Ciupercarie

Proiect

Profesor coordonator:

Lector universitar Ladaru Georgiana - Raluca

Realizat de:

Dragulin Mihaela

Enache Eveline

Eremia Melania

Matei NicoletaCuprins

2Cap. 1. - DESCRIEREA AFACERII

21.1. Descrierea ideii de afaceri

41.2. Descrierea societatii

41.2.1 Managementul resurselor umane

41.2.2 Organigrama

41.3. Descrierea produsului

51.3.1. Denumirea si incadrarea taxonomica pentru ciupercile Agaricus bisporus

51.3.2. Morfologia ciupercii Agaricus bisporus

61.3.3. Valoarea nutritiva a ciupercilor

61.4. Flux tehnologic

91.4.1. Microclimatul necesar dezvoltarii Agaricus bisporus

101.4.2. Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

131.4.3. Asezarea substratului nutritive

141.4.4. Miceliul de ciuperci si insamantarea

151.4.5. Sfaturi

161.5. Utilaje

161.5.1. Sistem de ventilatie

171.5.2. Sistem de exhaustare

171.5.3. Generator de abur

171.5.4. Introducere, evacuare - compost

181.5.5. Preparare, insamantare - compost

181.5.6. Aparatura productie miceliu

191.5.7. Masini de ambalat

211.6.1. Boli produse de virusuri

211.6.2. Boli produse de bacterii

211.6.3. Boli produse de ciuperci concurent saprofite

231.6.4. Boli produse de ciuperci parazite

261.7. Localizarea afacerii

261.8. Mijloacele de transport

271.9. Evolutia firmei

28Cap. 2. PLAN DE MARKETING

282.1. Descrierea pietei

282.2. Descrierea segmentului de piata urmarit

282.3. Trendul pietei

292.4. Concurenta si alte influente

292.5. Strategii de marketing

302.5.1. Obiectivele politicii de pret

302.5.2. Strategiile de pret

312.5.3. Sigla

312.5.4. Slogan

322.6. Identificarea si analiza riscurilor

332.7. Analiza SWOT

34Cap. 3. DIAGRAMA GANTT

35BIBLIOGRAFIE

Cap. 1. - DESCRIEREA AFACERII1.1. Descrierea ideii de afaceriO afacere la indemana oricarui mic investitor o reprezinta cultivarea ciupercilor comestibile, care se vand foarte bine la export in tarile Uniunii Europene, in special in Franta, renumita pentru multitudinea de retete dedicate apreciatelor Champignon.

Avantajul acestei afaceri il constituie particularitatile ciupercilor, care nu au nevoie de conditii speciale de crestere, nu necesita existenta unui teren agricol propriu-zis, cresc si se recolteaza in cicluri si valuri, element ce inmulteste cantitatea de ciuperci si asigura o circulatie rapida a finantelor.

In tara noastra, se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de Pleurotus (bureti).

Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de ciuperci CIUPERCI AGARICUS - Champignon este acela ca in tara noastra este una din cele mai consumate.

Avantajul unei crescatorii de ciuperci consta tocmai in faptul c este foarte banoasa. Un alt avantaj este ca, pe baza unui plan de afaceri, oricine poate obtine un credit pentru demararea acestei activitati. De retinut, pentru cel tentat de o astfel de afacere, este faptul ca cererea de ciuperci pe piata este tot mai mare, iar pretul de vanzare al ciupercilor este similar (daca nu chiar mai mare) cu cel al carnii. De asemenea, cererea de ciuperci pe piata romaneasca este mai mare decat oferta intr-un raport de 100 la 1,3. Unul dintre primele avantaje ale unei afaceri cu ciuperci este piata larga pe care se poate misca investitorul: ciupercile sunt cerute de catre agenti economici, fiind produse bine vandute in magazine, supermarket-uri, pizzerii, cantine, restaurante, fabrici de conserve. Un factor demn de luat in seama este numarul tot mai mare de persoane vegetariene din Romania.

1.2. Descrierea societatiiSocietatea Champignon SRL este o societate care va avea un unic actionar, aceasta va avea sediul social in .............................., deoarece taxele sunt mai mici. Fondurile firmei sunt proprii, dar se va apela si la ajutorul rudelor, dar si al bancilor. De la acestea se vor contracta credite pe permen mediu si lung, punandu-se gaj bunurile firmei.1.2.1 Managementul resurselor umaneFirma va avea 2 specialisti in domeniul ciupercilor, angajati pentru a achizitiona si ulterior pentru a fabrica compostul. Acestia vor fi ajutati de catre 6 angajati, pentru inceput.1.2.2 Organigrama1.3. Descrierea produsului

Ciupercile champignon necesita un substrat organic, existand riscul unor contaminari rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia, diminuand profitul.

Prin asistenta oferita vom alege impreuna varianta optima de obtinere a unui compost de calitate, in functie de materiile prime utilizate.Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra, preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de champignon, insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei.Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu desfacere asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.

Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim termic criofil, necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12-18 C. Cu sprijinul mai multor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie, a reusit sa detina suprematia productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturii scazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea ciupercilor champignon reprezinta inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes. Agaricus Edulis, este o ciuperca de cultura, de culoare alba, termofila, cunoscuta sub denumirea de Bulgare de zapada, datorita faptului ca suprafata palariei este neteda, cuticula fara scuame, necesitand la fructificare temperaturi mai ridicate fata de Bisporus, in marja a 23 25 C. prezinta un randament mai ridicat in privinta costurilor, fata de Bisporus, fiind si mai rezistenta ca aceasta la virusuri .Se recomanda in afaceri cu ciuperci.

Agaricus Blazei, este o ciuperca alba, termofila, are suprafa neteda, fara scuame, palaria prezentand unele neregularitati si o mica concavitate in centru, aspect ce o deosebeste la prima vedere de Bisporus si Edulis, necesitand temperaturi ideale intre 21 26 C .Este cunoscuta sub denumirea de Gods Mushroom, zeul ciupercilor, datorita proprietatilor medicinale vestite ce i se atribuie, din vechi timpuri, in Brazilia si Japonia.La noi in tara, in prezent nu se cultiva, fiind o reala preocupare pentru noi, si un success garantat pentru cultivatorii care dau dovada de initiativa, asigurand un succes in afaceri.1.3.1. Denumirea si incadrarea taxonomica pentru ciupercile Agaricus bisporus

Din punct de vedere taxonomic, ciupercile Psalliota (Agaricus) fac parte din clasa Basidiomycetes, subclasa Holobasidiomycetes, ordinul Hymenomycetales, familia Agaricaceae. Basidiomicetele sunt ciuperci superioare, evoluate, cu miceliu pluricelular. Organul sporifer este basidia, pe care se formeaza spori numiti basidiospori in numar de 4 de regula, in numar de 2 in cazul Agaricus bisporus. Ciupercile ordinului Hymenomycetales prezinta basidiile sub forma de himeniu.

