Plan de Ac țiune - romanian-ports.ro

Microsoft Word - 150625_Plan_Actiune_PSDPG_v3.docPlan de Aciune (versiune preliminar, 25 iunie 2015) Compania Na ional Administra ia Porturilor
Dunrii Maritime SA Gala i Contract 206/01.10.2014
Program Strategic pentru Dezvoltarea Portului Galai
Plan de Aciune
2. METODOLOGIE ............................................................................................................................................... 6
1. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................... 8
3. DIRECII STRATEGICE DE DEZVOLTARE I OBIECTIVE SPECIFICE ......................................... 10
4. LISTA PROIECTELOR DE INFRASTRUCTUR I A MSURILOR PROPUSE PE DIRECII STRATEGICE ........................................................................................................................................................... 15
SECIUNEA 2 PROIECTE DE INFRASTRUCTUR ........................................................................................ 16
1. PLATFORM MULTIMODAL GALAI - ÎNLTURAREA BLOCAJELOR MAJORE PRIN MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE I ASIGURAREA CONEXIUNILOR LIPS PENTRU REEAUA CENTRAL RIN-DUNRE/ALPI .................................................................................... 16
2. TERMINAL DE VRAC SOLID I MRFURI GENERALE ÎN PORTUL BAZINUL NOU .................. 17
3. TERMINAL DE GAZ NATURAL LICHEFIAT .......................................................................................... 17
4. DETERMINAREA CANTITILOR DE MATERIAL SOLID DEPUS LA DANELE PORTULUI GALAI, EVALUAREA SOLUIILOR DE ÎNDEPRTARE A DEPUNERILOR I POSIBILITI DE REDUCERE A FENOMENULUI DE DEPUNERE .............................................................................................. 18
5. TERMINAL RO-RO ÎN PORTUL BAZINUL NOU .................................................................................... 19
6. MODERNIZARE DANA 33 DIN PORTUL DOCURI ................................................................................. 19
7. REABILITARE INFRASTRUCUT PORTUAR – DANA 21 ÎN PORTUL COMERCIAL ................ 20
8. PORTUL COMERCIAL VECHI – CHEIUL ISTORIC – PROMOVARE I VALORIFICARE TURISTIC ............................................................................................................................................................... 20
9. TERMINAL DE CEREALE I MRFURI GENERALE ÎN PORTUL MINERALIER, PRIN CONVERSIA UNORA DINTRE DANELE EXISTENTE .................................................................................... 21
SECIUNEA 3 MSURI SUPORT PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR ......................................... 23
1. DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECHILIBRATE DE TARIFARE ................................................. 23
2. PLAN PENTRU CONSTITUIREA DE PARTENERIATE ÎN VEDEREA DEZVOLTRII CORIDOARELOR DE TRANSPORT .................................................................................................................... 38
3. DEZVOLTAREA UNEI PLATFORME DE COLABORARE CU ACTORII RELEVANI ................... 65
4. PLAN DE ACIUNE PENTRU DEZVOLTAREA CONEXIUNILOR CU HINTERLANDUL I INTEGRAREA PORTULUI ÎN REEAUA DE MOBILITATE URBAN ................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
5. DEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE LIBERE I A PARCULUI INDUSTRIAL ............................. 71
Plan de Aciune
Pag | ii
6. PLAN DE ACIUNE PENTRU DEZVOLTAREA DE PROGRAME ACADEMICE I CENTRE DE FORMARE PROFESIONAL PENTRU ACTIVITI PORTUARE .............................................................. 77
7. MSURI PENTRU GESTIONAREA RISCURILOR I POLURII ......................................................... 83
8. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI PORT COMUNITATE (PORT COMMUNITY SYSTEM) .......... 91
9. DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI PUBLIC DE PASAGERI PE CI NAVIGABILE INTERIOARE PE RUTA GALAI – DELTA DUNRII .................................................................................. 101
10. STUDIU DE OPORTUNITATE PENTRU FACILITAREA CONDIIILOR DE ACCES PE DUNREA MARITIM A NAVELOR CU PESCAJ DE PÂN LA 8 METRI .............................................. 105
SECIUNEA 4 PRIORITIZAREA PROIECTELOR ......................................................................................... 106
1. METODOLOGIA DE PRIORITIZARE A PROIECTELOR DE INFRASTRUCTUR PROPUSE I REZULTATE .......................................................................................................................................................... 106
2. CALENDAR DE IMPLEMENTARE PROIECTE DE INFRASTRUCTUR ........................................ 109
ANEXE FIE DE PROIECT ............................................................................................................................... 111
ANEXA 1 – FI DE PROIECT “PLATFORM MULTIMODAL GALAI - ÎNLTURAREA BLOCAJELOR MAJORE PRIN MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE I ASIGURAREA CONEXIUNILOR LIPS PENTRU REEAUA CENTRAL RIN-DUNRE/ALPI” .................................. 112
ANEXA 2 – FI DE PROIECT PENTRU “DEZVOLTAREA UNUI TERMINAL DE VRAC SOLID I MRFURI GENERALE ÎN PORTUL BAZINUL NOU” ................................................................................... 125
ANEXA 3 – FI DE PROIECT PENTRU “DEZVOLTAREA UNUI TERMINAL DE GAZ NATURAL LICHEFIAT” ........................................................................................................................................................... 133
ANEXA 4 – FI DE PROIECT PENTRU “DETERMINAREA CANTITILOR DE MATERIAL SOLID DEPUS LA DANELE PORTULUI GALAI, EVALUAREA SOLUIILOR DE ÎNDEPRTARE A DEPUNERILOR I POSIBILITI DE REDUCERE A FENOMENULUI DE DEPUNERE” .................... 146
ANEXA 5 – FI DE PROIECT PENTRU “TERMINAL RO-RO ÎN PORTUL BAZINUL NOU” ............. 155
ANEXA 6 – FI DE PROIECT PENTRU “MODERNIZARE DANA 33 DIN PORTUL DOCURI” .......... 163
ANEXA 7 – FI DE PROIECT PENTRU “REABILITARE INFRASTRUCTUR PORTUAR, DANA 21” ............................................................................................................................................................................. 172
ANEXA 8 – FI DE PROIECT PENTRU “PORTUL COMERCIAL VECHI - CHEIUL ISTORIC - PROMOVARE I VALORIFICARE TURISTIC” ........................................................................................... 180
ANEXA 9 – FI DE PROIECT PENTRU “TERMINAL DE CEREALE I MRFURI GENERALE ÎN PORTUL MINERALIER, PRIN CONVERSIA UNORA DINTRE DANELE EXISTENTE” ....................... 190
Plan de Aciune
Pag | 3
LISTA FIGURILOR Figura 1 ri implicate în fluxul de mrfuri Marea Baltic - Marea Neagr .............................................. 39
Figura 2 Rutele „Trenului Viking” ............................................................................................................. 42
Figura 3 ri implicate în fluxul de mrfuri în regiunile Europa i Marea Caspic. .................................. 48
Figura 4 Ruta trenului bloc Noisy - Derince ............................................................................................... 51
Figura 5 Ruta trenului bloc Cerkezköy - Köln ............................................................................................ 52
Figura 6 rile implicate în ruta de mrfuri Europa de Vest – Europa de Est. ........................................... 58
Figura 8 Structura standard PCS ................................................................................................................. 92
Figura 9 Modelul PCS utilizat în Portul Klaipeda ...................................................................................... 94
Figura 10 Reprezentarea grafic a aplicrii PCS a Portului Klaipeda ........................................................ 96
LISTA TABELELOR
Tabelul 1 Taxe standard în portul liber din Riga ........................................................................................ 23
Tabelul 2 Taxe standard în portul Klaipeda ................................................................................................ 26
Tabelul 3 Aplicarea tarifului standard de cheu în Portul Constana ........................................................... 31
Tabelul 4 Caracteristici cheie ale navei analizate ...................................................................................... 35
Tabelul 5 Taxele aplicate la vasul analizat în Portul Constana i Galai ................................................... 35
Tabelul 6 Taxele per port pentru tipul de nav analizat ............................................................................ 36
Plan de Aciune
AEOS Autorizaie AEO pentru Siguran i Securitate
AFDJ Administraia Fluvial a Dunrii de Jos
ANR Autoritatea Naval Român
AZL Administraia Zonei Libere
CCC Community Customs Code / Cod vamal comunitar actual
CE Consiliul European
CESTRIN Centrul de Studii Tehnice Rutiere i Informatic
CF Ci ferate
CNADNR Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România
COR Clasificarea Ocupaiilor din România
CP Comunitatea Portuar
ETIS European Transport policy Information System
GHG Ghreenhouse Gas
IMO International Maritime Organization
ITM Inspectoratul Teritorial de Munc
IWT Inland Waterway Transport
Programe de beneficii fiscale pentru dezvoltarea de investiii din Olanda
MIS Sistem Informatic de Management
Plan de Aciune
Abreviere Definiie MPGT Master Planul General de Transport al României
NAIADES Navigation and Inland Waterway Action and Development in Europe
NAPA North Adriatic Ports Association
NSTR Standard Goods Classification for Transport Statistics
NUTS Nomenclatorul Unitilor Teritoriale pentru Statistic
PFR Poliia de Frontier Român
PIB Produs Intern Brut
SGKV German Promotion Centre for Intermodal Transport
SPC Sistem Port Comunitate
STS Ship To Shore
SWOT Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats
TEN-T Trans European Transport Networks
TEU Twenty foot Equivalent Unit - Unitate de msur folosit pentru capacitatea navelor i terminalelor de containere
TIC Tehnologia Informaiei i a Comunicaiilor
ToR Terms of Reference / Termeni de referin
TVA Taxa pe Valoare Adugat
UCC Union Customs Code / Noul Cod vamal al Uniunii Europene
UE Uniunea European
USD Dolar american
VTMIS Vessel Traffic Management Information System
ZL Zona Liber
Plan de Aciune
Introducere
1. Scopul Planului de Aciune Scopul Planului de Aciune este de a descrie i fundamenta paii necesari pentru implementarea proiectelor/msurilor propuse în cadrul Planului Strategic, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite.
Planul de Aciune pentru implementarea proiectelor i msurilor propuse are în vedere:
Integrarea portului în fluxurile internaionale de mrfuri i pasageri, precum i creterea rolului su în îmbuntirea accesibilitii Coridorului Trans-European Rin-Main-Dunre;
Conectarea la fostul Coridor Pan-European IX; Transformarea portului într-un motor de cretere i dezvoltare economic la nivel regional.
În cadrul Planului de Aciune au fost i prioritizate acele proiecte, a cror implementare în intervalul 2015 – 2035 vor conduce la o cretere economic regional i local prin majorarea nivelului de investiii în zon, stimularea pozitiv a volumului de mrfuri tranzitate prin portul Galai, sporirea numrului de locuri de munc temporare i/sau permanente.
