CUPRINSCAP.1 SINTEZA PLANULUI DE AFACERI Conceptul si oportunitatea afacerii Piata CAP.2 AFACEREA 2.1. Firma 2.2. Produsul turistic 2.3. Amenajarea pensiunii 2.4. Obiectivele CAP.3 PIATA 3.1. Potentialul turistic al zonei 3.3. Clientii 3.4. Concurena 3.5. Publicitatea 3.6. Analiza S.W.O.T. a pensiunii CAP. 4 ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CAP. 5 PREVIZIUNI 5.1.Alte elemente cheie 5.2.Previzionarea vanzarilor

CAP.1 SINTEZA PLANULUI DE AFACERIConceptul si oportunitatea afaceriiPiata turistica a Romaniei are in continuare un imens potential, in conditiile in care numarul actual de locuri de cazare este insuficient pentru populatia existenta. In Romania exista o varietate mare de locuri de cazare cu renume international. Majoritatea practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate catre segmentul mediu. Societatea urmareste deschiderea unei pensiuni care sa ofere produse si servicii de calitate la preturi medii, reusind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomande si altor clienti.

PiataRomania este in momentul de fata afectata de criza economica financiara, observandu-se o scadere a pietei anumitor produse. Previziunile privind evolutia economiei romanesti sunt in continuare incerte, chiar contradictorii. Conditiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ingreunarea accesului la creditare vor duce la o scadere a consumului, romanii orientandu-se in aceasta perioada catre cheltuielile de baza. Totusi, comparativ cu alte industrii, industria Hoteliera a fost mai putin afectata in ultima peiroada, romanii preferand in continuare petrecerea concediilor in afara casei ca metoda de relaxare si iesire din stresul zilnic si mai ales pastrarea clientilor existenti prin produse si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera placuta care sa ii faca sa uite de stresul cotidian.

CAP.2 AFACEREA2.1. Firma Familia Alexandru intentioneaza sa infiinteze in zona Cheia o intreprindere familiala care sa aiba ca obiect de activitate prestarea de servicii turistice. Cea mai noua legislatie in vigoare pentru acest tip de organizare a afacerii este reprezentata de OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre PFA, intreprinderile individuale si familiale Motivul principal pentru introducerea in circuit turistic a cabanei este reprezentat de: - Potenialul mare al turismului in aceasta zona Afacerea se va desfasura pe propietatea personala a familiei aflata in zona Valea Stalpului , la 5 km de Cheia, pe DN1A Ploiesti Valenii de Munte Cheia - Brasov. 2.2. Produsul turistic Ansamblul de activiti care au ca finalitate satisfacerea tuturor nevoilor turistului n perioada ederii acestuia reprezint serviciile puse la dispoziie de pensiunea turistica. Serviciile oferite urmresc s creeze condiiile propice refacerii capacitii de munc, concomitent cu petrecerea plcut a timpului liber. Serviciul de cazare este cel mai important serviciu asigurat n cadrul unei uniti de turism. La pensiunea SILVIAN acest serviciu va fi asigurat prin intermediul celor 4 camere (o camera cu pat dublu i trei camere cu dou paturi simple) i a unui living ( o camer cu 2 canapele extensibile de dou persoane). Cabana este cu etaj. La parter se afla living-ul (unde se pot servi mesele), o camera cu 2 paturi simple, o baie si bucataria. La etaj se gasesc celelalte 3 camere si inca o baie. Condiiile de igien sunt asigurate prin calitatea, funcionalitatea i ntreinerea echipamentului sanitar, existena obiectelor de inventar destinate igienei personale i frecvena nlocuirii obiectelor de inventar destinate igienei personale. La dispozitia turistilor se mai gaseste si un foisor in care se pot relaxa si pot chiar lua masa. Serviciul de cazare propriu-zis include: pregtirea primirii; primirea propriu-zis (recepia):turitii sunt ntmpinai de gazd i introdui nc de la intrare ntr-o atmosfer familial; pregtirea cazrii: care presupune conducerea clienilor n camere i verificarea utilitilor; cazarea propriu-zis: nmnarea chei, oferirea de servicii suplimentare; ndeplinirea formalitilor de plecare a turistului;