In ultima perioada denumirea de Agaricus bisporus este desemnata drept cea corecta, fata de Psalliota bisporus. Totusi, ele sunt inca utilizate in paralel. O denumire mai veche pentru Agaricus bisporus este Agaricus brunnescens. Denumirea bisporus deriva din faptul ca, pe cand majoritatea basidiomicetelor au 4 basidiospori pe fiecare basidie, Agaricus bisporus are numai 2, de culoare bruna.

Denumirea romaneasca pentru aceasta specie este ciuperca alba, crem sau bruna sau ciuperca criofila (N. Mateescu). In engleza termenul utilizat este de "button mushrooms".Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 de specii, dintre care cele mai raspandite sunt Agaricus bitorquis, Agaricus augustus, si ciuperca de camp, Agaricus campestris. Sunt de asemenea si specii otravitoare, cum ar fi Agaricus placomyces si Agaricus xanthodermus.1.3.2. Morfologia ciupercii Agaricus bisporus

Corpul ciupercii este format din doua parti : carpofor, in partea aeriana si hife miceliene, cu reflexe metalice alb-cenusii, puternic ramificate in substratul nutritiv in partea subterana. Hifele miceliene la inceput sunt subtiri si pe masura ce se dezvolta cultura, hifele miceliene incep sa se uneasca in manunchiuri formand ulterior cordoane miceliene de culoare alba.Partea aeriana a corpului vegetativ, respectiv carpoforul, este alcatuit din doua parti anatomice : palarie si picior. In alcatuirea palariei se disting, de la exterior spre interior:- cuticula sau membrana, care poate fi de culoare alba, crem, bruna, cu suprafata neteda fibros scamoasa sau solzoasa- pulpa sau carnea, de culoare alba, compacta sau laxa- stratul himenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se vor forma sporii- camera subhimeniala, ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si velum- velumul, o prelungire a cuticulei, care uneste marginea palariei cu piciorul. La deschiderea palariei, velumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea superioara a piciorului. Velumul prezinta un interes deosebit pentru cultivator deoarece starea lui indica momentul recoltarii. Valoarea comerciala a ciupercilor este cea mai ridicata cand velumul se prezinta intreg.Palaria ciupercii poate avea diferite forme : plata, turtita, concava, cu suprafata neteda, fibroasa sau scamoasa si de culoare alba, crem sau bruna.Piciorul ciupercii prezinta la exterior cuticula care in toate cazurile este neteda si alba, in interior pulpa care este ceva mai laxa fata de cea a palariei, iar in mijloc se gaseste canalul medular.Piciorul ciupercii poate fi cilindric, conic umflat la baza, alungit sau scurt.Palaria si piciorul ciupercii sunt constituite dintr-o impletitura compacta de hife miceliene.(N. Mateescu)1.3.3. Valoarea nutritiva a ciupercilor

Aceste ciuperci sunt cultivate inca dinainte de 1800 pe teritoriul SUA. In prezent, in Statele Unite, Agaricus bisporus ocupa 90% din totalul productiei de ciuperci comestibile, USA fiind una din cele mai mari producatoare de ciuperci din aceasta specie. Financiar, se estimeaza ca valoarea recoltei anuale de ciuperci din Statele Unite atinge 800 milioane dolari. (T. Volk, K. Ivors)Pe plan mondial insa, amploarea culturii de Agaricus bisporus scade la 40% din totalul ciupercilor cultivate.Dupa FAO, in ultimii 10 ani, productia mondiala s-a dublat, datorita continutului bogat in substante azotate si in special in proteine. Continutul in proteine al ciupercilor proaspete este de 4-5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul ca pe 1 m2 cultivat anual cu ciuperci (pe 1 m2 se poate realiza etajat o cultura de 2-3 m x 10 kg ciuperci x 3 cicluri de productie pe an = 60-90 kg de ciuperci) se pot realiza 3 kg substante proteice, comparativ cu 200 g cat se obtin de pe aceeasi suprafata cultivata cu grau.Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor, precum si altor glucide usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate din ele sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala. De asemenea contin o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B.

1.4. Flux tehnologic

Ciupercile Pleurotus cuceresc cultivatorii prin facilitatea obtinerii substratului de cultura, reprezentat prin deseuri din agricultura , industria lemnului, textila sau direct pe busteni de lemn sau buturi care urmeaza sa fie refolosite pentru fabricarea creioanelor(China, Germania,)sau alte obiecte ce necesita un lemn pufos si usor de prelucrat.

In anul 1910in Franta s-au obtinut primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic.

De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura.

- pe ciocalai de porumb

- exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri de materii auxiliare

- amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere

- rumegus de salcam si faina de ovaz.

Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara.Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina. Tehnologia de cultura este foarte simpla, in sistem clasic recomandata in general pentru productii mici de ciuperci sau consum propriu , in sistem intensiv - industrial fiind necesare investitii considerabil mai mari.

In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 6-8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 170-300 kg ciuperci/tona de substrat .Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole.Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila in functie de specie si conditiile de microclimat. Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate.Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus djamor, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.In cultura ciupercilor Pleurotus este important sa cunoasteti tabloul - fluxul tehnologic , respectiv etapele necesare pentru o cultura de calitate si rentabila. De aceea vom schita fazele care trebuiesc parcurse , in speranta ca astfel o sa simplificam activitatea , pentru a deveni mai atractiva si pe intelesul tuturor.Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus se rezuma la :

stabilirea substratului nutritiv - reteta compost

umectarea materiilor

pasteurizarea termica sau chimica

insamnatarea cu miceliu

incubarea

fructificarea - recoltarea ciupercilor

1.4.1. Microclimatul necesar dezvoltarii Agaricus bisporusUna din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea substratului nutritiv, respectiv a mediului de cultura.

Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La temperaturi mai mari de 30 C cresterea miceliului se opreste, iar daca aceste conditii persista miceliul piere. Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 C si poate intra imediat in vegetatie cand este pus in conditii potrivite de mediu. Temperatura de 20 C in spatiul de cultura favorizeaza cresterea miceliului. Daca temperatura va fi mai scazuta, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12 C incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile.

