primului ajutor şi asistenţă medicală persoanelor contaminate sau iradiate. Şef Celula Urgenta Sefii de sectii

Echiapa sanitara Personal disponibil C+10-C+300

16 Protecţia surselor de apă,alimentelor şi a altor bunuri materiale.Impunerea restricţiilor de consum a apei, alimentelor si a programului de lucru. Verificarea respectarii regulilor de comportament specifice în zonele contaminate Şef Celula Urgenta

Sefii de sectii Şef Celula Urgenta

Echiapa sanitara Echipa NBC

Personal disponibil

C+5-C+n

18 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Sefii de sectii C+360 -600

II.ACCIDENT CHIMIC

1 Declanşarea alarmei chimice,intreruperea alimentării cu apă,gaze,energie electrică şi termică, informarea Conducerii

Dispecer de serviciu


operatori C – C+5

2 Alarmarea Formatiei PSI,Echipei de Salvare si Prim Ajutor,Echipei NBC si Echipei Sanitare. Dispecer sef C +5 – C+10

3

Înstiintarea autoritatilor : - CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta; - Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc; - Garda de mediu-Comisariatul Iasi - politia municipala ; - statia de salvare (SMURD); - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; - inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva; - ITM Iasi ; - laboratorul de toxicologie; -administratia domeniului public; - informarea subunităţilor subordonate;


Şef Celula Urgenta

Centralist C+ 15 -C+20

28

- informarea operatorilor economici vecini

29

4 Aplicarea măsurilor de protecţie colectivă şi individuală salariatilor prezenti prevăzute în plan ( mijloace de prevenire si combatere a

contaminarii etc) Sefii de sectii personalul implicat

C+5 - C+30

5 Alarmarea populatiei din zona de actiune a norului toxic(daca este cazul) Şef Celula Urgenta ISU C+5 - C+30

6 Asigurarea masurilor de paza ,ordine,indrumare si interzicere a circulatiei in zona imediata si a perimetrului exterior Seful obiectivului Personalul de paza C+10 - C+30

7

Organizarea si executarea cercetării pentru evaluarea pericolului. Culegerea datelor si informatii1or despre : - timpul si locul producerii accidentului ; - tipul instalatiei afectate; - situatia accidentului: fisura,rasturnare,împrastiere pe teren,degajare de gaze sau vapori,incendiu , explozie etc; -directia si viteza vântului la sol,detalii despre teren; - persoane si bunuri în pericol. - identificarea naturii si tipului substantei periculoase (interogarea salariatilor-martori si operatori). Executarea cercetării chimice si de radiatie Control preliminar in vederea depistarii urmarilor

Şeful SPPU Sefi echipe interventie C+ 15 - C+25

8

Punerea in aplicare a Planului de Urgenta Interna Delimitarea si marcarea zonei de izolare (raza minima 100 m); evacuarea tuturor persoanelor din aceasta zona Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie : - stabilirea locului de conducere a actiunilor si a legaturilor; - realizarea protectiei prin izolare în incaperi,etansarea usilo,ferestrelor; - instalarea Punctului de prim-ajutor medical, triaj si evacuare; - intervenţia echipelor de salvatori pentru scoaterea vatamatilor din zona accidentului,acordarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta,transportul la spital; - desfasurarea actiunilor de limitare a urmarilor accidentului; - impiedicarea raspandirii STI prin perdele de apa pe directia vantului - depistarea si inlăturarea avariilor la instalaţiile unde se produce dispersarea (deversarea,scurgerea,infiltratia)) substantei periculoase - eliberarea cailor de acces stabilirea varientarilor

Şeful SPPU

Echipaje de interventie Echipe de salvatori

C+25 - C+ 60

9 Solicitarea sprijinului Fortelor de Interventiei Externe(punerea in aplicare a Planului de Urgenta Externa) Şef Celula Urgenta Seful SPPU C+ 30 - C+40 10 Transmiterea informatiilor preliminare fortelor care urmeaza sa puna in aplicare PUE Seful SPPU Insp. Pr.Civila C+40 - C+50