Pe primul loc va fi asigurarea unui mediu cat mai relaxant pentru turiti, care s poat beneficia din plin de linite i odihn pe durata concediului la pensiunea SILVIAN. Serviciul de alimentaie public Acest serviciu se desfoar la cerere si plata suplimentara n living-ul de la parter. Meniul pus la dispoziia clienilor ofer feluri de mncare tradiional, precum i mncruri din buctria

internaional. Dar, dac turitii doresc s serveasc i alte mncruri dect cele din meniul pus la dispoziie, se va ncerca ndeplinirea dorinelor lor n ct mai bune condiii. Dac turistul dorete s i prepare singur mncarea poate s o fac cu ustensilele din buctrie cu sau fr supravegherea gazdei. Pensiunea mai ofera servicii suplimentare de agrement: - inchiriere ATV-uri (4 la numar) - informare asupra obiectivelor turistice din zona si a modalitatilor de ajungere la acestea Dei strns legat de alimentaia public i turism, activitatea de cazare are o autonomie, desfurndu-se n cadrul unor uniti operative specifice. Forma prestrilor de servicii, activitatea de cazare are un caracter nematerial. Ca urmare, reflectarea ei n contabilitate este mai simpl, reducndu-se la nregistrarea pe de o parte a cheltuielilor de cazare, iar pe de alta a veniturilor aferente, diferena dintre ele reprezentnd rezultatul financiar al aceste activiti. Dotarea material a unitii i calitatea diferit a serviciilor determin niveluri difereniate a cheltuielilor. Ca urmare se impune stabilirea unor venituri difereniate pe categorii de uniti operative. Aceast difereniere face necesar clasificarea unitilor operative de cazare dup importana lor i dup condiiile materiale i gradul de confort oferit: dup importana lor unitile de cazare pot fi: uniti principale: hoteluri, hanuri turistice, moteluri, cabane turistice, pensiuni, etc. uniti complementare: popasuri turistice, sate de vacan, camere la ceteni, etc. b) dup condiiile materiale i gardul de confort, unitile da cazare pot fi catalogate de la 1 la 5 stele. Acest din urm criteriu de clasificare determin sistemul de tarife pentru cazare. Tarifele de cazare exprim valoarea serviciilor corespunztoare i au drept scop acoperirea cheltuielilor i asigurarea realizrii profitului ntreprinderii. Tariful de cazare poate fi difereniat i n funcie de perioada de cazare (sezon) care influeneaz raportul cerere-ofert a spaiilor de cazare. Documentele i evidena operativ a activitii de cazare Activitatea de cazare presupune: operaii de rezervare i nchiriere a spaiilor de cazare; operaii de urmrire i ncasare a tarifelor pentru serviciile prestate. Rezervarea spaiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale turistilor sau a comenzii de rezervare ntocmit de ageniile de turism. Acestea cuprind denumirea i adresa unitii solicitante, numrul pasagerilor i numele lor sau a delegatului turitilor, numrul locurilor i durata cazrii. Comenzile se nscriu n registrul de eviden a comenzilor. La cazare, se completeaz date de identitate a pasagerilor n cartea de imobil i ntocmete diagrama grupului n vederea repartizrii locurilor de cazare. Aceasta cuprinde tariful, numrul de zile, suma de ncasat, date ce se nscriu ulterior n situaia prestrilor i decontrilor. Pe baza acestei situaii se ntocmete fia de cont, care nregistreaz ansamblul prestaiilor realizate pe parcursul ederii n cadrul pensiunii. Pe baza situaiei ntocmite, se emite nota de plat, care servete decontrii n numerar sau pe baza filelor din carnete CEC cu limite de sume. Pentru decontarea prin virament este necesar ntocmirea facturii, un exemplar al acesteia fiind remis conductorului de grup. Notele de plat se centralizeaz la sfritul zilei n borderoul notelor de plat.

a)

Evidena operativ se realizeaz cu ajutorul: diagramei locurilor ocupate care urmrete ocuparea spaiilor de cazare b) situaia prestrilor i decontrilor care reflect n orice moment sumele datorate de turisti i ncasarea lor pe feluri de servicii c) raportul de gestiune care stabilete zilnic situaia realizrilor i a ncasrilor distinct pe servicii prestate i modaliti de ncasare. d) Activitatea de cazare impune i ntocmirea de documente care s consemneze cheltuielile aferente, ca de exemplu: bonuri de consum materiale, state de salarii, situaii de calcul a amortizrii, etc.

