Plan de Afaceri - Ceptureanu

PPLLAANN DDEE AAFFAACCEERRII

PPLLAANN DDEE AAFFAACCEERRII –– IINNFFIIIINNTTAARREE OORREEZZAARRIIEE,, CCoomm.. GGiiuurrggeennii,, JJuudd.. IIaalloommiittaa

SS..CC.. PPUUNNTTAAPPLLAATTAA IINNVVEESSTTMMEENNTT SS..RR..LL 2

CUPRINS

I. Rezumat …………………………………………………………………………..pg. 3 II. Descrierea afacerii………...…………………………………………………….pg. 4

1. Prezentarea Societatii 2. Descrierea produsului 3. Descrierea tehnologica 4. Analiza Economico-Financiara

III. Descrierea pietei……………………………………………………………...pg. 11

1. Scurta evolutie a pietei 2. Marimea actuala a pietei 3. Directii de evolutie in viitor 4. Profilul consumatorului 5. Preturile practicate

IV. Descrierea proiectului………………………………………………………..pg. 19

1. Oportunitatea investitiei 2. Descriere tehnologica 3. Descriere economico-financiara 4. Politica de personal 5. Pozitia pe piata 6. Politica de pret 7. Management si know-how 8. Analiza SWOT

V. Prognoza activitatii viitoare…………………………………………………pg. 29

1. Ipoteze de fundamentare a veniturilor 2. Ipoteze privind elementele de cost 3. Proiectia Contului de Profit si Pierdere 4. Proiectia Bilantului 5. Proiectia Cash-Flow-ului 6. Indicatori Economico-Financiari 7. Evaluarea Investitiei

CCoonncclluuzziiii ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………ppgg.. 4455



II.. RREEZZUUMMAATT

Proiectul de investitii urmareste crearea unei orezarii, in judetul Ialomita, comuna Giurgeni, langa principalul client din zona, respectiv fabrica de procesare a orezului a grupului italian Riso Scotti;

Productia interna de orez este in crestere, desi inca cea mai mare parte a consumului intern se satisface din importuri. Astfel, sunt stimulate investitiile in producerea de orez pe plan intern;

Exploatatia orizicola se va infiinta pe o suprafata de circa 495 hectare;

Dat fiind specificul activitatiilor agricole, respectiv necesarul mare de surse financiare creditele sunt cea mai profitabila solutie. Astfel, printr-un credit se va finanta infiintarea culturii, iar printr-un credit pe termen lung se vor achizitiona utilajele necesare desfasurarii activitatii;

Valoarea totala a investitiei insumeaza 4.114.866 lei; S-a estimat o productie de circa 3.708,15 tone/an in primii doi ani

de productie, cantitate ce se va comercializa la un pret de 235 de euro, respectiv 824,85 lei la un curs euro de 3,51 lei. Cantitatea produsa va creste de la un an la altul pe fondul imbunatatirii randamentului culturii de la 7,5 tone/ha pana la 10 tone/ha in 2012, urmand ca dupa aceea productia sa se mentina constanta;

Potrivit scenariilor realizate, pentru perioada 2006-2016, investitia aduce:

• O rata interna de rentabilitate de 17%; • Valoarea Actualizata Neta atinge nivelul de 4.966.485 lei; • Indicele de profitabilitate are valoarea de 17,02% in ultimul

an de prognoza an de productie; • Recuperarea investitiei se realizeaza in circa 4 ani;

Profitabilitatea afacerii este vizibila chiar si intr-un scenariu pesimist in care capitalul comporta o remunerare de 12%, astfel incat rambursarea creditelor nu prezinta un inconvenient, atata timp cat in primul an de productie firma se poate baza si pe surse proprii, respectiv circa 15% din valoarea investitiei. Necesarul de forta de munca direct productiva este de 9 persoane, costurile cu remunerarea acesteia situandu-se in intervalul 52.000 – 192.000 lei in perioada septembrie 2006-decembrie 2016; In efectuarea previziunilor s-a tinut cont de modificarea generala a preturilor, in functie de tinta de inflatie stabilita de BNR si conditiile de convergenta nominala impuse de Uniunea Europeana, astfel: 104% in 2007, 103,8% in 2008, 103% in 2009, 102,5 in 2010 si 102% pentru urmatorii ani



IIII.. DDEESSCCRRIIEERREEAA AAFFAACCEERRIIII 11.. PPrreezzeennttaarreeaa SSoocciieettaattiiii Denumire: PPUUNNTTAAPPLLAATTAA IINNVVEESSTTMMEENNTT SS..RR..LL Sediul social: Bucuresti, Sector 3, Str. Jean Steriadi, nr. 30, Bloc M10, Scara D, Etaj 4, Ap. 59 Cod unic de inregistrare: 18173390 Numarul si data inregistrari la Oficiul Registrului Comertului: J40/20081/29.11.2005 Obiectul principal de activitate: Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a., Cod CAEN 0111. Domeniul principal de activitate consta in “Cultivarea plantelor, gradinaritul destinat pietei; horticultura”, sectiunea A, cod CAEN 011. Forma juridica de constituire: societate cu raspundere limitata Natura capitalului social si valoarea acestuia: Capitalul social este integral privat, format din 1.000 de parti sociale, fiecare in valoare de 10 lei. Suma totala de 10.000 lei a fost varsata integral de catre asociatul unic, Dragu Elena, care se ocupa si cu administrarea si conducerea societatii. 22.. DDeessccrriieerreeaa ggeenneerraallaa aa pprroodduussuulluuii Societatea se ocupa cu cultivarea si producerea orezului brut, produs care va fi livrat catre firmele specializate in decorticarea si prelucrarea acestuia in vederea comercializarii pe piata catre consumatorul final, respectiv populatia. Fiind infiintata la sfarsitul anului trecut, firma nu are in prezent o activitate de productie propriu-zisa, lucrarile cu infiintarea culturii orezului putand incepe din toamna lui 2006. Orezul este o graminee, autogama, de talie inalta, care creste cu cea mai mare usurinta in climate tropicale. La origini, orezul era o planta cultivata in uscat dar, odata cu mutatiile a devenit semi-acvaica. Desi poate creste in medii destul de diferite, va creste mai repede si mai viguroasa intr-un mediu cald si umed.



Aceasta planta are tulpini foarte ramificate si poate masura intre 0,6 si 1,8 metri inaltime. Tulpinile se termina cu o inflorescenta, un panicul de 20-30 cm lungime. Fiecare panicula este compusa din 50 pana la 300 flori, din care se formeaza boabele: fructul obtinut este o ¨cariopsa ¨. Orezul prezinta o mare capacitate de ramificatie.

Are spicele mici si este cultivata din timpuri stravechi in Orientul indepartat (Japonia, China, India), precum si in insulele din Oceanul Pacific. In Romania se cultiva din anul 1802 (prin aclimatizare), precum si in alte tari ca S.U.A., Italia, Spania si unele tari din Federatia Rusa.

Practicile de selectie prin incrucisarea de soiuri eficace au dus la

introducerea pe piata de soiuri de orez cu un nivel ridicat al randamentului. Timpul de vegetatie este mai scurt : intre 90 si 120 zile, in loc de 120 pana la 150 zile, ceea ce permite obtinerea de randamente ridicate pe parcele experimentale (intre 10 si 12 tone/ha fata de 1 si 5 tone/ha fara selectie de varietati). Actualmente cercetatorii incearca sa introduca soiuri care ar avea nevoie de mai putine inputuri, mai putina apa si care ar avea un randament mai bun.

Varietatile cel mai bine cotate si mai populare sunt orezul japonica, cu bob

scurt si rotund, precum si diferite orezuri aromate (Basmati din Pakistan si din India, Jasmin din Thailanda).

Generalizarea tehnicilor transgenice duce la omogenizarea productiilor

vegetale si la disparitia soiurilor locale sub-exploatate.



33.. DDeessccrriieerreeaa tteehhnnoollooggiiccaa

Depinzand de clima si de ciclul soiurilor, se pot obtine intre 1 si 4 recolte de orez pe an.

In climat tropical se obtin in general doua recolte pe an, cateodata trei, cum se obtin in Vietnam in Delta Mekongului. In China s-a ajuns sa realizeze pana la patru cicluri pe an. Recolta principala se realizeaza in general intre lunile decembrie si februarie.

In climat temperat si climat tropical rece (la inaltime), se obtine o singura recolta pe an, in timpul lunilor septembrie si octombrie in emisfera nordica, si pe timpul lunilor martie si aprilie in emisfera sudica.

Pentru a obtine recolte optime, orezul are nevoie de o combinatie de diferiti factori:

Temperaturi usoare; nivelul zero fiziologic pentru subspecia japonica este de 12º C si de 13 º C pentru indica) ;

suficienta disponibilitate de apa ; munca minutioasa ;

Importanta caldurii nu este, totusi, un obstacol major. Temperaturile ridicate sunt realmente necesare numai in perioada de coacere (cel putin 20 º C timp de 25 pana la 40 zile). In regiunile mediteraneene, unde iarna poate fi racoroasa, orezul suporta variatiile de temperatura de la un anotimp la altul in conditiile in care aportul de apa este regulat si abundent pe timpul cresterii. In altitudine, soiurile adaptate suporta temperaturi nocturne joase (media de 12 º C).

Se deosebesc doua tipuri de orez: orezul de balta sau inundabil si orezul de uscat sau irigabil.

Orezul de balta se seamana pe ogoare cu posibilitati de inundare artificiala, deoarece majoritatea soiurilor necesita o mentinere continua a apei pe camp (de la semanare si pana la recoltare).

Orezul de uscat se cultiva intr-un sol bine lucrat, a carui umezeala trebuie mentinuta prin irigare. De obicei, orezul de balta da recolte mult mai bogate in comparatie cu orezul irigat si ele pot ajunge pana la 6000 kg la hectar, chiar mai mult. Aceste recolte bogate se explica prin marea capacitate de infratire a orezului (20-40 tulpini la un bob) si de ramificarea in teren a acestei plante, inainte de insamantare, ogoarele se inunda, apoi apa se scurge si campul se ara si se inunda din nou pentru scurt timp. Semanatul orezului se face in teren malos, prin seminte sau prin plantarea rasadului.

Dupa ce orezul a rasarit sau rasadul a prins radacini, ogoarele se inunda din nou si pe masura dezvoltarii plantelor, se continua procesul de inundare, in asa fel incat tot timpul sa se mentina nivelul apei pana la jumatatea paiului.



Cu aproximativ doua saptamani inainte de recoltare, apa este eliminata

definitiv din culturi. Inflorescenta orezului este un panicul ale carui spiculete sunt uniforme si asemanatoare cu cele ale meiului, in care se afla numai cate o floare ce da in final fructul bine-cunoscut. Bobul de orez este acoperit de mai multe invelisuri denumite popular „pleava", care reprezinta circa 18-22% din greutatea bobului. Pleava se desface usor de pe bob, iar sub aceasta exista un alt invelis mai subtire al fructului propriu-zis. de culoare violeta sau uneori argintie.