11 Primirea si dirijarea Fortelor de Interventie Externe Inspector Pr.Civila Responsabil PSI

C+50 - C+60

12 Interventia Fortelor Externe

Comandantul actiunii Echipaje de interventie

Echipe salvatori C+60 – C+ 90

13 Decontaminarea pesonalului,cailor de acces,cladirilor,instalatiilor şi terenului, colectarea ,transportul şi depozitarea materialelor contaminate, neutralizarea substantelor periculoase si curatirea zonei Şef Celula Urgenta Seful SPPU C+90 – C+ 200

14 Controlul si supravegherea raionului afectat,informarea salariatilor Seful SPPU 1 gr.cc.obs. C+90 – C+ 200

15 Asigurarea continuitatii alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă , combustibil ,etc Responsabilii domeniilor implicate C+5 -C+200

16 Analiza si identificarea cauzelor ,evaluarea urmarilor; aplicarea masurilor corectiv-preventive; stabilirea masurilor de reglementare a productiei Directorul general Sefii de sectii C+ 200 - C+ n

IV. INUNDAŢII MARI

1 Declanşarea alarmei şi avertizarea salariaţilor asupra pericolului.Raport despre situaţia concreta ,Comitetului local pentru situatii de urgenta , informarea ISU si altor organe cu atributii Şef Celula de Urgenta Dispecer –şef

tură C+5-C+15

Înstiintarea autoritatilor : - CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta; - Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc; - Garda de mediu-Comisariatul Iasi

Dispecer de serviciu Şef Celula de Urgenta Centralist C+5-C+15

30

- politia municipala ; - statia de salvare (SMURD); - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; - inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva; - ITM Iasi ; - laboratorul de toxicologie; -administratia domeniului public; - informarea subunităţilor subordonate - informarea operatorilor economici vecini

2 Organizarea si executarea cercetării pentru identificarea si marcarea zonelor/obiectivelor inundate Dispecer –şef tură Operatori serviciu C+5 –C+50

3 Scoaterea salariaţilor din zona periculoasa si evacuarea in zone sigure. Sefii de sectii personalul implicat C+5-C+20

4 Întreruperea alimentării instalaţiilor in pericol de inundare sau inundate,cu energie electrică,apă , combustibil ,etc. Dispecer –şef tură Operatori serviciu C+5-C+20

5 Punerea in functiune a pompelor de evacuare Sefii de sectii personalul implicat C+5-C+20

6 Informarea subunităţilor şi înştiinţarea vecinilor. Alarmarea ISU, serviciului de ambulanta ,APM si Garzii de mediu. Dispecer de serviciu Operator tf. C+20-C+25

7 Intervenţia echipelor de salvatori pentru evacuarea victimelor din zona inundata Şefii de secţii Dispecer –şef tură

Echipa de salvatori C+5-C+20

8 Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor, integritatea lanturilor de izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte si cazute peste alte elemente sub tensiune.

Seful sectiei electrice

Echipa interventie C+25-C+240

9 Interventia echipelor pentru remedierea avariilor. Seful sectiei electrice personalul implicat idem

10 Asigurarea alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă,combustibil Serviciile interne personalul implicat idem

11 Amplificarea acţiunilor de intervenţie privind salvarea persoanelor care nu au reuşit să se evacueze,aplicarea măsurilor de limitare a inundaţiilor, înlăturarea urmărilor inundaţiilor pentru reluarea activităţilor productive.

Responsabilii domeniilor implicate

Formaţia PSI C+120-C+600

12 Efectuarea manevrelor pentru limitarea instalatiilor afectate Şef Celula de Urgenta Şef Celula de Urgenta Şef Celula de Urgenta

personalul de serviciu idem

13 Analiza si identificarea cauzelor, aplicarea masurilor corectiv-preventive. Sefii de sectii idem 14 Evaluarea efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei. Sefii de sectii C+600

V. CADERI MASIVE DE ZAPADA , GERURI MARI CONSECUTIVE ,VINT SI CHICIURA PESTE LIMITELE ADMISE 1 Declanşarea alarmei şi avertizarea salariaţilor asupra pericolului creat, control in vederea depistarii urmarilor. Dispecer –şef tură Operatori C+5-C+10



31

2 Reducerea circulatiei, evacuarea personalului din in zonele expuse. Sefi sectii personalul implicat

personalul implicat

personalul implicat

C+10-C+20 3 Asigurarea acesului pe caile de comunicatii ,drumurile uzinale ,CF. Sefi formatii lucru C+20-C+90

4 Asigurarea alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă ,combustibil

Serviciile interne C+20-C+90

5

Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie privind: - salvarea persoanelor care nu au reuşit să se evacueze; - aplicarea măsurilor de limitare a efectelor in unitati; - eliminarea zapezii si chiciurei de pe acoperisuri, evacuarea ghetii,sloiurilor; - prevenirea patrunderii apei in subsolurile tehnice la o dezghetare brusca; - evacuarea zgurii si cenuse,adaptarea uleiurilor; - înlăturarea urmărilor pentru reluarea activităţilor productive.