Acest document a fost pregtit în cadrul proiectului Program Strategic pentru Dezvoltarea Portului Galai, finanat prin Programul Operaional Sectorial de Transport 2007-2013.
2. Metodologie Planul de Aciune conine inventarierea i prioritizarea aciunilor necesare a fi implementate pentru îndeplinirea obiectivelor. Planul de Aciune are la baz obiectivele i direciile strategice precum i interveniile necesare identificate în Planul Strategic de dezvoltare a portului Galai, ce se adreseaz întregii Comuniti Portuare. Aciunile necesare au fost definite pentru fiecare direcie strategic i au fost concepute astfel încât s valorifice punctele forte i oportunitile, precum i pentru a adresa punctele slabe i ameninrile identificate în Analiza SWOT. Astfel, aciunile propuse au fost clasificate în dou categorii:
1. Proiecte de infrastructur (dezvoltare infrastructur nou, modernizare / reabilitare / întreinere infrastructur existent, studii de fezabilitate pentru proiecte de infrastructur)
2. Msuri suport pentru îndeplinirea obiectivelor, care la rândul lor sunt grupate în urmtoarele categorii: Planuri de afaceri Planuri de aciuni Msuri de cretere a eficienei Propuneri legislative
Pentru fiecare proiect de infrastructur a fost realizat o fi de proiect în care sunt prezentate informaii precum justificarea nevoii pentru iniierea proiectului, obiectivele generale i specifice,
Plan de Aciune
Având în vedere apartenena portului Galai la coridorul reelei centrale TEN-T Rin-Dunre, eforturile pentru dezvoltarea acestuia i pentru implementarea proiectelor de infrastructur propuse vor fi orientate spre atragerea de fonduri europene nerambursabile puse la dispoziie de ctre Uniunea European prin programe gestionate la nivel naional sau european.
În ultimii ani, foarte puini operatori au fost interesai s participe cu capital în vederea efecturii de investiii în port. În cadrul Planului strategic a fost definit clar necesitatea creterii participrii sectorului privat la dezvoltarea portului Galai. Astfel, dei proiectele vor fi promovate de CN APDM, în cadrul fielor de proiect sunt prezentate informaii privind întregul concept al investiiilor propuse, în care este inclus atât contribuia tehnic i financiar a administraiei portuare, cât i cea a operatorilor privai. Având în vedere situaia terenurilor portuare i a modelului de administrare practicat de CN APDM, pentru majoritatea proiectelor va fi necesar stabilirea de parteneriate cu operatori privai, care vor contribui cu capital privat la investiiile propuse.
Msurile suport au rolul de a contribui la îndeplinirea obiectivelor trasate prin Planul strategic i sunt orientate în special spre creterea competitivitii portului Galai, îmbuntirea eficienei operaionale, susinerea eforturilor în vederea atragerii unor noi fluxuri de mrfuri, susinerea dezvoltrii conexiunilor portului cu hinterlandul i cu reeaua de mobilitate urban, asigurarea conformitii cu legislaia privind protecia mediului.
Pentru fiecare msur suport propus s-au realizat analize specifice în vederea fundamentrii aciunilor/pailor de urmat. Msurile se concretizeaz în recomandri atât pentru administraia portuar cât i pentru ceilali membri ai comunitii portuare.
Prin urmare, Planul de Aciune este structurat în urmtoarele seciuni:
SECIUNEA 1 Sinteza Planului strategic SECIUNEA 2 Proiecte de infrastructur SECIUNEA 3 Msuri suport SECIUNEA 4 Prioritizarea proiectelor SECIUNEA 5 Sistemul de guvernare i monitorizare a Programului Strategic de Dezvoltare a
portului Galai ANEXE Fie de proiect
Având în vedere c în cadrul Planului de Aciune se vor propune paii i modul de implementare a unor proiecte de interes national i regional, acesta va fi supus unei consultri publice. Planul de Aciune este elaborat inând cont de necesitile tuturor actorilor crora se adreseaz. Viziunile acestora în ceea ce privete potenialul, opiunile de dezvoltare a portului Galai, modul i orizontul de timp pentru implementarea proiectelor identificate vor fi analizate i dup caz, integrate în cadrul Raportului. Totodat, în urma revizuirii Planului urmare a opiniilor ce vor fi exprimate în cadrul consultrii publice, acesta va fi supus analizei i în cadrul unei întâlniri cu grupul de lucru constituit în cadrul proiectului ”Program Strategic de Dezvoltare a portului Galai” (PSDPG).
Plan de Aciune
Pag | 8
SECIUNEA 1 Sinteza Planului strategic Planul Strategic definete viziunea, misiunea i obiectivele generale pentru dezvoltarea Portului Galai i a întregii comuniti portuare precum i direciile de dezvoltare strategic i obiectivele specifice aferente. În cadrul Planului strategic au fost definite o serie de de msuri i proiecte care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor. Msurile i proiectele propuse precum i modul de implementare a acestora vor fi detaliate în cadrul prezentului Raport.
Elaborarea Planului Strategic a avut la baz analiza situaiei existente, etap în care au fost analizate documentele relevante, au fost organizate interviuri cu principalii membri ai Comunitii Portuare pentru identificarea viziunii lor în ceea ce privete potenialul de dezvoltare a portului i au fost definite problemele i constrângerile cu care se confrunt acetia.
Planul Strategic a fost supus dezbaterilor în cadrul unei consultri publice, desfurate în data de 31 martie 2015. Observaiile i comentariile formulate cu acest prilej au fost analizate i integrate în raport, raportul fiind ulterior supus analizei grupului de lucru PSDPG. În urma edinei cu grupul de lucru a fost elaborat varianta final a Planului Strategic.
1. Analiza SWOT Planul Strategic a fost formulat prin luarea în considerare a elementelor cheie cu privire la situaia existent a Portului Galai i rezultatele reliefate în Studiul de Pia, ce au fost utilizate pentru realizarea analizei SWOT.
Portul Galai se difereniaz prin pozitionarea strategic la grania estic a UE, pe coridorul reelei TEN-T Central Rin-Dunre. Totodat, este atât port maritim cât i fluvial i dispune de cale ferat cu ecartament rusesc (1520 mm) i normal (1435 mm).
Apartenena la coridorul TEN-T Rin-Dunre, reprezint una dintre cele mai importante oportuniti pentru dezvoltarea portului Galai, poziionându-l între prioritile Uniunii Europene în ceea ce privete dezvoltarea sectorului de transport european, fapt ce implic acces la fonduri europene nerambursabile.
Prin poziionarea sa ca poart de intrare în UE într-una din cele mai stabile regiuni la grania de Est a acesteia, Portul Galai are potenial de a atrage fluxuri suplimentare i noi tipuri de marf transportate pe rute precum Europa de Vest – Europa de Est, Europa – Marea Caspic i Marea Neagr – Marea Baltic.
Valorificarea acestor puncte tari i oportuniti se va realiza în contextul iniierii unor demersuri pentru remedierea cel puin a celor mai importante dintre punctele slabe existente, i anume infrastructura i suprastructura neadecvat condiiilor actuale ale pieei, lipsa conexiunilor eficiente cu hinterlandul, precum i costurile ridicate de acostare în cazul navelor maritime, induse în principal de taxa de tranzitare a Canalului Sulina.
Puncte tari Puncte slabe
Plan de Aciune
Apartenena la coridorul Rin-Dunre a reelei TEN-T Central
Dimensiunea navelor maritime i fluviale care pot acosta în portul Galai
Proximitatea fa de Parcul Industrial i Zona Liber
Atitudinea proactiv a managementului CN APDM pentru promovarea proiectelor de dezvoltare a portului Galai i aplicarea principiului parteneriatului la nivelul Comunitii Portuare
For de munc disponibil în regiune
Dotri performante privind colectarea deeurilor i reziduurilor de la nave
Prezena punctului vamal în port
Constituirea unui cluster în domeniul transportului naval
CN APDM are capacitatea s intervin în preluarea deeurilor i în caz de urgen, inclusiv pentru poluarea accidental a apelor cauzat de deversri din activiti industriale
Faciliti portuare ineficiente i neadaptate noilor fluxuri de marf
Limitri privind adâncimea la bara Sulina
Limitri privind condiiile de navigaie pe sectorul comun Româno-Bulgar în anumite perioade ale anului
Capacitatea redus de a asigura condiiile de navigaie pe timpul iernii
Sistem ineficient de asigurare a lucrrilor de dragaj pentru meninerea adâncii în port
Costuri ridicate pentru accesul navelor maritime în portul Galai
Ofert limitat de servicii logistice
Conexiuni ineficiente cu hinterlandul
Fluxurile informaionale la nivelul Comunitii Portuare nu sunt informatizate iar sistemele de securitate i siguran automatizate nu acoper toate zonele porturilor
Birocraie excesiv i proceduri greoaie legate de activitatea de vmuire a mrfurilor i trecere a frontierei
Lipsa implicrii Comunitii Portuare în activiti de cercetare- inovare
Lipsa de personal calificat si lipsa reglementrilor specifice privind formarea profesional în domenii relevante
Triajele care deservesc portul nu se afl în administrarea CN APDM
CN APDM nu are acces la sistemul RoRIS
DSV Galai nu are competene privind controlul sanitar-veterinar la animale
Oportuniti Ameninri Acces la oportuniti de finanare nerambursabil
Existena unor fluxuri de marf cu potenial de a fi atrase în portul Galai
Contextul geo-politic actual favorabil ca zona de stabilitate la granita de Est a UE
Apartena la Sistemul Urban Brila-Galai i Euroregiunea Transfrontalier Dunrea de Jos
Valorificarea oportunitilor de cooperare cu portul Constana
Competiia cu Portul Constana
Declinul produciei industriale în regiune
Modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria
Dezvoltarea cii ferate între Turcia i Europa
Tabel 1 - Analiza SWOT
Plan de Aciune
2. Viziune, Misiune, Obiective strategice Planul Strategic propune urmtoarea viziune, misiune i urmtoarele obiective strategice la nivelul Comunitii Portuare pentru dezvoltarea portului Galai pe orizontul de timp 2015-2035.
Viziune Portul Galai va deveni un port integrat în fluxurile de comer internaional i o poart maritim spre i dinspre Uniunea European.
Misiune Portul Galai va asigura legtura între Uniunea European i Comunitatea Statelor Independente i va atrage mrfuri din rile învecinate, ca port triplu-modal++1 strategic poziionat pe Coridorul TEN-T Central Rin-Dunre.
Ca parte a misiunii sale, Portul vizeaz:
S contribuie la îmbuntirea conectivitii macroregiunii Dunrii cu alte macroregiuni (Baltic, Adriatic-Ionic) i spaiul economic de la Marea Neagr.
