CAPITOLUL 1 Necesitatea şi conţinutul planului de afaceri

1.1 Necesitatea planului de afaceri

Planul de afaceri reprezintă o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. Pornind de la obiectivele stabilite, planul de afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care întreprinzătorul are nevoie pentru a le realiza într-o perioadă de timp determinată.

Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri menţionăm:

a)-redactarea acestui document permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri şi să nu se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia;

b)-planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa şansele de succes ale afacerii în curs, reprezentând, practic, un studiu de fezabilitate;planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare, realizare, conducere şi control al afacerii;

c)-planul de afaceri este cel care facilitează comunicarea, către mediul ambiant al întreprinderii, a noii idei de afaceri;

d)-planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate în noua afacere, în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia;

e)planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite, permiţând întreprinzătorului să îşi concentreze energia pentru atingerea obiectivelor propuse.

Concluzionând, putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii după cum urmează: - se constituie într-un instrument de lucru al întreprinzătorului, capabil să îi permită acestuia comunicarea propriilor idei, identificarea celor mai eficiente soluţii, efectuarea propunerilor de finanţare, etc.; - reprezintă baza de conducere a noii afaceri; -este un “dispozitiv” de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul unei întreprinderi;

Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp, cât şi efort şi bani, dar rezultatul obţinut evidenţiază, de regulă, diferenţa dintre succes şi eşec. Binecunoscut este faptul că 50% din afacerile de anvergură redusă falimentează în primii 2 ani. Prima cauză este reprezentată de insuficienţa de capital, a doua – de înţelegerea redusă a pieţei. Pregătind un plan de afaceri se va obţine o imagine pertinentă a pieţei pe care se acţionează, a competitorilor, etc.. Orice afacere are câteva puncte sensibile care trebuie evaluate împreună cu corelaţiile în care intră acestea, dar prin planul de afaceri se obţine nu numai o analiza a elementelor individuale ci şi o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri.

În consecinţă, una din primele sarcini ce trebuie îndeplinite pentru a demara o afacere – şi care este de cele mai multe ori dificilă – este de a concepe un plan de afaceri. Pregătirea lui cere timp şi efort în funcţie de natura afacerii si de cantitatea de informaţie avută la dispoziţie. Dar oricât de înspăimântătoare ar părea realizarea unui plan de afaceri, ea este o necesitate absolută pentru orice afacere.

1

1.2 Conţinutul planului de afaceri

Pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea următoarelor elemente componente:

1 SINTEZA PLANULUI DE AFACERI. Acest document reprezintă un element “vital” al planului de afaceri şi include, în

esenţă, declararea scopului pentru care a fost întocmit. Este recomandabil ca întocmirea sintezei să se realizeze după elaborarea întregului plan, deşi este prima componentă a acestuia. Sinteza planului de afaceri nu trebuie să depăşească 3-5 pagini.

2 .PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII. Acest capitol al planului de afaceri are o importanţă deosebită, mai ales în situaţiile în care este utilizat pentru contractarea unor noi potenţiali parteneri de afaceri, investitori, clienţi etc. Este, deci, absolut firesc ca, înainte de a decide asupra colaborării cu întreprinderea, potenţialii viitori parteneri de afaceri trebuie să cunoască persoanele care solicită ajutorul lor şi să se convingă de faptul că acestea prezintă garanţia realizării profitului. De aceea, în cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări:

Istoricul întreprinderii; Forma juridică de constituire a întreprinderii; Date de identificare; Datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la Direcţia

Generala a Finanţelor Publice; Natura capitalului societăţii; Specificul activităţii desfăşurate de către întreprindere, conform datelor de înregistrare

la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (producţie, servicii, comerţ, construcţii, agricultura)?

3. DESCRIEREA AFACERII. În această etapă trebuie să se precizeze ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte întreprinderea să satisfacă. Principalele întrebări la care trebuie sa găsească răspuns sunt:

-Ce produse/ servicii se vor putea vinde?-Ce produse/ servicii vor aduce cel mai mare profit?-Ce produse/ servicii se vor putea cumpăra de către clienţi?-Care este produsul/ serviciul cel mai dorit de clienţi?

Daca răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se presupune că afacerea propusă are şanse mari de reuşită.Descrierea afacerii poate fi abordată şi din perspectiva a două componente fundamentale ale strategiei unei întreprinderi: misiunea întreprinderii şi obiectivele strategice ale acesteia.Misiunea întreprinderii: reprezintă o “proiecţie” a ceea ce îşi propune aceasta să devină, pe termen mediu şi lung. Declararea misiunii întreprinderii are rolul de a “oferi” salariaţilor, clienţilor şi acţionarilor săi atât o “identitate” distinctă, cât şi o mai bună înţelegere a direcţiilor de evoluţie a acesteia, deoarece pune faţă în faţă două probleme fundamentale: ce este actualmente întreprinderea şi ce ar trebui ea sa devină. Formularea misiunii întreprinderii implică luarea în considerare a trei elemente determinante: mediul său ambiant, resursele interne disponibile şi clienţii potenţiali.

2

Obiectivele strategice ale întreprinderii reprezintă totalitatea rezultatelor pe care aceasta doreşte să le obţină prin realizarea misiunilor asumate. Ele constituie, astfel, puncte esenţiale de referinţă pentru urmărirea evoluţiei activităţii întreprinderii.

4. VIITOAREA ECHIPĂ MANAGERIALĂ ŞI RESURSELE UMANE ALE ÎNTREPRINDERII. Această etapă este foarte importantă atât pentru viitorii parteneri de afaceri, cât şi pentru managerul întreprinderii.