In perioada de recoltare, daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea recoltarilor va fi mult mai lenta (la 11-12 C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 14-16 C recoltarea se face zilnic), iar daca va fi mai ridicata (17-18 C) exista riscul uscarii. In acest din urma caz, stropirile se vor efectua cat mai des.

Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir de par.

Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la sfarsit, in special in perioada de recooltare, cand ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon. In exces de dioxod de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si palarie redusa.

Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa se incadreze intre 62-65%. Este mai daunator un substrat cu umiditate ridicata, decat un substrat uscat.

Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. Astfel, pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele, grajdurile, puiernitele, rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura pe an. (N. Mateescu)Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii:

izolare termica ridicata, fara variatii mai mari de 2-3 C de la zi la noapte

posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata

posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare, termic sau chimic

sa prezinte drumuri de acces, sa fie ferite de inundatii

sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere

Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in:

- asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis

- camera tampon la intrare

- tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren, vata minerala, sau natural prin trestie, coceni, paie.

Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei.

1.4.2. Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe, adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii. De aceea, ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutritiv. Cel mai utilizat este compostul. Compostarea se defineste ca un proces complex ce cuprinde suma transformarilor biochimice, fizico-chimice si microbiene pe care le sufera produsele reziduale organice, de origine vegetala si animala, amestecate in proportii bine stabilite. Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta numele de compost si se poate gasi in diferite stadii de humificare.

Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite.Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.

Paiele sau ciocalaii de porumb se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in exemplu de retete finale:a) - paie de grau 95%- amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) 5%

b)- paie de grau(orz) 90%- tarate de grau sau faina de porumb 5%- amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5%c)- rumegus si talaj de fag (stejar, plop, carpen, nuc etc.) 90%

- ciocalai de porumb 5%

- amendament 5%

d) - ciocalai 50 %,- rumegus 45 % , - amendamente 5 % .e)- vrejuri de soia 65% - ciocalai de porumb 30%- amendament 5%f) - ciocalai 12%- coceni porumb 40%- vreji de soia 35%- orz 8%- amendament 5%g) - ciocalai 75%- paie 12%- germeni de malt (colti de orz) 8%- amendament 5%Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica), amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var / creta furajera ).Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita pasteurizare, deoarece in cursul prelucrarii initiale au fost supuse la diferite tratamente specifice care au avut un prim efect de pasteurizare.De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la retetele care necesita in mod obligatoriu acest tratament.

In cultura ciupercilor in sistem clasic (gospodaresc - consum propriu), pasteurizarea se executa in diferite feluri, in functie de cantitatea de compost necesara si posibilitatile tehnice existente.

Tehnici de pasteurizare in sistem clasic, cu sublinierea ca putem stabili o metoda de dezinfectare corespunzatoare conditiilor dvs.: butoaie de tabla cu capacitatea de 200 kg in care se fixeaza o tabla perforata cu gaurile in diametru de pana la 10 mm, la distanta de 25 30 cm de fundul butoiului, formand un spatiu ce se va umple cu apa care va fi incalzita cu lemne sau un arzator pe gaz bazine cu capacitatea de 2 mc , in care se introduce compostul direct in apa care se fierbe . Acesta se inalta pe un suport si se inchide lateral cu tabla, lasand pe fiecare parte cate doua fuste care se ridica pentru a introduce lemne sau arzatoare pe gaz. In ambele cazuri sunt necesare termometre pentru masurarea temperaturii, care nu trebuie sa depaseasca 90C.

Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride.Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, din pricina contaminarii anterioare a substratului, sau conditii improprii de microclimat.Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide:

Benlate 0,1% Bavistin 0,1% Topsin M70 0,1% Dithane 0,2% Morestan 0,05%

Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf)

Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic: incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 C/4-5 ore, de 70 C/36 ore sau 60 C/48 ore. turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie. utilizarea unui generator de abur de joasa presiune

Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 90 C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile.In apa de imbibare se pune preventiv o cantitate de 25 - 40 gr. Bavistin la 500 kg material.Dupa aceasta operatie materialul se lasa la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21-24C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.Metoda clasica In culturile clasice se pot obtine pana la doua cicluri pe an, iar in culturile intensive 4-5 cicluri pe an, fiecare ciclu avand mai multe valuri de recoltare. Ciupercile Agaricus, desi mai sensibile si mai greu de crescut sunt mai bine vandute in tarile membre UE, unde sunt cunoscute sub numele de "Champignon". Sistemul clasic nu presupune incalzirea localurilor de crestere, ventilatia nu este dirijata nu aveti nevoie de instalatii de pasteurizare cu aburi. Se pot folosi pivnite, grajduri, solarii, soproane, in general spatii fara incalzire, dar cu posibilitati de incalzire. Cantitatea de ciuperci Agaricus obtinuta intr-un ciclu ajunge la de 6-10 kg.per mp.

Sistemul intensivSistemul intensiv se desfasoara in spatii cu posibilitati de reglare a temperaturii, umiditatii si ventilatiei. Suprafata insamantata se mareste mult prin folosirea stelajelor etajate pe 4-5 nivele. Se pot obtine mai multe cicluri pe an si rezulta profituri foarte mari la 10-20 kg/mp/ciclu la Agaricus.

In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul aburului sub presiune.

1.4.3. Asezarea substratului nutritive

In interiorul spatiului de cultura, substratul de cultura se poate aseza sub diferite forme, in functie de sistemul de cultura folosit.

Asezarea sub forma de biloane: Bilonul, de forma trapezoidala, este folosit datorita faptului ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata ocupata.

Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare din scandura groasa de 3 cm, geluite sau captusite cu tabla la interior, pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat, sa alunece usor la scoaterea din tipar. Lungimea tiparelor variaza intre 1 si 1,5 m. Tiparele pot fi cu fund sau fara fund. In cazul tiparului cu fund, se va proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui cu substrat presat, spre deosebire de cel fara fund, cand tiparul se va ridica.

Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi cat mai rational spatiul de cultura.

Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de 60-70 cm. Grosimea substratului nutritiv in sacii de plastic va fi de 25-35 kg substrat si respectiv 100-150 kg/m2 (in medie asta inseamna 4-6 saci/m2).

Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie. Stratul orizontal asezat cat mai tasat va avea o latime de 75-140 cm si o grosime de 18-20 cm la margine si 25 cm la mijloc.

Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost, marginile stratului orizontal vor trebui sa aibe o usoara panta.

Asezarea straturilor pe stelaje: Necesita etajere confectionate din prefabricate de beton sau din profil metalic cu perete din asbociment.

Dimensiunile stelajelor sunt: inaltimea 80 cm pentru un bilon si 120 cm pentru doua biloane, primul parapet fiind dispus la 15-20 cm de pardoseala.

Distanta dintre parapetele stelajelor va fi de 50-60 cm, mai mica in cazul executarii straturilor plane si mai mare in cazul utilizarii biloanelor.

Asezarea substratului in lazi: Lazile utilizate sunt din PVC, si sunt potrivite pentru aceasta cultura deoarece, spre desebire de cele din lemn, acestea nu ofera spatiu gazda pentru nematozi. Grosimea substratului nutritiv asezat cat mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12-15 cm, si mai mare de 30 cm.1.4.4. Miceliul de ciuperci si insamantarea

Miceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de laborator, la care hifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe suprafata boabelor de cereale (orz, secara, grau) caz in care se numeste miceliu granulat, fie pe paie de cereale, cand poarta denumirea de miceliu clasic.Insamantarea substratului nutritiveAceasta lucrare se executa numai dupa ce temperatura din substrat a scazut sub 30 C, iar cea din mediul ambiant este de 24-25 C. Aceste conditii se pot realiza fara nici un fel de consum energetic in perioada de toamna (august-septembrie).Insamantarea biloanelor se executa in cuiburi dispuse in triunghi la adancimea de 3-4 cm si la distanta de 20 cm. Se insamanteaza cate doua randuri la 15 cm pe pantele bilonului si un rand pe coama. Cu mana stanga se ridica substratul nutritiv pana la adancimea mentionata, iar cu mana dreapta se introduce cu o lingura, miceliul granulat, dupa care se apasa cu mana stanga in asa fel incat sa ramana un mic orificiu de aerisire.In cazul insamantarii straturilor plane, a sacilor sau a lazilor, aceasta se executa fie in cuiburi ca la biloane, fie prin amestecarea miceliului cu substratul nutritiv.Se foloseste o cantitate de miceliu de 0,5-0,7% raportata la cantitatea de substrat nutritiv.Perioada de recoltare

Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 3-4 saptamani de la acoperire, sub diferite forme: buchete, butoni si ciuperci individualizate.Momentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a velumului. Pentru a putea fi valorificate cu eficienta, ciupercile trebuie recoltate cu velumul intreg, palaria inchisa, piciorul putin alungit. Recoltarea se executa in functie de temperatura spatiului de cultura : dupa 2-3 zile la 12 C, dupa 2 zile la 13-14 C, zilnic la 16 C.Cum se executa recoltarea. Pentru executarea recoltarii, ciupercile se apuca cu mana, se rasucesc si se apasa usor in jos ; ciupercile aprute in buchet se recolteaza esalonat prin desprinderea din buchet. Dupa recoltare, cu un cutitas de inox, se taie baza piciorului si se sorteaza pe categorii comerciale. Partile rezultate se depoziteaza in ladite si se scot din spatiul de productie.Laditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat de cupru sau formalina.O conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca, inainte de recoltare cu 10-12 ore, straturile sa nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei portiuni din stratul acoperitor.In cursul unei perioade de fructificare de 45-60 zile, se vor executa 25-40 recoltari, grupate in 4-8 valuri de recoltare, in functie de temperatura mediului ambiant (val de recoltare = o aparitie colectiva a ciupercilor).

Sfarsitul culturii si pregatirea pentru un nou ciclu de culturaDupa o perioada de 1,5-3 luni de recoltare, in functie de temperatura spatiului de cultura, perioda de recoltare se considera incheiata iar spatiul va trebui evacuat si pregatit pentru un nou ciclu de cultura.In culturile gospodaresti, cand se evacueaza substratul uzat, se va avea grija sa nu vina in contact cu substratul proaspat pregatit sau cu amestecul de acoperire, ori cu partile componente ale acestora.Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii vechi si se spala, dupa care pe toate suprafetele interioare se aplica dezinfectarea chimica, prin pulverizarea unei solutii fungicide formata din sulfat de cupru 3kg, lapte de var 10 litri, formalina 2 litri, Lindatox 1 litru, apa 100 litri.Ulterior, dezinfectarea chimica se continua prin gazarea spatiului cu:- bioxid de sulf, 30 g sulf/m3 incapere sau- aldehida formica (fierberea a 20 cm3 formalina/m3 incapere)Dupa aerisire, in spatial respective se poate introduce substratul nutritive pentru un nou ciclu de cultura.1.4.5. SfaturiPreferabila este cresterea in sistem clasic, cel putin pentru inceput, deoarece investitiile sunt minime, iar supraetajarea sau marirea suprafetei de cultura maresc productia.Cei care doresc sa infiinteze o ciupercarie in sistem intensiv vor avea nevoie de anumite investitii, dar acestea vor fi repede amortizate prin productie.1.5. Utilaje

Activitatea de cultivare si crestere ciuperci trebuie analizata si tratata ca o mica "industrie". Astfel este necesar sa existe un flux tehnologic adecvat speciei, care sa asigure un maxim de randament, prin reducerea costurilor de exploatare, obtinerea unor productii de calitate si crearea unui sistem integrat.

Echipamentele si utilajele necesare in cultura ciupercilor sunt in raport cu specia de ciuperci, materiile prime utilizate si cantitatile de compost prelucrate.

Pasteurizarea compostului implica un procent insemnat din cheltuielile necesare in cultivarea ciupercilor. Metodele de pasteurizare compost la rece, aplicate si propuse de noi, sunt deosebit de eficiente reducand cu peste 50% cheltuielile cu pasteurizarea.

Realizarea microclimatului trebuie analizata, nu numai in vederea asigurarii unei temperaturi si umiditati specifice, fiind extrem de important sa existe o corelare intre parametrii tehnici si fazele in care sunt ciupercile, calitatea si cantitatea aerului necesar, marimea spatiului si gradul de ocupare. Foarte important este si un compost bogat in nutrienti.

Factor decisiv in cultura ciupercilor este aerul necesar. Cantitatea si calitatea de aer proaspat introdus sunt asigurate de sistemele de ventilatie produse de noi. Ventilatoarele utilizate sunt centrifugale si axiale , avand capacitate intre 500 - 18.000 mc/h.