S faciliteze integrarea i interconectarea optim a transportului maritim cu alte moduri de transport S îi valorifice potenialul prin poziionarea ca principal punct de legtur între reeaua TEN-T i
reelele de transport de la grania estic a UE S contribuie la expansiunea pieei interne a UE i dezvoltarea comerului cu rile învecinate S sprijine reducerea disparitilor de dezvoltare ecnomic i social ale regiunii Sud-Est fa de
celelalte regiuni ale rii.
Obiective generale
Portul Galai îi propune urmtoarele obiective generale cu orizont de realizare în anul 2035: Atragerea unui trafic de 10 mil. tone/an pân în 2035, prin specializare în manipularea de containere
i mrfuri vrac/generale. Transformarea comunitii portuare într-un angajator important în regiune. Creterea contribuiei comunitii portuare la dezvoltarea economic sustenabil pe plan local i
regional. Integrarea portului Galai în traficul de pasageri pe ruta Galai – Delta Dunrii.
3. Direcii strategice de dezvoltare i Obiective specifice Pentru îndeplinirea misiunii, viziunii i a obiectivelor generale asumate, planul strategic include apte direcii strategice de dezvoltare la nivelul Comunitii Portuare:
1 Un port care include trei moduri de transport - feroviar, rutier, fluvial i în plus „++” pentru dou tipuri de transport feroviar (standard european i rusesc) i dou tipuri de transport pe ap (maritim i fluvial).
Plan de Aciune
Obiectiv specific
o Consolidarea permanent a relaiilor parteneriale în procesul de dezvoltare a portului
Rolul acestei strategii este de a asigura o comunicare i cooperare corespunztoare între CN APDM i stakeholderii relevani interni i externi Comunitii Portuare, în vederea sprijinirii dezvoltrii portului. Stakeholderii interni au fost clasificai pe baza rolului lor i a tipurilor de servicii prestate: furnizori de servicii de baz, organizaii de supraveghere i control, furnizori de servicii auxiliare, comunitatea suport. Printre stakeholderii externi trebuie avui în vedere Ministerul Transporturilor i ali administratori de infrastructur rutier i feroviar naionali, Ministerul Fondurilor Europene i ali finanatori naionali i internaionali, poteniali parteneri de afaceri din cadrul coridoarelor de transport relevante (operatori de transport feroviar, linii maritime, terminale intermodale, case de expediie, administraii portuare etc.)
Strategia de marketing i afaceri
Obiective specifice
o Îmbuntirea vizibilitii i imaginii portului Galai la nivel internaional prin implementarea unei strategii de marketing i promovare a serviciilor/facilitilor oferite
o Creterea ponderii serviciilor cu valoare adugat în valoarea serviciilor oferite de Comunitatea Portuar inclusiv prin exploatarea avantajelor oferite de existena Zonei Libere i a Parcului Industrial
o Dezvoltarea traficului naval de pasageri Galai – Delta Dunrii
Rolul acestei strategii este de a susine creterea cotei de pia a Portului Galai pe segmentul de transport maritim, fluvial i intermodal. Strategia are în vedere dezvoltarea de parteneriate cu principalii actori din lanul de transport de pe coridoarele identificate în studiul de trafic, îmbuntirea politicii tarifare la nivelul portului Galai (pentru toate instituiile implicate), dezvoltarea Parcului Industrial i a Zonei Libere ca zone cu potenial pentru servicii cu valoare adugat dar i dezvoltarea transportului public de pasageri pe ci navigabile interioare.
Strategia de investiii
Obiective specifice
o Îmbuntirea accesului de la / ctre portul Galai prin dezvoltarea i modernizarea conexiunilor cu hinterlandul i cu reeaua de mobilitate urban, în conformitate cu cerinele Regulamentului TEN-T pân în 2030.
o Modernizarea infrastructurii portuare pentru creterea atractivitii portului Galai i a transportului pe ci navigabile interioare.
o Creterea nivelului tehnologic al operaiunilor i facilitilor portuare pentru asigurarea eficienei activitilor portuare.
o Creterea eficienei în asigurarea condiiilor de navigabilitate în port
Plan de Aciune
Rin-Dunre privind infrastructura fix pentru furnizarea energiei electrice navelor acostate i furnizarea serviciilor de bunkeraj GNL pân în 2025.
Strategia de investiii asigur configuraia tehnic i material necesar pentru implementarea strategiei de marketing i de afaceri.
Strategia de finanare
o Valorificarea oportunitilor de finanare extern nerambursabil disponibil prin fondurile europene alocate dezvoltrii porturilor
Rolul strategiei de finanare este de a susine identificarea fondurilor necesare pentru implementarea Strategiei de investiii i a celorlalte msuri de dezvoltare propuse. Se vor avea în vedere în principal fondurile europene dar i surse private, având în vedere c proiectele de investiii presupun implicarea sectorului privat.
Strategia organizaional i dezvoltarea resurselor umane
Obiective specifice
o Consolidarea capacitii instituionale o Îmbuntirea cadrului de reglementare privind fora de munc din porturi o Crearea cadrului legal privind formarea profesional a personalului din porturi i armonizarea
acestuia cu cerinele la nivel european
Strategia organizaional i dezvoltarea resurselor umane are în vedere consolidarea capacitii instituionale a administraiei portuare, asigurarea unui cadru legislativ privind formarea profesional a personalului din porturi i implementarea unor sisteme IT pentru eficientizarea operaiunilor portuare.
Strategia de mediu
o Meninerea permanent a conformitii cu prevederile legislaiei în vigoare privind protecia mediului
Va asigura implementarea proiectelor de infrastructur în conformitate cu legislaia european i naional priving protecia mediului, contribuind la dezvoltarea sustenabil a portului.
Strategii suport
Obiective specifice
o Simplificarea procedurilor i formalitilor vamale pentru navele care acosteaz în portul Galai. o Promovarea unor msuri suport pentru creterea cotei de pia a transportului fluvial i maritim.
Plan de Aciune
Plan de Aciune
Plan de Aciune
Pag | 15
4. Lista proiectelor de infrastructur i a msurilor propuse pe direcii strategice
Plan de Aciune
SECIUNEA 2 Proiecte de infrastructur În seciunea actual se vor prezenta informaii generale privind proiectele de infrastructur necesare, identificate în cadrul Planului Strategic. Informaiile detaliate sunt incluse în cadrul fielor de proiect, anexate prezentului Raport.
1. Platform multimodal Galai - Înlturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente i asigurarea conexiunilor lips pentru reeaua central Rin-Dunre/Alpi
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea platformelor multimodale i a conexiunilor cu hinterlandul, în scopul atragerii unui trafic de 10 mil. tone / an, prin specializarea portului în manipularea de containere i mrfuri vrac/generale.
Obiectivele specifice sunt în concordan cu obiectivele la care trebuie s rspund proiectele depuse la finanare în cadrul apelului de proiecte 2014 din cadrul programului Connecting Europe Facility:
Creterea capacitii portului la un maxim anual de 300.000 TEU prin modernizarea i reabilitarea infrastructurii i suprastructurii
Îmbuntirea conexiunilor multimodale a operaiunilor de transport naval Implementarea infrastructurii fixe privind furnizarea energiei electrice navelor acostate Creterea eficienei operaionale prin încorporarea de noi tehnologii de informare i comunicare în
conceptul terminalului
Acest proiect este pre-identificat în Anexa I la Regulamentul CEF nr. 1316/2013, este inclus în Master Planul General de Transport al României i rspunde totodat obiectivelor Planului strategic de dezvoltare a portului Galai. Cererea de finanare pentru proiect a fost elaborat i depus în luna februarie 2015, în cadrul apelului de proiecte 2014 al programului Connecting Europe Facility. În prezent este în curs de evaluare.
Proiectul implic dezvoltarea unor lucrri de construcii i urmeaz o abordare integrat, ce cuprinde modernizarea/dezvoltarea a ase obiecte de investiii:
Cheu Platforma de operare Zona de intrare-ieire în terminal Zona de triaj Drum de acces Zona de extindere
Va fi implementat prin parteneriatul format din CN APDM, Port Bazinul Nou SA i Metaltrade International SRL, fiecare administrând sau având în proprietate diferite obiecte de investiii prevzute.
Plan de Aciune
Pag | 17
2. Terminal de vrac solid i mrfuri generale în Portul Bazinul Nou
Obiectivul general al proiectului este de a crete contribuia portului Galai la dezvoltarea transportului naval în cadrul reelei europene de transport i integrarea portului în fluxurile internaionale de mrfuri, prin creterea capacitii de manipulare a mrfurilor la nivelul portului Bazinul Nou.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Modernizarea infrastructurii portuare de baz, inclusiv infrastructura fix privind furnizarea energiei
electrice navelor ce acosteaz în Portul Bazinul Nou Dezvoltarea capacitilor de manipulare a mrfurilor generale i vrac solid în Port Bazinul Nou Creterea eficienei operaionale prin introducerea sistemelor de tehnologie a informaiei i
comunicare automatizat
Proiectul propus adreseaz o parte din constrângerile identificate în cadrul analizei situaiei existente în portul Galai, printre care infrastructura i faciliti portuare neadaptate noilor fluxuri de marf, fluxuri informaionale neautomatizate i conduce la asigurarea condiiilor moderne i eficiente pentru manipularea mrfurilor generale i vrac solid în portul Galai.
CN APDM va asigura infrastructura, în timp ce dezvoltarea terminalului pentru manipularea mrfurilor (suprastructura) va fi asigurat de operatorul portuar. Dezvoltarea suprastructurii va consta în amenajarea platformei, dotarea cu echipamentele necesare pentru manipularea mrfurilor, amenajarea spaiilor de depozitare, implementarea sistemelor IT pentru eficientizarea operaiunilor. Amplasamentul propus este în portul Bazinul Nou, la frontul de la Dunre din aval de bazinul portuar (danele 46-50).
3. Terminal de Gaz Natural Lichefiat Proiectul va asigura îndeplinirea unei cerine din Regulamentul TEN-T 1315/2013 aplicabile porturilor de pe reeaua central TEN-T, respectiv „Introducerea de noi tehnologii i inovare, pentru promovarea combustibililor alternativi i a transportului naval eficient din punct de vedere energetic, inclusiv GNL” i cerinele Directivei 2014/94/UE ce presupun printre altele asigurarea punctelor de alimentare cu GNL în porturile maritime (pân în 2025) i fluviale (pân în 2030), pentru a permite navelor de navigaie interioar sau navelor maritime care funcioneaz cu GNL s circule în întreaga reea central TEN-T.
Astfel, dezvoltarea terminalului GNL în portul Galai va îndeplini urmtoarele obiective specifice:
Asigurarea disponibilitii combustibililor curai, GNL fiind identificat drept combustibilul cu cele mai reduse efecte negative asupra mediului.