Informaţiile necesare pentru această etapă provin din răspunsul la următoarele întrebări:

-Care este structura organizatorică a întreprinderii?-Cine va conduce afacerea?-Câţi angajaţi are întreprinderea?-Care este politica întreprinderii în domeniul resurselor umane?-Este necesară specializarea personalului existent?-Care va fi programul de lucru al salariaţilor?-Ce metode de motivare a angajaţilor se vor utiliza?5. DEFINIREA PIEŢEI. Este componenta cea mai importantă a planului de afaceri, ce trebuie să ia în

considerare următoarele elemente: piaţa “ţintă”, concurenţii actuali şi potenţiali, strategia de marketing propusă, principalele avantaje competitive ale produselor sau serviciilor propuse. a) Pieţele “ţintă” sunt reprezentate de clienţii potenţiali ai întreprinderii. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a variabilelor mixului de marketing ( produs, preţ, distribuţie, promovare). b) Concurenţii actuali şi potenţiali. În general situaţiile concurenţiale ale unei întreprinderi pot fi: - concurenţă frontală directă ( când şi alte întreprinderi au aceeaşi percepţie asupra unei nevoi a clientelei, cât şi asupra concepţiei produsului, poziţia pe cere o va ocupa pe piaţă, promovarea lui). - concurenţa frontală prin variante (percepţia asupra nevoilor clienţilor este identică, în schimb diferă mult concepţia, poziţionarea şi promovarea produsului). - concurenţa cu substituţie închisă (cererea este instabilă, clienţii având posibilitatea să îşi schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii).

c) Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing este necesară luarea în considerare a două elemente: poziţia întreprinderii în mediul concurenţial şi perspectivele domeniului său de activitate. d) Principalele avantaje competitive ale produselor/ serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/ servicii superioare pentru clienţii cărora se adresează, comparativ cu cele ale întreprinderilor concurente (preţ scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare).

6. PREZENTAREA PRODUSELOR/ SERVICIILOR. Se vor identifica principalele caracteristici socio-economice ale produselor/serviciilor

propuse, fapt ce presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:-Care este produsul/ serviciul propus?-Ce necesitate satisface acesta ( nevoie vitală, modă)?-Care sunt principalii furnizori şi ce proporţie de materie primă asigură ei?

3

-Există şi alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime?-Care este modalitatea de plată cerută de furnizori?-La ce preţuri va fi vândut produsul/ serviciul propus?7. INFORMAŢII FINANCIARE. Unul din cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta

rezultatele financiare prognozate pentru activitatea ce se va desfăşura.Aceste informaţii financiare sunt grupate astfel:a)-Informaţii financiare privind activitatea trecută a întreprinderii.b)-Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului.c)-Informaţii privind activitatea viitoare a întreprinderii.

4

CAPITOLUL 2 Diagnosticul economico-financiar

2.1 Prezentarea generală a societății comerciale

Diana SRL Buzău a luat fiinţă la 1 aprilie 1957 pe baza H.C.M. 425/1957, sub numle Staţiunea Experimentală Legumicolă. Prin decretul 32/1.02.1980 staţiunea se organizează sub titulatura Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă.

În anul 2004 se înfiinţează Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău cu personalitate juridică, ca instituţie publica finanţată integral din fonduri proprii..în subordinea Academiei de Ştiinţe agricole şi Silvice “ Gheorghe Ionescu-Şişeşti”prin reorganizarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Legumicolă Buzău.

Diana SRL are sediul în municipiul Buzău,strada Mesteacănului, nr.23, are un capital social subscris şi vărsat de 1.273.737 RON şi o cifră de afaceri de peste 2.000.000 RON.

Unitatea se află situată în partea de N-E a oraşului Buzău, pe partea dreaptă a drumului E-85 şi îşi desfăşoară activitatea pe 418 Ha de teren împărţit în mai multe trupuri astfel: -Cetru (54 Ha) situat la periferia N-E a municipiului; -Crâng (254 Ha) situat în partea de S-V a municipiului; -Simileasca ( 46 Ha) situat pe şoseaua Buzău-Braşov; -Verguleasa(66 Ha).

Din punct de vedere morfologic, teritoriul staţiunii se situează în zona pre-montană a Câmpiei Române cunoscută şi sub denumirea de Câmpia Buzăului, mai precis Lunca Buzăului.Din punct de vedere hidrografic staţiunea este încadrată în zona cursului mijlociu-inferior a râului Buzău

Condiţii climaterice-regimul termic din zona Buzăului se caracterizează prin variaţii mari de la iarnă la vară. Temperatura medie anuală este de 10,65 C cu maxima absolutăde 39,6C, iar minima absolută –29C.Temperaturile medii lunare variază Între –2,9C în ianuarie şi 22,3 C în iulie.

Obiect de activitateDiana SRL Buzău are urmatorul obiect de activitate:a) cercetare fundamentală şi cercetare aplicativă în domeniul legumiculturii;b) dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul legumiculturii;c) producere, multiplicare şi comercializare de seminţe, material săditor şi alte

produse specifice profilului de activitate;d) transfer tehnologic al rezultatelor cercetării, instruire personală,servicii de

consultanţă şi expertiză, editare de publicaţii;e) relaţii ştiinţifice interne şi interneţionale;f) relaţii de cooperare şi comrţ interior şi exterior cu diferite instituţii, organizaţii şi

agenţi economici;g) alte obiective ce decurg dinactivitatea specifică unităţilor de cercetare-dezvoltare,

activităţi de cooperare cu alte instituţii, organizaţii şi agenţi economici din tară şi străinătate.

Diana SRL Buzău, ca unitate strategică de cercetare şi dezvoltare pentru zona bazinului legumicol Buzău şi a judeţelor limitrofe, are în prezent preocupări în domeniul cercetării referitoare la:

Ameliorare;5

Selecţie conservativă şi producerea materialului biologic la soiurile de legume şi flori;

Agrochime-fiziologie-biochimie; Optimizarea tehnologiilor de cultură pentru culturile de câmp deschis şispaţii

protejate; Protecţia plantelor; Floricultură ; Pentru diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice desfăşurate în cadrul sectorului

de cercetare şi promovare mai eficientă în producţie a acestor rezultate a fost infiinţat şi activează în cadrul S.C.D.L Buzău Centru Regional de Consultanţă în Horticultură.