Boabele de orez se deosebesc intre ele in functie de: forma si dimensiune, putand fi: alungite, ovale sau

rotunde(acestea se determina pe baza raportului dintre lungimea si latimea boabelor);

consistenta boabelor, putand fi: fainoase, sticloase si semisticloase.

Din punct de vedere botanic, se cunosc circa 32 de varietati de orez, care se deosebesc prin urmatoarele caracteristici:

prezenta sau absenta „aristelor" (mustatilor) pe spiculetele paniculului;

culoarea invelisurilor florale ale aristelor, a invelisului seminal si a fructului;

forma si consistenta boabelor. Soiurile selectionate de orez provin din Transcaucazia, Asia Centrala si

Extremul Orient. Prezentam in cele ce urmeaza cateva dintre soiurile mai raspandite in regiunile amintite mai sus.

Orezul din Transcaucazia este reprezentat de soiul Acula, varietatea

Amaura, foarte cunoscut, care se caracterizeaza prin boabe mari, late si groase, albe, fainoase, care se umfla mult la fierbere. Calitatea sa este foarte pretuita la



prepararea fierturilor si a umpluturilor pentru placinte si are un continut in „pleava" de 20-21%. Dupa calitatea bobului, acest soi se mai aseamana si cu soiurile Vilchidjiri, Usa si Celeai. in stare nedecorticata, aceste soiuri apartin tipului I.

Un alt soi, considerat foarte valoros, este soiul Sadri sau Sedii (de diferite varietati) de provenienta iraninana, care se caracterizeaza printr-un bob alungit si ingust, aproape complet sticlos, cu un continut mai ridicat in grasimi, care la fierbere isi pastreaza forma. Acest soi apartine tipului II.

Orezul din Asia Centrala: soiul Arpa-saltcu bobul alungit, mare si sticlos.

Cu acest soi se aseamana soiul Dugan-sali, ambele fiind incluse in tipul I de orez. Orezul din Extremul Orient: soiurile cele mai raspandite din aceasta

regiune sunt soiurile japoneze. Din tipul I fac parte soiurile Hoccaido sau Puchedo, precum si soiurile Dihroa si Chendzo, caracterizate prin boabe scurte, ovale, de marime mijlocie, albe si sticloase. Din tipul II de orez amintim soiurile: Oobe si Cantori, ambele cu bobul rotunjit si sticlos.

Orezul face parte dintre cerealele valoroase folosite in alimentatia omului,

constituind in tarile asiatice hrana zilnica a locuitorilor acestor regiuni. Trebuie sa mentionam, de asemenea, multiplele utilizari ale orezului, in marea majoritate a tarilor din toate celelalte continente ale lumii, datorate valorii sale gastronomice si nutritive.

Pentru a sublinia aceste afirmatii, prezentam compozitia chimica a orezului decorticat si nedecorticat (in procente, raportat la subtanta uscata).

Denumirea substantelor componente

Orez nedecorticat

[%]

Orez decorticat

[%]

Orez decorticat din

Extremul Orient [%]

Apa 12,42-14,66 12,50-13,60 7,80-9,16 Substante azotoase

7,95-10,82 7,13-11,69 9,62-11,06

Grasimi 1,90-2,20 1,00-1,20 0,62-1,74 Celuloza 8,74-12,22 0,10-0,40 0,39-0,58 Cenusa 4,68-7,01 1,24-1,80 0,78-0,92

Substante neazotoase

72,00-80,44 85,00-98,00 76,20-88,36

Orezul decorticat, adica fara invelisurile florii, ale fructului si ale semintei,

contine in cantitati reduse celuloza, grasimi si substante minerale. Acesta este bogat in amidon si substante minerale si contine proteine in cantitati mai reduse,



fatalde alte cereale. Orezul fierbe mai usor, fata de alte cereale, iar in ceea ce priveste gradul de asimilare si calitatile sale gustative, este net superior.

La stabilirea calitatii orezului trebuie sa se tina neaparat seama de continutul sau in boabe stricate si nedezvoltate. Sunt incluse in aceasta categorie boabele galbene, care capata aceasta culoare ca urmare a unei depozitari in conditii nefavorabile.

Boabele de orez nedezvoltate pot fi de doua feluri: - verzi: sunt boabe recoltate in stare de maturitate

incompleta, colorate in verde deschis; - cretoase: sunt albe, ca si creta, deformate de obicei

datorita pozitiei nefavorabile in panicul. Prin strivire, aceste boabe se transforma usor in pudra.

- rosii se formeaza la cateva varietati de orez. Acestea sunt de obicei admise in proportie de maximum 2%.

In general cerealele, printre care si orezul, se depoziteaza fara ambalaj (varsate), in vrac, iar cand sunt pregatite pentru export se ambaleaza in saci de iuta. Cel mai modern mijloc de pastrare a orezului in vrac este depozitarea in silozuri. Acestea sunt constructii speciale, realizate din beton armat si utilate cu instalatii moderne de incarcare/descarcare si depozitare a orezului. Ele sunt amplasate in apropierea principalelor zone de productie si de morarit, denumite silozuri de linie. Exista de asemenea silozuri de mare capacitate, inzestrate cu instalatii speciale pentru curatirea, uscarea, depozitarea si incarcarea in vapoare a orezului destinat exportului. Acestea sunt denumite silozitri terminale. Orezul se prelucreaza in diverse sortimente: orez decorticat, polizat, poleit si glosat. Pierderile naturale in depozitele en gros pentru orez decorticat si ambalat in saci se estimeaza la 0,40%.

44.. AAnnaalliizzaa EEccoonnoommiiccoo--FFiinnaanncciiaarraa Fiind o societatea abia infiintata nu se poate efectua o analiza a activitatii trecute, dar, studiile din industrie indica urmatoarele:

- costurile sunt formate astfel: pregatirea culturii poate atrage cheltuieli de circa 600

de euro pe hectar din care inundarea terenului costa aproximativ 350 de euro pe hectar

la cele de mai sus nu sunt incluse si costurile cu forta de munca neproductiva, dobanzi, redevente, amortizarea si depozitarea utilajelor, cheltuieli cu asigurarea culturilor si utilajelor.

Productia de orez obtinuta este livrata direct catre fabricile de decorticare astfel incat producatorii care nu detin sisteme integrate de productie nu suporta cheltuieli cu stocarea orezului.



- veniturile sunt formate astfel: din vanzarea orezului brut obtinut, pretul unei tone

variind intre 200 si 250 de euro venituri din subventii. Statul roman acorda subventii

de 1500 de Ron pe hectar. Rentabilitatea orezariilor depinde foarte mult de soiul de orez cultivat,

tehnologiile utilizate si posibilitatea realizarii de irigatii intensive. In functie de acesti parametrii la nivel mondial randamentul la hectar este :

randament mondial mediu: aproximativ 3,90 tone/ha ; randamentul in Spania si Italia (principalii producatori de orez din

Europa): aproximativ 10,50 tone/ha in sistem de irigat intensiv ; Randament national minim in RD Congo aproximativ 0,75 tone/ha

in sistem uscat traditional, fara tehnici de mecanizare foarte intense ;

Irigarea permite obtinerea de randamente foarte inalte cum sunt cele din Australia (9,5 tone/ha) si Egipt (8,7 tone/ha).



IIIIII.. DDEESSCCRRIIEERREEAA PPIIEETTEEII 11.. SSccuurrttaa eevvoolluuttiiee aa ppiieetteeii Inainte de 1989, in Romania, se cultivau cu orez peste 50.000 de hectare de orez. Din 1990, odata ce statul a sistat sustinerea sectorului, productia si suprafata cultivata s-au redus de la un la altul.

Incepand cu anul 1998 se observa o usoara renastere a sectorului, dar suprafata cultivata nu depaseste 2000 de hectare. Astfel, consumul intern de orez s-a satisfacut pana acum cativa ani integral din oferta externa, provenita din orient, in principal Egipt.

Din 2002, potentialul pietei romanesti de orez a fost observat de catre producatorii din Italia si Spania, astfel incat in ultimii trei ani s-au realizat investitii straine de peste 20 de milioane de euro. Suprafata cultivata cu orez a ajuns la 6.500 de hecatre in 2006, ceea ce echivaleaza cu satisfacerea a 10% din consumul intern de orez.

Judetele in care s-au realizat investitii sunt aflate pe cursul Dunarii sau a unor rauri importante, respectiv Braila, Olt, Ialomita si Dolj.

In Romania se cultiva urmatoarele soiuri : Oltenita, Polizesti, Elida, Chirnogi, Cristal si Braila. Oltenita si Braila sunt plantate pe 70% din suprafata cultivata cu orez din Romania, iar Chirnogi si Polizesti insumeaza 25% din suprafata cultivata. Toate cele 4 soiuri fac parte din categoria celor scurte. Elida si Cristal sunt plantate pe restul de 5% din suprafata totala a orezariilor, fiind si soiuri de calitate superioara.

Nici piata europeana nu abunda de orez produs in UE, ci se aprovizioneaza tot din Orient, insa comunitatea ofera subventii producatorilor de orez. 22.. MMaarriimmeeaa aaccttuuaallaa aa ppiieetteeii Pe piata romaneasca a orezului activeaza un singur actor important, respectiv Riso Scotti, unul din principalii producatori europeni de orez. Marea majoritate a investitiilor mentionate au fost realizate de catre grupul italian. Alaturi de acesta se mai gasesc cativa mici producatori, marea majoritate activi din 2004-2005. De asemenea mai exista circa 16 orezarii cu capital public, reprezentand ceea ce a mai ramas din orezarii din perioada premergatoare revolutiei. Compania Riso Scotti, prezenta la nivel local prin intermediul a patru societati (Riso, Riso Milling, Enal si Riso Scotti Romania), se distinge prin faptul ca acopera intregul ciclu productiv, de la cultivarea orezului pana la comercializare. Astfel, celelalte firme active pe piata isi livreaza productia obtinuta catre grupul italian care o proceseaza astfel incat sa poate fi destinata consumului final.



In afara de grupul iatalian, principalul actor intern este grupul PIC. In tabelele de mai jos este prezentata oferta de orez in functie de principalele tipuri evidentiandu-se sursele si destinatiile acesteia. Astfel, Orezul nedecorticat este produs atat in tara, dar este achizitionat si prin importuri, cifrele anuale variind in functie de necesitatiile interne. Nu se exporta pana in prezent acest tip de orez din Romania, dar se utilizeaza pe plan intern pentru in industria de procesare a orezului, proces in urma caruia sunt fabricate produse finite pe baza de orez, si ca materie prima pentru culturile viitoare.