Pe intreg ciclul de cultura a ciupercilor, ventilatia este strict necesara , astfel sistemele de ventilatie furnizate sunt foarte fiabile avand un consum electric extrem de redus.

1.5.1. Sistem de ventilatie

Furnizam sisteme de ventilatie produse special pentru cultura ciupercilor, cu randament inalt, fiabilitate ridicata si consum electric redus.

Sistemele de ventilatie pentru admisie aer proaspat sunt prevazute cu varianta de recirculare a aerului, filtrare - curatare aer datorita filtrelor HEPA incorporate.

Sistem de incalzire cu aer cald, ventilator in trei trepte.

1.5.2. Sistem de exhaustare

Ventilatoare pentru evacuarea aerului viciat, rezistente la intemperii, randament inalt.

Furnizam ventilatoare pentru evacuare , montare perete sau tavan.

1.5.3. Generator de abur

Generator de abur MOBIL, de joasa presiune, ideal pentru pasteurizarea compostului. Datorita mobilitatii si dotarii cu furtun si pistol, poate fi utilizat in dezinfectarea spatiului de cultura interior / exterior.

Alimentare economica cu butelie GPL si acumulator reincarcabil 12V.

1.5.4. Introducere, evacuare - compost

Asiguram echipamente pentru pregatirea compostului, masina de tocat, instalatii de pasteurizat economice.

1.5.5. Preparare, insamantare - compost

Echipamente si utilaje pentru insamantare si ambalare in saci pentru toate speciile de ciuperci.

1.5.6. Aparatura productie miceliuEchipamente si filtre HEPA pentru laborator si camere sterile.

Instrumente de masura si control

Materiale preparare si ambalare miceliu

1.5.7. Masini de ambalat

Masini de ambalat ciuperci in diferite marimi de caserole, folie strech, termoformare, vidare, manuale sau automate.

1.6. Boli- Daunatori-CiuperciIn timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta in dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci. Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii. Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare pentru multe microorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemeneatemperatura de 16-24 C, umiditatea relativa de 80-90%, existenta unor materii organice in descompunere, creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosi daunatori : nematozi, insecte, acarieni, etc..

Pentru ca acesti daunatori sa nu se dezvolte in ciupercarie trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari:

- sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutritive

- in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale termica, la 80 C, sa nu se foloseasca stelaje si rafturi din lemn, ci numai din beton, si sa nu se aplice cultura in saci de polietilena

- accesul in incinta sa fie controlat, folosindu-se perne la intrare imbibate cu substante fungicide

- sa se aplice stropiri preventive atat pe substratul in pregatire - sub forma de compost - cat si pe straturile de cultura, imediat dupa asezare, acoperire

- pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile componente ale acestuia sa nu vina in contact cu praf, deseuri, etc) si sa se foloseasca dezinfectarea, fie termic, fie chimic, cu formalina

- substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata apropiere a spatiului de productie, intrucat ar putea constitui un focar permanent de boli si daunatori specifici culturii de ciuperci. In cazul in care acesta nu poate fi incorporat imediat in sol, trebuie transportat cat mai departe, sau acoperit cu un strat gros de pamant

- in perioada da recoltare, temperatura sa nu fie mai mare de 17-18 C, umiditatea sa nu fie excesiva iar ventilatia fara curenti puternici de aer

- ciupercile bolnave si resturile de ciuperci provenite din recoltare sa fie arse, nu aruncate la intamplare

- in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite, de virusuri sau bacterii, precum si de daunatori, sa se ia masuri urgente de lichidare a focarelor aparute si de carantina fito-sanitara.

1.6.1. Boli produse de virusuri

Boala "La France"

Aceasta boala se manifesta prin brunificarea tesutului ciupercilor si alungirea puternica a piciorului, in raport cu diametrul palariei. In unele cazuri, ciuperca poate prezenta o talie foarte mica. Acest virus, asemanator cu cel care produce mozaicul lucernei, pe langa anomaliile descries la basidiofruct, favorizeaza si pieirea miceliului din substrat fenomen evidentiat printr-o stagnare premature a recoltei. Boala poate fi prevenita prin pasteurizarea naturala a substratului, la 55 C.

1.6.2. Boli produse de bacterii

Bacteriile apartinand speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi ataca in special suprafata cuticulei palariei, provocand boala petelor de bronz, caracterizata prin pete de culoare galbuie, care ulterior devin brune.

Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi inainte de recoltare, pentru a nu se crea conditii de dezvoltare a bacteriilor in picaturile de apa care stagneaza la suprafata palariei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales daca ventilatia se face direct, si stropirea se face cu pompe cu duze grosiere.

1.6.3. Boli produse de ciuperci concurent saprofite

Aceste boli, cunoscute si sub numele de mucegaiuri de imburuienare sau ciuperci soncurente, infesteaza substratul de cultura, il secatuiesc si nu mai permit ca miceliul ciupercii de cultura sa se impanzeasca. In culturile de ciuperci mai frecvente sunt urmatoarele:1. Boala de gips - Monilia fimicola, se manifesta prin aparitia pe straturi a unor pete circulare de culoare albicioasa, cu un aspect prafos, de unde si denumirea de boala de gips. Boala produce o streiltate fiziologica a miceliului, ceea ce afecteaza recolta. Este favorizata de composturile prea umede, peste 70% apa, precum si de cele supracompostate (mai mult de 25 zile). Daca se manifesta si dupa acoperirea straturilor, productia de ciuperci va fi redusa, iar pe straturi vor aparea zone fara ciuperci. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile generale este necesara pulverizarea straturilor imediat dupa acoperire cu o solutie de Zineb sau Perozin, in concentratie de 0,2%, operatie care trebuie repetata la intervale de 5 zile, pana la inceperea recooltarii. Boala apare dupa acoperire numai in cazurile cand nu s-au mai luat masurile de indepartare a focarelor inainte de acoperire sau nu s-a dezinfectat amestecul acoperitor.2. Boala de gips bruna - Papulaspora byssina, se manifesta prin aparitia de pete circulare, cu aspect pufos, care ulterior devin brune cu aspect prafos. Conditiile de aparitie si masurile de prevenire sunt similare cu cele de la boala de gips.3. Mucegaiul cenusiu - Chaetomium olivaceum reprezinta un concurent foarte important petru m,iceliul ciupercii de cultura, datorita faptului ca poate produce stagnarea completa a cresterii acestuia, si pieirea lui in totalitate. Se caracterizeaza printr-o culoare albicioasa cenusie si o crestere abundenta aeriana. Boala apare pe straturi la un interval de 10-15 zile de la insamantare, derutand cultivatorii incepatori, care considera acest mucegai drept miceliul ciupercii de cultura. Ulterior pe firele de paie din componenta substratului nutritiv se formeaza pustule maslinii, care reprezinta organele de propagare ale ciupercii, adica periteciile in care se gasesc asce cu cate 8 ascospori rosiatici. Boala apare in special pe substraturile la care temperatura din timpul pasteurizarii a fost mai ridicata ca 60 C si s-a desfasurat in lipsa de aer. De asemenea ea apare si pe substraturile pregatite printr-o compostare la temperaturi prea ridicate (mai mari de 75 C), ceea ce denota o intarziere a perioadei de intoarcere. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile profilactice obisnuite, trebuie evitate temperaturile prea ridicate atat in timpul compostarii, cat si in timpul pasteurizarii naturale.