Utilizarea GNL ca surs energetic industrial i social Facilitarea accesului la multiple piee de combustibili Conform Studiului de prefezabilitate i Concepie Tehnic Preliminar pentru Terminalul de Gaz Natural Lichefiat în zona Dunrii Maritime elaborat de Actia Forum, amplasamentul recomandat are o suprafa de 2,01 ha fiind situat pe malul râului i este situat în apropiere de terminalul petrolier Galai (zona de mrfuri periculoase din port) i de antierul Naval Damen.
Terminalul GNL va conine urmtoarele elemente funcionale:
Infrastructura portuar (dana de încrcare / descrcare, cu ponton plutitor echipat cu brae de încrcare din / în nave i barje fluviale i maritime)
Plan de Aciune
Pag | 18
instalaii de depozitare echipamente de procesare GNL (de exemplu conexiuni conducte) compresor de recuperare a vaporilor de gaz natural terminal de încrcare GNL în camion terminal încrcare / descrcare GNL cale ferat (ca opiune în viitor) instalaii i echipamente de siguran i securitate zona social i administrativ (construcii) alte instalaii i echipamente relevante (de exemplu, reea ap de incendiu, staie pompe ap de
incendiu, instalaii de iluminat, instalaii electrice de for, instalaii electrice de joas tensiune, instalaii de cureni slabi, instalaii de legare la pmânt, instalaie de automatizare, bazin vidanjabil ape menajere, drumuri interne si cai feroviare secundare, împrejmuiri, pori de acces, cabin poart, sistem de supraveghere video a întregului terminal GNL)
Scenariul recomandat pentru dezvoltarea terminalului GNL este crearea unui terminal de mici dimensiuni în extremitatea estic a portului Galai, utilizând tehnologia de depozitare în SPT (rezervoare semipresurate), investiie etapizat cu capacitatea iniial de 4 mii metri cubi, urmând ca în etapa a doua, în funcie de dezvoltarea pieei din regiune, capacitatea maxim a amplasamentului s ajung la 8.000 m3.
4. Determinarea cantitilor de material solid depus la danele portului Galai, evaluarea soluiilor de îndeprtare a depunerilor i posibiliti de reducere a fenomenului de depunere
Proiectul presupune elaborarea unui studiu de fezabilitate ce va identifica în mod corespunztor cauzele depunerii de material solid cu preponderen în anumite zone ale portului Galai, va stabili msurile constructive necesare pentru limitarea acestor depuneri i va propune soluii pentru îndeprtarea materialului solid din zona danelor i a bazinelor portuare. Totodat, studiul presupune i o analiz de rentabilitate prin care se va identifica soluia cea mai eficient din punct de vedere economic pentru a realiza lucrrile de dragaj.
Astfel, proiectul va asigura îndeplinirea obiectivului de asigurare a adâncimilor minime necesare pentru navigaia în siguran în port i va contribui la sporirea competitivitii portului Galai i creterea calitii serviciilor portuare.
Existena unor zone în care materialul solid se depune cu preponderen, împiedicând navigaia navelor de calcul i acostarea la dane a acestor nave de-a lungul frontului de acostare (atât în bazine cât i la Dunre) a determinat necesitatea efecturii acestui studiu de fezabilitate. Fenomenul ce cauzeaz aceste depuneri poate fi atât natural cât i cauzat de manevre greite de operare ce provoac pierderea materialului din utilajul de operare i depunerea acestuia la baza cheului. Acest fenomen ce cauzeaz depunerea materialului solid se va studia prin modelare hidraulic. De asemenea, vor fi propuse diverse soluii constructive pentru devierea debitului solid în afara teritoriului portului.
CN APDM asigur lucrrile de dragaj prin contractarea prestatorilor de servicii neavând în dotare drgi proprii. Având în vedere c oferta de astfel de servicii este limitata, lucrrile de dragaj se realizeaz la costuri ridicate. Studiul va presupune astfel i o analiz de rentabilitate pentru identificarea celei mai eficiente modaliti de asigurare a adâncimilor minime de navigaie – achiziionarea unei drgi utilizând
Plan de Aciune
Pag | 19
fonduri europene puse la dispoziie prin POIM 2014-2020 sau continuarea situaiei actuale prin care CN APDM contracteaz teri în vederea realizrii acestor servicii.
Zonele care vor fi studiate sunt:
1. Portul Bazinul Nou – zona bazinului portuar i a danelor 39-41 din bazin, danele 35-38 i 46-50 front la Dunre
2. Portul Docuri – zona bazinului portuar i a danelor 26-33 din bazin, danele 22-25 front la Dunre 3. Portul Mineralier – danele 1-16 front la Dunre 4. Portul Comercial – danele 9-21 front la Dunre
5. Terminal Ro-Ro în portul Bazinul Nou Odat cu scderea volumului de mrfuri operate prin portul Galai, în prezent anumite zone nu mai sunt folosite sau sunt folosite parial. Strategia portului presupune orientarea spre alte tipuri de marf, în concordan cu cerinele actuale ale pieei i adaptarea infrastructurii i suprastructurii în vederea operrii eficiente a acestora. În acest sens, se are în vedere i dezvoltarea unui terminal specializat Ro-Ro, având în vedere potenialul pentru dezvoltarea acestui tip de trafic i includerea acestui proiect în Master Planul General de Transport al României.
Obiectivele specifice ale proiectului de dezvoltare terminal Ro-Ro în portul Bazinul Nou sunt:
Dezvoltarea capacitilor de manipulare a mrfurilor Atragerea unor fluxuri de marf cu valoare adugat mai mare Atragerea furnizorilor de servicii portuare conexe i logistice
CN APDM va asigura infrastructura, în timp ce dezvoltarea terminalului (suprastructura) va fi asigurat de operatorul portuar. Dezvoltarea suprastructurii const în amenajarea platformei i dotarea cu echipamentele necesare.
Amplasamentul propus pentru terminalul Ro-Ro este în bazinul portuar din Portul Bazinul Nou, la danele 39 - 40 aflate pe latura de vest i dana 41 aflat pe latura de nord-vest. Lungimea total a frontului va fi de 540 m. Platforma de parcare a autovehiculelor se va amenaja pe latura de vest. Îmbarcarea i ieirea mijloacelor auto din navele specializate se va face prin pupa acestora, la dana 41 situat pe latura de N-V a bazinului, prin intermediul unei rampe metalice mobile (articulat).
6. Modernizare dana 33 din portul Docuri Strategia de dezvoltare a activitilor de manipulare a mrfurilor const în conversia terminalelor existente în terminale universale i/sau specializate moderne, conform cu prognozele de trafic pentru anumite tipuri de marf. Proiectul de modernizare a danei 33 din portul Docuri va contribui la dezvoltarea capacitilor de manipulare i atragerea unor fluxuri de marf cu valoare adugat mai mare i în concordan cu cerinele pieei.
Ca parte a eforturilor de atragere a unor noi tipuri de marf prin portul Galai, proiectul presupune adaptarea zonei de manipulare a mrfurilor pentru a susine operarea noilor tipuri de mrfuri în condiii de eficien. De asemenea, proiectul presupune i îmbuntirea conexiunilor cu hinterlandul, rutier i
Plan de Aciune
feroviar. CN APDM va asigura infrastructura, în timp ce dezvoltarea suprastructurii (platforma, spatii de depozitare, echipamente, eventual retehnologizare) va fi asigurat de operatorul portuar.
Dana propus a fi modernizat din Portul Docuri este ultima dan de pe latura nordic a bazinului portuar. Cheul vertical se va executa peste cheul existent i va fi racordat la utiliti (ap/canal i electricitate) pentru a furniza serviciile de alimentare cu ap la nave i de alimentare cu energie electric pe perioada staionrii la cheu a acestora.
Pentru conexiunile cu hinterlandul sunt prevzute urmtoarele lucrri de infrastructur de acces:
Drum de acces cu doua benzi de circulatie proiectat pentru trafic greu, ce intr în port în zona porii 2. Refacerea unei linii de cale ferat, pe acelai amplasament i cu aceleai caracteristici ca i linia
iniial.
7. Reabilitare infrastrucut portuar – dana 21 în portul Comercial Proiectul de reabilitare a infratructurii portuare din zona dana 21 a portului Comercial va contribui la dezvoltarea capacitilor de manipulare i atragerea unor fluxuri de marf cu valoare adugat mai mare i în concordan cu cerinele pieei.
Ca parte a eforturilor de atragere a unor noi tipuri de marf prin portul Galai, proiectul presupune adaptarea zonei de manipulare a mrfurilor pentru a susine operarea noilor tipuri de mrfuri în condiii de eficien. Proiectul este propus pe baza structurii i volumului de marf prognozat, în colaborare cu operatorul portuar. Operatorul portuar va dezvolta suprastructura i zonele destinate activitilor portuare iar CN APDM va asigura infrastructura. Dezvoltarea suprastructurii const în amenajarea platformei, dotarea cu echipamentele necesare pentru manipularea mrfurilor i amenajarea spaiilor de depozitare.
Dana propusa a fi reabilitata se afla in zona portului Comercial, la limita aval a acestuia. Solutia constructiv propus este reabilitare/restaurare cheu istoric tip Anghel Saligny, cu pstrarea valorii istorice de patrimoniu (vechime de peste 100 ani). Cheul va fi racordat la utiliti (ap/canal i electricitate) pentru a furniza serviciile de alimentare cu ap la nave i de alimentare cu energie electric pe perioada staionrii la cheu a acestora.
8. Portul Comercial vechi – Cheiul istoric – Promovare i valorificare turistic
Investiia va fi realizat prin modernizarea infrastructurii portuare existente i lucrri noi de suprastructur. Realizarea acestui proiect este o msur necesar pentru a asigura integrarea portului în fluxurile internaionale de pasageri i în vederea revitalizrii acestei zone pentru utilizare în scop comercial i de agrement. Se încadreaz într-un program al dezvoltrii dunrene denumit „DonauHanse”, iniiat de Primria Viena i finanat de Comisia European, la care particip 20 orae-port i la care Municipiul Galai este parte.
Proiectul va avea urmtoarele rezultate:
oprirea la Galai a navelor de croazier strine care trec spre Delta Dunrii
Plan de Aciune
Pag | 21
oferirea unui numr sporit de atracii turistice crearea unui punct de interes turistic deosebit, capabil s fie inclus în reeaua de programe turistice ale
Europei dublarea numrului de turiti care vin la Galai
Prin tema de proiectare, se va realiza o zona peri-portuar i peri-central cu dou funciuni eseniale:
Zon cu dotari pentru comer, alimentaie public i petrecere a timpului liber pentru locuitorii oraului
Zon de acces / recepie a turitilor aflai în tranzit pe Dunre
Proiectul este amplasat pe platforma portuar dintre Palatul Navigaiei i fosta pescrie. Pe terenul pus la dispoziie de ctre CN APDM s-a propus realizarea urmtoarelor lucrri în prima etap a investiiei: cldire pentru sosiri i plecri internaionale (terminal de cltori), lucrri de amenajri portuare (reabilitare / restaurare cheu istoric tip Anghel Saligny), structuri de apuntare, dragaje pentru asigurarea adâncimilor minime necesare.