2.2 Organizarea structurală

2.2.1. Structura organizatoricăAnaliza structurii organizatorice urmăreşte existenţa unei organigrame.Structura organizatorică a Diana SRL Buzău răspunde obiectivelor strategice privind

organizarea activităţilor de producţie legumicolă.

2.2.2 Structura de producţie

În anul 2006 procesul de producţie s-a desfăşurat pe o suprafaţăde 407,31 Ha din care:

- 12 Ha –furaje- 30,5 Ha –legume pentru consum- 364,5 Ha-seminţe

În anul 2006 cele 407,31 Ha au fost repartizate pe culturi după cum urmează: Tabel numărul 1. Structura de producţie pentru seminceri pe anul 2013

Nr. crt. Cultura Suprafaţa(Ha)1. Ardei Gogosar Cornel 62. Ardei lungi Cosmin 53. Ardei gras Galben Superior 34. Ceapa Diamant 65. Fasole Ioana 46. Mazare Mingomark 47. Ridichi Luna 18. Salata Mona 19. Tomate Buzau 22 310. Tomate Buzau 1600 211. Tomate Dacia 5

6

12. Tomate Cristina 213. Telina Victoria 0,514. Varza de Buzau 1,515. Vinete Lucia 216. Varza timpurie 0,517. Varza toamna-vara 218. Lucerna 7319. Porumb 220. Soia 228,521. Furaje 13TOTAL 364.5

Sursa: Fişa de producţie pe anul 2006 Graficul numărul 1 Structura culturilor la seminceri

Tabel numărul 2 Structura de producţie la cultura de legume pentru consum pe anul 2013

Nr.crt Cultura Suprafaţa (Ha)

1 Ceapă 102 Castraveţi seră 23 Morcov 44 Spanac 25 Ţelină 36 Tomate 37 Varză timpurie 1,58 Varză toamnă-vară 2

Sursa: Fişa de producţie pe anul 2006

7

După cum reese din tabelele de mai sus Diana SRL Buzău a alocat cea mai mare suprafaţă de teren pentru obtinerea seminţelor de soia, respectiv 54,6%din totalul suprafeţei, urmată de sămânţa de lucernă deţinând o pondere de 17% din totalul suprafeţei.

La cultura de legume pentru consum ponderea cea mai mare în structura de producţie o are cultura de ceapă cu 33% urmată de morcov cu 13% din totalul suprafeţei alocate culturii de legume pentru consum.

2.3 Diagnosticul tehnico-productiv

2.3.1 Capacitatea de producţieActvitatea la Diana SRL Buzău se desfăşoară în cadrul a două sectoare:

Sectorul de cercetarese desfăşoară pe o suprafaţă de 15 Ha ; Sectorul de producţie se desfăşoară pe o suprafaţă de 407,31 Ha.

Tabel numărul 3 Patrimoniul Diana SRL Buzău

Suprafaţa totală a terenului

Din care HaAgricol Neagricol Din care curţi

şi construcţii419,31 407,76 11,55 7,56

Sursa:Monitorul Oficial al României, partea I, nr.946/15.X2004

Diana SRL are în dotare mijloace tehnice cu un ridicat grad de uzură, dintre care principale sunt următoarele:

Tabelul numărul 4 Mijloacele tehnice ale SC Diana SRL

Nr.crt Mijloace tehnice UM Aflate în exploatare

Grad de uzură (%)

1 Tractoare Buc 27 802 Remorci Buc 40 683 Combine Buc 2 704 Pluguri Buc 13 685 Motocultivatoare Buc 1 706 Freze Buc 8 677 Semănători Buc 2 768 Maşini de stropit Buc 6 739 Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte Buc 2 6010 Autovehicole pentru transport marfă Buc 3 50

Sursă : Fişă de inventarTimpul efectiv lucrat de tractoare este de 2004 oreGradul de utilizare a parcului de tractoare este de 90%

2.3.2 Producţii obţinute8

Tabel numărul 5 Producţii obţinute la principalele culturi de legume pentru consum Kg/Ha

Nr.crt Cultura 2004 2005 20061 Tomate 20.000 - 25.0002 Castraveţi 60.000 60.000 60.0003 Ceapă 20.000 20.000 20.0004 Varză timpurie 30.000 32.000 20.0005 Morcov 15.000 - 15.000

Sursa: Fişele de producţie din perioada 2004-2006

Fluctuaţia cantităţilor de legume la Ha se datorează în principal înrăutăţirii aprovizionării cu îngrăşăminte chimice ca şi altor dificultăţi generate de politicilede preţuri, credite care limitează posibilităţile de efectuare la timp a lucrărilor agricole şi aprovizionarea cu factori de producţie de natură agricolă.

2.3.3 Descrierea fluxului tehnologic

Fluxul tehnologic la Diana SRL Buzău începe odată cu anul agricol, respectiv la 1 septembrie al anului în curs, când pe de o parte încep însămânţările şi plantările pentru culturile semincere cu ciclu de producţie de 2 ani, îar pe de altă parte campania de toamnă de recoltare şi valorificare a legumelor de consum şi de condiţionare şi pregătire pentru valorificarea seminţelor de legume. Valorificarea seminţelor de legume se face în general în campania de primăvară februarie-aprilie a anului următor.

Începând cu data de 1 ianuarie se face semănatul pentru producerea răsadurilor timpurii de seră, apoi plantarea acestoara în solarii.Deasemenea, se începe la semănatul pentru producerea răsadurilor în răsadniţe (tomate, ardei, vinete, castraveţi) necesare pentru înfiinţarea culturilor de legume pentru consum.

Continuitatea procesului productiv este dependentă de factorii climatici şi ca urmare, şi volumul de activitate are fluctuaţii în funcţie de anotimp.Deasemenea, procesul de producţie este perturbat pe de o parte de nacordare în termeni actuali a avansului necesar procurării de materiale, cât şi nedecontarea ritmică şi la termene a producţiei realizate.

