7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 1/8

PlămânulAu rol important în procesul respirator. Se găsesc în cavitatea toracică alături

de inimă, vaselemari şi alte viscere.

De cavitatea abdominală, sunt despărțiți prin muşchiul diafragm, care areun rol important în mecanica respiraiei.Plămânii sunt ataşai de cele două bronhii e!trapulmonare şi prin

intermediul lor de trahee."ei doi plămâni sunt separai unul de altul pe linia mediană, printr#o serie deformaiuni care ocupă toracele sau îl traversea$ă. Spaiul vertical întins de lastern la coloana vertebrală, care se a%ă median şi desparte cei doi plămâni, estenumit spaiul mi&lociu al toracelui, sau mediastin.

Plămânii sunt încon&urai de un perete seros format din două foie, careformea$ă cavitatea pleurală.

Din cau$a elasticităii pulmonare şi a ade$iunii capilare a celor două foiepleurale,plămânii ocupă întreaga cavitate pleurală şi se crea$ă o solidaritate funcională

 între plămân 'i torace."avitatea pleurală este virtuală.

(ntre cavitatea pleurală 'i cavităile alveolare e!istă o diferenă de presiunecare produce vidul dintre foiele pleurale. "a urmare, plămânul este solidar cutoracele şi urmea$ă mişcările pereilor toracelui în inspiraie 'i e!piraie. Prindeschiderea pleurei, plămânul se colabea$ă.plămânului diferă în funcie de vârstă, se!, constituie individuală, moment

funcțional, dar în medie plămânul are următoarele dimensiuni)diametrul vertical este de *+ cm în poriunea posterioară unde este cel mai înalt.Plămânul drept este mai puin înalt, dar mai latPlămânul este bogat în -bre elastice. a omul viu, în cavitatea pleurală e!istă opresiune negativă, iar presiunea atmosferică po$itivă se e!ercită numai asuprasuprafeelor alveolare."a urmare plămânul urmăreşte mişcările cutiei toracice.a deschiderea cavităii pleurale presiunea negativă dintre cele două foiepleurale devine po$itivă ca şi cea atmosferică, iar plămânul se colabea$ă în &urulhilului. Plămânul îşi scade volumul la a treia parte. (n acest fel se manifestăelasticitatea pulmonară."onsistena plămânului este moale. Dă sen$aia de burete atunci când îl apăsăm.După oprirea compresiunii revine la loc.

/reutatea absolută varia$ă la adult între 011 şi 2311 grame 4în medie2211gr5. Plămânul drept este mai greu decât cel stâng) 611#711 gr plămânuldrept şi +11#611 gr pentru cel stâng. (ntre se!e diferena de greutate poatea&unge la *11gr.

Capacităţi pulmonare.  Aerul circulant sau respirator  este aerul care intră şi iese din plămâni la o

respirație normală. 8aloarea sa este cam de 9+1#+11 ml. Aerul de rezervă este volumul de aer care poate - evacuat după o e!piraie

normală, printr#o e!piraie forată. :l are valoarea de cca 2+11 ml.

7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 2/8

 Aerul rezidual este aerul care rămâne în plămâni după o e!piraie forată. Areo valoare de cca 2111 ml.

 Aerul complementar  este aerul introdus de o respiraie profundă care urmea$ăunei respiraii obişnuite. 8olumul este de 2+11 ml.