Orez nedecorticat (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Productie interna 3,8 3,6 1,0 0,6 0,3 5,0 Importuri 1,5 10,0 2,0 0,0 2,2 0,2 Exporturi 0 0 0 0 0 0 Utilizare interna 5,3 13,6 3 0,6 2,5 5,2

seminte 0,2 0,2 0,2 0,2 0,1 0,2 furaje 0 0 0 0 0 0

pierderi 0,2 1 1 0 0 0 prelucrare industriala

0 0 0 0 0 0

transformare 4,9 12,4 1,8 0,4 2,4 5 Orezul decorticat este achizitionat in special prin importuri, dar se observa o tendinta descendenta a acestora in ultimii trei ani, ca urmare a investitiilor straine ce au avut loc in Romania pe partea de decorticare si procesare. Astfel, principala utilizare a orezului decorticat este ca materie prima in industria de procesare, iar o mica parte merge direct catre consumul uman.

Orez decorticat (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Productie interna 2,5 2 1,2 0,2 0,2 2,5 Importuri 95,5 80,4 87 91,3 72,2 64,8 Exporturi 0,4 0,2 0 0 0 0 Utilizarea interna 97,5 82,2 88,2 91,5 72,4 67,3

seminte 0 0 0 0 0 0 furaje 0 0 0 0 0 0

pierderi 0 0 0 0 0 0 prelucrare industriala

0 0 0 0 0 0

transformare 95,5 80,2 87 91,3 72,2 64,8 consum uman 2 2 1,2 0,2 0,2 2,5



Orezul prelucrat este produs in special pe plan intern, dar se poate observa o crestere sustinuta a importurilor in ultimii trei ani, pe acest segment. Toata productia obtinuta, atat intern, cat si din importuri merge catre consumatorul final. Daca la celelalte categorii se poate observa o usoara scadere a ofertei, nu acelasi lucru se poate spune si despre orezul prelucrat, oferta pe piata fiind in crestere ca urmare a expansiunii importurilor acestui tip de produs.

Orez prelucrat (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Productia interna 62,1 55 56,6 59,2 49,1 42,2 Importuri 6,9 6 1 3,1 10,6 20,2 Exporturi 2,2 0 0 0 0 0 Utilazarea interna 66,8 61 57,6 62,3 59,7 62,4

seminte 0 0 0 0 0 0 furaje 0 0 0 0 0 0

pierderi 0 0 0 0 0 0 prelucrare industriala

0 0 0 0 0 0

transformare 1 0 0 0 0 0 consum uman 65,8 61 57,6 62,3 59,7 62,4

Orezul este comercializat prin intermediul a trei categorii de operatori:

importatorii, vanzatorii en-gros si retailerii. Cum consumul se satisface preponderent prin importuri, peste 90% din vanzarile de orez sunt efectuate de importatori. Acest tip de orez este comercializat prin intermediul unor canale de distributie largi, structurate la nivel national si care implica un numar mare de intermediari.

In schimb, orezul produs intern, este vandut in special local si doar uneori este distribuit la scara regionala. 33.. DDiirreeccttiiii ddee eevvoolluuttiiee iinn vviiiittoorr

Orezul reprezinta cea mai mare cultura de pe planeta, ocupand 11% din terenurile agrare si cea mai diversificata, cu 102.000 de specii cunoscute, si 25.000 de specii cultivate.

Natiunile Unite au proclamat anul 2004 "anul international al orezului", pentru a atrage atentia asupra problemelor cu care se confrunta aceasta cultura. Cresterea productiei, care se realiza intr-un ritm anual de 2,5-3% in anii 70-80, nu depaseste acum 1,5%, in vreme ce suprafetele agrare sunt afectate de eroziunea solurilor, de deteriorarea calitatii apei sau pur si simplu de lipsa spatiului.

Comertul international cu orez ramane si el limitat la 6,3% din productie, fata de 18,1% la grau si 11,6% pentru cerealele secundare. Desi rafturile



magazinelor nu par sa duca lipsa de orez, acesta trebuie produs in cantitati cu 40% mai mari, pana in 2025 pentru a face fata cresterii demografice.

Orezul se preteaza bine la interventii genetice, dupa cum s-a dovedit in ultimii treizeci de ani, iar flexibilitatea sa este sporita de multitudinea de forme sub care poate fi cultivat: nu numai pe terenuri cu irigatii, dar si in zone uscate.

In plus, liberalizarea economica incurajeaza dezvoltarea culturilor de orez. Comertul international cu orez este remarcabil de concentrat, in lume existand putin peste zece tari care exporta orez. Primele cinci tari alimenteaza trei sferturi din comertul international, iar Thailanda singura furnizeaza 30% din exporturi.

Preturile au scazut in ultimii douazeci de ani, iar specialistii prognozeaza o crestere a cererii cu 30-50% pana in 2030, in special in Asia occidentala, in Africa sub-sahariana si in America Latina, consumul pe cap de locuitor crescand rapid in zonele urbane cu emigratii rurale, unde locuitorii sunt tentati sa renunte la consumul de porumb si cartofi in favoarea orezului.

Piata orezului este insa fragmentata la nivel global, din cauza importantei enorme a acestei cereale in alimentatia mondiala, iar marii consumatori de orez isi protejeaza productia prin mijloacele necesare. Presiunea cresterii pretului determina tarile ce dispun de supra-capacitate, precum Thailanda, India Orientala sau Cambodgia, sa mareasca productia. Desi este perfect posibil ca pretul orezului sa atinga din nou nivelele anilor '90, inversarea tendintei de evolutie este putin probabila. In ceea ce priveste pretul international, el este determinat de valoarea relativa a valutelor principalilor exportatori si, pe termen lung, de impactul progresului tehnologic asupra costului unitar de productie.

In Romania, dat fiind faptul ca peste 90% din consumul intern de orez este satisfacut prin importuri, iar investitorii straini si locali au inceput sa fie interesati de producerea de orez in Romania odata cu reluarea subventionarii industriei se preconizeaza o crestere a productiei interne de orez. In plus, sustinerea sectorului de catre stat echivaleaza cu cresterea calitatii productiei, absenta surselor de finantare fiind una dintre principalele probleme ale producatorilor. Accesul facil la tehnologiile moderne si materiile prime de cea mai buna calitate vor imbunatatii profitabilitatea activitatii de cultivare si producere a aorezului. De asemenea, odata cu modificarea modelului de consum in Romania, paralel cu rafinarea gustului consumatorului si cresterea nivelului de trai se estimeaza o crestere anuala a cererii de 5-10%.

In plus, investitiile noi sunt stimulate prin faptul ca dotarile actuale ale producatorilor interni sunt in marea lor majoritate depasite si ineficiente, orezul obtinut in vechiile orezarii continand impuritati in proportie de pana la 40 - 50%.



44.. PPrrooffiilluull ccoonnssuummaattoorruulluuii

In ceea ce priveste orezul, la nivel mondial se pot distinge 3 modele de consum de orez principale:

modelul asiatic cu un consum mediu ce depaseste 80 kg/loc pe an (China: 90 kg; Indonezia: 150 kg; recordul il detine Myanmar cu peste 200 kg/loc)

modelul PVD subtropical, consum mediu intre 30 si 60 kg/ loc pe an (Columbia: 40 kg; Brasilia 45 kg; Coasta de Fildes: 60 kg)

modelul occidental, consum mediu de 10 kg/loc pe an (Franta: 9 kg; SUA: 10 kg).

In Romania, consumul de orez pe cap de locuitor atinge in prezent nivelul de 4,5kg, fiind similar celui din Italia.

Cea mai mare parte a orezului mondial se consuma chiar in tarile producatoare. Aceasta este una dintre caracteristicile cele mai importante din cadrul lantului productiv al orezului, care face ca pietele interne sa fie foarte segmentate (si de asemenea una dintre cele mai protejate).

Orezul sufera din cauza unei imagini mai putin agreabile, intrucat se considera ca ingrasa. Dar, aliment hranitor si energetic, orezul este o cereala indispensabila mentinerii echilibrului alimentar. Aproape toate dietele de slabit includ chiar cu generozitate acest aliment. Orezul este prezent la masa in tot timpul anului si este la fel de bine "gustat" la orice varsta. Este recomandat atat de nutritionistii, cat si de cardiologii.

Orezul este o buna sursa de magneziu, contine niacina, vitamina B6, tiamina, fosfor, zinc si cupru, precum si urme de acid pantotenic si potasiu.

De asemenea, este unul dintre principalii furnizori de glucide, gratie continutului sau in amidon. 100 de grame de orez crud contin 81 de grame de glucide. Trebuie stiut ca aceste glucide sunt absorbite lent in sange. Apoi sunt transformate in glucoza in timpul digestiei. Numai creierul foloseste 60% din totalul glucozei disponibile.

Orezul este o sursa de proteine vegetale. Stim ca proteinele reprezinta principalul material de constructie a corpului. Dar trebuie sa mai stim ca proteinele vegetale, ca si cele furnizate de orez, sunt incomplete. In sensul ca le lipsesc anumite componente, respectiv lizina sau metionina. Unele soiuri imbunatatite pot insa sa contina intre 14 g si 100 g de proteine.

Trei grame din necesarul de fibre alimentare le putem obtine daca se consuma 100 de grame de orez complet sau brun. In schimb, orezul alb este sarac in fibre. El nu favorizeaza, ci, dimpotriva, incetineste tranzitul. Asa se explica prezenta orezului in toate retetele menite sa ajute normalizarea tranzitului intestinal.

Vitaminele B1 si PP joaca un rol extrem de important in activitatea creierului. Ele asigura transmiterea influxului nervos. Vitamina PP ajuta de asemenea la sinteza anumitor hormoni: estrogen, testosteron, cortizon... Pentru



ca organismul sa beneficieze la maximum de influenta benefica a acestor vitamine, nutritionistii ne recomanda orezul complet.

Pe de alta parte, orezul este o cereala saraca in minerale, in special in sodiu, motiv pentru care acest aliment este inclus in special in dietele sarace in sare, recomandate persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau renale.

55.. PPrreettuurriillee pprraaccttiiccaattee

Politicile de pret stau sub semnul cotatiilor zilnice ale Burselor Internationale de Marfuri. Datorita caracterului ingust al pietei internationale a orezului (mai putin de 6% din productia mondiala) si rezidual al schimburilor (tarile producatoare isi satisfac cu prioritate propriile piete interne), nu se utilizeaza nicio cotatie drept referinta internationala. Exista publicatii regulate care indica nivelurile de pret practicate.

Exista o slaba corelatie intre piata orezului de calitate superioara si cea a orezului de calitate inferioara. Daca variaza des in aceeasi directie (ambele au scazut in 2000), caderea preturilor la orezul de slaba calitate a fost mai puternica. Amplitudinea miscarilor variaza de la o categorie la alta in functie de cererea specifica fiecareia dintre ele. In prezent tendinta este de crestere continua.

