Pentru implementarea proiectului de cultivare a salciei energetice, SC MILSER a contactat si a purtat cateva discutii premergatoare cu societatea REBINA GROUP ROMANIA din Timisoara

Pentru implementarea proiectului de cultivare a salciei energetice, SC MILSER a contactat si a purtat cateva discutii premergatoare cu societatea REBINA GROUP ROMANIA din Timisoara.

Salcia energetica este planta perfecta pentru afacerile din agricultura, energie si mediu. Salcia energetica (Salix viminalis) are randamente exceptionale intr-un timp foarte scurt, in sensul ca dupa o perioada de 2-3 ani se poate ajunge la o productivitate de pana la 40t/ha de masa lemnoasa.Cultivarea salciei energetice este o afacere de viitor, intrucat toate tarile Uniunii Europene s-au angajat ca, pana in anul 2020, sa foloseasca in proportie de 20% energie regenerabila.

In prezent, in Romania, exista doua companii mari care au demarat afaceri cu salcie energetica: REBINA GROUP ROMANIA (a inceput afacerile in 2006) si KONTRASTWEGE SRL (afaceri demarate in 2007). Avantajele cultivarii salciei energetice sunt urmatoarele:

salcia energetica este o sursa de energie asemanatoare combustibililor fosili, dar arderea salciei in forma bruta sau peletizata are emisii apropiate de zero;

puterea calorica a produselor fabricate din salcie energetica este foarte ridicata (4600 4900 kcal/kg), comparativ cu molidul (3900 kcal/kg) sau mesteacanul (3750 kcal/kg) care sunt considerate a avea o putere calorica ridicata; profitul apare din al doilea an de la infiintarea plantatiei;

investitia se face o singura data pentru o durata de exploatare de 25-30 de ani;

amortizarea investitiei se face foarte repede, practic dupa trei-patru recolte;

costurile de productie sunt de un nivel mediu: plantarea unui hectar costa intre 1700 si 2000 Euro/ha, iar dupa al doilea an de la infiintare, in afara recoltarii nu sunt lucrari majore de executat;

este o cultura usor de intretinut;

are o productivitate ridicata la hectar: 30-40 tone in medie, dar se pot atinge si productii de 60 t/ha;

este o sursa regenerabila de energie nepoluanta; are larga aplicabilitate in: - productia directa de energie electrica si termica - producerea de peleti

- epurarea naturala a apelor uzate - producerea de methanol

- industria farmaceutica (producerea de aspirina)

- industria lemnului si a produselor din lemn

- industria celulozei si hartiei

- ameliorarea terenurilor degradate si reintroducerea lor circuitul productive

- desecarea terenurilor cu apa in exces. Factorii care asigura succesul unei afaceri cu salcie energetica:

amplasarea si calitatea solului pe care se infiinteaza plantatia

selectarea soiului, in raport cu conditiile climatice

amplasamentul culturii si calitatea solului

calitatea butasilor folositi

stapanirea tuturor informatiilor tehnologice legate de plantarea si ingrijirea culturii

respectarea cu strictete a tehnologiei aferente primului an, care este deosebit de importanta proximitatea apei sau a unui sistem de irigatie

planificarea si logistica recoltei

aderarea la o comunitate de producatori sau distribuitori, pentru o desfacere avantajoasa din punct de vedere financiar.1. CHELTUIELI NECESARE PENTRU INVESTITIE

1.1 Cheltuieli cu terenul si cladirilePentru realizarea acestei investitii este necesar ca societatea sa ia in arenda o suprafata de teren in apropierea unei surse de apa, pe care a identificat-o la marginea orasului Urziceni, in judetul Ialomita, pe malul raului Ialomita. Suprafata este de 48 de hectare, iar contractul de arenda va fi incheiat cu proprietarul, persoana fizica, pe o durata de 30 de ani. Pretul este echivalentul in lei a 300 kg grau/ha anual, la cotatia graului stabilita de Bursa Internationala de Tranzactii Financiare Futures de la Londra, cu urmatoarele scadente: 15 ianuarie, 15 aprilie, 15 iulie si 15 octombrie ale fiecarui an, adica in medie 70 Eur/ha/an.Intrucat la noul punct de lucru nu exista nici o cladire, este necesara constructia unei hale, in suprafata de 540 mp, executata din panouri sandwich, cu urmatoarele dimensiuni: 30 m x 18 m si inaltimea utila de 4 m.Structura halei:

a) structura portanta, confectionata din profile metalice cu sectiune variabila, sablate, grunduite, vopsite cu doua straturi de vopsea, prefabricate in uzina si asamblate in faza de montaj cu suruburi clasa de rezistenta 8.8 zincate electroliticm este compusa din:

buloane de ancoraj si sabloane de pozitionare pentru stalpi

stalpi cu inaltimea de 4m

pane de acoperis din profile metalice complet galvanizate

pane laterale pentru sustinerea panourilor de perete confectionate din profile metalice complet galvanizate

cadre metalice sustinere usi si ferestre

contravantuiri verticale si in acoperis

placi metalice (gusee)

b) inchidere perimetrala cu panouri termoizolante (de la cota +0.40 m in sus) cu panouri prefabricate sandwich (executate din tabla cutata din otel, zincata si vopsita si un strat izolant de spuma cu grosimea de 60 mm, cu un coeficient de izolare termica K=0.22kcal/mphgr.C) si profile de finisare pentru racorduri din tabla zincata si vopsita, cu grosimea de 0.6 mm

c) lucrari de impermeabilizare (invelitoare)

invelitoare acoperis cu inclinatie de 3%, confectionata din panouri prefabricate cu grosimea de 80 mm

profile de coama din tabla de otel zincata si vopsita, cu o grosime de 0.6 mm

scurgeri pluviale tubulare, cu diametrul de 100 mm din PVC, inclusiv elemente speciale de fixare

jgheaburi laterale din tabla de otel zincata si prevopsita, cu grosimea de 0.8 mm, cu racorduri pentru pluviale

profile de finisaj din tabla de otel zincata si vopsita, cu grosime de 0.6 mm

d) alte lucrari edilitare pe suprafata construita

lucrari de fundatie executate din beton armat, cu sapaturi pana la o adancime maxima de 1.80 m de la nivelul pardoselii finale

nivelarea terenului, cu indepartarea stratului vegetal pe o suprafata de 360 mp, pregatirea suprafetei pentru turnarea pardoselii si realizarea unui strat de 20 cm de piatra compactata pentru turnarea ulterioara a pardoselii turnarea pardoselii interne

executarea zidului perimetral cu inaltimea de 40 cm, cofraj, ciment, armare.

Pretul final al lucrarii este de 84 996 Euro + TVA si include si proiectul de rezistenta, verificarea acestuia de catre un verificator MLPAT din Romania si stampilarea de catre acesta a tuturor desenelor de executie si montaj.

Lucrarea ar putea fi executata de catre societatea VASILAS CONSTRUCTII METALICE.

1.2 Cheltuieli cu infiintarea culturii

Pregatirea terenului incepe in anul anterior plantarii salciei energetice, in lunile august-septembrie. In ultimii patru ani terenul nu a mai fost ocupat cu alte culture. Se executa mai intai o erbicidare a acestuia si apoi o scarificare. Scarificarea este preferabila araturii, intrucat solul este framantat in profunzime, iar hardpanul creat de-a lungul anilor esta faramitat, oferind posibilitatea unei mai bune inmagazinari a apei. Pentru aceste operatiuni se vor inchiria utilaje de la firmele locale sau de la furnizorii de butasi de salcie.Plantarea se va realiza in perioada martie-mai. Inainte de plantare se mai executa o erbicidare cu glifosat (4 litri/ha adaugati in 400 litri apa )si o maruntire a solului cu rotofreza. Densitatea culturii de salcie este cuprinsa intre 12 000 si 18 000 plante/ha, pretul unui butas fiind de aproximativ 0.08 Eur.La o saptamana de la plantare, se administreaza solutii impotriva buruienilor (Lontrel 300 in vegetatie, Roundup glifosat 360g/l postemergent). In perioadele urmatoare se actioneaza mecanic, atunci cand este cazul, in primul an fiind necesare cam 6 interventii, iar in al doilea an, doua interventii.