Sef SPPU Responsabilii

domeniilor implicate

Echipa salvatori

C+20-C+600

6 Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor, integritatea lanturilor de izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte si cazute peste alte elemente sub tensiune. Seful sectiei electrice 1 Ech.

energetica C+30-C+200

7 Interventia echipelor pentru remedierea avariilor, manevre pentru limitarea nr. instalatiilor afectate Idem Personalul implicat C+30-C+240

8 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600-C+720

VI .ALUNECARI,PRABUSIRI DE TEREN 1 Declanşarea alarmei şi avertizarea salariaţilor asupra pericolului creat. Dispecer –şef tură 1 Ech.alarmare C+5-C+ 10

2



3 Verificarea dinamicii alunecarilor, control in vederea depistarii urmarilor. Sef SPPU 1 echipa cc. C+5-C+300 4 Reducerea circulatiei in zonele exterioare expuse, evacuarea in zone sigure a personalului din punctele critice.

Sefi sectii Sefi sectii

Sefii de sectii

Personal disponibil Personal disponibil

C+5-C+20

5 Asigurarea acesului pe caile de comunicatii ,drumurile uzinale ,CF.

C+20-C+240

6 Asigurarea alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă , combustibil ,etc personalul implicat C+5-C+600

7

Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie privind: - salvarea persoanelor care nu au reuşit să se evacueze; - aplicarea măsurilor de limitare a efectelor ; - eliminarea acumularilor,evacuarea pamintului; - evacuarea zgurii si cenusei,înlăturarea urmărilor.

Sef SPPU Sefii de sectii Responsabilii


Formaţia PSI

C+5-C+600

8 Efectuarea manevrelor pentru limitarea nr. Instalatiilor afectate Sefii de sectii personalul implicat C+25-C+240

9 Analiza si identificarea cauzelor, aplicarea masurilor corectiv-preventive. Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600-C+720

10 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600-C+720

32

VII. EXPLOZII ,AVARII ,INCENDII

1 Declanşarea alarmei, intreruperea alimentării cu apă,gaze,energie electrică şi termică.Control preliminar in vederea precizarii situatiei si depistarii urmarilor. Dispecer sef operatori C+5- C+10

2

Înstiintarea autoritatilor : - CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta; - Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc; - Garda de mediu-Comisariatul Iasi - politia municipala ; - statia de salvare (SMURD); - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; - inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva; - ITM Iasi ; - laboratorul de toxicologie; -administratia domeniului public; - informarea subunităţilor subordonate; - informarea operatorilor economici vecini


3 Informarea subunităţilor, înştiinţarea vecinilor. Dispecer serviciu Operator tf. C+8 -C+10 4 Organizarea si executarea cercetării pentru identificarea obiectivelor afectate;marcarea zonelor cu potential de pericol. Sef SPPU 1 Ech.cc C+5 -C+8 5 Aplicarea măsurilor de protecţie colectivă şi individuală prevăzute în plan.Interventia Formatiei de pompieri civili. Seful SPPU FISPA C+5 -C+8

6 Scoaterea salariaţilor din zona periculoasa, restrictionarea accesului.. Interzicerea accesului oricarei persoane sau autovehicul, cu exceptia celor destinate interventiei, eliberarea cailor de acces, securizarea si izolarea zonei afectate.