4. Mucegaiul galben - Mycelliophora lutea apare in spatial dintre substrat si amestecul de acoperire sub forma de miceliu paslos-albicios, care ulterior capata culoarea galbui-bruna. In caz de atac puternic, miceliul ciupercii de cultura dispare, dubstratul devine negru, cu un miros caracteristic de apa clorinata si presarat cu numeroase glomerule galbui sau verzi-cenusii, de unde a capatat si denumirea de "cocleala ciupercilor".5. Mucegaiul in forma de creier (boala trufelor) - Pseudobalsamia microspora. Boala este foarte periculoasa deoarece rezista la toate fungicidele cunoscute, in afara de sulfatul de cupru, fiind distrusa numai la 82 C. Pentru prima data in tara noastra a fost semnalata in 1963. Ea se manifesta prin aparitia la suprafata straturilor, la intervalle de 30-35 zile de la insamantare, a unui mucegai alb-argintiu, cu aspect bumbacos, care formeaza din loc in loc niste umflaturi caracteristice. Ulterior, stratul de amestec acoperitor este ridicat de unele formatiuni cu aspect tuberculat, care reprezinta ascocarpii ciupercii, in interiorul carora se formeaza ascele, care la maturitate vor produce 6-8 ascospori bruni. O data cu propagarea ascosporilor, miceliul ciupercii dispare in totalitate, substratul avand o culoare rosiatica si o umezeala crescuta. Aceste formatiuni tuberculate de asemenea sunt derutante pentru cultivatorii fara experienta, care le aseamana cu primordiile de fructificare, cu mugurii si butonii ciupercii de cultura. Combaterea acestei boli se face numai cu sulfat de cupru 2-3% aplicat pe focarele de atac, iar prevenirea, prin incorporarea sulfatului de cupru in masa de compost, in perioada intoarcerilor, la ultimul intors, in proportie de 0,2-1,0%;.6. Ciupercile cerneala - sunt produse de diferite specii ale genului Coprinus. Pe straturi, de regula la cateva zile de la asezare, apar ciuperci firave, cu palaria subtire, care in 1-2 zile ajung la maturitate, isi disemineaza sporii si putrezesc, continuandu-si diseminarea. Prevenirea se face prin evitarea unei compostari prea scurte sau folosirea unui substrat de cultura afectat de inghet.7. Ciupercile cupa - produse de Peziza veziculoza, care poate ataca atat substratul de cultura cat si lemnul lazilor sau stelajelor, formand fructificatii asemanatoare unor cupe mici de culoare albicios-galbuie. Aparitia acestor ciuperci indica o capacitate redusa de fructificare a miceliului ciupercii de cultura.1.6.4. Boli produse de ciuperci parazite

Cele mai frecvente boli sunt:1. Putregaiul moale - produs de Mycogone perniciosa, se manifesta atat pe ciuperci in curs de formare, provocand putrezirea si deformarea butonilor cat si pe ciuperci ajunse la maturitate, provocand hipertrofii ale stratului himenal. Caracteristic este mirosul cu totul neplacut pe care il raspandesc ciupercile afectate.2. Putregaiul uscat - produs de Verzicillium constantini, se manifesta, de asemenea, pe ciuperci in primele faze, acestea deformandu-se si devenind cauciucate. Caracteristic este formarea unei bilobari a palariei, exfolierea si craparea piciorului.3. Mucegaiul cenusiu al lamelelor - produs de Cephalosporium lamaelecola se manifesta prin umflarea si ingrosarea lamelelor basidiale. Aceasta boala este favorizata de sensibilitatea unor tulpini de miceliu. Tulpinile de culoare bruna sunt mai sensibile decat cele de culoare alba si crem.4. Boala panzei de paianjen este produsa de Dactylium dendroides si se manifesta in special in cultura executata in sistemul clasic, in incinte cu ventilatie redusa. Pe suprafata straturilor se formeaza un miceliu ca o tesatura fina matasoasa lucioasa care acopera butonii. Corpurile de fructificare ale ciupercii de cultura devin rigide si putrezesc.

Pe langa boli si daunatori, in cultura de ciuperci se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci.

Din cauza parametrilor de microclimat si a prepararii defectuoase a compostului pot apare diferite malformatii care stagneaza dezvoltarea normala a ciupercilor.

Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului.

O statistica generala a acestora este:

Nematozi - Dytilenchus myceliophagus Acarieni - Tyrophagus putrescentiae - Pygmephorus mesembrine Puricii ciupercilor - Tisanurea cenusie - Hypogastrura manubrialis Mustele ciupercilor - Cea mai cunoscuta; Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatii de cultura ciuperci, provocand daune insemnate in cazul ignorarii si a tratamentelor gresite sau ineficiente.

Cei mai frecventi daunatori ai culturilor clasice de ciuperci de strat sunt:1. Tantarii ciupercilor (musculitele ciupercilor) - Sciaridae, cu tipul caracteristic Sciara fenestralis. Produc pagube insemnate prin larve, care timp de 2-3 saptamani distrug miceliul sau sapa galerii in piciorul ciupercii pana la palarie. Dupa 1-2 saptamani, larvele transformate in pupe formeaza adultii. In cursul unei perioade de vegetatie se pot succeda 5-6 generatii de musculite.2. Mustele Cecid, cu tipul caracteristi Mycophila fungicola, denumite si mustele ciupercilor, sunt foarte daunatoare, deoarece pe langa ciclul normal de generatie sexuata, prezinta si o generatie asexuata, fapt care favorizeaza infestarea rapida a substratului din ciupercarie. Larvele se hranesc cu miceliu si sapa galerii atat in picior cat si in palarie.3. Puricii ciupercilor - Collembole - sunt reprezentati prin Hypogastrura armata. Atacul acestor daunatori poate fi atat de mare incat prin aglomerari sa formeze pete asemanatoare prafului de ciment.