Cum plantatia noastra va fi amplasa in Lunca Ialomitei, pe un sol umed nisipos, nu vor fi necesare lucrari de irigare.

In primii doi-trei ani, plantatia are nevoie de ingrasaminte, in special pe baza de azot, in doze stabilite functie de fertilitatea naturala a solului. Administrarea acestora se face primavara, inainte de a incepe cresterea lujerilor.Cantitatile recomandate de azotat sau uree sunt: anul I: 450 kg/ha

anul II: 100-150 kg/ha

anul III: 100-150 kg/haNr.crt.Element al investitieiVal. RONObservatii

1.Arenda teren14 448Furnizor: Marie-Jeanne Marinescu

2.Constructie hala243 655Furnizor: Vasilas Constructii Metalice

1.Erbicidare 2 operatiuni9 288Furnizor: Ciril Com

2.Scarificare 47 ha15 158Furnizor: Ciril Com

3.Butasi 13 000 x 47 ha210 184Furnizor: Rebina Group

4.Plantare 47 ha36 670Furnizor: Ciril Com

5.Plivit mecanic 6 x 47 ha39 117Furnizor: Ciril Com

6.Ingrasaminte 450kg x 47 ha136 452 Furnizor: Naturevo

TOTAL INVESTITIE704 972

Preturile din tabelul de mai sus nu contin TVA.Recoltarea se va efectua mecanizat, cu utilaje inchiriate, pentru care pretul este de aproximativ 230 Euro/ha.

Utilajele agricole1.3 Productia anuala efectiva previzionataIn primii ani de recolta, MILSER se va concentra pe implementarea performanta a proiectului de investitii, sub directa indrumare a consultantului si furnizorului de butasi, astfel ca productia obtinuta va fi vanduta acestuia, fie ca acesta va fi REBINA GROUP din Timisoara sau KONTRASTWEGE din Miercurea Ciuc. Abia dupa prima recolta societatea va incerca elaborarea unei strategii de marketing pentru a promova si vinde mai bine produsul si, dupa amortizare, sa se extinda prin construirea unei fabrici de peleti sau a unei unitati de producere de energie.Recoltarea productiei va incepe din al doilea an de cultura si estimam o productie medie de 25 tone pe ha, care poate fi vanduta cu un pret mediu de 40 Euro/tona + TVA.Din al doilea an de recolta, productia estimata se va ridica la 35 tone/ha, iar in anul al treilea de recolta va atinge 45 tone/ha. Anul al patrulea de recolta, ar trebui sa aduca o productie de 50 tone/ha.2. CHELTUIELILE ANUALE DE INTRETINERE A CULTURIICultura de salcie energetica are marele avantaj ca, incepand din anul al doilea, genereaza cheltuieli de intretinere foarte mici.

Cheltuielile anuale de intretinere sunt de doua categorii:

variabile: - cheltuieli cu materii prime si materiale

- alte cheltuieli materiale

- cheltuieli cu energia electrica in scopuri tehnologice

- cheltuieli cu salariile personalului direct productiv

- cheltuieli cu salariile personalului indirect productiv

fixe: - cheltuieli cu salariile personalului administrativ

- cheltuieli cu materiale consumabile administrative

- alte cheltuieli materiale adminstrative

- cheltuieli cu energia electrica

- cheltuieli cu energia termica

2.1 Cheltuieli variabile

Incepand cu al doilea an de cultura, se va administra o cantitate de 100-150 kg/ha de ingrasaminte chimice pe an si se vor executa doua prasile mecanice pe an.Alte cheltuieli pot aparea doar in cazul aparitiei unor boli sau daunatori, sau in caz de seceta. Boala cel mai frecvent intalnita la salcie este rugina, iar dintre daunatori iepurii si insectele (fluturele alb al salciei, gandacul japonez).