Sefii de sectii Personalul pazei C+5 -C+8

7 Înlăturarea avariilor la instalaţii de către echipele specializate. Şefii de secţii

Ech.ipe interventie C+10 -C+300

8 Intervenţia echipelor de salvatori pentru scoaterea victimelor din zona accidentului. Şefii de secţii Ech.salvatori Ech. sanitara

C+5 -C+120

9 Introducerea măsurilor de pază întărită şi de menţinere a ordinii, interzicerea accesului si a circulaţiei în zonele afectate. Şef Celula Urgenta Personal paza C+30 -C+200 10 Executarea cercetării posibilelor efecte colaterale asupra recipientilor cu substante inflamabile ,chimice etc. Sef SPPU Sef At.Ch. C+20 -C+240

11

Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie pentru : - acordarea primului ajutor,transportul şi spitalizarea victimelor; - aplicarea procedurilor de limitare a răspândirii efectelor; - curatarea incintelor şi terenului; - colectarea,transportul şi depozitarea materialelor distruse.

Sef SPPU Responsabilii


FISPA Echipa NBC

Echipa sanitara

C+5 -C+240

12 Analiza,identificarea cauzelor,aplicarea masurilor corective.Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+240

CAPITOLUL IX

Structuri de interventie implicate

Nr crt

Unde sunt constituite

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA

Total personal

Con

duce

rea

serv

iciu

lui

Com

part

ime

nt P

rote

ctie

C

ivila

Com

part

ime

nt P

reve

nire

FORMATII DE INTERVENTIE

Grupe PSI

ATI 12215 DFA

Grupe PSI

MP 79

Echipe salvare si

prim ajutor

Echipe de interventie specializate

NBC Sanitare Logistic Voluntari Angajati* Total

1 CET 0 0/ 1 * 0/1 * 0/1 * _

_ _ _

_

_ - 3 * 3

2 - 4 / 0* 5 G _ 5 E 5 E 5 E 1 E 53 17 * 70

33

CET I 15/17 * 10 10 10 4

3 CET II - 3 / 0* 5 G

15/16 * 4 G

12/4 * 5 E 10

5 E 10

5 E 10

_ 60 20 *

80

6 SC CET

SA

0 / 1 * 0 / 1 *

7 / 1 *

10 G 29/35 *

4 G 12/4 *

10 E 20/0 *

10 E 20/0 *

10 E 20/0 *

1E 4/0 *

113 40* 153

LEGENDA: La numarator : tipul si cantitatea Fortelor de Raspuns organizate in care : - E = echipa;

- G = grupa. La numitor : Efectivul * = Personal angajat

34

CAPITOLUL X Conceptia si conducerea operatiunilor de interventie

A . Conceptia operatiunilor de interventie

Raspunsul la o situatie de urgenta poate fi initiat de: • celula de urgenta a SC CET IASI SA, responsabila pentru punerea in aplicare a planului de protectie si interventie pentru tipul respectiv de dezastru; • serviciul privat pentru situatii de urgenta; • comitetul local si judetean Iasi pentru situatii de urgenta; • inspectoratul judetean Iasi pentru situatii de urgenta. Despre producerea situatiei de urgenta si initierea procedurilor si actiunilor de interventie, se va informa imediat Centrul Operational al ISU (netaxabil 112). La producerea unei situatii de urgenta se activeaza fluxurile informationale si caile de comunicatii prevazute pentru acel tip de situatie, asa cum sunt ele stabilite in planurile specifice.In activitatile de raspuns si interventie la producerea unei situatii de urgenta, se vor desfasura urmatoarele Activitati generale: • instiintarea si alertarea serviciilor care asigura primele masuri de interventie (ISU,serviciul de ambulanta, jandarmi, politie, Agentia pentru Protectia Mediului etc.); • izolarea zonei afectate; • cercetarea zonei afectate; • cautarea si salvarea victimelor; • organizarea primului ajutor; • evacuarea zonei; • evaluarea riscului de extindere a dezastrului;