In multe tari, preturile disponibile sunt numai acelea ale pietelor interne. Acestea indica nivelele incepand de la care negociatorii accepta sa cumpere orezul de la agricultori.

La nivelul preturilor de export corelatia intre diferitele origini este relativ ridicata pentru tarile care nu reglementeaza sau care nu intervin asupra acestor preturi.

Totusi, preturile orezului alb FAO Thailanda cu 5 % de orez bucati pot da o idee asupra evolutiei preturilor orezului pe termen lung. Aceasta categorie a fost aleasa drept referinta pentru piata futures care a fost creata la sfarsitul lui 2003 in Bangkok.

Pe piata din Romania preturile orezului nedecorticat variaza intre 200 si 350 de euro tona, in functie de soiul, calitatea acestuia si momentul vanzarii, indiferent ca este importat sau produs pe plan intern. Astfel, pentru consumatorul final un kilogram de orez se poate incadra intre 75 de eurocenti si 2,5 euro. Nediferentierea preturilor orezului romanesc fata de cel importat evidentiaza ineficienta alocare a resuselor in activitatea orezariilor locale.



Pretul lunar la export (USD/t free on board) la orezul thailandez cu 5% impuritati An Ian. Feb. Mar. Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

1990 315 315 302 301 290 278 270 275 271 278 276 275 1991 324 343 337 312 305 309 315 315 315 305 304 294 1992 290 290 290 291 292 294 295 293 287 276 275 276 1993 280 279 266 251 229 227 230 230 234 284 353 370 1994 435 448 423 413 391 345 315 315 305 300 300 300 1995 284 284 286 282 288 326 346 340 360 383 341 342 1996 369 368 360 327 332 342 358 336 328 313 315 319 1997 356 347 323 304 324 323 320 285 271 267 252 270 1998 288 297 296 312 318 326 324 321 321 299 270 278 1999 300 280 256 236 244 254 259 245 229 217 228 234 2000 241 241 226 215 199 196 189 187 179 188 185 184 2001 184 185 175 164 164 168 169 168 173 171 174 179 2002 192 195 189 190 198 203 200 190 187 186 187 186 2003 201 199 197 195 198 203 199 195 198 196 193 197 2004 213 213 238 241 232 229 231 239 235 244 259 278 2005 287 290 293 297

paritatea euro dolar la 23

august 1,2812

Pretul lunar la export (Euro/t free on board) la orezul thailandez cu 5% impuritati An Ian. Feb. Mar. Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

1990 246 246 236 235 226 217 211 215 212 217 215 215 1991 253 268 263 244 238 241 246 246 246 238 237 229 1992 226 226 226 227 228 229 230 229 224 215 215 215 1993 219 218 208 196 179 177 180 180 183 222 276 289 1994 340 350 330 322 305 269 246 246 238 234 234 234 1995 222 222 223 220 225 254 270 265 281 299 266 267 1996 288 287 281 255 259 267 279 262 256 244 246 249 1997 278 271 252 237 253 252 250 222 212 208 197 211 1998 225 232 231 244 248 254 253 251 251 233 211 217 1999 234 219 200 184 190 198 202 191 179 169 178 183 2000 188 188 176 168 155 153 148 146 140 147 144 144 2001 144 144 137 128 128 131 132 131 135 133 136 140 2002 150 152 148 148 155 158 156 148 146 145 146 145 2003 157 155 154 152 155 158 155 152 155 153 151 154 2004 166 166 186 188 181 179 180 187 183 190 202 217 2005 224 226 229 232 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A



Se observa ca incepand cu 1997 pretul orezului a inceput sa se reduca dupa o crestere fluctuanta de la inceputul decadei. Acum doi ani tendinta s-a inversat pe fondul cresterii cererii si sporirii ingrijorarilor cu privire la insuficienta productiei de orez la nivel international, astfel incat se estimeaza ca pe termen mediu si lung preturile vor creste. Un argument in plus pentru aceasta evolutie este data de investitiile necesare a fi facute in tehnologii moderne care sa sporeasca randamentul culturii. Din aceasta cauza, respectiv perfectionarea procesului productiv si imbunatatirea soiurilor cultivate, preturile nu vor creste excesiv, dar vor avea un trend ascendent. Pe termen scurt fluctuatiile se vor mentine, relevand caracterul volativ al pietei agricole atat la nivel mondial, cat si pentru fiecare stat in parte.



IIVV.. DDEESSCCRRIIEERREEAA PPRROOIIEECCTTUULLUUII 11..OOppoorrttuunniittaatteeaa iinnvveessttiittiieeii

Prin prezentul proiect se doreste infiintarea unei orezarii pe o suprafata de 494,42 hectare in judetul Ialomita, comuna Giurgeni. Oportunitatea afacerii rezida in consumul final de orez, ridicat si in crestre. De asemenea, dat fiind faptul ca atat in Romania, cat si in statele Uniunii Europene oferta de orez se asigura prin importuri din statele asiatice si din Africa, Uniunea Europeana si Romnia stimuleaza prin fonduri nerambursabile si subventii cresterea productiei de orez. De asemenea, statul roman stimuleaza dezvoltarea si modernizarea agriculturii romanesti, Romania fiind inca o tara agricola si are un potential foarte ridicat de a devenii un actor important pe piata europeana.

Romania ofera o mare rezerva de soluri (14,8 milioane de hectare cultivabile), fiind al doilea producator agricol dintre tarile din Est, dupa Polonia. Atat clima, cat si fertilitatea pamantului sunt propice pentru a face din Romania o tara importanta pe plan agricol. Pe deasupra, dispune de mana de lucru la pret rezonabil (salariu mediu brut 165,74 €/ luna) si de sprijin institutional nu numai din tara, ci si din partea Comunitatii Economice Europene.

In plus, inainte de 1990, in Romania se cultiva aproximativ 50.000 de hectare cu orez astfel incat pe plan intern exista un potential neexploatat ceea ce atesta necesitatea investitiei. De altfel, promotorii proiectului vizeaza cresterea suprafetei cultivate cu orez pe termen lung pana la 15.500 de hectare ducand astfel la o dezvoltare semnificativa a activitatii de cultivare si prelucrare a orezului in Romania.

Pe de alta parte, in fata situatiei grave a Romaniei in ceea ce priveste lipsa de investitii, cercetare, dezvoltare si tehnologie agricola, astfel incat implementarea prezentului proiect ar duce la diminuarea acestei deficiente, deoarece se vor folosii tehnologii performate si va fi sporita oferta catre sectorul de procesare a orezului. Exploatatia orizicola se ve infiinta in comuna Giurgeni, in apropiere de fabrica de prelucrare a orezului detinuta de Riso Scotti astfel incat productia se va livra imediat catre aceasta ceea ce echivaleaza cu faptul ca piata de desfacere este asigurata pe deplin. 22..DDeessccrriieerree tteehhnnoollooggiiccaa Exploatatia orizicola de la Giurgeni se va infiinta pe o suprafata de 494,42 hectare. Hectarele mai sus mentionate au fost luate in concesiune de catre Puntaplata Investment de la Consiliul Judetean Ialomita astfel:

Terenul 1 are o suprafata de 133,24 ha, conform contractului de concesiune nr.71 din data de 30.06.06.

Terenul 2 are o suprafata de 98,11 ha, conform contractului de concesiune nr. 72 din data de 30.06.06.






Tehnologie cultivare orez

Amenajarile orizicole, atat in timpul cand se cultiva, cat si in perioadele de

odihna, sunt supuse actiunii destructive a unor factori naturali si de exploatare, care duc la denivelarea parcelelor, la deformarea sectiunii canalelor din reteaua de alimentare-desecare, la erodarea si surparea taluzurilor si deteriorarea lucrarilor hidrotehnice. In timpul iernii, parcelele vor fi mentinute fara apa, cu ajutorul rigolelor. Primavara, imediat ce timpul si starea terenului permit, se vor degaja caile de acces si de circulatie a apei, se vor aduce sectiunile canalelor la cotele initiale, se vor revizui si repara toate categoriile de lucrari.

In toamna, incepe procesul preparator al terenurilor destinate orezariilor cu ararea cu pluguri remorcate de tractoare, dotate cu putere medie de circa 150 CV, care intoarce brazde de circa 25-30 cm in profunzime, scotand la iveala pamant proaspat.

Se continua cu procesele de pregatire a orezariilor, impartite in „camere” cu zagazuri solide, inalte de circa 20-30 cm pentru limitarea apelor, dotate cu mici deschideri, numite pasuri (coli), care au functia de a permite fluxul si refluxul apelor din camera.

Terenul se netezeste si se niveleaza cu ajutorul lamei nivelatoare, dotata cu echipament laser pentru nivelarea terenului, in masura sa netezeasca si sa calculeze inclinatia exacta necesara terenului pentru a garanta buna functionare a sistemului de irigare.

La sfarsitul iernii - inceputul primaverii se controleaza si se reactiveaza sistemul de canalizare a apelor prevazand astfel la sistemarea si curatirea santurilor prin intermediul utilajelor numite masina de sapat santuri si masina de taiat nutretul, remorcate de tractoare.

Cu masina de sapat santuri se realizeaza saparea si reconstructia santului, iar cu masina de taiat nutretul se efectueaza o precuratire a vegetatiei arbusti-erbaceu de tip daunator, deci se extirpeaza materialul rezultat ca sa nu se incarce santurile.

In martie, incepe pregatirea pentru insamantare, se prevede ingrasarea chimica a loturilor, cu masini de imprastiat ingrasaminte, distribuind ingrasaminte complexe, intr-o cantitate in medie de 3 chintale pe hectar, pentru a da pamantului elemente nutriente necesare cresterii plantelor de orez.

Urmeaza apoi graparea cu grape cu disc pentru a sfarama pamantul si a integra ingrasamintele.



Din aprilie, cu masini de impartit seminte remorcate se trece la insamantarea orezului decorticat prin imprastiere, impartind pe teren 2 chintale de orez decorticat de samanta la hectar.

Dupa insamantare, se introduce apa, indispensabil fiind termoregulatorul, pentru a apara semintele care trebuie sa incolteasca, de temperaturile nocturne, si deci plantele care se vor naste.

„Camerele” de orezarie se inunda cu circa 10 cm de apa, la nivel constant, care datorita nivelarilor executate si a canalelor de scurgere va avea un regular si un continuu reflux, fara stagnari de apa lancezita.

De-a lungul intregului ciclu vegetativ al plantei de orez, care dureaza circa 180 de zile, nivelul si reciclarea apei trebuie urmarite cu multa atentie pentru a nu se forma infiltrari sau stagnari de apa.

Cand plantele de orez au ajuns la o anumita inaltime, daca exista plante infestate, se va trece la erbicidarea cu produse selectionate cu ajutorul Butoaielor Atomizatoare Volumetrice, care distribuie uniform produsul in mod constant, calculat si monitorizat.