Etapa a doua a investiiei presupune conversia spaiilor cu alte destinaii de la parterurile blocurilor i a locuinelor individuale din spatele frontului de blocuri din zona portului Comercial în spaii cu funciuni compatibile cu viitorul profil al zonei.
9. Terminal de cereale i mrfuri generale în portul Mineralier, prin conversia unora dintre danele existente
Portul Mineralier a fost proiectat pentru deservirea combinatului siderurgic, facilitile portuare fiind astfel adaptate transportului de materii prime i marf vrac provenind de la combinat. Având în vedere tendinele istorice descresctoare în volumul de activitate a combinatului, in prezent anumite zone ale portului nu mai sunt folosite sau sunt folosite parial. Astfel, este nevoie de reorientarea activitilor portuare din portul Mineralier spre alte tipuri de mrfuri. Proiectul va adresa aceast nevoie prin conversia unor dane din portul Mineralier în dane specializate pentru mrfuri generale i cereale.
CN APDM va asigura infrastructura, în timp ce dezvoltarea suprastructurii (platforma, spatii de depozitare, echipamente, retehnologizare) va fi asigurat de operatorul portuar.
Lucrarile de infrastructur portuar propuse a fi realizate de CN APDM care fac obiectul proiectului sunt:
Reabilitare accesorii de cheu la danele 7 – 8, 9 – 10; Modernizare dane 9 – 10 în vederea conversiei în terminal de mrfuri generale, prin completarea
platformei estacad dintre platforma cheului i platforma portuar situat pe malul natural; Conversie dane 13 - 16 în terminal de cereale, prin completarea platformei estacad dintre platforma
cheului i platforma portuar situat pe malul natural.
Lucrrile de suprastructur, propuse a fi realizate de operator sunt:
Spaii de depozitare (magazii) la danele 7 – 8 pentru mrfuri generale Achiziie utilaje (macarale, stivuitoare etc.), specifice pentru mrfuri generale pentru danele 7 – 8 i 9
– 10;
Plan de Aciune
terminalului de cereale, silozuri de cereale, pentru danele 13 – 16.
Pentru conexiunile cu hinterlandul sunt prevzute urmtoarele lucrri de infrastructur de acces:
Drum de acces cu dou benzi de circulatie ce se desprinde din drumul naional 22B, intr în port în zona Porii 2 i va face legtura cu drumurile i platformele existente. Drumul va fi proiectat pentru trafic greu
Linie de cale ferat nou care s deserveasc danele 9 – 10 - 13 (L = 840 m), cu prelungire pân în captul danei 16 (L = 260 m). Linia va fi o linie industrial ce va avea circa 1.100 m lungime total (danele 9 – 16), simpl, cu ecartament normal (1435 mm). La intersecia cii ferate cu drumurile existente se vor amenaja treceri la nivel.
Plan de Aciune
SECIUNEA 3 Msuri suport pentru îndeplinirea obiectivelor
1. Dezvoltarea unei structuri echilibrate de tarifare În contextul actual în care preul transportului joac un rol esenial în selectarea rutelor i furnizorilor de transport, politica tarifar are un rol esenial în crearea avantajelor competitive. Prezentul capitol are rolul de a face recomandri i propune un plan de aciune în scopul elaborrii unei politici tarifare echilibrate care s sporeasc atractivitatea portului Galai, pe baza analizei tarifelor practicate i bunelor parctici la nivel internaional.
Pentru analiza comparativ a structurii tarifare i formularea unor recomandri în linie cu practicile internaionale, au fost selectate porturile Klaipeda, Riga, Constana i Galai. Selecia are la baz faptul c aceste porturi sunt înc în curs de dezvoltare (în cazul porturilor Klaipeda i Riga) pentru a asigura comparabilitate cu nivelul de dezvoltare a portului Galai i României în general. Portul Constana a fost selectat ca i competitor direct pe segmentul de nave cu pescaj maxim de 7.32 m.
În seciunile ce urmeaz sunt prezentate informaii cu privire la politica tarifar, tipurile de tarife i reducerile aplicate de porturile menionate mai sus în baza documentelor relevante aplicabile.
1.1. Portul Liber Riga
Taxele portuare aplicate în Portul liber din Riga sunt definite prin Decretul Portului Liber. Decretul face distincia între taxele i tarifele pltite de navele ce acosteaz i pleac din port i stabilete totodat taxele minime pentru serviciile prestate în port. Portul liber din Riga aplic urmtoarele tipuri de taxe: de tonaj, de canal, de cheiaj, de tonaj mic, sanitare, de ghea, de pilotaj i taxe de pasageri. Urmtorul tabel prezint un sumar al taxelor standard pe tip de nav:
Tabelul 1 Taxe standard în portul liber din Riga
Tonaj Canal Sanitare* * Cheiaj Pilotaj Tonaj mic Ghea Pasageri* * *
Containere 0.16 0.11 0.05 / 0.093 0.10 0.10 n/ a 0.05 1.50
Nave frigorifice 0.16 0.11 0.05 / 0.093 0.10 0.10 n/ a 0.05 1.50
Ro-Ro 0.13 0.08 0.05 / 0.093 0.10 0.10 n/ a 0.05 1.50
Pasageri 0.02 0.01 n/ a 0.10 0.10 n/ a 0.05 1
Legat 0.13 0.08 0.05 / 0.093 0.10 0.10 n/ a 0.05 1.50
Altele 0.28 0.19 0.05 / 0.093 0.10 0.10 n/ a 0.05 1.50
Tonaj mic n/ a n/ a n/ a n/ a n/ a 0.05 0.05 1.50
***Taxele de pasageri sunt per pasager la venire i la plecare
Tipuri de taxe i tarife (USD per 1 GT* )
T ip
u ri
d e
N av
e
*Not: toate taxele sunt calculate liniar în USD per 1 ton brut a navei
**0,05 USD/GT pentru navele dotate cu faciliti de tratare a apelor segregate i deeurilor. 0,093 USD/ GT pentru alte nave.
La taxele standard prezentate în tabelul de mai sus sunt aplicate o serie de reduceri i scutiri, dup cum urmeaz:
Pentru taxa de tonaj reducerile se aplic în urmtoarele cazuri:
Plan de Aciune
Pag | 24
Dac volumul mrfurilor încrcate/ descrcate este sub 50% din capacitatea total de marf (DWT):
25% reducere. Dac nava sosete i pleac în balast: 50% reducere.
În cazul taxei de canal principalul considerent este numrul de acostri, astfel:
A doua acostare: nu se aplic taxe. A treia sau a patra acostare: 25% reducere din tariful standard A cincea acostare i cele ulterioare: 50% reducere din tariful standard
În cazul taxei de cheiaj, dac o nav nu efectueaz operaiuni de manipulare marf sau pasageri, atunci se vor aplica urmtoarele taxe de cheiaj reduse fa de cele standard:
RoRo: 0,008 USD/GT. Pasageri/ croazier: 0,008 USD/GT. Nave de pescuit i de comer cu pete: 0,006 USD/GT. Altele: 0,012 USD/GT.
Pentru navele care în timpul unei escale în port folosesc mai multe dane, atunci pentru fiecare a doua dan suplimentar beneficiaz de o reducere de 50% din taxele standard de cheiaj.
De asemenea, nu exist taxe de cheiaj pentru timpul în care nava este în reparaii, îns dac exist operaiuni de manipulare a mrfii înainte sau dup, atunci taxele standard de cheiaj se vor aplica pentru perioada de manipulare.
Este important de reinut c tarifele de pilotaj se calculeaz separat pentru fiecare sosire a navei, manevr în limitele portului i plecare din port. Dac nava are permisiunea cpitniei portului de a naviga fr pilot, se acord o reducere de 50% la taxele de pilotaj.
Taxe de tonaj mic. Navele de tonaj mic trebuie s plteasc taxele specifice tipului de nav separat pentru sosire i plecare, fiind îns scutite de alte taxe portuare.
Urmtoarele reduceri i scutiri se aplic din tariful standard la taxele pentru servicii de spargere a gheii la urmtoarele tipuri de nave:
Pasageri/ croazier: 30% reducere. RoRo i containere: 20% reducere. Navele care intr în port pentru primirea de combustibil sau alte aprovizionri sau pentru reparaii, i
nu realizeaz nicio activitate comercial.
Taxa de pasageri este colectat pe baza listei de pasageri depus la cpitnia portului, la sosire i la plecare, indiferent dac pasagerii sunt îmbarcai sau debarcai. Copiii cu vârsta sub 12 ani sunt scutii de la plata acestei taxe.
Alte scutiri la taxele portuare
Plan de Aciune
Pag | 25
Scutirile la taxele portuare se aplic pe baza a dou considerente cheie: scutirea pe tipuri speciale de nave i scutiri pentru navele de linie care reînnoiesc contractele pe minimum acelai numr de acostri. În primul caz, tipurile de nave care sunt scutite de taxele portuare sunt urmtoarele:
Nave letone i strine în serviciu de stat Nave strine care efectueaz o vizit oficial Nave tip spital Nave de distane mici (short-sea) i iahturi Nave de instructaj Nave de cercetare Nave caritabile Nave de agrement Nave cu capacitatea motorului sub 100 kW Nave care fac escal în port datorit unor circumstane extraordinare
În cel de-al doilea caz, navele care aparin de linii maritime care acosteaz în Portul Riga, beneficiaz de reducerile listate mai jos în condiiile reînnoirii acordurilor contractuale cu portul la cel puin acelasi nivel al activitii.
O nav de linie beneficiaz de urmtoarele reduceri pentru toate taxele din port: o a 10a - a 20a escal în port: 10% o a 21a – a 50a escal în port: 20% o a 51a escal în port: 40%
Vasele letone de pescuit sau de comer cu pete care au produse de pete la bord sau navigheaz în balast beneficiaz de o reducere de 50% la toate taxele portuare.
Dac o nav intr în port în scopuri necomerciale, respectiv pentru realimentare i reaprovizionare sau lucrri de reparaii, va primi o reducere de 75% de la toate taxele portuare.
Navele de pasageri/ de croazier primesc o reducere de 95% la taxele de tonaj i de canal.