2.3. Amenajarea pensiunii

Ceea ce adunm, cldim i lsm mai departe, va avea o frm din noi, astfel rmnem o amintire mereu vie n gndurile celor pe care noi i-am influenat i n gndurile urmailor. Pentru a lsa o amintire plcut ai nevoie de cteva ingrediente eseniale: bun gust, modestie ,amabilitate i respect. Atent mbinate duc la gsirea cheii succesului n afaceri. Calitatea bunurilor i a serviciilor mbinate cu designul i ambientul pensiunii sunt cele care influeneaz cel mai mult clienii. Gustul dulce cu care rmn clienii notri, duc la crearea unei imagini favorabile pe piaa turistic, ei fiind cei mai buni i fideli promotori. Atenia pentru detaliu ne-a fcut s acordm o mare atenie fiecrui centimetru al pensiunii att n interior ct i n exterior. In linii mari pensiunea poate fi prezentata astfel cu mentiunea ca terenul de care apartine este de 3000mp: 1. Corpul de cazare destinat circuitului turistic este compus din urmtoarele componente: Parter: 1 sufragerie cu 2 canapele de 2 persoane si loc pentru servire mese 1 baie 1 camera cu 2 paturi

- Buctrie - Scri ce duc la etaj Etajul 1 : Hol 1 camera de 2 persoane cu pat dublu 2 camere de 2 persoane cu 2 paturi simple 1 baie 2 terase

2. Locuina proprietarilor este o cabana separata: 2 dormitoare 1 baie 1 buctrie 1 hol 1 sufragerie

3. Un corp separat (o camera) pentru cele 2 persoane care lucreaza in schimburi, astfel incat in orice moment sa fie cineva la care turistii pot apela daca propietarii nu sunt. 4. Parcarea este in curte 5. Loc pentru foc de tabr i grtar ; 6. Bazine pesti (pastravi)

Principalele utiliti sunt: Alimentarea cu ap se face de la rau Canalizarea exist instalaie special de filtrare i purificare a apei reziduale. Alimentarea cu energie electric se face de la sistemul electric existent Alimentarea cu energie termic : centrala termica si boiler pe baza de curent si lemne Televiziunea prin cablu este asigurat de firma competent ce se afl n acea zon.

Amenajarea exterioar a pensiunii Prima imagine ce rmne ntiprit n mintea turistului este cea a exteriorului pensiunii. Pentru c prima impresie conteaz ,i noi am ncercat prin designul exterior ,prin armonia complexului cu natura s strnim curiozitatea turitilor de a dori s vad mai mult dect ce e afar, s descopere linitea naturi. Principalele elemente ale exteriorului sunt: numele pensiunii, faada cldirii,bazinele de pesti, foisorul i nu n ultimul rnd natura.

Numele pensiunii- SILVIAN va fi afiat n faa cldirii, chiar la intrare. De asemenea pentru a fi fcut cunoscut, vor fi amenajati supori publicitari la drumul naional, dar i indicatoare de direcie. De asemenea ne vom fcut cunoscut pensiunea i cu ajutorul internetului. Faada pensiunii Locul de cazare al turitilor a fost construit cu ceva timp n urm. Dupa achizitionarea acesteia cu terenul aferent, propietarii au hotarat construirea unui corp nou pentru ei. Pensiunea are o nlime de aproximativ 10 m din care parterul are o nlime de aproximativ 3,5 metri ,iar etajul 1 are o nlime 2,8 metri i o suprafa total a celor dou etaje de aproximativ 900 mp. Terasa este fabricat din lemn i are o suprafa de 12,5 mp. Pe teras se gsete mobilier (mese cu scaune) fabricat din lemn. Pentru petrecerea timpului liber a fost amenajat un foisor.