Capacitatea totală este cantitatea de aer coninută de plămâni după o

inspiraie profundă. Aceasta este în medie de 9+11#+111 ml.diferă în funcie devârstă. a copil culoarea este ro$ pal. a adult tenta ro$ se estompea$ă 'i ia oculoare alb cenuşie cu pete negricioase în straturile super-ciale. Această culoarese datorea$ă depunerilor de mici particule din mediul e!tern în celulele esutuluireticuloendotelial. "a urmare a formării acestor depo$ite în esutul con&unctiv din

 &urul lobulilor, suprafaa plămânilor are un desen poligonal evident.Plămânii au forma unui demi#con cu ba$a situată pe diafragm şi vârful în sus, pelaturile gâtului. Spunem că forma plămânilor este de &umătate de con, din cau$afaptului că -ecare plămân pare a - tăiat de sus în &os şi are în acest fel două fee)una e!ternă şi alta medială. "a urmare, -ecare plămân pre$intă

#* fee 4una internă concavă numită şi mediastinală sau cardiacă şi altae!ternă conve!ă numită şi costală5,

#3 margini 4una anterioară, una posterioară şi una inferioară5,#un vârf rotun&it care corespunde ori-ciului superior al toracelui 'i#o ba$ă concavă, mulată pe diafragm. Plămânii sunt acoperii de foia viscerală a pleurei.

sau costală este conve!ă şi mai întinsă decât cea internă.se mulea$ă pe faa internă a coastelor şi spaiilor intercostale, prin intermediulfasciei endotoracice şi foielor pleurale.a polul superior al plămânilor se pot observa uneori nişte adâncituri

transversale, mai mult saumai puin e!primate, numite impresiuni costale, datorate compresiunii e!ercitatede primele coaste.(n partea posterioară, faa e!ternă este în raport faa laterală a corpurilorvertebrale şi discurilor intervertebrale toracice.Anterior faa costală se apropie mai mult sau mai puin de linia mediană.

a suprafaa toracelui fsura oblică se proiectează ca o linie curbă carepleacă de la apo-$a spinoasă a celei de a treia vertebre toracice către joncţiunea

condrocostală 6.Pe partea dreaptă, fsura orizontală se proiectează pe un plan care începe

la locul unde -sura oblică întâlneşte coasta 4 din dreapta, sau spațiul +intercostal, puin dorsal de linia a!ilară 'i se termină la nivelul extremităţii

sternale a spațiului III intercostal stâng. 4umle; pag <6 Diaconescu pag 22*5.

=ilul=ilul este o suprafață concavă cu diametrul de 2,+ cm. Prin hil trec

elementele pediculului pulmonar.a nivelul hilului pulmonarbronhiile sunt situate posterior şi superior.Anterior se găsesc ramurile arterei pulmonare.

 >ot anterior, dar sub artere, se a%ă ramurile venelor pulmonare. ?neori ramuri

venoase pulmonare pot acoperii pe o suprafaă mai mică sau mai mare planularterial.

7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 3/8

8asele limfatice şi ple!urile nervoase pulmonare, încon&ură bronhiile şi vaselebronhice care se a%a posterior de bronhii. (n &urul bronhiilor şi la nivelul bifurcațieiacestora, se găsesc numero'i ganglioni limfatici.(n ca$ul tuberculo$ei acestor ganglioni se pot produce perforații bronhice cuformarea de -stule ganglio#bronhice. Spaiul dintre elementele descrise este

umplut cu esut celular adipos.Porțiunea retrohilară a feei mediastinale întra în raport cu coloana vertebrală peambele părți.Anterior de coloană, raporturile sunt diferite pe dreapta faă de stânga.Pe dreapta vine în raport cu esofagul şi cu marea venă a$;gos.Pe stânga vine în raport cu aorta şi canalul toracic.

Porțiunea prehilară se a%ă înaintea hilului şi are raporturi cu elementelemediastinului anterior.Astfel intră în raport cu inima şi marile vase care au legătură cu ba$a inimii)aorta, artera pulmonara, vena pulmonara şi venele cave. Plămânii pre$intă

impresiuni cardiace, situate în cele *@3 anterioare ale -ecărei fee mediastinale.=ilul pulmonar se a%ă în spatele şi deasupra fosei cardiace. Pe plămânul stângimpresiunea cardiacă este mai accentuată. (naintea şi sub această impresiune sea%ă o prelungire a lobului inferior numită lingula.

ervii frenici şi nervii vagi au raporturi cu plămânii pe toata întindereaacestei fete, de sus în &os.

ervii frenici merg pe fata prehilară de sus în &os, prin faa pedicululuipulmonar.

ervii vagi au şi ei raporturi cu această faă. ervul vag stâng încruci'ea$ăcrosa aortei pe fata anterolaterală, unde îşi are originea si nervul recurent stâng.