1.2. Portul Klaipeda
Taxele i tarifele portuare sunt stabilite prin decretul Ministrului Transporturilor i Comunicaiilor în conformitate cu cadrul legislativ naional. Portul Klaipeda aplic urmtoarele tipuri de taxe: de nav, de navigaie, de cheiaj, de tonaj, sanitare, de pasageri, de canal.
Taxele sunt percepute pentru fiecare intrare în port, dac nu se prevede altfel. Urmtorul tabel prezint un sumar al taxelor i tarifelor standard pe tip de nav; reducerile i scutirile vor fi definite individual pe fiecare tip de tax, respectând aceeai clasificare.
Plan de Aciune
Nav Navigaie Cheiaj Tonaj Sanitare* * * * * * * Canal
Pasageri 0,12 0,06 0,01* * * * n/ a 0,07/ 0,007 0,07
Nave de linie:
Petrolier 0,46 n/ a n/ a 0,43 0,07/ 0,007 0,07
Cargobot 0,58 0,06 0,12 Vezi detaliile 0,07/ 0,007 0,07
Tramp 0,29 0,06 n/ a Vezi detaliile 0,07/ 0,007 0,07
Transport vehicule 0,14 0,04 0,04 Vezi detaliile 0,07/ 0,007 0,07
Ci navigabile interioare (IW) - Ape lituaniene:
Marit ime* 0,93 0,16 0,04* * * * n/ a n/ a 0,07
Feribot de pasageri IW* 0,93 0,16 0,04* * * * n/ a n/ a n/ a
Barj IW* * 0,87 n/ a n/ a n/ a n/ a n/ a
Macara plut itoare* * 0,87 n/ a n/ a n/ a n/ a n/ a
Bac* * 0,87 n/ a n/ a n/ a n/ a n/ a
Alte IW 1,94 0,16 0,01 n/ a 0,93* * 0,07
Ci navigabile interioare (IW) - International:
Barj IW 0,07 n/ a n/ a n/ a 0,07/ 0,007 0,07
Macara plut itoare 0,07 n/ a n/ a n/ a 0,07/ 0,007 n/ a
Bac 0,07 n/ a n/ a n/ a 0,07/ 0,007 n/ a
Alte IW 0,16 0,16 n/ a n/ a 0,07/ 0,007 0,07
Nave fr activitate de încrcare/ descrcare:
Nave* * * 0,23 0,06 0,083* * * * n/ a 0,07/ 0,007 0,07
* Navele care opereaz regulat pe baza unui contract plt ibil o dat pe an
* * Plt ibil odata pe an
* * * Pentru nave care int r în port pentru act ivit i precum repara ii
* * * * pe zi
* * * * * * Vehicule cu sub 12 locuri/ Vehicule cu peste 12 locuri
* * * * * * * Nave care rmân mai pu in de 10 zile/ a 11-a zi i peste
Tipuri de taxe i tarife (EUR per 1 GT)
T ip
u ri
d e
n av
Reduceri i scutiri de la taxele standard
La taxele standard prezentate în tabelul de mai sus sunt aplicate o serie de reduceri i scutiri, dup cum este prezentat în cele ce urmeaz.
Taxe pentru nave
Urmtoarele taxe se aplic la diferite nave, acestea nefiind menionate în tabelul anterior ce include doar taxe standard:
Plan de Aciune
Pag | 27
Pentru tipurile de nave Ro-Pax i Ro-Ro care intr în port de cel puin dou ori pe sptmân se aplic
o tax de 0,043 EUR per GT. Pentru cargoboturi, remorchere i vase de pescrie, care au sub 1.000 GT se aplic o tax de 0,12
EUR per GT. Pentru navele fluviale care navigheaz în apele naionale lituaniene i care nu au un GT documentat
oficial, se aplic o tax anual de 5,79 EUR pe metru de lungime. Pentru navele fluviale care navigheaz în apele internaionale i care nu au un GT documentat oficial,
se aplic o tax anual de 0,49 EUR pe metru de lungime. Pentru navele care sunt ancorate mai mult de 1 lun pentru reparaii i alte activiti asociate, se aplic
urmtoarele tarife pe fiecare lun: o Renovare, reparare i demontare - 0,10 EUR/ GT. o Cargoboturi, remorchere sau vase de pescrie cu mai puin de 1.000 GT - 0,12 EUR/ GT. o Alte nave - 0,23 EUT/ GT.
Urmtoarele reduceri se aplic i la urmtoarele tipuri de nave, acestea nefiind cumulative:
Nave de pasageri/ de croazier: o A 2a - a 3a intrare pe an - 20% reducere o A 4a intrare i ulterior, pe an - 50% reducere
Nave de linie: o A 9a - a 27a intrare pe an - 25% reducere o A 28a intrare i ulterior, pe an - 50% reducere
Nave cargo: o A 14a - a 28a intrare pe an - 10% reducere o A 29a intrare i ulterior, pe an - 20% reducere
Nave ieite în larg pentru teste i pe vreme furtunoas: o 80% reducere
Nave care din cauza adâncimii insuficiente a portului nu pot intra sau iei din port încrcate complet pentru care se aplic urmtoarea formul de discount: o pescajul maxim al navei - limita maxim de pescaj în port/ pescajul maxim al navei x 100
Taxe de navigaie
Pentru navele Ro-Pax i Ro-Ro care intr în port de mai mult de dou ori pe sptmân, se aplic o tax de 0,015 EUR per GT.
Pentru cargoboturi, remorchere i vase de pescrie, care au GT sub 1.000, se aplic o tax de 0,058 EUR per GT.
Pentru navele fluviale care navigheaz în apele naionale lituaniene i care nu au un GT documentat oficial, se aplic o tax de 5,87 EUR pe metru de lungime pe an.
Plan de Aciune
Nave de pasageri/ de croazier:
o A 2a - a 3a intrare pe an - 20% reducere o A 4a intrare i ulterior, pe an - 50% reducere
Taxe de cheiaj
Pentru navele Ro-Pax i Ro-Ro, care intr în port mai mult de dou ori pe sptmân, se aplic o tax de 0,029 EUR per GT.
Pentru nave care nu efectueaz activiti comerciale: o Pasageri/ croazier - 0,012 EUR per GT pe zi. o Cargo, Ro-Ro, Ro-Pax - 0,012 EUR per GT pe zi. o Cargoboturi, remorchere i vase de pescrie, se aplic o tax de 0,015 EUR per GT pe zi. o Cargoboturi, remorchere i vase de pescrie, care au GT sub 1.000, se aplic o tax de 0,009 EUR
per GT pe zi.
Nave de pasageri/ de croazier: o A 2a - a 3a intrare pe an - 20% reducere o A 4a intrare i ulterior, pe an - 50% reducere
Taxe de tonaj
Urmtoarele taxe suplimentare se aplic la diferite nave, acestea nefiind menionate în tabelul anterior ce include doar taxe standard:
Pentru orice încrcare de vehicule de transport, roltrailer i containere (pline/ goale) pe un asiu Ro- Ro i pentru vagoane cu marf: 5,79 EUR per vehicul.
Plan de Aciune
Pag | 29
Pentru orice vehicul de transport fr marf: 2,03 EUR per vehicul. Pentru fiecare TEU operat:
o Încrcat: 5,79 Eur. o Gol: 2,03 Eur.
Pentru petroliere i nave de linie pentru mrfuri: o Dac marfa încrcat sau descrcat este sub 80% din DWT: 20% reducere. o Dac marfa încrcat sau descrcat este sub 40% din DWT: 40% reducere.
Nave de containere: o Containere pline, cu cantitatea mai mare de 800 TEU pe o singur nav: 50% reducere. o Containere goale, cu cantitatea mai mare de 800 TEU pe o singur nav: 50% reducere.
Este important de reinut c taxele de tonaj sunt aplicate separat pentru operaiunile de încrcare i de descrcare.
Taxe sanitare
Pentru navele aflate în reparaii, se aplic tarifele standard, dar costul total are un plafon de 290 EUR. Vase Ro-Ro i Ro-Pax care intr în port de mai mult de dou ori pe sptmân, pentru fiecare intrare:
0,02 EUR per GT: o De la a 9a intrare: 25% reducere o De la a 28a intrare: 35% reducere
Pentru navele fluviale care navigheaz în apele naionale lituaniene i care nu au un GT documentat oficial, se aplic o tax de 2,78 EUR pe metru de lungime pe an.
Nave de pasageri/ de croazier: o A doua - a treia intrare în anul calendaristic: 20% reducere o De la a patra intrare în anul calendaristic: 50% reducere
Pentru navele care dein certificatul „Green Award”: 20% reducere.
Taxe de pasageri
Taxa de pasageri este redus la 1 EUR pentru toi pasagerii cu vârsta sub 7 ani care sosesc i pleac pe nave de pasageri care navigheaz pe apele de pe teritoriul naional.
Taxe de canal
Urmtoarele tarife neincluse în tabelul de mai sus cu taxe standard se aplic la diferite vase:
Pentru toate navele care fac manevre de întoarcere: 0,053 EUR per GT; cu excepia o Pentru navele fluviale sau cele nepropulsate: 0,084 EUR per GT. o Pentru navele fluviale sau cele nepropulsate, al cror GT nu este documentat: 0,289 per 1 m de
lungime total (pentru fiecare întoarcere). Pentru nave de pasageri/ de croazier:
o A 2a - a 3a intrare în anul calendaristic: 20% reducere o De la a patra intrare în anul calendaristic: 50% reducere
Plan de Aciune
Scutiri la taxele portuare
Urmtoarele tipuri de nave sunt scutite de taxele de nav, navigaie, cheiaj, tonaj, sanitare i de pasageri:
Navele de aprare naional lituaniene Navele de securitate la frontier Navele poliiei portuare Navele de securitate portuar maritim Navele de pompieri i de salvare înregistrate în Lituania Navele de protecie a mediului, cercetare tiinific, instructaj i hidrografice înregistrate în Lituania Navele medicale Ambarcaiunile sportive înregistrate în Lituania Navele autoritii portuare i navele care întreprind activiti pentru Autoritatea Portuar Navele înregistrate în Lituania care au pân la 8 m înlime i navigheaz în apele naionale Navele de lupt strine care au statut militar strin Navele de delegaii strine Navele a cror plecare este întârziat de vremea nefavorabil
Urmtoarele nave sunt scutite de taxele sanitare:
Navele care navigheaz în apele naionale i care au utilizat servicii de colectare a agenilor poluani i deeurilor.
Navele de linie care asigur legturi regulate de transport cu porturile mrilor Baltic i de Nord.
Urmtoarele nave sunt scutite de taxele de canal:
Navele pentru care serviciile de pilotaj maritim nu sunt obligatorii i aceste servicii nu au fost furnizate.
Urmtoarele nave sunt scutite de taxele de tonaj:
Navele înregistrate în Lituania care transport mrfuri în apele naionale.