Amenajarea interioar a pensiunii Am ncercat ca amenajarea interioar s fie o combinaie plcut ntre elemente moderne i tradiionale aa c am folosit o variat gam de materiale ca: lemnul, sticla, faiana,gresia,ciment, rigipsul, vopsele lavabile pentru perei, lacuri pentru lemn. Podelele pensiunii sunt fcute din parchet laminat ,excepie facand buctria i bile ,unde s-a folosit gresie. Tavanul fiecrei ncperi este o combinaie de lemn,tavan fals i sisteme de iluminat. nclzirea pensiunii se face cu ajutorul sistemului prin calorifere. Dac turistul dorete s savureze natura, poate s petreac timpul pe teras sau in foisor. Aceste locuri sunt foarte bune de a sta i n serile senine de var i de a te uita la cerul nstelat. Aternuturile i prosoapele din bi se schimb la plecarea turistului dac acesta st mai puin de cinci zile, sau o dat la cinci zile. De obicei n fiecare baie se gsesc patru prosoape din care dou mari i dou mici. i acestea se schimb o dat la cinci zile. Iluminatul camerelor este asigurat pe timpul zilei de lumina natural, fiecare camer avnd foarte multe ferestre,iar pe timpul serii aste asigurat de veiozele poziionate n diferite pri ale camerelor i de instalaia de becuri aflate pe tavan. Avnd televiziune n fiecare camer se afl un televizor. Materialul folosit la cuverturile de pe paturi este catifeaua. Fotoliile, canapelele i scaunele fiecrei camere sunt tapiate cu acest material . Aternuturile de pat sunt fabricate din bumbac de cea mai bun calitate asortate la culoare cu cea a camerei. Pe paturi se gsesc: 1 sau 2 perne mari, cearceaf de pat, cearceaf pentru plapum sau ptur depinde de anotimp. Culoarea predominant a faianei din bi este albul respectiv galbenul. Mobilierul din baie const n: chiuvet, toalet, dulap ce conine patru prosoape i o cabin de du.

2.4. Obiectivele Pensiunea turistica SILVIAN intentioneaza sa se impuna pe piata turistica din zona Cheia prin serviciile oferite si mai ales atmosfera familiala ce o va caracteriza. Misiunea firmei poate fi sintetizata astfel: clientii vor reveni pentru ca s-au simtit foarte bine la pensiunea noastra.

Obiectivele principale: - atragerea cat mai multor turisti - pensiunea sa fie recunoscuta pe piata turistica ca fiind o unitate de exceptie - obtinerea de profit - extinderea pensiunii pe viitor prin construirea unui nou corp de cazare.

CAP.3 PIATA

Potenialul mare al turismului n zona judeului Prahova se datoreaz n primul rnd factorilor naturali. Varietatea formelor de relief, a structurilor geologice, sistemului hidrografic i a climei cu influene mediteraneene au dus la dezvoltarea unei flore i faune specifice n fiecare subunitate a regiunii. De asemenea, bogia tipurilor de peisaj creeaz cadrul potrivit pentru un turism diversificat: de la drumeii uoare n vecintatea pdurilor din marile orae, excursii cu cortul sau din caban n caban, n zonele montane nalte, pn la sporturi extreme n peteri, avene i canioane slbatice. Judeul Prahova dispune de zone naturale de o rar frumusee, care amenajate, ar putea devenii importante puncte de atracie turistic. Multe localiti din jude dispun de numeroase resurse naturale i antropice deosebite care, prin realizarea unor programe de dezvoltare i amenajare cu ajutorul autoritilor locale, pot s atrag foarte muli turiti. Visul fiecrui om cu spirit ntreprinztor este de a iniia i dezvolta o afacere pe cont propriu, iar turismul este un domeniu foarte atractiv din acest punct de vedere.