2.4.Diagnosticul managementului şi al utilizării resurselor umane

2.4.1.Structura personalului

Forţa de muncă de care dispune Diana SRL Buzău este formată din salariaţi permanenţi, în număr de 129, unitatea apelând în timpul campaniilor de recoltare la mână de muncă zilieră.

Din punctul de vedere al pregătirii profesionale structura salariaţilor este prezentată în tabelul de mai jos

9

Tabel numărul 6 Structura personalului SC Diana SRLCercetare Dezvoltare

Personal cu studii superioare 9 33Din care

În conducere 1 3În cercetare ştiinţifică 8În dezvoltare; alte activităţi 29În activităţi administrative 1

Personal cu studii medii 9 46Din care

În conducereMuncitori 9 46

Personal cu studii generale 13 19Din care

Muncitori 13 19

TOTAL PERSONAL 31 98TOTAL BENERAL 129

În totalul personalului Tesa, personalul cu studii superioare economice deţine ponderea de 29% în cadrul sectorului de cercetare. În cadrul sectorului de producţie, personalul cu studii superioare deţine o pondere de 33% , însă în totalul personalului deţine o pondere de numai 32%, faţă de personalul cu studii medii ce deţine o pondere de 44%.Acest fapt are un impact negativ asupra exercitării unui management economic competitiv.

În cadrul Diana SRL, prin managementul resurselor umane se foloseşte sistemul de plată pentru a atinge 3 puncte care uneori nu se întrepătrund:

-de a motiva-de a creşte productivitatea şi de a reduce costurile-de angaja personal calificat

2.4.2 Productivitatea muncii

Tabelul numărul 7 Productivitatea muncii/ RON

Indicatori UM 2004 2005 2006Producţie Kg 526.960 434.149 319.370Salariaţi pers 128 128 129Productivitatea muncii Kg/sal 4.116 3.368 2.476

10

Graficul numărul 2. Productivitatea muncii

În perioada 2004-2006, indicatorul analizat, respectiv productivitatea muncii a înregistrat o evoluţie nefavorabilă, scăzând în anul 2005 faţă de anul 2004 cu19%, iar în anul 2006 cu 27%. Evoluţia nefavorabilă a indicatorului analizat este pusă pe seama producţiilor obţinute în perioada analizată. Acestea au înregistrat scăderi în anul 2005 faţă de anul precedent cu 12%,iar în anul 2006 cu 26%.

2.5 Diagnosticul activităţii economice

Tabel numărul 8 Evoluţia cheltuielilor/RON

Nr.crt. Specificare 2004 2005 20061 Cheltuieli generale 411.767 558.794 589.3632 Cheltueli comune 277.240 366.292 331.0483 Cheltuieli cu aprovizionarea 66.576 76.313 65.8584 Terţi externi 37.000 38.756 13.5105 Cheltuieli materiale 443.699 664.173 548.8196 Cheltuieli cu salariile 754.671 815.513 943.6467 Cheltuieli totale 1990.953 2.579.841 2.589.158

Sursa:Fişele de producţie din 2005 şi 2006

În perioada analizată cheltuielile totale de producţie au înregistrat o evoluţie crescătoare pusă pe seama in principal a cheltuielilor salariale care deţin cea mai mare pondere şi care au crescut de la an la an.

De remarcat este faptul că in anul 2006 faţă de anul 2005 cheltuielile materiale şi cele de aprovizionare au scăzut, fapt considerat favorabil pentru societate,darn u şi atunci când au fost achiziţionate materiale care să influienţeze calitatea produselor.

2.6 Diagnosticul activităţii de marketing

11

Produsele şi serviciile oferite de Diana SRL Buzău sunt în domeniul cercetării şi producţiei de legume de consum şi a seminţelor de legume.

Staţiunea produce şi comercializează următoarele: legume pentru consum: ceapă, morcov, tomate, castraveţi, ţelină, pătrunjel, pătlăgele

vinete, varză, ridichi; seminţe: seminţe de ceapă, seminţe de tomate, seminţe de ardei, seminţe de fasole,

seminţe de varză, seminţe de mazăre.În cea mai mare parte aprovizionarea de face de pe pieţele judeţelor Buzău şi Prahova

şi judeţele limitrofa cestora.Producţia proprie de legume este valorificată prin magazinele proprii şi diverşi

beneficiari. Tabelul numărul 9. Principalii clienţi

Nr.crt

Clienţi Pondere

1 I.T.C SRL Bucureşti 7,22 Solanum Com Prod Constanţa 12,33 Hibrid S.R.L Târgovişte 184 Fanion Internaţional 6,45 Mefim Agro SRL Craiova 3,36 Alţii 797 TOTAL 100

Sursa: Fişa contului “Clienţi”

Din tabelul numărul 9 reese ca pondera cea mai mare în totalul clienţilor, o deţine Solanum Com Prod Constanţa care este clientul fidel al staţiunii achiziţionând cea mai mare parte din producţia de seminţe şi cu care Diana SRL Buzău are încheiate contracte. Deasemenea are înceiate contracte şi cu I.T.C. SRL Bucureşti care deţine o pondere de 7,2 % din totalul clienţilor, aceasta achiziţionând legume pentru consum. 6,4% este ponderea pe care o deţine Fanion Internaţinal în totalul vânzărilor, aceasta achiziţionând seminţe.

Tabelul numărul 10 Principalii furnizori

Nr. crt. Furnizori Obiect contract

Pondere%

1 Comfert Bacău SRL Îngrăşăminte 152 Alcedo S.A. Erbicide 5,23 Compet Ploieşti Ambalaje 6,64 Romcarbon S.A. Buzău Folii plastic şi

alte materiale8,3

5 Constam S.A. Buzău Paleţi 4.96 Altii Alte materiale 60

12

TOTAL 100 Sursa: Fişa contului “ Furnizori”

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că ponderea cea mai mare în totalul furnizorilor o are SC Comfert Bacău SRL cu care Diana SRL Buzău are încheiat contract pentru achiziţionarea de îngrăşăminte.