In luna iunie se prevede o ulterioara ingrasare a terenurilor distribuind prin imprastiere si ingrasaminte simpla, azotat intr-o masura de circa 0,75 chintali pe hectar.

Plantele de orez continua sa creasca pana infloresc si formeaza un spic care se maturizeaza incet in perioada august-septembrie. Astfel, cu 2-3 saptamani inainte de secerare, cand orezul a ajuns la maturitate, se usuca in orezarii, intrerupandu-se necesarul de apa si cea prezenta se lasa sa se scurga.

Din septembrie incepe secerarea cu treieratoarele, se taie tulpinile orezului, se culeg si se scot boabele, iar produsul obtinut, numit orez decorticat, orez brut sau Paddy, se varsa in rezervorul treieratoarei.

Cand rezervorul treieratoarei e plin, se goleste intr-o remorca lada, trasa de un tractor, care transfera orezul decorticat intr-un uscator.

33..DDeessccrriieerree eeccoonnoommiiccoo--ffiinnaanncciiaarraa

Ferma orizicola se va infiinta pe doua terenuri, insumand 310,3314 ha, luate in concesiune pe o perioada de 10 ani contra unei redevente anuale de 250 de lei pe hectar.

Lucrarile necesare cultivarii si obtinerii orezului nedecorticat se vor

realiza in perioada octombrie an 0 – septembrie an 1 cu utilajele prezentate in tabelul de mai jos.



Lista Utilaje (Euro) Nr. Crt

Denumire Caracteristici Cant. P.U. Valoare

1 Tractor 115/125 CV 2 52.000 104.000 2 Tractor 220/228 CV 2 91.500 183.000 3 Nivelatoare GPS 1 46.137 46.137 4 Nivelatoare Laser 1 29.080 29.080 5 Cultivator 2 5.650 11.300 6 Chissell 19 brate 1 8.500 8.500 7 Chissell 15 brate 1 6.281 6.281 8 Masina pentru

ingrasamant suspendata

2000 litri 1 4.607 4.607

9 Grapa cu discuri 44 discuri 1 24.045 24.045 10 Remorci 20 tone 4 12.739 50.956 11 Masina pentru

aplicat tratament 24 metri 2 20.494 40.988

12 Roti pentru semanat Italiana

2 5.857 11.714

13 Polidotzer mecanic 1 2.300 2.300 14 Tava si clesti hidraulic 1 6.800 6.800 15 Tavalug 8,5 m3 1 35.180 35.180 16 Semanatoare 8 m 1 46.374 46.374 17 Plug 4/5 dinti 1 11.362 11.362 18 Sucitor 10,3 m 1 19.215 19.215 19 Cisterne 3000 litri 2 7.000 14.000

De asemenea, pentru cultivarea si intretinerea unui hectar de orez se vor folosii urmatoarele materii prime si materiale:

erbicid - Giuliver 45-50 g/ha, costul pentru un hectar fiind de 175,5 de lei, echivalent euro 50

insecticid – Olecarbetox, costul pentru un hectar fiind de 200 de lei echivalent euro 56,98

ingrasaminte complex (15-15-15) – 200-300 kg/ha, costul pentru un hectar fiind de 450 de lei, echivalent euro 136,75

azotat de amoniu – 200 kg/ha, costul pentru un hectar fiind de 220 de lei ;

apa - 15.000 m3/ha, costul pentru un hectar fiind de 975 de lei, echivalent euro 277,77 ;



samanta orez 180-200 Kg/ha, costul pentru un hectar fiind de 260 de lei, echivalent euro 74,07 ;

Mai jos sunt prezentate graficul de implementare si cel de finantare a investitiei. Graficul de implementare descrie repartizarea lucrarilor si valoarea consumului de motorina si materiale folosite in procesul de cultivare a orezului. Pentru a forma valoarea investitiei privind infiintarea plantatiei de orez la cele de mai sus se adauga costul cu forta de munca, asigurarea culturii si utilajelor folosite si alte cheltuieli materiale si cu tertii ce vor fi detaliate in sectiunea urmatoare.



Grafic Implementare Investitie (RON) Activitatea/Luna sep.06 Oct.06 nov.06 dec.06 ian.07 feb.07 mar.07 apr.07 mai.07 iun.07 iul.07 aug.07 sep.07 TOTAL

Achizitie Utilaje

2.301.995 2.301.995 Infiintarea culturii 0

Arat 9.706 9.706 Nivelat 36.398 12.133 48.531

Curatire santuri 1.941 1.941

Fertilizarea pamantului 178.449 178.449

Grapare 13.006 13.006 Executat rigole

1.941 1.941 Insamantare

156.856 156.856 Inundat parcele

573.651 573.651 Erbicidare 4.006 4.006 Fertilizare 131.380 131.380 Erbicidare 105.198 105.198

Seceris 58.237 58.237 Asanare 0 0

Transport 7.765 7.765 TOTAL 2.301.995 46.104 12.133 0 0 1.941 191.455 732.448 4.006 131.380 0 105.198 66.002 3.592.664



Finantarea Investitiei Total investitie 3.541.215 Achizitie utilaje 2.301.995 Capital de lucru 1.239.220

surse finantare credit investitii 1.956.696

linie credit 1.053.337 surse proprii 531.182

garantii credit investitii

necesar de garantie 120% valoare credit

2.348.035

surse de garantare utilaje 65% valoare

achizitie utilaje 1.496.297

FNGCIMM necesar garantie 851.738 linie de credit

necesar de garantie 100% valoare credit 1.540.940

surse de garantare FGICNMM 50% valoarea

necesarului de garantie

770.470

FGCR 50% valoarea necesarului de garantie

770.470

Necesarul de forta de munca se prezinta astfel:

1 sef ferma, remunerat cu un salariu de 750 lei 1 gestionar economist, remunerat cu un salariu de 500 lei 1 mecanic lacatus, remunerat cu un salariu de 500 lei 2 tractoristi, remunerati cu un salariu de 650 lei 5 vadagini, remunerati cu un salariu de 500 lei 2 paznici, remunerati cu un salariu de 350 lei

44..PPoolliittiiccaa ddee ppeerrssoonnaall

Efectivul de forta de munca estimat se afla la nivelul de 17 persoane, din care 9 persoane constituie forta de munca direct productiva. Pentru asigurarea unei productivitati inalte, societatea urmareste formarea tehnica continua a personalului, prin asigurarea de cursuri de formare si reinnoire timp de 7 zile anual.



Pentru stimularea angajatiilor si fidelizarea acestora compania intentioneaza sa imparta o cota de pana la 10% din profitul annual obtinut cu acestia. 55..PPoozziittiiaa ppee ppiiaattaa Productia de orez in Romania a inceput sa se relanseze in ultimii doi ani astfel incat nu exista foarte multi actori pe piata, principalul producator fiind grupul italian Riso Scotti. Acesta din urma are in prezent peste 6.000 de hectare cultivate cu orez, dar achizitioneaza orez si de la producatorii mici din zona, respectiv judetele Olt, Ialomita, Dolj si Braila. De fapt activitatea de cultivare a orezului in judetele mentionate s-a relansat odata cu intrarea Riso Scotti pe piata romaneasca. Astfel, societatea Puntaplata Investment se va constitui in furnizor de materie prima pentru fabrica de prelucrare a orezului a Riso Scotti din Giurgeni. 66..PPoolliittiiccaa ddee pprreett Dat find faptul ca preturile de vanzare ale orezului brut variaza intre 200 si 350 de euro pe tona, orezul rezultat in urma implementarii proiectului se va desface la un pret de 230 de euro, echivalent lei circa 824 la un curs euro de 3,51 lei. Nivelul pretului se explica prin caliatea orezului obtinut si prin faptul ca se va livra imediat ce este colectat, astfel incat valoarea acestuia se afla la limita inferioara a preturilor de vanzare ale celorlalti producatori, dar pe fondul calitatii ridicate nu atnge minimul de pe piata. 77..MMaannaaggeemmeenntt ssii kknnooww--hhooww Pentru asigurarea eficientei procesului de productie si a unei calitati ridicate a orezului obtinut Puntaplata Investment va apela la serviciile unei societati de consultanta din Spania, consultanta agricola si tehnologica. In special se urmareste un control strict din punct de vedere nutritional si al umiditatii orezului rezultat.

Procedura controlului nutritional al culturilor prin irigare localizata consta in evaluarea continua a raspunsului plantei la solutia fertilizanta aplicata, precum si urmarirea si controlul fiziologic al acesteia. Aceasta monitarizare se refera la controlul exhaustiv al absorbtiei si asimilarii elementelor de catre planta, bazandu-se pentru aceasta pe studierea dinamicii ionilor de-a lungul profilului radicular, precum si relatia cu compozitia chimica a diferitelor organe vegetale (frunza, seva, fruct, etc.) de-a lungul ciclului fenologic.

Prin aceasta actiune se urmareste asigurarea unei utilizari nutritionale si hidrologice optime de catre planta, minimizand posibilele impacturi ambientale



datorate excesului de fertilizant, abuz de pesticide, etc. In plus, prin luarea in considerare a dinamicii ionilor in relatie cu compozitia chimica a extractului vegetal in seva si cu evolutia nutrientilor in frunze si fructe, se pot cunoaste urmatoarele :

Necesitatile reale ale plantei in fiecare moment si de-a lungul ciclului (nutrienti, apa etc.) ;

Solutia fertilizanta cea mai adecvata in fiecare stadiu al ciclului pentru fiecare sistem Sol-Planta-Apa ;

Suplimentele si formele chimice ale elementelor de utilizat in fiecare profil edafic pentru a asigura cea mai buna disponibilitate ionica a nutrientilor ;

Modul de a evita si a depasi antagonisme si dezechilibre nutritionale tipice conditiilor adverse (conditii saline, ETP ridicat) ;

Ceea ce nu-i prieste plantei (solutie de drenaj sau lixiviere), minimizand astfel impactul mediului ;

Analizele se efectueaza lunar si se efectueaza astfel : in apropierea plantei

de orez se infiltreaza doua plante sintetice cu radacini de portelan, cu ajutorul carora se extrag probe. Planta este prevazuta cu pompe de absorbtie in capat, iar substantele recoltate cu transportate la laborator. Astfel in fiecare luna se determina compozitia pamantului, cultivatorii putand in acest mod corecta orice deficit sau excedent de umiditate sau substante nutritionale, care ar putea primejdui cantitatea de orez recoltata si calitatea acesteia. 88.. AAnnaalliizzaa SSWWOOTT Puncte tari :

Hnow-how performant, demonstrat prin rezultatele obtinute in Spania ; Randament ridicat al productiei de orez la hectar datorita terenului pe

care se va infiinta cultura si datorita soiului propus spre cultivare ; Investitie moderna, corect dimensionata si adaptata conditiilor de

exploatare a terenului ; Distributie eficienta. Orezaria este localizata in aceeasi comuna cu fabrica

de procesare de orez a grupului Riso Scotti. Astfel, productia obtinuta va fi vanduta imediat. De asemenea, PuntaPlata Investment se aprovizioneaza cu samanta de la Riso Scotti, existand astfel o stransa colaborare intre furnizori si clienti de ambele parti ;

Posibilitatea de crestere a dimensiunii firmei ca urmare a marimii pietei de orez, atat pe plan intern, cat si prin exporturi catre Uniunea Europeana ;



Puncte slabe : Firma fara istoric al activitatii ; Dimensiunea firmei este destul de redusa astfel incat in prezent nu se

poate impune ca un actor important pe piata ; Infrastructura rudimentara din zona, fapt ce poate ingreuna procesul de

productie si desfacere ; Oportunitati :

Existenta unui pamant fertil si pregatit pentru derularea ativitatii unei orezarii ;

Posibilitatea extinderii activitatii prin arendarea/concesionarea unor noi parcele de teren.