1.3. Portul Constana
Tarifele portuare sunt aplicate de CN Administraia Porturilor Maritime SA Constana pentru porturile pe care le administreaz. Analiza structurii tarifare arat c aceasta este una complex, difereniat pe tipuri de nave, iar tarifele sunt formate prin utilizarea unei matrici (formul direct calculat cu GT x tip de vas) pentru diferite tarife cu aplicarea reducerilor.
Tarifele sunt percepute atât de CN APM, cât i de ali operatori i administraii publice. Printre tarifele adiministrate de CN APM se numr tarifele de acces în port, cheu, bazin, pentru utilizarea infrastructurii portuare, utiliti i servicii specifice, alte tarife speciale. În categoria tarifelor percepute de ali operatori se numr tarifele Autoritii Navale Române, tarifele de pilotaj i de remorcaj.
Tarifele administrate de Portul Constana
Plan de Aciune
Pag | 31
Tariful de acces în port se aplic la GT pe nav aa cum reiese din actele navei pentru fiecare intrare în port în funcie de tipul de vas. De asemenea, preul per GT este separat pe grupe de tonaj brut (GT), ce variaz pe categorii de tonaj de la nave de 0 - 5.000 pân la peste 70.000.
Reducerile sunt aplicate la tarifele stabilite pentru urmtoarele situaii:
Navele de transport maritim de linie care întrunesc cerinele stabilite i au mai mult de 1 nav ce face escale lunare vor avea tarife mai mici. Aceste tarife depind de numrul de vase care fac escale lunare.
Pentru navele care fac o a doua escal în port în termen de o lun.
Tariful de cheu
Tariful se aplic la lungimea maxim a vasului (LOA) i numrul de zile în port, i care depinde i de tipul de vas i grupa de tonaj brut (GT) în care se încadreaz vasul. Tabelul de mai jos prezint un exemplu de aplicare.
Tabelul 3 Aplicarea tarifului standard de cheu în Portul Constana
Tipul de nav M/ U 0-5000
(GT)
5001-
10000
(GT)
10001-
20000
(GT)
20001-
45000
(GT)
45001-
70000
(GT)
>70000
(GT)
Petrolier / GPL €/ m/ zi 8.094 15.565 17.806 23.527 33.122 35.115
Portcontainer €/ m/ zi 7.469 8.472 8.749 8.963 9.496 10.03
RoRo / Feribot €/ m/ zi 5.852 7.223 7.72 8.468 8.717 9.339
Nav marit im de pasageri €/ m/ zi 10.585 10.585 10.585 10.585 10.585 10.585
Nav f luvial de pasageri €/ m/ zi 6.349 6.349 6.349 6.349 6.349 6.349
Nav militar €/ m/ zi 11.83 11.83 11.83 11.83 11.83 11.83
Reduceri sau tarife diferite se aplic la navele de transport în vrac i navele de marf care transport crbune i derivai, fosfai, apatit, minereuri de fier i bauxit.
Sunt aplicate tarife diferite, mai sczute, în cazul în care navele fac escale în port doar pentru lucrri de reparaii ce vor fi efectuate de-a lungul cheului.
Tariful de bazin
Similar cu tariful de cheu, tariful se aplic la lungimea maxim a vasului (LOA) i numrul de zile în port, dar depinde i de tipul de vas i tonajul brut (GT) în care de încadreaz vasul. Se aplic reduceri speciale la navele de pasageri maritime i fluviale, iar acestea depind de durata ederii, msurat în ore.
Tarife unice pentru utilizarea infrastructurii portuare
Exist tarife unice aplicate pentru utilizarea infrastructurii portuare pentru anumite tipuri de nave tehnice (remorchere, docuri plutitoare) i nave fluviale (împingtoare, barje de depozitare. Preurile sunt calculate cu o formul direct constând din preul per GT/GTU/HP/LOA (în funcie de tarif) pe zi.
Tarife speciale sunt aplicate pentru:
Supravegherea, securitatea i controlul operaiunilor de încrcare/ descrcare ale vaselor maritime i fluviale.
Plan de Aciune
Exploatarea balizelor maritime TTS. Utilizarea terminalului de pasageri de ctre pasageri. Folosirea temporar a scannerului de containere.
Tariful de utiliti i servicii specifice portului se aplic la navele care folosesc utiliti i servicii specifice furnizate în Portul Constana:
Aprovizionarea cu ap. Alimentarea cu curent electric. Serviciu de curare pe baza estimrilor furnizate de Administraie pentru navele la care se constat c
au poluat bazinul portuar cu deeuri de petrol/ reziduuri. Colectarea deeurilor generate de nave.
Alte tarife includ:
Tarife pentru permisul de munc în porturile Midia i Mangalia. Buletine informative i pilotaj. Tarifele pentru permisele de acces în port pentru diferite tipuri de vehicule
Tarifele administrate de operatori contractuali i ali administratori publici în Portul Constana
Autoritatea Naval Român aplic tarife pentru urmtoarele activiti specifice:
Emiterea autorizaiilor de construire i înregistrarea actelor navelor aflate în construcie/ iradiere. Aprobarea modificrilor în registrul vaselor. Emiterea/ prelungirea valabilitii licenei temporare pentru ridicarea pavilionului român.
Tarife de pilotaj i de remorcaj. Conform prevederilor legislative, tarifele de pilotaj i remorcaj sunt aplicate de operatori specializai i autorizai care au o baz contractual cu CN APM. Tarifele de remorcaj sunt calculate la lungimea total în metri dat de înregistrarea navei maritime (în metri). Se aplic un pre fix în EUR pe baza grupei de lungime total în care se încadreaz vasul.
1.4. Portul Galai
Structura tarifar a Portului Galai const din patru categorii principale: utilizarea infrastructurii de transport naval, servicii de mediu, alte servicii de exploatare, servicii de închiriere.
Tarifele portuare pentru utilizarea infrastructurii de transport naval
Tarifele pentru navele fluviale româneti i straine sunt urmtoarele:
Tariful de cheiaj o Este stabilit liniar pe ton marf. o Preul este difereniat pe categorii de capacitate, cu cât numrul de tone este mai mare, cu atât
tariful pe ton marf este mai sczut. o Se aplic tarife diferite pentru vasele care acosteaz la cheu i nu efectueaz operaiuni sau pentru
cele care staioneaz la mal natural.
Plan de Aciune
Pag | 33
o Pentru navele care nu efectueaz operaiuni se aplic un tarif pe nav, pe zi.
Tariful de staionare în rad cu operaiuni este stabilit liniar pe ton marf. Tariful de staionare în rad fr operaiuni este un pre fix pe nav pe zi. Tariful de acvatoriu se aplic navelor de pasageri i de croazier, indiferent de pavilion, pe zi.
Tarifele pentru navele maritime româneti i strine:
Spre deosebire de gama de tarife pentru navele fluviale, în cazul navelor maritime se aplic i un tarif de acces în port minim pe nav.
Tariful de cheiaj. o Este stabilit liniar pe tone mrfuri sau numr de TEU-ri. o Preul este difereniat în funcie de tipul de mrfuri transportate pe nav (mrfuri generale,
mrfuri vrac, mrfuri containerizate, produse petroliere). o Se aplic diferite tarife pentru navele care acosteaz la cheu i nu efectueaz operaiuni sau pentru
cele care staioneaz la mal natural. Tarifele de staionare în rad cu sau fr operaiuni i cele de staionare în acvatoriu sunt aplicate în
mod similar cu cele pentru navele fluviale, având îns valori mai ridicate.
Tarifele pentru pontoane de acostare:
Tarif staionare la ponton APDM. o Pentru navele de croazier i de pasageri este stabilit un tarif fix pe zi. o Pentru orice alte nave este stabilit un tarif pe or, acesta fiind redus cu 50% dac nava staioneaz
mai mult de 11 ore. Tariful de staionare permanent la cheu este aplicat pe lungimea cheului pe zi. Tariful de staionare la mal natural este aplicat pe metru liniar de mal pe zi.
Tarifele portuare pentru servicii de mediu sunt aplicate pentru urmtoarele tipuri de servicii: preluarea i tratarea apei uzate menajere de la nave, asisten pentru transferul de produse petroliere i petrochimice, asisten pentru bunkeraj produse petroliere, preluarea deeurilor menajere de la nave, preluarea reziduurilor de hidrocarbur de la nave, colectare, ambalare, transport i eliminare deeuri periculoase de la nave.
Tarifele portuare pentru alte servicii sunt stabilite pentru: aprovizionarea cu ap potabil, aprovizionare cu energie electric, emitere carnet de muncitor portuar, ISPS, eliberare acorduri i avize, servicii pilotaj (pilotare nave i legare/ dezlegare).
Ultima categorie de tarife o reprezint cele de prestri servicii cu bunuri proprii.
Evaluarea primar a aplicrii tarifelor în Portul Galai, în comparaie cu alte porturi din aceast analiz, este c politica este mai simpl prin abordarea sa. Exist în general mai puine tipuri de tarife aplicate i segregarea pe tip de vas i/ sau msura unitar (precum MT) se aplic inconsistent. De asemenea, nu a fost identificat o politic sistematic de reduceri aplicate la diferite nave, linii maritime i/ sau la frecvena intrrilor în port.
1.5. Analiza comparativ de pre
Plan de Aciune
Pag | 34
Aceast seciune prezint o analiz comparativ între tarifele percepute în porturile Klaipeda, Riga, Galai i Constana. Principalul obiectiv este de a stabili dac exist limitri competitive cauzate de nivelul tarifelor, dar i de a analiza comparativ structura tarifar.
Pentru analiza comparativ a fost selectat exemplul unei nave cu caracteristicile de mai jos pentru care au fost calculate tarifele aferente serviciilor portuare pe care ar trebui s le plteasc în fiecare dintre cele patru porturi selectate.
Plan de Aciune
Tabelul 4 Caracteristici cheie ale navei analizate (nava transport cereale)
Caracteristici nav NT 996 GT 1981 D.W. 3252 L.O.A. 82,17
Tabelul 5 Taxele aplicate la vasul analizat în Portul Constana i Galai (în Euro)
Analiza evideniaz faptul c tariful total suportat de nava care solicit acostarea în Portul Galai este de aproape trei ori mai mare decât în Portul Constana, demonstrând clar natura necompetitiv a Portului Galai din acest punct de vedere.