Un alt furnizor ca deţine o pondere importantă este Romcarbon S.A. Buzău de la care staţiunea achiziţionează folii pentru solaria şi alte materiale.

6,6% din totalul achiziţionărilor o deţine S.C Compet ploieşti, 4.9% Constam S.A.şi 5,2% Alcedo S.A.

Principalii concurenţi Staţiunea de cercetare-dezvoltare legumicolă Bacău Staţiunea de cercetare-dezvoltare legumicolă Iernut Staţiunea de cercetare-dezvoltare legumicolă Arad Unisem Buzău

2.7 Diagnosticul financiar

2.7.1 Analiza evoluţiei veniturilor, cheltuielilor şi rezultatului financiar Tabel numărul 11 Structura veniturilor şi cheltuielilor / RON

Specificare 2004 2005 2006 %05/04 06/05

Venituri din exploatare

5.781.729 3.516.526 3.050.318 61 86

Venituri financiare 59 0 15 - -Venituri extraordinare 0 0 0 - -Venituri totale 5.781.788 3.516.526 3.050.333 61 86Cgeltuieli din exploatare

5.076.663 4.120.008 3.908.521. 81 75

Cheltuieli financiare 10.914 55.042 74.300 504 134Cheltuieli extraordinare

0 0 0 - -

Cheltuieli totale 5.087.577 4.175.050 3.982.821 81 75Sursa : Conturile de profit şi pierdere din anii 2003, 2004, 2005

13

Graficul numărul 3

Conform graficului nr 2.3 veniturile din exploatare deţin ponderea cea mai mare în veniturile totale.Veniturile din activitatea de exploatare au înregistrat o evoluţie nefavorabilă , în anul 2005 acestea scăzând cu 39% faţă de anul 2004, urmănd ca in anul 2006 să scadă cu 14%.

Veniturile financiare au scăzut considerabil; dacă in 2004 au înregistrat o valoare de 59 lei , în 2005acestea nu s-au înregistrat, iar în 2006 au fost doar de 15 lei.

În perioada analizată societatea nu înregistrat venituri extraordinare.

Grafic numărul 4

În privinţa structurii cheltuielilor totale în toţi cei trei ani analizaţi, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile aferente activităţii de exploatare.

Cheltuielile aferente activităţii de exploatare au avut o evoluţie descrescătoare în perioada analizată. Astfel în anul 2005 acestea au scăzut faţă de anul 2004 cu 19%, în 2006 cheltuielile aferente exploatării au înregistrat o scădere cu 25%.

14

Cheltuielile financiare au crescut de la un an la altul în perioada 2004-2006 de la 10.914 lei în 2004 la 74.300 lei în 2006.

Tabelul numărul 12 Evoluţia profitului

Specificatie 2004 2005 2006

Profit brut din care +694.211 -658.524 -798.297

Profit din exploatare +705.066 -603.482 -724.012

Profit financiar -10.855 -55.042 -74.285Profit extraordinar 0 0 0

Impozit pe profit 0 0 0

Profit net +694.211 -658.524 -798.297

Sursa: Contirile de profit şi pirdere din 2003,2004, 2005

Indicatorii rezultatelor finale arată faptul că Diana SRL Buzău a înregistrat profit , în perioada analizată , doar în anul 2004 urmând ca în anii următori să inregistreze pierderi ajungându-se la un deficit de peste 700.000 lei.

2.7.2 Analiza evoluţiei patrimoniului net

Tabelul numărul 13 Structura patrimoniului net / RON

Structuri patrimoniale 2004 2005 2006Imobilizari nete si certe 2.592.471 2.553.696 2.666470Active circulante 1.872.101 1.905.339 1.850.004Total elemente activ 4.464.572 4.459.035 4.516.740Datorii totale 533.305 1.186.292 2.024.522Patrimoniu net 3.931.267 3.272.743 2.492.218

Sursa : Bilanţurile din anii 2004,2005,2006

În perioada anlizată respectiv 2004-2006 valoarea indicatorului patrimoniul net a înregistrat o evoluţie descrescătoare, pusă pe seama creşterii accentuate a datoriilor totale ,care în fiecare an din perioada analizată şi-au dublat valoarea.

15

2.7.3 Structura activelor totale Tabel numărul 14 Evoluţia şi structura activelor totale în perioada 2003-2005

Indicatori 2004RON

2005RON

2006RON

Pondere %2004 2005 2006

Imobilizari necorporale 0 0 0 - - -Imobilizari corporale 2.592.371 2.553.596 2.666.370 57,9 57,2 64Imobilizari financiare 100 100 100 0,002 0,002 0.002Total active imobilizari 2.592.471 2.553.696 2.666.470 58 57,2 64Stocuri 1.561.812 1.604.108 1.154.333 34,9 35,9 28

Creante 285.786 297.059 293.980 6,4 6,7 7

Disponibilitati banesti 24.503 4.172 1.991 0,7 0,09 0.004Total active circulante 1.872.101 1.905.339 1450304 42 42,8 35

Total active 4.464.572 4.459.035 4.116.774 100 100 100

Sursa: Bilanţurile din anii 2004,2005,2006

Datorită faptului că Diana SRL Buzău face parte din domeniul producţiei agricole, respectiv un sector care necesită o dotare tehnică semnificativă, cât şi terenuri şi construcţii, ponderea cea mai mare în totalul activului o deţin activele imobilizate.

Însă ponderea activelor imobilizate scade în perioada 2004-2006 deţinînd o pondere în 2004 de 58%, iar în 2005 de 57,2%, aceasta datorându-se în primul rând renunţarea la anumite suprafeţe de teren,urmând ca în 2006 ponderea acestora în total activ să crească la 64%.

O pondere mare în totalul activelor o deţin şi stocurile, care a crescut progresiv de la 34,9% în 2004 la 35,9% în 2005 iar în anul 2006 ponderea acestora a scăzut cu 7 puncte procentuale. De asemenea creanţele au înregistrat o evoluţie favorabilă de la 6,4% în 2004 la 7% în anul 2006.