Sustinerea oferita de Romania si Uniunea Europeana agriculturii in general, prin programme de investitii nerambursabile, SAPARD si in viitor FEADR. Sprijinul prin platile directe (subventii) catre producatorii agricoli.

Cererea de orez pe piata din Romania este constanta, dar este satisfacuta in prezent din importuri ;

Existenta in zona de realizare a investitiei a unei capacitati de procesare moderna relizata de un jucator important european in domeniu, Risso Scotti ;

Amenintari :

Influenta nefavorabila a conditiilor meteorologice ; Lipsa, in Romania, a unei culturi moderne cu privire la modul in care se

poate face agricultura de aici putand aparea dificultati in procurarea unei forte de munca performante ;

Instabilitatea legislativa, in special in ceea ce priveste impozitarea si subventionarea agricultorilor din Romania ;



VV.. PPRROOGGNNOOZZAA AACCTTIIVVIITTAATTIIII VVIIIITTOOAARREE Prognoza activitatii viitoare s-a realizat pornindu-se de la situatia existenta la sfarsitul lui iunie 2006. Astfel, pe baza balantei existente la jumatatea anului 2006 s-au simulat contul de profit si perdere bilantul si fluxul de numerar pentru perioada 2007-2013 in functie de costurile si veniturile implicate de implementarea si fructifiarea prezentului proiect investitional. 11..IIppootteezzee ddee ffuunnddaammeennttaarree aa vveenniittuurriilloorr Promotorii proiectului vizeaza infiintarea unei orezarii pe o suprafata de 494 hectare, astfel veniturile principale vor fi date de vanzarea orezului neprelucrat catre producatorii de orez decorticat si procesat. La acestea se adauga subventiile anuale primite de la statul roman, respectiv 1.500 RON/hectar. Pentru inteaga periada de prognoza subventia a fost considerata constanta la acest nivl. Nu s-au luat in considerare subventile pe care producatorii agricoli din Romania ar trebui sa le primeasca de la Uniunea Europeana odata cu integrarea din 2007-2008.

Pe baza analizelor efecuate la terenul pe care urmeaza sa se faca investitia si in functie de randamentul soiului cultivat promotorii proiectului estimeaza o productie medie de orez de 7,5 tone/ha, respectiv 3.708,15 tone/an, in 2007 si 2008. Dupa acest interval randamentul la hectar creste anual pana la maximul estimat a se putea obtine, respectiv 10 tone/ha.. De-a lungul perioadei de prognoza, desi nu s-a prevazut modificarea productiei fizice s-a estimat ca un procent de pana la 5% din cantitatea recoltata se va pierde. Partea pierderilor scade pana la 3 puncte procentuale in 2008, urman ca pentru intervalul 2009-2013 nivelul acestora sa fie mentinut la valoarea de 2%. Pretul de vanzare cu ajutorul caruia s-au stabilit veniturile totale viitoare este de 824lei pe intreaga perioada de prognoza, respectiv 235 de euro. Pe baza celor de mai sus, veniturile estimate arata astfel :



VENITURI RON

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Cifra de afaceri 3.647.364 3.708.538 3.938.957 4.058.857 4.298.656 4.458.523 4.738.289 4.738.289 4.738.289 4.738.289 Productia vanduta 2.905.734 2.966.908 3.197.327 3.317.227 3.557.026 3.716.893 3.996.659 3.996.659 3.996.659 3.996.659

Tone orez obtinut 3.708 3.708 3.955 4.104 4.400 4.598 4.944 4.944 4.944 4.944 RON/tona 825 825 825 825 825 825 825 825 825 825

Grad de Valorificare 0,95 0,97 0,98 0,98 0,98 0,98 0,98 0,98 0,98 0,98 Subventii 741.630 741.630 741.630 741.630 741.630 741.630 741.630 741.630 741.630 741.630

22..IIppootteezzee pprriivviinndd eelleemmeenntteellee ddee ccoosstt Cheltuieli materiale Costurile materiale sunt formate din cheltuiala cu insamatarea, intretinerea culturii si recoltarea productiei de orez, inclusiv cheltuiala cu energia si apa. Aceste costuri au fost estimate la o valoare de 1.290.251 lei anual, coform graficului de implementare prezentat intr-o sectiune anterioara. Aceste costuri se modifica de la un an la altul in functie de rata estimata a inflatiei, astfel :

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Indicele General al Preturilor 104% 103,8% 103% 102,5% 102,5% 102,0% 102,0%

Din anul 2013, modificarea preturilor este prevazuta ca fiind nula.



Cheltuieli salariale Necesarul de forta de una a fost detaliat in partea de descriere a proiectului. In tabelul de mai jos se regaseste repartizarea cheltuielilor cu personalul in functie de modul in care acestia sunt implcati in procesul de productie. Desi in mod normal, angajatii direct productivi lucreaza intre 6 si 10 luni pe an, in previziuni s-a prevazut ca acestia sunt angajati permanenti incorporandu-se astfel de la bun inceput orice alte costuri neprevazute ce pot sa apara in aceasta categorie de costuri. De asemenea, costurile salariale s-au ajustat anual cu inflatia anticipata.

Cheltuieli cu personalul (RON) Categorie personal Salariu

lunar Nr. Sal

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

indirect productivi director general 1.000 1 4.000 12.480 12.954 13.343 13.676 14.018 14.299 14.585 14.585 14.585 14.585 economist-gestionar 500 1 2.000 6.240 6.477 6.671 6.838 7.009 7.149 7.292 7.292 7.292 7.292 sofer 650 1 2.600 8.112 8.420 8.673 8.890 9.112 9.294 9.480 9.480 9.480 9.480 asist manag 500 1 2.000 6.240 6.477 6.671 6.838 7.009 7.149 7.292 7.292 7.292 7.292 traducator 700 1 2.800 8.736 9.068 9.340 9.574 9.813 10.009 10.209 10.209 10.209 10.209 contab 850 1 3.400 10.608 11.011 11.341 11.625 11.916 12.154 12.397 12.397 12.397 12.397 paznic 350 2 2.800 8.736 9.068 9.340 9.574 9.813 10.009 10.209 10.209 10.209 10.209

Total 19.600 61.152 63.476 65.380 67.015 68.690 70.064 71.465 71.465 71.465 71.465 direct productivi

mecanic 500 1 2.000 6.240 6.477 6.671 6.838 7.009 7.149 7.149 7.149 7.149 7.149 tractorist 650 2 5.200 16.224 16.841 17.346 17.779 18.224 18.588 18.588 18.588 18.588 18.588 sef de ferma 750 1 3.000 9.360 9.716 10.007 10.257 10.514 10.724 10.724 10.724 10.724 10.724 vadagin 500 5 10.000 31.200 32.386 33.357 34.191 35.046 35.747 35.747 35.747 35.747 35.747

Total 20.200 63.024 65.419 67.381 69.066 70.793 72.209 72.209 72.209 72.209 72.209



Total General 39.800 124.176 128.895 132.762 136.081 139.483 142.272 143.674 143.674 143.674 143.674 Ch asig sociale 12.736 39.736 41.246 42.484 43.546 44.634 45.527 45.976 45.976 45.976 45.976 Total ch. Cu personalul 52.536 163.912 170.141 175.245 179.626 184.117 187.799 189.649 189.649 189.649 189.649

Cheltuieli privind tertii Costurile privind prestatiile externe se impart astfel :

cheltuiala cu redeventa la cele doua terenuri luate in arenda insumand 494,42 hectare, in valoare de 300 de lei pe hectar pe an, valoare la care se adauga modificarea anuala a preturilor.

Cheltuieli cu redevente (RON)

Teren Supraf. RON/ha 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Teren 1,2 231,35 300 69.405 71.348 71.251 70.863 70.620 70.620 70.377 70.377 70.377 70.377 70.377

31.iul 20.822 20.822 20.822 20.822 20.822 20.822 20.822 20.822 20.822 20.822 20.822 31.oct 48.584 50.527 50.430 50.041 49.798 49.798 49.555 49.555 49.555 49.555 49.555

Teren 3,4,5 263,07 300 78.921 81.131 81.020 80.578 80.302 80.302 80.026 80.026 80.026 80.026 80.026 31.iul 23.676 23.676 23.676 23.676 23.676 23.676 23.676 23.676 23.676 23.676 23.676 31.oct 55.245 57.454 57.344 56.902 56.626 56.626 56.350 56.350 56.350 56.350 56.350

Indicele General al Preturilor 104% 103,8% 103% 102,5% 102,5% 102,0% 102,0% 102% 102% 102% Total An 148.326 152.479 152.271 151.441 150.922 150.922 150.403 150.403 150.403 150.403 150.403

data fiind fluctuatia productiei agricole si riscurile implicate de aceasta piata este necesara asigurarea

activitatii. Astfel, s-a estimat ca prima de asigurare anuala pentru cantitatea de orez obtinua va fi de 3% din valoarea de piata a acesteia. In ceea ce priveste utilajele, pentru acestea se va plati o cota anuala de 2,5% din valoarea de achizitie. Valorile anuale rezultate sunt rezentate in tabelul urmator.



Cheltuieli cu asigurari (RON)

mod calcul RON/an 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 cultura (% din val prod.)

3,0% 89.808 0 89.808 89.808 89.808 89.808 89.808 89.808 89.808 89.808 89.808 89.808

utilaje (% val utilaje) 2,5% 62.815 0 62.815 62.815 62.815 62.815 62.815 62.815 62.815 62.815 62.815 62.815 TOTAL 0 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623

pentru desfasurarea eficienta a activitatii, societatea va apela la serviciile unei firme de consultanta

agricola ale carei servicii vor fi remunerate cu 1 euro pe hectar/luna, respectiv 3,51 lei, incepand cu octombrie 2006, la aceasta valoare adaugandu-se miscarea estimata a preturilor.