 >rece apoi prin spatele bronhiei stângi. Berge la stânga esofagului şi apoi înspatele acestuia.ervul vag drept merge între trahee şi marea vena a$;gos. >rece posterior debronhia dreaptă imediat după ce se desparte de trahee şi se plasea$ă la dreaptaşi apoi în spatele esofagului.

arginea posterioară este groasă, rotun&ită şi umple 'anțul costo#vertebralde -ecare parte. :a se confundă cu o faă şi se continuă fără linie netă dedemarcaie cu faa e!ternă.Barginea posterioară pre$intă raporturi cufeele laterale ale corpurilor vertebrale toracale,

cu articulațiile costo#vertebrale,cu e!tremitate posterioara a coastelor si spatiilor intercostale.Prin spatiile intercostale trec pachetele vasculo#nervoase intercostale, care se potvedea datorită faptului că la acest nivel mu'chiul intercostal intern este foarteslab repre$entat..Această margine vine in raport şi cu lanțul simpatic paravertebral care se a%ă pecapul coastelor, la *#9 cm de linia mediană. anțul simpatic încrucişând pacheteleintercostale, lasă ramuri comunicante pentru nervii intercostali

arginea anterioara este subțire şi sinuoasă. :a pătrunde între stern şielementele mediastinului anterior.

Această margine nu este tot atât de lungă ca cea posterioară.se opre'te la nivelul coastei + sau 6.

7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 4/8

Barginea anterioară a plămânului drept este conve!ă şi depă'e'te deobicei linia mediană.

Barginea plămânului stâng pre$intă o scobitură numită inci$ura cardiacă.Sub inci$ură, unghiul anteo#inferior al plămânului se găse'te o langhetăpulmonară numită lingula.

arginea in!erioara are două segmente)unul intern format de unirea feței mediastinale cu cea inferioară şiun segment e!tern, format de faa e!ternă cu faa diafragmatică.Segmentul intern al marginii inferioare este mai gros ca segmentul e!tern alacesteia. Segmentul intern al marginii inferioare este concav, mai scurt şipătrunde între pericard şi diafragm.(n partea e!ternă, marginea este conve!ă, subțire şi pătrunde în sinusulcostodiafragmatic. a nivelul marginilor anterioară şi inferioară se observăapariția primelor rupturi alveolare în ca$ul em-$emului pulmonar.

"âr!ul plămânului numit şi ape! este rotun&it şi depă'e'te ori-ciul superior

al toracelui cu *#9 cm.Ape!ul depăşeşte clavicula cu *#3 cm. "oasta C este depăşită anterior cu + cm, iarposterior cu numai 2,+ cm 4Diaconescu5.

8ârful pulmonar este acoperit de domul pleural prin intermediul căruiavine in raport cu elementele de la nivelul gatului.Prima coasta care încon&oară pe lateral vârful plămânului şi determină aparițiaunei impresiuni ori$ontale la nivelul plămânului.Posterior vârful plămânului vine în raport cu ramurile inferioare ale ple!uluibrahial.Bai anterior are raport cu ganglionul stelat şi simpaticul care se găsesc pe fata

posterioara a domului.Artera subclaviculara îmbrăți'ea$ă vârful pulmonar in concavitatea sa.Bai vine în raport cu vena subclavie în care se termină canalul toracic care treceprin faa arterei subclavie.