De remarcat este faptul că disponibilităţile băneşti au înregistrat o scădere drastică în anul 2005cu 83% faţă de 2004 şi cu 53% in 2006 faţă de anul 2005.

16

2.7.4 Analiza indicatorilor de bonitate Tabelul numărul 15 Analiza evoluţiei ratelor de solvabilitate în perioada 2004-2005

Nr.crt Specificare U.M Formula de calcul

2004 2005 2006

1. Capital propriu RON

- 3.931.267 3.272.743 2.491.952

2. Total pasiv RON

- 4.464.572 4.459.035 4.516.474

3. Rata solvabilitatii generale

- Cpr TP

0,88 0,07 0.55

4. Active imobilizate RON

- 2.592.400 2.553.696 2.666.470

5. Active circulante RON

- 1.872.101 1.905.339 1.850.004

6. Datorii RON

- 533.305 1.186.292 2.024.522

7. Rata solvabilitatii globale

- (Ai+Ac) D

4,46 3.75 2.23

În peroada analizată rata solvabilităţii generale a oscilat.Astfel dacă în anii 2004 şi 2005 rata a scăzut de la 0,8 la 0,07 ceea ce arată o situaţie financiară a unităţii precară, in anul 2006 rata a atins limita superioară a intervalului 0,3-0,5, interval in care trebuie să se încadreze valoarea minimă a acestui indicator.

În schimb rata solvabilităţii globale a înregistrat o evoluţie nefavorabilă în perioada analizată plecând de la 4.5 în 2004 şi ajungând la 2,2 în 2006. Cu toate acestea indicatorul a depăşit pragul minim de 1,5 în concluzie unitatea are capacitatea de a-şi achita obligaţiile băneşti imediate faţă de terţi.

Tabelelul numărul 16 Analiza evoluţiei ratelor de lichiditate în perioada 2004-2005

Nr crt Specificare UM Formula de calcul

2004 2005 2006

1. Stocuri RON - 1.561.812 1.604.108 1.154.3332. Creante RON - 285.786 297.059 693.6803. Disponibilitati RON - 24.503 4.172 1.9914. Datorii pe termen scurt RON - 264.150 390.754 821.6755. Rata lichiditatilor

curenteCoef Acrt-St/

Pcrt1,2 0,7 0,8

6. Rata lichiditatii imediate Coef Disp/Pcrt 0,09 0,01 0.002

17

Grafic numărul 5

Rata de lichiditate curentă a înregistrat valori în continuare scădere:dacă în 2003 era de 1,8 în 2005 era de 0,7.

Rata de lichiditate curentă nu a atins pragul minim în nici unul din cei trei ani analizaţi. În perioada următoare unitatea trebuie să ia măsuri de creştere a lichidităţii.

2.8 Concluzii generale ale diagnosticului

Puncte tari Saţiunea este localizată într-un bazin puternic de produse horticole,al uzăului, bazin

cu tradiţie pe acest domeniu; Desfăşoară activităţi de cercetare în domeniu; Are 8 salariţi cu înaltă pregătire în cercetare ; Produce legume din soiuri de foarte bună calitate, soiuri care sunt creaţii ale staţiunii; Unitatea este autoarea şi menţinătoarea unor soiuri de legume,unanim recunoscute şi

cultivate la nivelul întregi ţări şi foarte apreciate pe piaţa românescă a legumelor; Parcul auto propriu asigură flexibilitatea unităţii în executarea lucrărilor specifice

domeniului.Puncte slabe

Lipsa unui compartiment cu atrubuţii specifice de marketing; Nu livrează produse la export; Deţine utilaje cu grad ridicat de uzură; Cifra de afaceri înregistrează o evoluţie descrescătoare Scăderea drastică a profitului ajungându-se în anul 2005 la o pierdere de peste 600.000

RON Disponibilităţi băneşti în scădere Rata de lichiditate curentă şi imediată parcursul celeor 3 ani nu a atins pragul minim

ceea ce generează o capacitate de plată redusă.

18

CAPITOLUL 3 Evaluarea activităţii viitoare

3.1 Obiectivele investiţiei

Obiective directeDiana SRL Buzău intenţionează să realizeze o investiţie,care constă în achiziţionarea

unui tractor necesar realizării lucrărilor de intrţinere şi pregătire a terenului, precum şi a unei grape pentru mărunţirea solului, în vederea pregătirii patului germinativ.

Valoare investiţiei totale se ridică la 162.400 lei.Tabelul numărul 17 Caracteristici tractor

Model VOLCAN 750 AR articulate şi reversibilMotor VM - Daimler - Benz D 754E2, diesel in 4 timpi injectie directa,

4 cilindri, 2970 cmc, cu aspiratie, 64 cp / 2300 rpm, racire cu lichid, consum 235 gr/kWh, capacitate rezervor 55 l.

Viteză 40 Km/hPreţ 132.400

Tabel numărul 18 Caracteristici grapă

Denumire: GRAPA CU DISCURI USOARA - GDU 3,3

Putere tractor (CP): 65

Tipul masinii: tractata

Numarul discurilor (buc): 36 (4x9)

Diametrul discurilor:Ø 488 - 32 buc, Ø 460 - 4 buc

 Latimea de lucru (mm): 3300

Adancimea de lucru (mm): 60 - 120

Lumina de transport minima (mm): 220

Productivitatea (ha/h): 1,3 - 1,8

Preţ:30.000lei

Obiective indirecte: Creşterea productivitătii muncii; Creşterea calităţii lucrărilor de pregătire şi de intreţinere ale solului; Reducerea cheltuielilor de producţie; Creşterea siguranţei utilizare a mijloacelor tehnice; Reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

3.2 Delimitarea pieţei de desfacere

19

România este o ţară cu tradiţie agricolă, o ţară care beneficiază de condiţii climaterice şi de sol cum puţine ţări au în lume, abundenţa materiilor prime în această ramură conducând la dezvoltarea unui sector industrial de prelucrare a legumelor. Acest sector a reuşit să acopere o perioadă de timp necesarul de consum al populaţiei precum şi exportul.