B. Conducerea operatiilor de interventie

Celula de Urgenta isi desfasoara activitatea la sediul societatii, unde este asigurat si punctul de conducere de baza sau / si la locul actiunii. Celula de Urgenta intocmeste sinteze si rapoarte pe care le inainteaza, dupa caz Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Legaturile operative cu Punctul de Conducere se asigura de catre Laboratorul de informatica industriala, iar in situatii deosebite prin curieri stabiliti prin ordinul Directorului General. De regula activitatile de raspuns si de interventie din zona de dezastru vor fi conduse de Seful Celulei de Urgenta. In functie de gravitatea si amploarea dezastrului,actiunile vor fi conduse de un comandant de interventie: • reprezentantul Inspectoratului Judetean Iasi pentru Situatii de Urgenta; • reprezentantul Politiei Municipale; • reprezentantul serviciului de ambulanta; Aceste persoane au autoritate la locul urgentei si au dreptul sa dispuna asupra: • procedurilor de interventie; • intrebuintarea fortelor si mijloacelor; • masurile care vor fi transmise populatiei si puse in aplicare de catre aceasta; Pentru situatiile de urgenta cu o evolutie lenta de producere, comandantul actiunii de interventie si activitatile acestuia pot fi stabiliti de catre Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta sau Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta. In actiunile de raspuns urmatoarele niveluri de interventie sunt, de regula, respectate: • nivelul de actiune al serviciului privat de urgenta; • nivelul local de actiune; • nivelul judetean de actiune; Solicitarea sprijinului pentru nivelul local si judetean de interventie se poate face in cazul in care capacitatea de actiune a fortelor si mijloacelor SC CET IASI SA este depasita de amploarea dezastrului, pe baza deciziei Sefului Celulei de Urgenta prin : • dispecerul sef tura de serviciu ; • seful Serviciului Pivat pentru Situatii de urgenta; • inspectorul de protectie civila. Prin utilizarea cailor de comunicatii si fluxurile informationale pentru tipul respectiv de dezastre ,astfel:

o Comitetul Municipal pentru Situatii de Urgenta,tel.112;0232/211.215,fax. 0232/211.200; o Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta,Tel.112; 0232/434 070 fax 0232/211 312 ; o Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta,Tel.112; 0232/214.490,214.470;213.948 o Biroul de Protectie Civila al municipiului Iasi,Tel.267.582 int.134 ,fax 267.619. o Agentia de Protectie a Mediului Iasi, Tel. 0232/215.497,fax 0232/214.357 o Inspectoratul Judetean de Politie,Tel.112; 0232/440.720 ; fax 0232/302.175

35

o Comandamentul de Jandarmi Iasi,Tel.112 ; 0232/440720 ; 0232/440.284 ; o Grupul de Pompieri "Mihail Grigore Sturdza"Detasamentul de Pompieri Iasi I,Tel.112;.

0232/441212; o Serviciul Judetean de Ambulanta,Tel. 112; 0232/436461; 0232/431573 C. Conducerea actiunilor de interventie se realizeaza prin:

• celula de urgenta si Dispeceratele uzinelor implicate; • punctul de conducere mobil de la locul producerii incidentului. Pe timpul actiunilor de interventie urmatoarea structura ierarhica si de comanda este valabila: • seful Celulei de Urgenta; • directorul uzinei implicate • seful Serviciului de Urgenta; • inspectorul de Protectie Civila; • sefii sectiilor,compartimentelor functionale; • comandantii de interventie. In situatia in care pentru actiunile de interventie trebuie sa actioneze atat Forte Interne cat si Forte Ezterne,de regula conducerea revine persoanei care a condus actiunile de la inceput sau unei persoane desemnata de Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta. Instiintarea si alarmarea personalului de conducere in caz de situatie de urgenta se face conform schemei de notificare, instiintare si alarmare specifice situatiei respective.

CAPITOLUL XI

Masuri pentru prevenire,protectie si interventie

A. Masuri de prevenire Prevenirea salariatilor despre pericolul producerii unor situatii de urgenta se executa prin; • Pregatirea celulei, serviciului privat pentru de urgenta si salariatilor,asupra modului de comportare si actiune, in raport cu tipurile de riscuri ce se pot produce pe teritoriul societatii; • Cunoasterea de catre salariati a semnalelor de alarmare de protectie civila,pe tipuri de risc,modul de comportare in cazul receptionarii acestora; • Asigurarea instintarii celulei de urgenta si serviciului propiu de urgenta in raport cu tipul de risc • Evitarea si combaterea panicii intr-o eventuala situatie de urgenta; • Pregatirea fortelor si mijloacelor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor situatiei de urgenta; • Asigurarea serviciului permanent la :

• Camera de Comanda CET I telefon 0232/233.932 • Camera de Comanda CET II, telefon 0232/298.263 • Dispecer UFET telefon 0232/241.139 • Cabinet medical CET I telefon 0232/237.990 int.1107 • Cabinet medical CET II telefon 0232/298.300 int.2107 • Cabinet medical UFET telefon 0232/242.600 int. 3144 • Centrala telefonica CET I telefon 0232/237.990 • Centrala telefonica CET II telefon 0232/298.300