#aza plămânului sau faa inferioară a unor anatomişti este concavă şi semulea$ă perfect pe partea laterala a feei superioare a diafragmului. a$aplămânului prive'te oblic,în &os, în faă şi medial. Situaia ba$ei în raport cutoracele varia$ă în funcie de momentul respirator.a$a plămânului drept este mai ridicată, ca cea din stânga, din cau$a -catuluicare determină ridicarea hemidiafragmului drept.

Eaporturile ba$ei plămânului se fac prin intermediul diafragmului şi peritoneului.Pe dreapta vine în raport cu lobul drept al -catului.a$a stânga vine în raport cu lobul stâng al -catului, marea tubero$itate astomacului şi cu splina.Plămânului se pot descrie)o multitudine de saci membrano'i foarte mici numiți lobuli pulmonariun sistem de canale rami-cate care continuă bronhia e!trapulmonară, care au rol

 în conducerea aerului, numit arbore bronhicțesutul con&unctiv care une'te elementele descrise anterior.Pe lângă aceste elemente, proprii plămânului, se găsesc vase şi nervi.

De'i au forme diferite, lobulii sunt independeni şi echivalenți din punct devedere morfologic şi funcțional.

7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 5/8

La fecare lobul ajunge câte o ramifcaţie bronhică împreună cu o ramură

a arterei pulmonare şi nervi. obulii pulmonari sunt tasați unii lângă alții şiuniți între ei de țesutul con&unctiv. (n medie, volumul unui lobul este de 2 cm cub,dar varia$ă în funcie de vârstă, situaie sau stare de distensie.Lobulii pulmonari nu comunică între ei şi rămân complet independenți

morologic şi uncțional. De'i forma lobulilor este variată, putem împărțiilobulii în lobuli periferici şi lobuli centrali. obulii periferici sau super-ciali auforma apropiată de cea piramidală. a$a corespunde suprafeței e!terne aplămânului.#ron$ia intralobulară şi rami-cațiile ei.

"a şi bronhiile e!trapulmonare, bronhiile intrapulmonare şi divi$iunile lorau structura asemănătoare cu cea a traheei, cu unele deosebiri. Astfel,cartila&ele încetea$ă să mai -e arciforme şi devin neregulate 4plăci neregulate caformă şi dimensiuni5, care pot - orientate -e transversal, -e longitudinal pe a!ulbronhiei.

Pot ocupa orice loc pe circumferina bronhiilor. Pe măsură ce bronhiile sedistanea$ă de bronhia suşe şi îşi micşorea$ă diametrul, cartila&ele devin mai micişi mai depărtate. "artila&ele lipsesc în ca$ul bronhiilor sub 2 mm adica la nivelulbronhiilor intralobulare.

"artila&ele bronhiilor sunt constituite din esut cartilaginos hialin înglobat într#oteacă -broasă bogată în -bre elastic. (n periferie, teaca se continuă cu esutulcon&unctiv interlobular

 Fesutul muscular nu mai este concentrat într#o anumită $onă. Fesutul muscular este discontinuu, între -brele musculare interpunându#se -breelastice şi esut con&unctiv.

Eami-caiile bronhice se divid în ramuri din ce în ce mai subiri. Aceste rami-caiitrec prin spaiile dintre lobuli G poartă numele de bronhii interlobulare.Ajună la vârul unui lobul! bronhia poartă numele de bronhie

upralobulară. Aceasta, după ce intră în lobul ia numele de bronhie intralobulară. ronhiaintralobulară urmea$ă, rectiliniu sau u'or %e!uroasă, a!ul lobulului. Eami-cațiilesale se pot împărții în două grupe.ronhia a&unsa în partea mi&locie a lobulului se bifurcă terminal. Hiecare ramurăde bifurcaie la rândul ei se divide în două ramuri egale care se împart în ramuridin ce în ce mai subiri.