În perioada ce a urmat anului 1990, datorită schimbărilor care au avut loc la nivel naţional, în toate sectoarele de activitate, această industrie a cunoscut un declin accentuat. Totuşi această industrie va fi capabilă să se redreseze în cel mai scurt timp posibil, dacă societăţile producătoare vor reuşi să asigure un flux adecvat de materii prime, o tehnologie de prelucare, performanţa care să asigure valorificarea eficientă a produselor, minimizarea costurilor de producţie şi a pierderilor, un mix de marketing adecvet nevoilor proprii, standarde de ambalare şi de calitate competitive pe pieţele externe.

Consumul populaţiei de conserve de legume şin produse din legume (în echivalent legume) –exclusiv cartofi, s-a menţinut în linii mari constant (între 2.507,2 mii tone şi 2.711,6 mii tone anual /total populaţie). Acest consum este acoperit fie din comerţ fie din producţie proprie sau troc(în mediul rural fiind preponderent consumul din producţie proprie sau troc).

Cererea estimată pentru anul 2007 este de aproximativ 2.862 mii tone de legume sau echivalent legume, dar 1.022 mii tone (respectiv 1.095.439mii $) sunt procurate de populaţie din comerţ, restul provenind din resurse proprii. Cererea estimată mai sus este calculată pentru următoarele categoprii de produse:legume proaspete, legume conservate, legume congelete, legume uscate.

3.3 Programul de producţie pentru legume de consum, în camp deschis la Diana SRL Buzău

3.3.1 Structura de producţieAvând în vedere că în anul 2006 unele producţii de legume nu au înregistrat un

randament ridicat la Ha, structura de producţie va fi schimpată. Vor fi introduce în structură soiuri de legume a căror productivitate este mai mare.

Astfel culturile introduse în structură, au fost omologate de de staţiune în perioada 2005-2006, şi au următoarele carcteristici:

Tomate KRISTIN - soi semitimpuriu destinat industrializării şi consumului în stare proaspătă.Se remarcă printr-o mare capacitate de producţie, coacere concentrată, coloritul roşu aprins al fructelor şi conţinutul ridicat de substanţă uscată.

Castraveţi FAVORIT - soi destinat cultivării în câmp deschis cu fructe de tip chornichon, excelente atât pentru consum în stare proaspătă cât şi pentru industrializare. Plasticitatea mare a solului îl face să poată fi cultivat în toate zonele ţării

Morcov NABUCO -soi de morcov apreciat pentru gustul plăcut, dulce, destinat, consumului în stare proaspătă şi industrializării, cu bună rezistenţă la depozitare. Atractiv prin coloritul viu şi forma sa cilindrică, cu vârful uşor rotunjit. Plasticitate ecologică mare

Spanac ROMÂNESC - soi de spanac semitimpuriu apreciat de consumatori pentru gustul plăcut al rozetei sale bogate de frunze triunghiulare, uşor

20

rotunjite la vârf, de culoare verde intens. Apreciat pentru pretabilitatea la recoltarea mecanizată şi producţiile crescute realizate.

Ţelină DACIA - soi de ţelină destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării, apreciat pentru culoarea plăcută a pulpei şi aroma fină, bună capacitate de păstrare şi dimensiunile medii ale rădăcinii de copnsum, appreciate pe piaţă. Nu ridică probleme deosebite din punct de vedere fito-sanitar.

Tabelul numărul 19 Estimarea structurii de producţie

Nr.crt Cultura Suprafaţa (Ha)1 Tomate 22 Castraveţi 1,53 Morcov 54 Spanac 25 Ţelină 2,56 Ceapă 77 Varză timpurie 2

3.3.2 Proiectarea cheltuielilor de producţie

Tabel numărul 20 Estimarea cheltuielilor cu seminţe

Nr.crt Cultura Suprafaţa Ha

Seminţe Kg/Ha

PreţRON/Kg

Cheltuelila Ha

Cheltuieli cu seminţe (RON)

1 Tomate 2 0,25 300 75 1502 Castraveţi 1,5 6 200 1.200 1.8003 Morcov 5 20 150 3.000 15.0004 Spanac 2 25 100 2.500 5.0005 Ţelină 2,5 5 70 350 8756 Ceapă 7 0,9 100 90 6307 Varză timpurie 2 0,35 200 70 140

Tabelul numărul 21 Necesarul de îngrăşăminte pe culturi

21

Nr crt Cultura Îngrăşăminte Kg/HaSuper fosfat Sulfat de potasiu Azotat de amoniu

1 Tomate 200 70 802 Castraveţi 230 70 703 Morcov 200 - 604 Spanac - - 505 Ţelină 200 - -6 Ceapă 150 - 507 Varză timpurie - - 45

Estimarea cheltuielilor de producţie va fi realizată folosind rata inflaţieiÎn luna Decembrie 2006 a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 4,2%

Tabelelul numărul 22 Estimarea preţurilor din 2007

Specificare UM 2006 2007Super fosfat RON/Kg 1,1 1,14Sulfat de potasiu RON/Kg 1,2 1,25Azitat de amoniu RON/kg 0,78 0,8Salariul mediu RON 695,7 725Combustibil RON 3 3,13

Tabelelul numărul. 23 Estimarea cheltuielilor cu îngrăşămintele / RON

Nr crt Cultura Cheltueli cu îngrăşăminteSuper fosfat Sulfat de potasiu Azotat de amoniu

1 Tomate 456 175 1282 Castraveţi 393 131 843 Morcov 1.140 - 2404 Spanac - - 805 Ţelină 456 - -6 Ceapă 427 - 2807 Varză timpurie - - 72

TOTAL 2.479 306 884

Pentru realizarea lucrărilor de pregătire a terenului şi de însămânţare sunt necesare următoarele mijloace tehnice:

22

Tabelelul numărul 24 Estimarea cheltuielilor cu combustibilul

Mijloace tehnice Bucăţi Consum de combustibil l la Ha

Cheltuieli cu combustibilul RON

Tractoare 2 35 2.410Semănatoare 1 30 2.065Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte

2 35 2.410

Motocultivatoare 1 33 2.272

Numărul necesar de salariaţi -15

3.4 Programul de comercializare

3.4.1 Sinteza analizei de piaţă

Pe lângă carne, ouă, lapte, fructele şi legumele au un rol foarte important în alimentaţia populaţiei.Există o tendinţă mondială de a introduce în consumul alimentar alimente hipocalorice. Consumatorii din secolul al XXI-lea adoptă regimuri alimentare sănătoase cu cereale, legume şi fructe.