• Asigurarea schimbului reciproc de date si informatii cu politia,pompieri,politia comunitara, alte organe administrativ teritoriale pentru monitorizarea tipurilor de risc. B. Masuri de protectie a salariatilor si bunurilor materiale Masurile de protectie a salariatilor, surselor principale de apa , documentatiilor si bunuri materiale se vor realiza in raport cu natura tipului de risc ce afecteaza .unitatea si alte institutii. Masurile de protectie in situatii de urgenta se vor realiza prin; a) Instiintarea presedintelui Celulei de urgenta despre situatia creata. b) Alarmarea serviciului privat pentru situatii de urgenta, si a salariatiilor (daca este necesar).

instiintarea se realizeaza prin reteaua telefonica alarmarea se executa prin sirena electica

c) Protectia individuala se realizeaza prin : 20 masti individuale contra gazelor 2 masti pentru raniti la cap 10 complete de protectie nr. 2 10 truse sanitare antichimice

d) Protectia colectiva se realizeaza prin: 2 adaposturi de protectie civila care asigura necesarul a 70 % din salariati; inchiderea usilor si ferestrelor de la compartimente si etansarea acestora; asigurarea protectiei individuale

C. Masuri de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor

36

Scop: • salvarea victimelor; • limitarea extinderii dezastrului; • masuri de restabilire, recuperare si reabilitare. Actiunile de interventie se desfasoara pe urgente: urgenta I : • salvarea victimelor; • stingerea incendiilor; • limitarea extinderii dezastrului; • salvarea bunurilor; urgenta a II -a: • masuri de restabilire, recuperare si reabilitare; Continut: • cercetarea zonei afectate; • stabilirea amploarei si magnitudinii dezastrului; • izolarea zonei si restrictionarea accesului; • salvarea victimelor, acordarea primului ajutor si transportul la spital; • inlaturarea avariilor la utilitati in scopul limitarii amplificarii pierderilor si distrugerilor; • stingerea incendiilor; • actiuni la cladiri, subsoluri si cai de acces; • decontaminare chimica, biologica; • evacuarea salariatilor si bunurilor materiale. Actiunile de interventie se executa de catre: - Serviciul propriu de urgenta - Salariatii din zona afectata - La actiunile de localizare si inlaturare a situatiilor de urgenta pot participa si Forte de interventie Externe

ISU

CAPITOLUL XII

Modul de aplicare al planului

1. Ordinul pentru trecera la aplicarea planului va fi transmis la SC CET IASI SA ,prin mijloacele de transmisiuni fir si radio de protectie civila de catre : • Presedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta • Centrul Operational Judetean Iasi al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (tf:.112 ) • Seful protectiei civile cand este afectata direct societatea ,fara alt ordin, informand despre aceasta Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta 2. Ordinul pentru trecerea la aplicarea planului, se refera la evolutia situatiei de urgenta privind nivelul de radiatie, gradul de comtaminare chimica sau cotele apelor, care pot fi de regula de: • ATENTIONARE • AVERTIZARE • ALARMARE 3. In urma producerii unor situatii de urgenta, se transmite expresia : • “CALAMITATE NATURALA”- urmata de natura evenimentului,data,ora si locul producerii acestuia 4. Despre locul producerii, data, ora si evolutia situatiei de urgenta si masurile luate pe teritoriul societatii, se va raporta imediat telefonic: • Presedintelui Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta,tel. 0232/211.215;fax. 0232/211.200; • Presedintelui Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta • Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ,telefon 112 sau 0232/214.490; • Biroului de Protectie Civila al municipiului Iasi,tel. 0232/267.582 int.134 sau fax 0232/267.619. Dupa producerea situatiei de urgenta se realizeaza urmatoarele masuri: • Cercetarea locului afectat de tipul de pericol • Intrarea in actiune a serviciului de urgenta • Evacuarea salariatilor si bunurilor materiale din zonele contaminate chimic si radioactiv • Controlul si supravegherea contaminarii radioactive sau chimice in cooperare cu ISU • Controlul calitatii surselor de apa de catre laboratorul propiu si Serviciile specializate judetene • Controlul calitatii produselor agroalimentare se va realiza de catre laboratoarele specializate ale Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi • Controlul radiologic al salariatilor se va realiza la Spitalul Clinic de Urgenta din Tatarasi • Introducerea restrictiilor de circulatie in zonele afectate si de consum a apei supuse contaminarii se realizeaza astfel:

o organele abilitate de politie interzic circulatia in zonele respective

37

o prin statii de radioamplificare si alte mijloace ale Politiei,se transmit comunicate catre populatie si salariati privind modul de comportare si restrictiile impuse