Asistenta Tehnica

1 euro/ha/luna 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 3,51 5.206 21.658 22.481 23.155 23.734 24.328 24.814 25.310 25.310 25.310 25.310

Costurile cu garantarea creditelor : sunt formate din comisioanele percepute de catre fondurile de

garantare la care va apela societatea pentru a putea garanta creditele necesare finantarii investitiei. Astfel :

• Se percepe un comision de 2% anual, din valoarea garantiei, pentru creditele de investitii. • Se percepe un comisions de 1,5% anual din valoarea garantiei, pentru liniile de credit

Comisioane si garantii

sep.06 sep.07 sep.08 sep.09 sep.10 sep.11 sep.12 sep.13 sep.14 sep.15 sep.16 comisioane garantii 43.595 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 achizitie utilaje (2%) 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776 12.776



linie credit (1,5%) 30.819 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 FGICNMM 15.409

FGCR 15.409 Cheltuieli financiare Cheltuielile financiare se refera la rambursarea celor doua credite pe care societatea doreste sa le contracteze pentru a-si finanta proiectul de investitii, respectiv un credit pentru infiintarea culturii pe o durata de un an si un credit pe 10 ani pentru achizitionarea utilajelor necesare productiei de orez. Pentru ambele credite s-a mers pe un scenariu pesimist prevazandu-se o rata a dobanzii de 12%. De asemenea, banii obtinuti prin credit bancar vor finanta 85% din valoarea proiectului, restul de 15% urmand a se constitui din surse proprii. Graficele de rambursare si consitiile de credit sunt prezentate mai jos. Relatiile cu statul In ceea ce priveste relatiile cu statul roman s-a prevazut plata impozitului pe profit, respectiv 16% din plusul realizat in fiecare an din activitatea de producere si vanzare a orezului. De asemenea, cheltuielile cu asigurarile sociale au fost si ele integrate in calcul la o cota de 32% din valoarea remuneratiilor platite personalului. Legislatia romana (legea 332/2001) prevede faptul ca investitorii straini sunt exceptati de la plata impozitelor locale astfel incat nu au fost incluse astfel de remuneratii ale statului. In schimb, s-au mentinut constante actualele cheltuieli cu alte impozite inregistrate la sediul social, valori care se vor regasi in balanta atasata. Amortizarea In ceea ce priveste recuperarea cheltuielilor efectuate cu achizitia utilajelor s-a luat in calcul o perioada medie de amortizare de 14 ani, rezultand astfel o cheltuiala anuala de 153.466 lei.



Graficul estimativ de cofinantare a investitiei - PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L. Credit Finantare Investitie (achizitie

utilaje)]

Valoare 1.956.696 Dobanda 12,00% Nr. Ani 10 Perioada de Gratie -

ani 1

2006 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

19.567 19.567 19.567 19.567

Principal Rata lunara 0 0 0 0 0 0 19.567 19.567 19.567 19.567 Sold Credit 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696

2007 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.386 19.205 19.023

Principal 18.118 18.118 18.118 18.118 Rata lunara 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 19.567 37.685 37.503 37.322 37.141 Sold Credit 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.956.696 1.938.578 1.920.461 1.902.343 1.884.225

2008 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

18.842 18.661 18.480 18.299 18.118 17.936 17.755 17.574 17.393 17.212 17.030 16.849

Principal 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 Rata lunara 36.960 36.779 36.597 36.416 36.235 36.054 35.873 35.692 35.510 35.329 35.148 34.967 Sold Credit 1.866.108 1.847.990 1.829.873 1.811.755 1.793.638 1.775.520 1.757.403 1.739.285 1.721.167 1.703.050 1.684.932 1.666.815

2009



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Dobanda lunara

16.668 16.487 16.306 16.125 15.943 15.762 15.581 15.400 15.219 15.038 14.856 14.675


2010 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

14.494 14.313 14.132 13.951 13.769 13.588 13.407 13.226 13.045 12.863 12.682 12.501


2011 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

12.320 12.139 11.958 11.776 11.595 11.414 11.233 11.052 10.871 10.689 10.508 10.327


2012 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

10.146 9.965 9.783 9.602 9.421 9.240 9.059 8.878 8.696 8.515 8.334 8.153

Principal 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 Rata lunara 28.263 28.082 27.901 27.720 27.539 27.358 27.176 26.995 26.814 26.633 26.452 26.270 Sold Credit 996.465 978.348 960.230 942.113 923.995 905.878 887.760 869.643 851.525 833.407 815.290 797.172

2013 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

7.972 7.791 7.609 7.428 7.247 7.066 6.885 6.703 6.522 6.341 6.160 5.979




2014 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

5.798 5.616 5.435 5.254 5.073 4.892 4.711 4.529 4.348 4.167 3.986 3.805


2015 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara

3.624 3.442 3.261 3.080 2.899 2.718 2.536 2.355 2.174 1.993 1.812 1.631


2016 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Dobanda lunara

1.449 1.268 1.087 906 725 544 362 181

Principal 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 18.118 Rata lunara 19.567 19.386 19.205 19.023 18.842 18.661 18.480 18.299 Sold Credit 126.823 108.705 90.588 72.470 54.353 36.235 18.118 0

Graficul estimativ de cofinantare a investitiei - PUNTAPLATAI INVESTMENT S.R.L.

Credit Finantare Investitie (infiintare cultura)

Valoare 1.540.940 Dobanda 12,00%



Nr. Ani 1,0 Perioada de Gratie -

ani 0

2006 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara 15.409 15.409 15.409 15.409

Principal Rata lunara 0 0 0 0 0 0 0 0 15.409 15.409 15.409 15.409 Sold Credit 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940

2007 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Dobanda lunara 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409

Principal 1.540.940 Rata lunara 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409 15.409 Sold Credit 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940 1.540.940

Pe baza ipotezelor descrise in sectiunile anterioare s-a simulat situatia patrimoniala si contul de rezultate.

33..PPrrooiieeccttiiaa CCoonnttuulluuii ddee PPrrooffiitt ssii PPiieerrddeerree In Anexele prezentului proiect se va regasii Contul de Profit si Pierdere estimat pentru perioada 2006- 2016. elementele de cost si de venituri au fost detaliate anterior. 44..PPrrooiieeccttiiaa BBiillaannttuulluuii

In urma prognozelor realizate situatia patrimoniala se prezinta astfel: Activul societatii se compune din:

o Cheltuielile de constituire in valoare de 1.165 lei



o Valoarea neta a imobilizarilor corporale, respectiv valoarea utilajelor achizitionate prin proiect. o Nu au fost prevazute creante. o Nu au fost prevazute stocuri deoarece productia va fi livrata imediat procesatorului Riso Scotti, iar materiile

prime principale vor fi achizitionate tot de la acesta. Ambele societati sunt localizate in aceeasi comuna astfel incat nu exista ratiuni de socare a productiei sau a materiei prime (samanta, erbicide, fertilizatori). Celelalte ingrasaminte sau substante de intretinere a culturiii se gasesc foarte uros pe piata astfel incat acestea se vor achizitiona exact in momentul in care va fi necesara utilizarea acestora.

o Disponibilul de numerar este cel rezultat din proiectia cash-flow-ului, prezentat in sectiunea urmatoare, dupa ce s-au incasat si s-au platit creantele , respectiv datoriile curente ale societatii.

Elementele de pasiv s-au constituit astfel:

o Datoriile pe termen scurt includ soldul creditului de infiintare a culturii, credit care va fi rambursat integral in luna septembrie a anului viitor.

o Datoriile pe termen lung sunt formate din soldul creditului de investitii ce se doreste a se contracta si din imprumutul de la asociati, necesar pentru finantarea completa a investitiei.

55..PPrrooiieeccttiiaa CCaasshh--FFllooww--uulluuii Momentul efectuarii recoltei este intervalul septembrie- noiembrie a fiecarui an. Astfel pentru primul an de prognoza, respectiv 2007 s-a prevazut ca societatea isi va intarzia platile catre terti (chirie) pentru a nu intampina blocaje cauzate de lipsa lichiditatiilor, afectand astfel productia. Dar, odata ce se va incasa contravaloarea cantitatii de orez obtinut, societatea isi va plati integral datoriile aferente primului ciclu de productie. Pentru restul perioadei, respectiv 2008-2016, s-a prevazut ca firma isi va onora la timp toate obligatiile. Impozitul pe profit aferent unui exercitiu financiar se plateste la inceputul anului viitor. Cu toate acestea disponibilul de numerar este poztiv si in crestere de la un an la altul. 66..IInnddiiccaattoorrii EEccoonnoommiiccoo--FFiinnaanncciiaarrii Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei indica capacitatea firmei de a-si onora angajamentele extene, atat pe termen lung, cat si in perioada imediata.



Lichiditatea curenta este ridicata deoarece cuantumul datoriilor pe termen scurt este scazut, iar activele curente inregistreaza nivele ridicate datorita disponibilului generat de activitatea de producere si comercializare a orezului brut. Lichiditatea imediata oincide cu cea curenta deoarece nu exista stocuri. In ceea ce priveste solvabilitatea, valoarea ridicata a acesteia este determinata de calitatea si valoarea de piata ridicata a activelor imobilizate la care se adauga un flux de numerar pozitiv si crescator de la un an la altul.

Gradul de indatorare se reduce pe masura ce creditele contractate sunt rambursate, iar randamentul la hectar creste, deci veniturile anuale ale societatii se majoreaza. Datoriile ramase constituie impumuturile realizat de la asociati. In prognozarea activitatii firmei, nu s-a prevazut returnarea imprumuturilor de la asociati si de aceea nivelul de indatorare poate fi privit ca fiind ridicat in primii trei ani. Deoarece legislatia romana prevede ca in momentul in care datoriile unei societati sunt mai mici decat capitalul social al acesteia, cheltuielile financiare inceteaza a mai fi deductibile, atunci s-a ales varianta imprumuturilor catre asociati.

I. Indicatori de lichiditate si solvabilitate

Nr. crt.

Indicatorul Formula de calcul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

1 Lichiditate curenta Active circulante / Datorii pe termen scurt 2,67 4,67 6,71 8,89 10,95 13,20 15,22 17,93 20,65 23,47

2 Lichiditate imediata

(Active circulante - Stocuri) / Datorii pe termen scurt

2,67 4,67 6,71 8,89 10,95 13,20 15,22 17,93 20,65 23,47

3 Rata solvabilitatii curente

(Total activ/Datorii totale) x 100 1,14 1,54 2,06 2,70 3,51 4,54 5,83 7,53 9,70 11,99

4 Rata datoriilor Total datorii / Total Active 88,03% 64,98% 48,56% 37,03% 28,48% 22,05% 17,15% 13,29% 10,31% 8,34%

5 Gradul de indatorare

Total datorii / Capitaluri propii 728,04% 185,07% 94,27% 58,75% 39,78% 28,26% 20,69% 15,32% 11,49% 9,09%



6 Rata de acoperire a activelor imobilizate

Active fixe nete / Capital permanent 72,39% 51,53% 37,29% 27,74% 20,73% 15,64% 11,75% 8,90% 6,74% 5,02%

7 Rata de acoperire a dobanzilor

EBIT / Dobanzi 4,41 7,39 9,37 11,37 14,98 19,67 28,68 41,66 76,14 368,02

8 Rata de acoperire a serviciului datoriei

EBIT/(Dobanzi+rata de rambursare a creditului)

0,80 3,66 4,35 4,85 5,76 6,60 7,97 8,73 9,64 15,85

Rata de acoperire a dobanzilor arata faptul ca indiferent de fluctuatiile care pot afecta activitatea firmei, este putin

probabil ca aceasta sa nu isi poata onora plata dobanzilor.