4. Acarienii (capusile ciupercilor) sunt reprezentati de Tiroglyphus pentru capusile rosii si Linopodes pentru capusile albe. Atacul produs de acarieni se manifesta in special pe mugurii si butonii de fructificare, pe care ii distrug.5. Nematozii (viermii substratului), unii din cei mai periculosi daunatori, sunt frecventi in culturile clasice si accidentali in culturile intensive. Ca reprezentanti ai acestora mentionam speciile Ditylenchus myceliophagus, care distrug hifele miceliene provocand moartea miceliului.

In general atacul nematozilor este mai frecvent la inceputul culturii, in faza cand miceliul se gaseste in stare tanara. Pe masura ce miceliul imbatraneste membrana celulara chitinizata nu mai poate fi perforata de nematozi. Tratamentul eficace pentru combaterea nematozilor este aplicarea pasteurizarii substratului la temperaturi de 55-60 C.

Prevenirea daunatorilor mentionati se face prin administrarea imediat dupa insamantare a unei prafuiri cu Detox (1g/m2) pe substratul nutritiv si a pulverizarii cu Nogos 0,2% si Tedion 0,2% pe suprafata insamantata. Pentru combaterea tantarilor si mustelor Cecid se mai foloseste fumigarea, prin arderea a 10 g Lindan/m3 incapere, incinta fiind ermetic inchisa.

Atacul acarienilor poate fi prevenit prin folosirea preparatului Phencapton in concentratie de 0,1% sau Tedion 0,2% administrate imediat dupa acoperire. 1.7. Localizarea afaceriiAmplasarea halelor in care se va desfasura activitatea este importanta. Aceasta depinde foarte mult de distantele dintre hale si fabrica, orasele importante, de distanta fata de comercianti, de usurinta cu care se ajunge la ei. Astfel, nu vom alege un teren pentru constructia halei de productie intr-un sat, in varf de munte, la care iarna nu se poate ajunge sau se poate, dar foarte greu.

Conform celor spuse mai sus, vom achizitiona un teren, de 500 mp, in apropierea unui drum european, E........, in ............................, pe care vom ridica o hala construita pe o structura metalica si policarbonat (structura rapida). Aceasta va avea o dimensiune de 400 mp. Aceasta va fi construita pe o fundatie de beton. Am ales aceasta locatie deoarece este situata in apropierea ....................., pe un drum foarte circulat, unde cu usurinta se poate aduce materia prima, si anume lemnul. Terenul a costat ................... euro, deoarece este situat la 4 km de ...................., si a fost achizitionat printru contract de vanzare cumparare, incheiat la notar. Constructia propriu zisa a costat: 15.000 euro fundatia, si constructia, hala, a 60.000 euro, deoarece pretul este 200 euro/mp. Ceilalti 100 mp vor fi utilizati ca spatiu de parcare pentru masinile firmei si ale clientilor.

Consider ca aceasta este o suprafata suficienta pentru dezvoltarea activitatii. Aceasta amplasare am considerat-o optima deoarece societatea poate comercializa ciupercile proaspete in diferite judete, cum ar fi: .......................................1.8. Mijloacele de transport

In cadrul societatii vom utiliza 3 autoutilitare Ford (Ford Transit Autosasiu -Cabina Dubla - Tractiune spate, 4 usi -LWB -2.4L TCi Diesel, 90 CP), care au fost achizitionate in leasing, toate fiind prevazute cu platforma. Acestea vor fi folosite pentru transportul tamplariei. Vor fi achizitionate si 2 autoturisme Dacia Logan pentru agenti, care se vor deplasa la masuratori si incheieri de contracte. Materialul lemnos va fi adus la sediul societatii de catre furnizor, acest lucruu fiind specificat in contractul semnat.

Autoutilitarele Ford Transit au fost cumparate in leasing de la....................................... Tel: ........................ Fax: ................................, fiecare dintre ele costand 16.985 EUR CIP, consumul mediu al uneia este de aproximativ 10 l/100 km. Plata acestora se va face pe un termen de 24 luni, cu un avans de 15% din valoarea masinii si cu o rata lunara de 816.07 EUR.

Autoturismele Dacia Logan Ambiance 1.5 dCi, au fost achizitionate de la ......................................... Tel: ....................................... acestea din urma au fost cumparate, cu achiarea integrala, adica 7270 EUR, consumul mixt fiind de aproximativ 5.8 l/100 km (asa este specificat de producator).Autovehiculele vor fi achitate in lei, la cursul BNR.1.9. Evolutia firmei

Conform previziunilor care se fac pe piata mondiala, consumul de ciuperci este in crestere, ceea ce rezulta o evolutie pozitiva a firmei. Se preconizeaza ca in anul urmator sa construim o noua hala, mai bine utilata si mai productiva.Cap. 2. PLAN DE MARKETING

2.1. Descrierea pieteiCultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Romania. Cultivarea si consumul ciupercilor a inceput sa se dezvolte in ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca, care s-a amplificat la sfarsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor culturale, sociale, religioase si nutritive.

Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socio-economici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul populatiei urbane si segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in orase, deoarece populatia rurala traditionala consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic.

2.2. Descrierea segmentului de piata urmaritPiata firmei Champignon SRL are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala.

In cazul nostru este greu de delimitat o piata tinta. Orice persoana este client al nostru, consumator de ciuperci. Totusi pentru produsele noastre principalii clienti ai nostri sunt restaurantele (care utilizeaza piupercile in prepararea mancarurilor), dar si publicul larg (in special vegetarienii).

Premisa esentiala a identificarii unei tinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzatoare a pietei si a elementelor sale componente.

Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: CARE SUNT CLIENTII NOSTRI POTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: CUI TREBUIE S NE ADESM PENTRU A VINDE SAU A FACE S SE VAND PRODUSELE NOASTRE?2.3. Trendul pietei

Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000 tone metrice in 2014 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pe an in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in anul 2014, adica 43% din productia mondiala totala. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in total 390,000 tone metrice sau circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000 tone. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale in anul 2014. Productia de ciuperci proaspete in UE-25 a ramas aproape constanta pe parcursul anilor 2012-2044, inregistrand 1,062,000 tone in 2014.