Nu vom avea cheltuieli cu energia electrica in scopuri tehnologice.

Cheltuieli cu salariile personalului direct si indirect productiv:

Categorie personalNr. angajatiSalariu mediu lunarCuantum anual

Inginer horticultor-sef de ferma12 00024 000

Muncitori vegetali280019 200

Total343 200

CAS, prot.sociala,somaj, pensii(27.85%)12 031

Total cheltuieli55 231

Potrivit estimarilor, cheltuielile variabile se prezinta astfel:Natura cheltuielilorValoare leiObservatii

Ingrasaminte chimice52 875Furnizor: Naturevo

Prasile15 980Furnizor: Ciril Com

Recoltat46 500Furnizor: Ciril Com

Cheltuieli cu salariile55 231

Total cheltuieli variabile170 586

2.2 Cheltuieli fixeIntrucat nu era incarcat la capacitate, personalul administrativ al societatii va primi o noua fisa de post si va primi noi sarcini si responsabilitati aferente desfasurarii noii activitati, fara o majorare de salariu.Articol de cheltuialaValoare lei

Chelt. cu materiale consumabile adm.1 000

Alte chelt. materiale adm.5 000

Chelt. cu energia electrica2 160

Chelt. cu energia termica 2 400

Total10 560

3.VENITURILE OBTINUTE DIN VANZAREA PRODUCTIEI3.1 Piata tinta

Consumul de energie va creste cu 1.60% pe an, in perioada 2010-2030, ajungandu-se la o crestere totala de 39% la finalul intervalului.

Cresterea cererii globale de energie va fi sustinuta de combustibilii non-fosili. Astfel, resursele regenerabile, energia nucleara si cea hidro vor asigura 34% din crestere. In deceniul 2020-2030, cresterea va veni in principal din resursele regenerabile (75%) si foarte putin din carbune.

Potentialii cumparatori pentru salcia energetica vor fi, in general, fermierii mici si mijlocii sau asociatiile de proprietari de terenuri agricole, precum si agentii economici care desfasoara activitati in domeniul agricol. Acestia vor dori sa isi asigure total sau partial energia termica necesara afacerii lor, prin utilizarea unor surse proprii de energie regenerabila.

3.2 Concurenta

Principalii competitori pot fi alti cultivatori de salcie sau cultivatori de alte plante energetice precum: plopul, stuful chinezesc, paulownia,etc. Intrucat cererea de biomasa este in crestere, piata de desfacere este practic asigurata pentru toti cultivatorii de plante energetice.Estimarea vanzarilor in primii patru ani de productie:

Nr.crt.An de recoltaCantitatePretValoare

1.I30 t/ha40 Eur/tona56 400 Eur

2.II35 t/ha40 Eur/tona65 800 Eur

3.III45 t/ha40 Eur/tona84 600 Eur

4.IV50 t/ha40 Eur/tona94 000 Eur

3. SURSA DE FINANTARE A INVESTITIEIInvestitia necesara infiintarii unei culturi de salcie energetica este de 704 972 Ron care va fi finantata in proportie de 65.40 % din resurse proprii, iar restul de 34.60% (reprezentand de fapt contravaloarea cladirii) va fi aport in natura la capitalul social din partea actionarilor, proportional cu participatia fiecaruia.5.EVOLUTIA VENITURILOR, A CHELTUIELILOR SI A PROFITULUI

IndicatorUM201420152016201720182019

Investitie anualaRON704 972-----

Productie anualatone-3035455050

Chelt. anuale de productieRON65 791181 146181 146181 146181 146181 146

Venituri anuale din vanz. Prod.RON-242 520282 940363 780404 200404 200

Profit anualRON- 770 76361 374101 794182 634223 054223 054

Rata anuala a profitului%-33.88%56.19%100.82%123.13%123.13%