II. Rate de rentabilitate Nr. crt.


1 Rata rentabilitatii financiare

(Profit net / Capital propriu) x 100 239,12% 72,90% 45,62% 32,75% 27,03% 22,58% 20,33% 17,05% 14,71% 12,94%

2 Rata rentabilitatii vanzarilor

(Profit net / Cifra de afaceri) x 100 28,00% 30,97% 33,56% 34,76% 37,13% 38,63% 41,07% 41,53% 41,99% 42,44%

3 Marja profitului din exploatare

Profit din exploatare / C Afaceri 43,12% 42,64% 44,73% 45,38% 47,36% 48,45% 50,66% 50,66% 50,66% 50,66%

4 Marja costului bunurilor vandute

Costul Bunurilor vandute / Cifra de afaceri

6,68% 6,57% 6,18% 6,00% 5,67% 5,46% 5,14% 5,14% 5,14% 5,14%

5 Rentabilitatea capitalului permanent

EBIT / Capital permanent 51,78% 39,85% 34,73% 29,39% 26,63% 23,61% 22,06% 19,01% 16,67% 14,76%

6 Rentabilitatea activelor totale

EBIT / Total active 44,53% 35,24% 31,32% 26,94% 24,68% 22,09% 20,78% 18,04% 15,92% 14,16%



Analiza ratelor de rentabilitate evidentiaza profitabilitatea investitiei. Rentabilitatea vanzarilor si marja profitului din exploatare au o evolutie ascendenta de la un a la altul, in timp ce marja costului bunurilor vandute se mentine relativ constanta pe intreaga perioada de previziune.

Rata rentabilitatii financiare si cea economica au o evolutie descendenta. In primul caz, evolutia se explica prin faptul ca activitatea este finantata preponderent prin credite, deci capitalul propriu este la un nivel foarte scazut in primii ani. Pe masura ce se ramburseaza creditele catre baci, valoarea capitalului creste mai repede decat rezultatul activitatii. Rentabilitatea economica se reduce datorita ratei de crestere a disponibilului de numerar, rata ce devanseaza evolutia rezultatului din exploatare. De altfel, cum incepand cu 2009 veniturile si cheltuielile de exploatare au fost mentinute constante, indicatorii activitatii societatii releva influenta creditelor bancare, ale amortizarii si cash-flow-lui.

III. Rate de echilibru financiar Nr. crt. Indicatorul Formula de calcul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

1 Rata autonomiei financiare

(Capital propriu / Total pasiv) x 100 12,08% 35,08% 51,47% 62,99% 71,54% 77,96% 82,86% 86,72% 89,70% 91,66%

2 Rata de autofinantare a activelor

Capital propriu/(Active fixe + Active circulante) x 100

12,10% 35,12% 51,52% 63,04% 71,59% 78,01% 82,89% 86,75% 89,73% 91,69%

Analiza echilibrului financiar pe termen lung releva o dependenta ridicata fata de creditorii externi la inceputul

activitatii, urmand ca autonomia financiara sa creasca pana aproape de 100% pe masura ce societatea se dezvolta, iar creditele sunt rambursate. Independenta financiara nu este deplina deoarece nu s-a prevazut returnarea imprumuturilor catre asociati, echivalentul un capital social mai mare decat cel inscris in actul de constituire.

IV. Indicatori de gestiune

Nr. crt.


1 Durata unei rotatii a activelor circulante

(Active circulante / Cifra de afaceri ) x T 73,11

zile 131,70

zile 189,55

zile 251,17

zile 310,08

zile 374,42

zile 433,56

zile 514,10

zile 595,56

zile 680,97

zile



2 Durata de plata a datoriilor

(Total datorii / Cifra de afaceri ) x T

170,49 zile

157,26 zile

138,70 zile

124,72 zile

109,29 zile

96,70 zile

83,61 zile

74,61 zile

65,61 zile

59,66 zile

In ceea ce priveste gestiunea activitatii se observa durata relativ ridicata in care activele circulante se transforma in cifra de afaceri, explicatia fiind data de sezonalitatea vanzarilor, respectiv perioada de recoltare septembrie – noiembrie a fiecarui an. Raportat la durata de plata a datoriilor nivelul acesteia este determinat de creditul pe termen lung pe care societatea doreste sa-l contracteze. Numarul de zile de plata a datoriilor scade pe masura ce incasarile cresc, iar rambursarea creditelor presupune plati din ce in ce mai reduse.

V. Indicatori privind managementul activelor Nr. crt. Indicatorul Formula de calcul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

1 Rotatia activelor fixe Cifra vanzari/Active fixe la valoarea neta 1,3 1,5 1,7 1,9 2,2 2,6 3,1 3,6 4,1 4,9

2 Rotatia activului total Cifra vanzari/Total activ 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,4 0,3 0,3 0,3 0,2

Indicatorii privind managementul activelor releva influenta amortizarii si a cash-flow-ului asupra vitezei de rotatie

a activelor. Veniturile si cheltuielile fiind date, durata in care activul se transforma in cifra de afaceri depinde de modul in care evolueaza obligatiile catre partenerii externi, in principal dobanzile si ratele creditelor contractate. De asemenea se evidentiaza si influenta impozitului pe profit. 77..EEvvaalluuaarreeaa IInnvveessttiittiieeii

Evaluarea proiectului de investitii

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Costul mediu al

capitalului 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12%



Factorul de compunere (

1+Kc) n

1,12 1,25 1,40 1,57 1,76 1,97 2,21 2,48 2,77 3,11

Factorul de actualizare 1/ ( 1+ Kc)n

0,89 0,80 0,71 0,64 0,57 0,51 0,45 0,40 0,36 0,32

Valoarea investitiei 4.114.866

Cash-flow din activitatea curenta

61.940 1.540.456 1.696.490 1.743.463 1.920.710 2.009.423 2.225.797 2.183.161 2.178.987 2.174.813 Fluxul de

numerar net actualizat 55.304 1.228.042 1.207.528 1.108.002 1.089.862 1.018.036 1.006.837 881.742 785.765 700.232

Flux pt calculul RIR - 4.114.866 55.304 1.228.042 1.207.528 1.108.002 1.089.862 1.018.036 1.006.837 881.742 785.765 700.232

1. Valoarea prezenta neta 4.966.485 2. Rata interna de rentabilitate 17% 4. Indicele de profitabilitate

1,34% 29,84% 29,35% 26,93% 26,49% 24,74% 24,47% 21,43% 19,10% 17,02%

5. Perioada de recuperare a investitiei (nr ani)

4,29



Infiintarea unei orezarii cu o capacitate anuala minima de 3.708,5 tone de orez nedecorticat insumeaza implica un cost de 4.114.866 lei. Investitia are o valoarea prezenta neta este pozitiva, respectiv 4.966.485 lei, ce exprima surplusul obtinut din realizarea investitiei in perioada septembrie 2006-decembrie 2016.

Rata interna de rentabilitate este de 17% si s-a obtinut pe baza cash-flow-ului actualizat generat de activitatea curenta.

Indicele de profitabilitate anual atinge valori cuprinse intre 1% si 30%, prin raportarea fluxului de numerar din activitatea curenta la valoarea investitiei.

Termenul de recuperare al investitiei este de aproximativ 4 ani.



CCoonncclluuzziiii

PPrrooiieeccttuull aajjuuttaa llaa ddeezzvvoollttaarreeaa pprroodduuccttiieeii ddee oorreezz ddiinn RRoommaanniiaa,, ccuu aattaatt mmaaii mmuulltt ccuu ccaatt eexxiissttaa ppoossiibbiilliittaatteeaa eexxttiinnddeerriiii aaccttiivviittaattiiii ffiirrmmeeii iinn vviiiittoorr;;

IInnvveessttiittiiaa ssttiimmuulleeaazzaa mmeeddiiuull ddee aaffaacceerrii ddiinn zzoonnaa iinn ddiirreeccttiiaa mmooddeerrnniizzaarriiii ccaa uurrmmaarree aa tteehhnnoollooggiiiilloorr ppeerrffoorrmmaannttee ccee vvoorr ffii uuttiilliizzaattee ddee ccaattrree ssoocciieettaattee;;

PPrroodduuccttiiaa ddee oorreezz eessttee ssuubbvveennttiioonnaattaa ddee ccaattrree ssttaattuull rroommaann ccuu 11..550000 ddee lleeii ppee hheeccttaarr,, aaddiiccaa ppeessttee 5500%% ddiinn ccoossttuull iinnffiiiinnttaarriiii ssii iinnttrreettiinneerriiii uunnuuii hheeccttaarr ppllaannttaatt ccuu oorreezz;;

EExxppllooaattaattiiaa oorriizziiccoollaa eessttee ssiittuuaattaa iinn aapprrooppiieerreeaa ffaabbrriicciiii ddee pprreelluuccrraarree aa oorreezzuulluuii ddeettiinnuuttaa ddee ggrruuppuull RRiissoo SSccoottiiii,, pprriinncciippaalluull cclliieenntt aall ffiirrmmeeii,, ddaarr ssii ffuurrnniizzoorr ddee mmaatteerriiii pprriimmee ddee ccaalliittaattee;;

PPrroocceessuull ddee pprroodduuccttiiee eessttee iinn mmaarreeaa ssaa mmaajjoorriittaattee mmeeccaanniizzaatt,, ddiimmiinnuuaanndduu--ssee iinn aacceesstt ffeell ppiieerrddeerriillee ddee pprroodduuccttiiee;;

CCoonnssuummuull ddee oorreezz ddiinn rroommaanniiaa eessttee ssttaabbiill,, ccuu ppeerrssppeeccttiivvee ddee ccrreesstteerree ppee ffoonndduull ddiivveerrssiiffiiccaarriiii ppoossiibbiilliittaattiiiilloorr ddee uuttiilliizzaarree aa oorreezzuulluuii iinn hhrraannaa ppooppuullaattiieeii;;

Plan de Afaceri - Ceptureanu

Documents

Transcript of Plan de Afaceri - Ceptureanu