Şi în ţara noastră , precum şi în judeţul Buzău consumul de legume şi fructe proaspete a înregistrat creşteri importante. De asemenea a crescut consumul de conserve din legume şi fructe.Industria de conserve de legume şi fructe şi băuturi răcoritoare reprezintă în medie 2% din totalul industriei alimentare.

Consumul de legume se diferenţiază cel mai mult în funcţie de mărimea şi componenţa gospodăriei.Într-un studiu realizat de Institutul Naţional de Statisticăla nivelul Românieis-a constatat că ,consumul cel mai înalt s-a înregistrat îngospodăriile formate dintr-o singură persoană şi în gospodăriile fără copii(7,6 Kg),iar cel mai scăzut în gospodăriile cu 4 sau mai mulţi copii.

Pe regiune, respectiv Muntenia, consumul mediu de legume pe gospodărie a înregistrat în ultimii3 ani o evoluţie oscilantă. Astfel în anul 2004 s-au înregistrat 7,28 Kg legume,în 2005 a scăzut la 6,66 Kg, urmând ca în 2006 să înregistreze o uşoară creştere la 6,90 Kg de legume pe gospodărie.

Un factor de diferenţiere, cu influienţă mai redusă, este nivelul veniturilor. În Muntenia în perioada 2004-2006 salariul mediu brut pe gospodărie a înregistrat o tendinţă de creştere de la 401,54 lei înb anul 2004, 455,39 lei în 2005, la 559,66 lei în anul 2006.

S-a constatat că într-o gospodărie, cheltuielile medii lunare realizate pentru cumpărarea produselor alimentare reprezintă aproximativ 50%din salariul brut obţinut.Astfel pe perioada analizată aceste cheltuieli au crescut în parallel cu creşterea salariului. Acestea au pornit de la 216,12 lei în 2004, apoi 243,04 lei în 2005, urmând ca în 2006 acestea să aibă o valoare de 266,25lei

3.4.2 Strategii de marketing

În primul rand Diana SRL Buzău duce o politică de promovare a calităţii produselor.23

Astfel staţiunea organizează şi găzduieşte simpozioane şi mese rotunde pe teme de legumicultură.

Unitatea dezvoltă atât legături directe cu producătorii agricoli în timpul orelor de consultanţă şi asistenţă tehnică, prezentare de loturi demonstrative, livrare de material biologic, cât şi relaţii indirecte care se derulează prin Direccţia Agricolă şi Oficiul judeţean de consultanţă agricolă unde în cadrul seminariilor organizate, cercetătorii participă în calitate de lectori sau consultanţi unde aceştia îşi promovează soiurile de noi legume obţinute din cercetare.

Totodată s-au comandat pliculeţe de seminţe cu sigla unităţii pe care le desface direct beneficiarilor obţinând astfel un preţ mai mare pe cantităţi mai mici

Diana SRL Buzău are un sistem propriu de desfacere pentru seminţe şi legume de consum prin deschiderea unor centre de desfacere în pieţele din Buzău şi Nehoiu.

3.4.3 Estimarea cantităţilor ce urmează a se vinde

Tabelelul numărul 25 Venituri estimate ase obţine din producţia vândută

Nr crt Cultura Producţie medie K

Producţie totală Kg

Preţ unitar Valoare

1 Tomate 35.000 70.000 0,7 49.0002 Castraveţi 65.000 95.000 0,6 57.0003 Morcov 18.000 90.000 0,9 81.0004 Spanac 8.000 16.000 0,8 12.8005 Ţelină 15.000 37500 2,15 80.6256 Ceapă 20.000 140.000 0.9 126.0007 Varză timpurie 30.000 40.000 0,4 16.000

3.5 Bugetul de venituri şi cheltuieli Tabelelul numărul 26 Estimarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Indicatori UM ValoareVenituri din exploatare, din care-din producţia vegetală-din prestări servicii

RON217.425217.425-

Cheltuieli din exploatare, din care-cheltuieli cu sămânţa-cheltueli cu îngrăşămintele-cheltuieli cu salarii-cheltueli cu combustibilul-cheltuieli comune

RON 90.42523.5954.06210.875915642.766

Cheltuieli extraordinare RON 20.300Profit brut RON 106.700

24

Profit net RON 106.700

Concluzii şi propuneri

25

În urma analizei efectuate asupra activităţii Diana SRL Buzău se constată următoarele:

Managementul probează competitivitate la nivelul unităţii şi al fermelor, însă sunt reserve în ceea ce priveşte politica de personal cât şi creşterea gradului de ocupare şi utilizare aresurselor umane

Reproiectarea generală a managementului unităţii trebuie să se bazeze pe creşterea eficienţei forţei de muncă utilizate şi a răspunderii fiecărei personae cu sarcini executive şi de conducere conform fişei postului şi a programului de activitate bine definit.

În activităţile de marketing se simte lipsa unui personal calificat în studii de piaţă şi în selectarea informaţiilor necesare trecerii de la o conducere care practica optica de producţie la o conducere care practică prioritar optica de marketing. Este,de asemenea necesară constituirea unui colectiv specializat în previziuni financiare şi analiză foinanciară

Sunt necesare măsuri de îmbunătăţire în continuare amanagementului si de creştere a eficienţei producţiilor la ha

Se impune retehnologizarea unităţii Managementul strategic trebuie să devină foarte activ şi prevezional

26