3.1. Potentialul turistic al zoneiSituat la ncruciarea unor importante coridoare de circulaie rutier i feroviar spre

Transilvania i Moldova, judeul Prahova este strbtut de paralela 45 latitudine nordic i de meridianul de 26 longitudine estic, ce se ntretaie la civa kilometri nord de Ploieti, n raza localitii Blejoi la nord de podul peste rul Teleajen1. Situat pe pantele sudice ale Munilor Carpai, n apropierea curburii acestora, judeul Prahova este caracterizat de proporionalitatea formelor de relief muni 26,2% (Vf. Omu -2505m), dealuri 36,5% i cmpii 37,3%, are o clima temperat diversificat, rezervaii i monumente naturale, specii rare de plante i animale. Reeaua hidrografic a judeului are o lungime de 1.786 km (ruri: Prahova, Teleajen, Doftana, etc.) i o suprafa a bazinului de 3.350 km, precum i 12,6 km de lacuri ( naturale i artificiale). Potenialul turistic al judeului Prahova se altur unei economii diversificate i complexe rezultat al unor variate condiii ale mediului, al unor resurse de materii prime i a unei fore de munc judicios distribuit ceea ce face ca judeul Prahova s se situeze printre primele judee ale rii noastre. Relief Teritoriul judeului Prahova este structurat pe trei forme de relief: munte - 26,2%, deal 36,6% i cmpie 37,2%, ce se desfoar n mari farduri geologice, pe direcia NV-SE, cobornd din semeia munilor Bucegi (2507 m vrful Omu) ctre domoala armonie subcarpatic (400 m 900 m), spre a se pierde n orizontul nesfrit al esului (70 m 200 m)2. Etajat de la nord spre sud, cuprinde trei trepte: n nord se afl Munii Bucegi, Munii Grbova, Munii, Grohoti, Munii Ciuca, urmeaz zona deluroas cu altitudini de 400-900 m (Subcarpaii Buzului i Prahovei), apoi cea de cmpie cu ponderea cea mai mare din suprafaa judeului (Cmpia nalt a Ploietiului). Dealurile De la poalele munilor spre sud se desfoar cea de-a doua treapt de relief dealurile subcarpatice - pe care Prahova o strbate pe distanta de 20-25km. nlimile maxime ale

1

http://www.cjph.ro/upload/files/Plan_dezvoltare_Hot_151.pdf Mateuc Minel Ghi , Agarici Paul - op. cit, p. 8

2

reliefului au 800-900m la contactul cu muntele i scad pe nesimite la 400 m -500 m spre cmpie, unde se termin brusc deasupra esului3. ncadrate intre regiunea muntoasa,mpdurit si mai slab populat, i regiunea de cmpie,cu aezri compacte si ntinse terenuri agricole, dealurile subcarpatice se detaeaz ca un inut aparte. La est de Doftana, dealurile subcarpatice ating nlimea maxima in Masivul Mceu, alctuite din gresii si nisipuri sarmaiene dispuse intr-un sinclinal suspendat,cu formaiuni pliocene in ax. El domina Depresiunea Aluni de la N, dezvoltata in bazinul Vrbilului, sculptata ca si Depresiunea Breaza in argilele si tufurile miocene ale sinclinalului de Slnic. La sud se ntind Dealurile Doftneului terminat brusc deasupra Depresiunii Mislea. Cmpia Cea din urm unitate de relief strbtut de Prahova in drumul ei spre vrsare este cmpia, cu forme terse, cu ntinse suprafee agricole, cu pduri rzlee i zvoaie nirate n lungul apelor, cu aezri compacte, dintre care unele s-au dezvoltat devenind nsemnate centre industriale. Treapta de relief cea mai joasa , cu nlime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judeului Prahova. Dar nlimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continundu-se in inutul dealurilor cu terasa Cmpinei. Suprafaa terenului este in general neteda si cel mult prezint ondulri abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile rurilor, de cele mai multe ori cu nlimi de civa metri4. Cmpiile Prahovei sunt : Cmpia nalta a Cricovului Dulce, Cmpia Ploietilor si Cmpia Gherghiei. Cile ferate si oselele o traverseaz n lung i n lat, singurele obstacole banale fiind trecerea rurilor. Vile au maluri scunde si lunci largi, in care apele se despletesc sau se scurg lenee prin meandrele ntortocheate, la umbra plopilor i a slciilor. Climat De nuan temperat continental, cu diferene apreciabile datorate altitudinii: zona montan( veri rcoroase cu precipitaii abundente i ierni aspre cu strat gros de zpad) i cea de cmpie ( veri clduroase cu precipitaii reduse i ierni reci, cu viscole). Temperatura medie anual variaz ntre -2,6C pe cele mai mari nlimi, 9,3C n Subcarpai ( la Cmpina) i 10,6C n cmpie (la Ploieti). Precipitaiile sunt repartizate neuniform: 588 mm anual la cmpie, 840 mm anual la poalele munilor i 1346 mm anual pe crestele munilor5.