Eamurile colaterale de obicei în număr de 3 sau 9, se despart de trunchiulprincipal, unele descendent şi altele ascendent. Acestea din urmă se numescramuri recurente."ltimele ramuri ale bronhiolei intralobulare e termină printr#un acin şi

din aceată cau$ă e numec bronhiole acinoae au terminale.

 >otalitatea bronhiolelor acinoase dintr#un lobul poate a&unge la +1 sau chiar 211.Tecile conjunctive din jurul ramifcațiilor bronhice se divid odată cubronhiile şi se subţiază gradat, pană la pediculul acinului.

 Acinii sunt suspendați de bronhiola acinoasă. Acinii sunt ni'te formațiunineregulate, ovoide sau piramidale, cu diametrul de 2#* mm.

a capătul bronhiolei acinoase se a%a o $ona strâmtata care repre$intă locul undese termină bronhiola acinoasă şi începe acinul.

7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 6/8

Sub $ona strâmtată se găse'te o $onă ca un butoia', numită vestibul.Din vestibul pleacă 3#+ conducte alveolare care se termină în una sau maimulte cavităi largi numite inundibul. Acinul este deci constituit din vestibule,conduct alveolar si infundibul.

 Alveolele sunt boseluri neregulate ca formă şi dimensiuni, situate pe

conductele alveolare şi infundibuli. Privite din interiorul conductelor alveolare auaspectul de depresiuni sau cavităi neregulate.Dacă 2mm cub de plămân are cca *+1 de alveole, cei doi plămâni pot avea cca919 milioane dealveole cu o suprafață de +1 m pătrați în e!pir profund şi 2*0 m pătrați în inspirprofund.Alveolele, indiferent dacă se deschid în conductele alveolare sau infundibul, suntmorfologic asemănătoare. Se descriu -ecărei alveole un perete şi un epiteliu.Peretele alveolar sau membrana proprie este subțire, transparentă. a e!teriorpre$intă un sistem de -bre elastice.

 (n &urul ori-ciului alveolar ele formea$ă un fel de inel care delimitea$ă alveola deinfundibul. De la acest inel pleacă spre e!terior -bre elastice interalveolare, carea&ung la fundul alveolei. Hibrele interalveolare merg în toate sensurile, formândun reticul elastic care diferă în funcție de momentul respirator.(n inspirație, când alveola se destinde, -brele elastice sunt întinse, în tensiune şiochiurile formate sunt mai mari.(n e!pirație, -brele elastice intră în repaus şi au aspectul de travee mai groase,mai apropiate unele de altele, iar ochiurile dintre ele sunt diminuate. (n &urulalveolelor nu e!istă -bre musculare.Pe faa e!ternă a peretelui alveolar găsim o rețea capilară bogată. Pe faa internă

se a%ă epiteliul respirator.=istologic se descriu celule nucleate şi celule anucleate.Primele sunt mici si au rol în fagocito$ă şi în formarea celuilalt tip de celule."elulele anucleate sunt mari, provin din primele, arată ca ni'te plăci subțiricitoplasmatice şi au rol în respirație.

 Iesutul con&unctiv este abundent la nivelul plămânului. Iesutul con&unctiv lobular se împarte într#un sistem, intralobular şi un sistemperiferic, perilobular.

 Iesutul con&unctiv intralobular încon&ură bronhiolele intralobulare şi scade caimportană pe măsură ce calibrul bronhiei scade. Acest țesut se opre'te la nivelul

acinului şi este repre$entat în continuare doar de adventicea vasculară. Iesutul con&unctiv periferic, perilobular formea$ă un înveli' complet-ecărui lobul. Arterele lobulului , sunt ramuri ale arterei pulmonare. %amura arterei

pulmonare detinată lobulului poartă numele de artera lobulara.:a intră în lobul prin vârful acestuia, alături de bronhiola intralobulară. :a se

 împarte în ramuri colaterale şi ramuri terminale. Arborele arterial pulmonarintralobular urmea$ă -del împărțirea arborelui bronhic intralobular.a nivelul acinului, arteriola pulmonara se desface într#o bogată rețea capilară,situată pe suprafața conve!a a alveolei.