Taxele calculate în continuare pentru Porturile Klaipeda i Riga se bazeaz pe calculatoarele online furnizate de acestea, iar diferenele dintre tarifele efective i cele calculate nu sunt semnificative inând
Tip de tax Sum Tip de tax Sum Acces în port 307,06 Canalul Sulina: 3378,73
Taxe de far 59,43 balast intrare 1166,64
Tariful de cheu 429,58 încrcat ieire 2122,45
Tariful de bazin 75,43 Tariful portuar minim 89,64
Supraveghere, securitate i controale 215 Administraia portului Sulina 197,45
Deeuri 72 Cpitnia Portului Sulina 277,53
Cpitnia Portului 257,53 Tax de agenie în Sulina 200 Remorcaj 0 Pilotaj Sulina 1686,65
Amarare/ dezamarare 120 Administraia portului Galai 1341,64
Pilotaj 884,1 Cpitnia Portului Galai 257,53
Tax de agenie 1000 Taxe de notificare + far 67,43
Comunicaii/ expediii 100 Tax de agenie în Galai 1000
Cheltuieli mrunte/ faciliti/ auto 100 Comunicaii/ expediii 100
Contribuia social a marinarilor 40 Transport cu maini local 100
20% reducere la taxa de agenie -200 50 mts ap dulce 125
Total 3460,13 Manifest de transfer marf (ctm) 1000
1% tax de manipulare pentru CTM 10
1% taxe de mal pentru CTM 10
Transport Eori - Mara 30
Total 9581,96
Plan de Aciune
Pag | 36
cont de scopul analizei de fa. Tabelul de mai jos prezint comparaia dintre Porturile Galai, Constana, Klaipeda, Riga i Canalul Sulina.
Tabelul 6 Taxele per port pentru tipul de nav analizat
Tip de tax Sum Tip de tax Sum Tip de tax Sum Tip de tax Sum Tip de tax Sum
Încrcare pe dan 237,72 De cheiaj 168,39 Acces în port 307,06 Administraia portului Galai 1341,64 Canalul Sulina 3378,73
Nav 1148,98 De canal 0 Tax de far 59,43 Cpitnia portului Galai 257,53 Balast intrare 1166,64
De navigaie 237,72 De pasageri 0 Tarif de cheu 429,58 Taxe de notificare + far 67,43 Încrcat ieire 2122,45
Sanitare 138,67 Sanitare 118,86 Tarif de bazin 75,43 50 mts ap dulce 125 Tarif portuar minim 89,64
De tonaj 1703,66 De tonaj 3565,80 Supraveghere, securitate i control 215 Administraia portului Sulina 197,45
De canal 293,19 Amarare / dezamarare 515,06 Deeuri 72 Cpitnia portului Sulina 277,53
Cpitnia portului 257,53 Pilotaj Sulina 1686,65
Amarare / dezamarare 120
Total 3759,94 Total 4368,11 Total 2460,13 Total 1791,6 Total 5540,36
Portul Klaipeda Portul Riga Portul Constana Portul Galai Canalul Sulina
Analiza comparativ evideniaz faptul c Portul Galai are tarife portuare competitive în comparaie cu celelalte porturi analizate. Elementele suplimentare care afecteaz îns competitivitatea sunt taxele i tarifele pentru tranzitarea Canalului Sulina i oprirea obligatorie în Portul Sulina pentru efectuarea formalitilor de trecere a frontierei.
1.6. Concluzii i recomandri
Analiza realizat evideniaz c mecanismele generale de tarifare difer între Porturile Riga, Klaipeda i Constana fa de Portul Galai. Cu toate acestea, este important de reinut c transportatorii de marf nu sunt preocupai de modul în care sunt calculate tarifele, ci mai degrab de preul final i de eventualele reduceri acordate.
Dou aspecte cheie trebuie avute în vedere de ctre portul Galai pentru a-i crete atractivitatea i pentru a fi integrat în fluxurile internaionale de mrfuri.
Primul se refer la crearea unei politici tarifare flexibile, cum ar fi aplicarea unor discounturi pentru anumite tipuri de nave care transport mrfuri considerate a fi de importan strategic pentru creterea volumelor manipulate.
În al doilea rând, este esenial ca politica tarifar s fie coordonat la nivelul întregii comuniti portuare, iar aici facem referire în special la taxa de tranzitare a Canalului Sulina i oprirea obligatorie în Portul Sulina care scad considerabil atractivitatea portului i împiedic atragerea de noi fluxuri de mrfuri. În acest caz se recomand elaborarea unei politici tarifare echilibrate i armonizate, susinut atât de APDM (administratorul portului Galai), de Primaria Sulina(administratorul Portului Sulina), cât i de AFDJ(administratorul cailor navigabile) si ACN (administratorul Canalului Sulina), în sensul încurajrii acelorai tipuri de nave i mrfuri prin tarife atractive pe pia. Astfel, una dintre principalele recomandri pentru îmbuntirea competitivitii Portului Galai este negocierea cu instituiile regionale i naionale relevante pentru reconsiderarea taxelor i tarifelor aplicate la trecerea prin Canalul Sulina i oprirea obligatorie în Portul Sulina pentru efectuarea formalitilor de frontier, fr ca navele s realizeze activiti comerciale.
În ceea ce privete politica de acordare faciliti la tarifele standard aplicate, practicile internaionale arat c urmtoarele strategii contribuie la creterea traficului în port:
Plan de Aciune
Pag | 37
Reducerea la anumite tipuri de tarife pe baza frecvenei intrrilor în Port ale unei nave (msurat
periodic, lunar sau anual). Numrul de nave cu care o singur linie de transport sau armator acosteaz în port poate fi o baz
pentru stabilirea reducerilor, iar în acest caz sunt încheiate acorduri contractuale cu linia maritim sau armatorul.
Aplicarea reducerilor la anumite tipuri de nave pentru a încuraja creterea volumelor de mrfuri considerate de importan strategic pentru port.
Aplicarea de reduceri pentru navele care fac escal în port fr a realiza activiti comerciale (precum reparaii).
Aplicarea de reduceri la tarifele sanitare sau pentru colectarea deeurilor la navele care dein certificatul „Green Award”.
Este important de menionat faptul c folosirea GT ca baz pentru calculul tarifelor nu este obligatorie în baza legislaiei UE; cu toate acestea, GT este cea mai utilizat baz de calcul al tarifelor în UE. Se recomand astfel ca portul Galai s ia în considerare schimbarea bazei de calcul tarifar pentru GT, aceasta asigurând o mai bun claritate la realizarea comparaiilor cu alte porturi i convenien pentru operatorii navelor.
În plus, se recomand dezvoltarea un calculator tarifar online, ca în exemplul porturilor Klaipeda i Riga. Utilizarea acestuia va permite navelor, liniilor de transport i agenilor de expediii s elimine orice neînelegeri sau complicaii în calcularea costurilor cu operaiunile în port.
Plan de aciune
Nr. Aciune Parte responsabil
1 Revizuirea documentaiilor i politicilor tarifare existente la nivelul porturilor Galai/ Sulina (pentru oprirea suplimentar a navelor în Portul Sulina) i dezvoltarea propunerilor de modificare a structurii tipurilor de tarife, aplicarea lor la diferite nave, uniti de msur i reduceri.
Autoritatea Portului Galai, consultant
2 Propunerea de amendamente la documentaiile i politicile tarifare curente ale portului Galai, ctre autoritile i administraiile competente.
CN APDM, administraii i autoriti competente, consultant
3 Implementarea modificrilor necesare agreate la tarifele portului Galai.
CN APDM
4 Revizuirea documentaiilor i politicilor tarifare existente la trecerea prin Canalul Sulina i dezvoltarea amendamentelor la structura tipurilor de tarife, aplicarea lor la diferite vase, uniti de msur i reduceri.
CN APDM, AFDJ, consultant
5 Propunerea de amendamente la documentaiile i politicile tarifare curente ale Canalului Sulina, ctre autoritile i administraiile competente.
CN APDM, administraii i autoriti competente, consultant
Plan de Aciune
CN APDM, AFDJ
2. Plan pentru constituirea de parteneriate în vederea dezvoltrii coridoarelor de transport
În cadrul acestei seciuni sunt prezentate informaii care s susin integrarea portului Galai în fluxurile de mrfuri din cadrul coridoarelor de transport relevante. În acest scop, au fost identificai poteniali actori relevani pentru portul Galai cu care s se iniieze demersuri pentru stabilirea unor parteneriate ce vor putea aduce avantaje economice portului i Comunitii Portuare.
În cadrul analizei au fost identificate rutele cheie, principalii operatori maritimi i feroviari care realizeaz transporturi pe aceste rute, precum i ali actori relevani din rile respective cu care portul Galai trebuie s iniieze dezvoltarea de parteneriate în vederea atragerii de trafic suplimentar.
În Studiul de trafic elaborat în prima etap a proiectului au fost identificate urmtoarele coridoare de transport principale, cu potenial pentru portul Galai:
Marea Baltic – Marea Neagr Europa – Marea Caspic Europa de Est – Europa de Vest
În cadrul acestor coridoare, transportul de marf origine-destinaie poate include mai multe moduri de transport. Selecia unui anumit mod de transport sau a unei variante ce presupune combinarea mai multor moduri de transport pentru o singur deplasare ia în considerare costul de transport, timpul de transport, sigurana i securitatea utilizrii fiecrui mod de transport. Fiecare participant din cadrul lanului logistic are un rol distinct, iar portul Galai trebuie s urmreasc realizarea unor acorduri de cooperare cu oricare dintre acetia în funcie de prioritile de dezvoltare.
În cele ce urmeaz sunt prezentate caracteristicile fluxurilor comerciale de pe coridoarele identificate, rutele de transport relevante specifice fiecrui coridor i operatorii cheie cu care trebuie s se încheie i s se menin relaii în viitor pentru ca portul Galai s se integreze în aceste coridoare de transport i s presteze servicii pentru aceste fluxuri de mrfuri.
2.1. Fluxuri comerciale Marea Baltic – Marea Neagr
Traseul mrfurilor între Marea Baltic i Marea Neagr este prezentat în harta de mai jos. Originile i destinaiile principale ale mrfurilor sunt în regiunea scandinav i Turcia/Caucaz, dar trebuie luat în considerare i transportul de mrfuri de pe rutele dintre Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, România, Bulgaria i Turcia.
Plan de Aciune
Pag | 39
Figura 1 ri implicate în fluxul de mrfuri Marea Baltic - Marea Neagr
Analiza rutelor i a economiilor de cost în cazul în care traseul mrfurilor ar fi redirecionat prin Galai, prezentat în Studiul de trafic, arat c exist un potenial ridicat de atragere a traficului de pe ruta Marea Neagr – Marea Baltic. Cantitatea transportat urmeaz s creasc pe msur ce Cile Ferate Lituaniene realizeaz conexiunea strategic între rile scandinave, care vor forma o rut de transport complet Scandinavia – Europa Central i de Est – Turcia. Portul Galai este într-o poziie geografic favorabil pentru a putea furni

Plan de Ac țiune - romanian-ports.ro

Documents

Transcript of Plan de Ac țiune - romanian-ports.ro