• Asigurarea asistentei medicale de specialitate se va realize la Cabinetele medicale propii precum si la Spitalul Clinic de urgenta din Tatarasi Asigurarea pazei zonelor calamitate se executa cu forte proprii,elemente ale Politiei si Jandarmeriei

CAPITOLUL XIII

Proceduri de lucru în situaţii de urgenţă La producerea unei situaţii de urgenţă, anunţarea Directorului General se poate face : a) de către Dispecerul- sef tura de serviciu în următoarele situaţii: - la primirea unei avertizări privind iminenţa unei situaţii de urgenţă - la detectarea mişcării seismice - în caz de cutremur - la declanşarea unui incendiu - la producerea unor situaţii de urgenţă datorate: inundaţiilor, accidentelor, exploziilor, avariilor, alunecărilor

sau prăbuşirilor de teren,prăbuşiri ale unor construcţii,instalaţii ori amenajări, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici

b) de către ISU prin Centrul Operational , conform responsabilităţilor de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice Sinopticul activităţilor standard : • Asigurea protecţiei individuale sau colective, funcţie de situaţie ; • Deplasarea în cel mai scurt timp la uzina ; • Ordin pentru activarea Celulei de Urgenţă ; • Constituirea grupului de lucru; • Verificarea prezenţei ; • Emiterea de ordine referitoare la situaţia de urgenţă creată ; • Verificarea stadiului de activare al sistemului de acţiune :

- organismele de conducere; - formaţiile de intervenţie; - sursa de risc; - furnizorii de resurse.

• Inştiinţarea celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate; • Culegerea şi analiza datelororşi informaţiile disponibile despre:

- caracteristicile situaţiei de urgenţă ; - urmările probabile ale acestuia şi cele cunoscute la momentul analizei.

• Elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de: - cercetare-căutare şi observare; - deconectare/întrerupere generala/parţială a instalatiilor electrice,gaze,combustibil,agent termic,apă.

• Centralizarea datelor si informaţiilor despre urmările situaţiei produse de la: - sistemul de cercetare- observare; - organisme abilitate etc.

• Analiza situaţiei create ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse: - evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube; - distribuţia acestora pe sectii,sectoare,uzine; - compararea cu datele din scenarii in vederea planificării intervenţiei; - înscrierea situaţiei pe un plan.

• Elaborarea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de membrii Celulei de Urgenta, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă:

- inscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie. • Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfăşurare a acestora. • Stabilirea si repartiţia misiunilor de intervenţie:

- organele prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc: - formaţiile de intervenţie;

• Stabilirea termenelor si duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz). • Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare: - repartiţia formaţiilor de intervenţie; - repartiţia specialiştilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanşării unor

dezastre complementare si/sau a declanşării şi dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie;

- repartiţia mijloacelor de intervenţie (echipamente,aparatură,unelte,instalaţii–utilaje,mijloace de transport , etc.).

38

• Elaborarea ordinului pentru intervenţie • Elaborarea ordinului pentru evacuare • Transmiterea ordinului către formaţiile care urmează să execute acţiuni de localizare şi înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite:

- direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru; - telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.

• Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor de la ISU.Nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot referi la:

- formaţii de intervenţie si mijloace de intervenţie; - resurse logistice; - spaţii de cazare. - asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile ; - contaminare NBC; - carantină;

• Organizarea coordonării şi controlului referitor la: - iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie; - evoluţia situaţiei in zonele de risc şi în zonele de intervenţie; - supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu; - pericolul unor dezastre complementare; - pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie.

Ca urmare a acţiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează: - corectări şi completări ale ordinului de intervenţie; - manevre de forţe şi mijloace ale organismelor de intervenţie.