3 4

http://www.clubromania.ro/romania/counties/prahova/index_ro.htm http://remax-star.ro/newsletter-Informatii-Despre-Judetul-Prahova-96.html 5 http://www.cjph.ro/upload/files/Plan_dezvoltare_Hot_151.pdf

Reea hidrografic Lungimea cursurilor de ap este de 1786 km, cu o suprafa a bazinelor hidrografice de 3350

km6. Principalul ru este Prahova, tributar Ialomiei (ce are o vale adnc format de ghearii cuaternari), care strbate judeul de la nord la sud, pe o distan de 171 km i colecteaz toate celelalte cursuri de ap importante: Azuga, Doftana, Teleajen, Cricovul Srat, nainte de a se vrsa n Ialomia, pe teritoriul judeului omonim. Vegetaia Este extrem de variat, pe verticala formelor de relief: 200-1100 m - pduri de foioase (gorun, stejar, carpen, fag); 1100-1300 m - pduri de anestec, foioase i rinoase; 1300-1700 m pduri de conifere (molid, brad); peste 1700 m etajul subalpin cu pajiti i arbuti (jnepen, ienupr, smirdar, afin). Pdurile i alte terenuri cu vegetaie forestier ocup 152 000 ha, punile 75 000 ha, iar fneele 32 000 ha. Flora este divers i bogat n specii rare, cu precderer n zona montan: floarea de col, garofia, sngele voinicului, bilbucul de munte, rhodendronul. Fauna Foarte variat i bogat (3500 specii), bine reprezentat n specii rare:capra neagr, cerb carpatin, urs brun, rs, ierunc, jder, cprior, lup, vulpe, mistre, pisici slbatice, veverie; ca psri: coco de munte, corb, mierl; ca reptile: vipera comun i oprla de munte; iar n apele reci de munte se gsesc peti ca: pstrv, lipan, clean7. Rezervaii naturale Necesitatea ocrotirii unor specii i varieti de plante i animale, precum i a unor monumente ale naturii se concretizeaz n existena a 14 rezervaii naturale i arii protejate complexe: Rezervai natural Bucegi (32663 ha), Plaiul hoilor Sinaia, Pdurea Glodeasa, Ariniul de la Sinaia, Muntele de sare i Muntele Verde de la Slnic, Rezervaia complex Ciuca, Stejarii seculari de la Ghighiu, etc.8 .

6 7

http://www.cjph.ro/upload/files/Plan_dezvoltare_Hot_151.pdf http://www.cjph.ro/upload/files/Plan_dezvoltare_Hot_151.pdf 8 http://www.cjph.ro/upload/files/Plan_dezvoltare_Hot_151.pdf

3.2. Clientii Potentialii clienti ai pensiunii sunt cei care vor sa practice una din formele de turism posibile la noi: - turismul montan - turismul de circulaie - turismul de tranzit - turismul cultural tiinific - turismul la sfrit de sptmna 3.3. Concurena Pe plan naional ne confruntm cu o concuren direct venit din partea pensiunilor din zone recunoscute din punct de vedere cultural, al tradiiilor, istoric, al frumusetilor naturale i nu numai,