In ciuda importurilor, necesarul ramane de cel putin cinci ori mai mare, Bucurestiul fiind cea mai importanta piata de desfacere, aici comercializandu-se cateva zeci de tone de ciuperci saptamanal. Un kilogram de ciuperci pleaca de la producator cu 7.5 - 8 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei.

2.4. Concurenta si alte influente

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar sunteti inca ferit de concurenta si aveti toate sansele sa va dezvoltati o afacere frumoasa si profitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g. Consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei.Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se dezvolta cu ajutorul fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece cumpara compostul necesar gata preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Cele mai multe ciupercarii, sunt localizate in partea de Vest a Romaniei.2.5. Strategii de marketing

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

Odata cu dezvoltarea firmei, se va opta pentru o calitate a produselor, concretizata prin obtinerea unor conditii ideale pentru cresterea ciupercilor si prin ambalarea acestora prin diferite metode: la borcan (intregi, taiate) si proaspete.

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata Champignon SRL va adopta o strategie indreptata spre:

- ridicarea calitatii produsului;

- largirea sortimentului produsului;

- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;

- stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.

Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele proaspete, caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere a consumului in conditii iarna.

Societatea comercializeaza produsele pe raza municipiului ....................... prin distribuitori, dar si propriu avand un spatiu amplasat in Piata Centrala in ..................... Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:

datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, care reflecta calitatea, firma poate obtine profituri mai mari;

aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

Politicile firmei sunt:

Pe termen scurt: pana la sfarsiul acestui an detinerea unei cote de piata de 10 %

Pe termen lung: in urmatorii 2 ani, construirea unei noi hale pentru productia de Champignon, si ajungerea la o cota de piata 20% din piata Iasului.

2.5.1. Obiectivele politicii de pret

Politica de pret in ceea ce priveste Champignon SRL este orientata spre atingerea mai multor obiective.

Unul dintre acestea ar fi existenta sau supravietuirea firmei pe piata din ................; acest lucru fiind posibil prin practicarea unui pret ajustat puterii de cumparare a consumatorilor. De asemenea se ia in considerare concurenta, care in acest domeniu este destul de mare, pe piata existand o diversitate de firme producatoare sau comercializatoare de mobila. Tinand cont de aceste componente ale obiectivului stabilit s-a fixat un pret care este mai accesibil pentru piata interna, decat alte produse existente pe piata si care sunt aduse din strainatate, insa practicarea acestui pret a fost posibila si pentru ca mobila este produsa in Romania, unde pretul fortei de munca este mai redus, asigurandu-se in acelasi timp si un nivel de profit.

Un alt tip de obiective urmarite de firma sunt cele care vizeaza piata. In aceasta directie volumul vanzarilor este un factor foarte. In ceea ce priveste cota de piata, firma isi seteaza ca obiectiv pentru 2015 marirea cotei la 10%.

2.5.2. Strategiile de pret

In acest moment firma se afla in faza de crestere, vanzarile au inceput sa ia avant datorita cumpararii in cantitati mai mari. Populatia a inceput sa inteleaga beneficiile oferite, astfel ca volumul pietei a inceput sa ia amploare.

Preturile practicate de firma Campignon SRL sunt adresate persoanelor cu venituri medii si mari. Sunt practicate preturi cu un discount mai mare pentru produsele mai scumpe, dar se acorda reduceri si in functie de cantitatea de produse cumparate. Se fixeaza mai intai anumite cote de TVA care afecteza nivelul preturilor cu amanuntul, dar incurajeaza achizitia intr-o cantitate mai mare.

2.5.3. Sigla

Sigla reprezinta numele firmei, si obiectul ei de activitat, fiind accentuat prin prezenta ciupercii.2.5.4. Slogan

Sloganul firmei noastre este Noi Reprezentam Calitatea.Publicitatea firmei se face prin intermediul urmatoarelor mijloace mass-media: radio si presa.

Pe posturile de radio va aparea un spot de 30 de secunde in care va fi prezentata firma, obiectul de activitate, adresa si sloganul. Acesta va fi difuzat zilnic timp de 2 saptamani, ulterior rata de repetabilitate se va reduce. Publicitatea in presa se va face prin reclame care vor aparea in ziarele locale ................................................., dar si in cele centrale, pe domeniul economic: Capital, Ziarul Financiar. Am ales acestea deoarece sunt cele mai cunoscute si sunt facute de profesionisti.2.6. Identificarea si analiza riscurilor

Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de catre frma, altele sunt datorate mediului extern.Aceste riscuri sunt:

A. Interne: - bolile ciupercilor

- conditiile de crestere

- spargerileB. Externe:- dobanda bancara

- inflatia

- scaderea nivelului de trai

- neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau restaurante

Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.2.7. Analiza SWOT

Din analiza activittii Champignon SRL se observ o preocupare deosebit in ceea ce priveste calitatea produselor.

Punctele tari :

1. un nou producator de Ciuperci Agaricus - Champignon;

2. o gam foarte variat a produselor, din punct de vedere dimensional;

3. societatea este atestat conforma standardelor de calitate.

4. grad de prelucrabilitate prin operatii tehnologice a materiei prime la un nivel de diversitate si complexitate superior concurentei;

5. calitate ridicat a produselor sale;

6. firma are o imagine clar si bine definit;

7. produsele sale sunt cutate peste tot, avand o larg piat de aplicatii.

Punctele slabe :

1. firma este la inceput;

2. acoperirea insuficient a cererii;

3. costuri de non-calitate a produselor, ridicate;

4. preturi mai ridicate in comparatie cu cele de pe piata asiatica;

5. neritmicitate in livrri;

Oportunitti :

1. realizarea unor investitii in cateva compartimente de productie care ii vor permite s ajung la cele mai ridicate standarde internationale;

2. se prevede introducerea in fabricatie de produse noi, de o calitate ridicat;

3. concurenta national cvasi-inexistent.

Amenintri :

1. blocajul financiar din economie;

2. lipsa capitalului de lucru;

3. influenta defavorabil a sistemului fiscal actual;

4. starea falimentar a unor firme care poate conduce la neincasarea creantelor.

Cap. 3. DIAGRAMA GANTTBIBLIOGRAFIEPAGE 33