• Organizarea cooperării - între formaţiile sistemului de intervenţie; - cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor; - cu alte unitati vecine;

• Asigurarea logistica a intervenţiei : - organizarea schimburilor de lucru; - organizarea hrănirii şi odihnei; - asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.; - asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor; - organizarea depanării -întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport; - asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru formaţiile de intervenţie.

• Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor şi pentru: - respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate; - diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici periculoase; - reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare,evenimente/ fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei; - reconectarea parţiala sau totala la utilităţi:energie electrică,gaze,combustibil,apă,agent termic, etc.

• Urmărirea respectării restricţiilor si interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării: - protecţiei victimelor, operatorilor şi a persoanelor din zona de intervenţie sau de risc; - desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie; - desfăşurării evacuării şi cazării persoanelor afectate; - stării de sănătate a salariatilor în zona de risc; - siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.

• Organizarea acţiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în vederea asigurării:

- continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare; - protejării–siguranţei bunurilor si valorilor materiale din zonele de intervenţie şi zonele de risc; - diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare: - înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenţie; - localizarea şi stingerea incendiilor.

• Notificarea dezastrului,se realizează de către Celula de Urgenţă; • Informarea mass-mediei si populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra:

- situaţiei create,acţiunilor si măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară; - evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc; - restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora;

• Elaborarea unor sinteze si rapoarte,despre dezastru,urmările lui şi acţiunile de protecţie– intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare,despre nevoile de asistenţă,sprijin si ajutor,despre acţiunile pe termen lung. • Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin:

- încetarea activităţilor de intervenţie,la ordin,in întreaga zona sau în anumite sectoare;

39

- retragerea formaţiilor din zona de intervenţie; - desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie.

• Analize, strategii si tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării - demolării – curăţării zonelor de distrugeri; - consolidării – restabilirii unor construcţii avariate; - reabilitării unor activităţi productive; - asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor; - revenirii la situaţia iniţială.

CAPITOLUL XIV

Logistica

Asigurarea tehnico - materiala Asigurarea cu materiale,aparatură,tehnică şi carburanţi se face prin Serviciul Aprovizionare pe baza prevederilor OMAI nr.158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenta. Dotarea grupelor si echipelor specializate de interventie cu mijloace iniţiale,aparatură,echipament şi complete de protecţie, mijloace de transmisiuni,accesorii, substanţe şi alte materiale specifice se face conform normelor de înzestrare şi dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde ansamblul măsurilor şi activităţilor pentru asigurarea desfăşurării continue a acţiunilor de intervenţie şi cuprinde: asigurarea cu tehnică şi echipamente de intervenţie, asigurarea cu carburanţi – lubrifianţi,asigurarea cazării şi hrănirii personalului,asigurarea cu echipament în funcţie de anotimp şi starea vremii precum şi cu echipament de protecţie adecvat intervenţiei, asigurarea transportului pentru aprovizionare,asigurarea medicală şi pentru accidente a personalului formaţiei. Serviciul privat pentru situatii de urgenta are în dotare 2 autospeciale,1 motopompa,alte echipamente ,accesorii PSI. Logistica acţiunilor de intervenţie se planifică de şeful serviciului pe baza stocurilor de materiale existente în depozite şi a normelor de consum prevăzute de normative. Cazarea,hrănirea şi odihna pentru perioadele mai mari de intervenţie,se planifică de către şeful serviciului şi se asigură fie prin eforturi proprii ale beneficiarului intervenţiei,fie prin intermediul altor forţe care intervin, cu decontarea ulterioară a cheltuielilor. Asigurarea medicală a personalului se asigură de către Serviciul Medical,prin cabinetele medicale din uzine. Resursele, in cazul producerii dezastrelor se vor asigura pe urmatoarele cai:

- depozite proprii; - depozitele comitetului judetean pentru situatii de urgenta; - depozitele Filialei Judetene de Cruce Rosie; - alte depozite.

Pentru completarea necesarului de forte, mijloace si materiale Celula de Urgenta va inainta cereri Comitetului Judetean Iasi pentru Situatii de Urgenta

plan de analiza si acoperire a tipurilor de risc

Documents

Transcript of plan de analiza si acoperire a tipurilor de risc