precum Maramure, Bucovina, zona Braovului, zona Sibiului, Depresiunea Transilvaniei si multe altele Zona Maramuresului este recunoscut ca vatr de cultur si civilizaie care i-a dltuit n lemn istoria, este locul unde tradiiile, portul i arta popular se pstreaz ca nicieri altundeva n Romnia. Bucovina, leagn de veche civilizaie, unde istoria se mpletete cu legenda, este cunoscut sub aspect turistic n primul rnd pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor. Nu mai puin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt mnstirile Putna, Neamului, Dragomirna. Arhitectura populara este absolut unica si original. Dei numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran, zona este extrem de bogat n atracii turistice: Cheile Moieciului, Munii Bucegi i Piatra Craiului, Petera Dmbovicioara, Cetatea Rasnovului, dar si Braovul, impreun cu cetile sseti de la Prejmer si Harman. Munii Apuseni reprezint una din cele mai interesante destinaii turistice din Romnia. Relieful carstic, flora i fauna specific, obiectele din lemn lucrate de locuitorii zonei de generaii, reprezint motive pentru care zona constituie o adevrat atracie turistic. Pe plan local numarul pensiunilor este in crestere. Insa multe dintre ele, in incercarea de a oferi cat mai multe conditii si facilitati turistilor uita ideea de baza a pensiunilor din zonele muntoase si parte din caracteristicile acesteia se pierd. Un exemplu elocvent este faptul ca multe pensiuni arata ca niste case de la oras, fiind construite din caramida si ciment. Farmecul pensiunilor montane este construirea acestora din lemn. In cadrul pensiunii noastre se pastreaza acest element important. De asemenea se va ncerca realizarea unei atmosfere cat mai placute in concordanta cu mediul ambiant, iar calitatea serviciilor va fi pusa pe primul loc, n ncercarea de a ne diferenia de concureni.

3.4. PublicitateaPublicitatea este un mijloc de comunicare oneros i unilateral, care presupune transmiterea de mesaje provenind de la surse ce pot fi identificate, fiind conceputa pentru a susine direct sau indirect un produs sau o activitate a unei firme. Prin publicitate firma urmrete difuzarea de date i informaii despre activitatea produselor i serviciilor sale (cazare, mas, agrement), dar i recepionarea modului n care acestea sunt primite i apreciate de destinatar. Publicitatea va urmri n primul rnd informarea potenialilor clieni despre existena pensiunii, n acest scop se vor face cunoscute serviciile oferite de pensiune, se vor monta indicatoare pe drumurile din apropiere pentru a indica drumul spre pensiune, apoi se va insista pe stimularea interesului cu privire la zon i la pensiune, astfel se ofer brouri cu imagini atrgtoare, se vor stimula astfel vnzrile ctre noii clieni, iar mai trziu se va pune accentul pe revenirea clienilor care au stat o dat sau de mai multe ori la pensiune. Aciunile promoionale trebuie s-l fac pe potenialul turist s ia decizia de a cumpra, de a-l transforma n consumator. Dar aceast reacie parcurge mai multe etape: n ceea ce privete informarea clienilor aceasta se va face cu ajutorul mai multor mijloace media, astfel se vor tipri reclame n ziare, n reviste tematice. De asemenea, se va face promovarea i pe Internet prin deschiderea unui site care s prezinte imagini i informaii despre pensiune, despre zon, despre srbtorile specifice zonei, despre cile de acces la ea, despre activitile de agrement din zon.

Prin participarea la trguri i expoziii se pot contacta agenii de turism spre a ncheia contracte cu acestea sau spre a promova produsul turistic n ntreaga ar prin brouri special editate pentru aceste evenimente, sau prin expedierea lor ctre birourile de informaii turistice din toat ara. Mesajul care va fi promovat prin publicitate va evidenia calitatea serviciilor oferite, a mediului curat, a unui loc n care oricine se poate relaxa mpreun cu familia sau poate vizita locuri foarte interesante si frumoase.

3.5. Analiza S.W.O.T. a pensiunii

Analiza S.W.O.T. ne permite cercetarea produsului pe care l oferim i ne ofer informaii despre piaa pe care i desfoar activitatea, avnd ca scop situarea ct mai bun a produsului pe piaa corespunztoare.

PUNCTE FORTE - aezarea geografic - varietatea formelor de turism - resurse naturale variate - utilitati - drum acces in stare foarte buna

PUNCTE SLABE - concuren puternic pe plan local i naional - vadul comercial

OPORTUNITI creterea numrului de locuri de primire ncheierea unor contracte cu tour operatori locali diversificarea activitilor de agrement oferite turitilor posibilitatea deschiderii unei prtii de schi in Ciucas; -