Arteriolele acinoase sunt terminale, adică nu se anastomo$ea$ă între ele."apilarele sunt foarte subiri şi permit trecerea doar câte unei globule ro'ii.

7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 7/8

"enele lobulului provin din rețeaua alveolara şi din rețeaua bronhică.8enele au un alt traiect decât arterele pulmonare.8enele pulmonare merg către periferia lobulului şi formea$ă venele perilobularecare se unesc între ele şi formea$ă trunchiuri din ce în ce mai mari, care se varsă

 în venele pulmonare.

%im!aticele lobulului iau na'tere în pereții bronhiilor intralobulare şi a&ung înspaiile intralobulare.Arborele bronhic intrapulmonar  Se formea$ă prin rami-carea intrapulmonară a bronhiilor de gradul unu.Arborele bronhic are rol în conducerea aerului în plămâni.ronhia e!trapulmonară intră în hil şi străbate plămânul respectiv pe o mare

 întindere, având traiectul mai aproape de faa medială sau mediastinală aplămânului. Se diri&ea$ă de sus în &os, din medial către lateral şi din anterior spreposterior. Ambele bronhii, după ce pătrund în -ecare pulmon descriu peansamblu câte o curbă orientată cu concavitatea spre interior şi în &os.

&tructura bron$iilor  este păstrata până la nivelul bronhiei supralobulare,când îşi pierde scheletul cartilaginos şi pătrunde în lobul cu numele de bronhiolăintralobulară.ronhiile intrapulmonare, pană la nivelul celor intralobulare sunt formate din)

 >unica -bro#cartilaginoasă, >unica musculară, >unica mucoasăTunica fbro-cartilaginoasă este constituită ca un tub -broelatic, în perețiicăruia se găsesc cartila&e.Segmentele de inele de la nivelul traheei şi bronhiilor e!trapulmonare sunt

 înlocuite la nivelul bronhiilor segmentare de lamele i$olate, care diminuă ca întindere pe măsură ce ne apropiem de lobul, unde cartilajele dipar complet. Pe măsură ce bronhia diminuă ca volum, scade şi grosimea tunicii -broase.Tunica musculară se a%ă în interiorul tunicii precedente.:ste formată din -bre musculare netede, circulare şi poartă numele de mu'chiulEeisseissen.Hibrele musculare formea$ă o tunică întreaga până la nivelul ramurilorsupralobulare.Pe bronhia intralobulară, -brele musculare formea$ă o rețea discontinuă şilipse'te la nivelul bronhiolei acinoase.

Tunica mucoasă este formată din epiteliu cilindric strati-cat ciliat. Alături deaceste celule se găsesc celule mucoase.Celulele cilindrice ciliate se găsesc până la nivelul ramurilor de ordinal 9.De aici epiteliul devine cubic şi se continuă cu epiteliul alveolar.

"elulele se a%ă pe o membrană ba$ală sub care se găse'te corionul bogat în -breelastice şi leucocite. ?neori la nivelul corionului se găsesc foliculi limfatici.Bucoasa bronhică este întreruptă de mici ori-cii glandulare. Prin aceste ori-cii sedeschid ductele glandelor acinoase' (landele se a)ă *n tunica fbroasă+ *ntre

cartilaje si mu,c$iul -eisseissen, iar ductele lor străbat acest mu'chi. a nivelulbronhiolelor intralobulare aceste glande lipsesc.

n jurul bronhiilor se a!ă peribronhia 

7/21/2019 Plămânul

http://slidepdf.com/reader/full/plamanul 8/8

care este formată din -bre colagene şi elastice întretăiate. Peribronhia leagăbronhia de arteră, reali$ând teaca peribronho#vasculară care se continuă cusepturile perilobulare.imfaticele circula prin peribronhie.