AMENINTARI legislaia romneasc criza economica

CAP. 4 ORGANIZAREA SI CONDUCEREAStructura organizatoric ierarhic funcional, se caracterizeaz prin principiul unitii de comand (caracteristic structurii organizatorice liniare), prin personalul specializat pe funciuni. Prin urmare repartizarea sarcinilor se va face astfel: Administratorul reprezentat de doamna Brebu se va ocupa de buna funcionare a tuturor activitilor, dar n acelai timp va fi gazda care va ntmpina oaspeii innd locul recepionerei, tot ea va urmri activitatea angajailor, va ncerca s rezolve eventualele solicitri venite din partea clienilor. Contabilul este domnul Brebu i este cel care va ine evidena contabila a firmei, va ntocmi zilnic registrul de cas, raportul de producie i gestiune care centralizeaz vnzrile i ncasrile dintr-o zi, va ntocmi lunar balana i bilanul la sfrit de an. Trebuie s asigure condiii necesare pentru ntocmirea documentelor justificative privind operaiunile patrimoniale, organizarea i inerea corect i la zi a contabiliti; organizarea i efectuarea inventarierii patrimoniului, precum i valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de ntocmire a situailor financiare, publicarea i depunerea la termen a acestora la organele n drept, pstrarea documentelor justificative, a registrelor i situailor financiare i organizarea contabilitii de gestiune adaptate la specificul ntreprinderii. Buctarul va fi cel care va prepara mncrurile. Acesta este solicitat doar in momentul in care sunt cazati turisti care au platit si masa. Femeia de serviciu este cea care va schimba lenjeria de pat, va face curenie n camere, va schimba prosoapele. Mai sunt cei 2 ingrijitori, care lucreaza in schimburi, deoarece in permanenta trebuie sa fie cineva la care turistii pot apela pentru diverse nevoi. De asemenea acestia se vor ocupa pe timpul iernii de incalzirea cabanei.

CAP. 5 PREVIZIUNI

Previzionarea vanzarilorManagementul societatii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare a vanzarilor, dat fiind contextul economic general din Romania (si nu numai). Intr-adevar, piata Hoteliera a cunoscut o crestere considerabila in ultimii ani, insa, in conditiile actuale de piata se previzioneaza o evolutie mai modesta. Astfel, pentru urmatorii 3 ani, societatea prognozeaza o crestere anuala de 30%. In conditiile in care pensiunea va fi extinsa cu un alt corp, managementul considera ca vor fi fluctuatii importante in functie de anotimp. Intr-adevar, produsele servite sunt in general mai apreciate in anotimpul si cald si rece precum si in sarbatorile de peste an atunci cand potentialii client au mai mult timp alocat iesirii din viata urbana.,

Alte elemente cheieIn cadrul acestui gen de afaceri, un rol aparte il are potentialul touristic, amabilitatea personalului, selectat atent pentru a se potrivi cu atmosfera creata in cadrul sejurului. Ulterior, salariatii vor urma cursuri de pregatire, atat din perspectiva prepararii corecte a produselor comercializate, cat si din perspectiva gestionarii relatiei cu clientul. Echipa de manageri, cu o vasta experienta in management, va avea un rol important in controlarea indeplinirii obiectivelor pe parcursul activitatii, o data implementat planul de afaceri. Evaluarea activitatii se va realiza periodic, presupunand analiza rezultatelor si a modului in care sunt indeplinite obiectivele si strategiile propuse. Acest sistem va permite corectarea eventualelor erori ce ar putea surveni pe parcurs.

PREVIZIUNIILE FINANCIAREAnul 1 (RON) 2000 Anul 2 (RON) -

Cheltuieli de constituire

Cheltuieli de amenajare/intretinere Cheltuieli cu utilitatile curent electric cablu TV gaz (butelie) lemne incalzire Cheltuieli cu personalul Cheltuieli publicitare Alte cheltuieli neprevazute TOTAL CHELTUIELI Venituri cazare Venituri activitatea alimentara Venituri provenite inchiriere ATV TOTAL VENITURI VENIT/CHELTUIELI

120000 3800 600 800 3400 16800 1000 1500 149900 64800 10800 3240 78840 -71060

10000 3800 600 800 3400 19200 1000 1500 40300 97200 16200 4860 118260 77960 690 0

*atat veniturile cat si cheltuielile sunt raportate la un grad de ocupare a pensiunii de 30% in primul an si de 45% in cel de-al doilea an. Se estimeaza ca la sfarsitul celui de-al doilea an valoarea totala a investitiei este recuperata, profitul realizat in cei 2 ani de existenta fiind de 6900 RON.