PLGILE

PLGILEDefinitie Plaga (rana, traumatism deschis) reprezinta lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si tesuturilor subiacente, produsa prin agenti traumatici (mecanici, termici, chimici, electrici, etc.).

Clasificarea plagilor 1.In functie de natura agentului traumatic: - mecanic - taiere, intepare, muscatura, impuscare, chirurgical sau accidental - termic - arsura, degeratura - chimic - arsura - electric - electrocutare, trasnet. 2. In functie de regiunea anatomica interesata: - cap (scalp, fata, etc.) - gat - membre - trunchi (abdomen, torace, pelvis).

3. In functie de profunzime si complexitate: - plagi superficiale - limitate la tegument si tesuturile subiacente; nu depasesc fasciile de invelis - plagi profunde: nepenetrante (nu patrund in cavitati seroase): oarbe, in seton (deasupra fasciei superficiale), transfixiante (simple sau complexe); penetrante (fara/cu leziuni viscerale).

4. In functie de timpul scurs de la trauma: - plagi recente (pana la 6 ore de la accident, fara semne de infectie) - plagi vechi (peste 6 ore de la accident)

5. In functie de circumstantele producerii accidentului: - traumatism de circulatie, de munca, domestic, etc.

6. In functie de gradul contaminarii si prognoza ratei de infectii: - plagi curate - incizii chirurgicale pe tegumente dezinfectate, fara patrundere in tractul digestiv (hernii, etc.); risc de infectie existent - in jur de 2% - plagi cu contaminare minima (din tractul digestiv, respirator sau genitourinar); rata de infectie - in jur de 4% - plagi contaminate (contaminare majora a plagii): abordarea terapeutica corecta duce la risc de infectie - in jur de 8% - plagi infectate (presupun o infectie preexistenta: peritonita apendiculara, etc.); risc de infectie de pana la 40%.

Natura agentului traumatic- separaia: modul de aciune al obiectelor tioase. Distrugerile tisulare sunt minime plaga tiat- traciunea plgi produse prin smulgere sau sfiere.- presiunea plgi contuze. Suferina tisular este ntins, nsoindu-se de hematoame sau revrsate sero-hematice.Stadiile evolutive ale plgii Stadiul I (10-14 zile) - limitarea i eliminarea esuturilor distruse sub aciunea enzimelor eliberate de esuturile agresate. Stadiul II: apariia esutului de neoformaie care inlocuiete esuturile devitalizate. Stadiul III: cicatrizarea propriu-zis i epidermizarea.

Simptomatologia plgilor durerea: semn constant; lipte doar la pacienii ocai. impotena funcionala: apare datorit durerii sau a leziunilor (seciune de nervi, tendoane, ligamente, afectarea articulaiei). hemoragia: nsoete orice plag, intensitatea ei fiind in funcie de vasul lezat (arter, ven, capilar). Febra i frisoanele apar n cazul plgilor infectate.Tratamentul plgilor Hemostaza reprezinta primul gest terapeutic in prezenta unei plagi (urgenta absoluta): A. Hemostaza initiala (de obicei provizorie) se poate face prin: - compresie la distanta (comprimare a vasului mare aferent ce este lezat in plaga), manual, prin flexie pe rulou sau prin garou - pansament compresiv la nivelul plagii

B. Hemostaza definitiva: - se realizeaza de obicei in cadrul unui spatiu medical adecvat (camera de garda, sala de operatie, etc.) se face prin ligatura, electrocoagulare sau sutura vasculara; Suprimarea durerii - se realizeaz prin anestezierea regiunii prin infiltrare de xilin 1% sau bupivacain sau chiar prin anestezie general n cazul plgilor extinse Indepartarea parului - parul reprezinta o sursa de contaminare a plagii, iar indepartarea sa reduce riscul de infectie.

Antisepsia pielii - dezinfectia pielii din jurul plagii trebuie facuta fara a se intra in contact cu plaga in sine; cele mai cunoscute antiseptice sunt cele pe baza de iod sau clorhexidina.

Debridare chirurgicala - consta in indepartarea corpilor straini si a tesuturilor devitalizate din cauza potentialului infectant mare al acestora; - se face pana in tesut viabil (in cazul muschilor pentru aprecierea viabilitatii exista regula celor 4 C: culoare, consistenta, contractie, circulatie);- cand in plaga sunt la suprafata nervi sau tendoane, pentru a nu le leza se practica irigarea plagii cu presiune, dupa care in mod normal tesuturile devitalizate se autodelimiteaza si sunt mai usor de excizat;- cand nu se poate aprecia exact gradul de devitalizare, se prefera amanarea deciziei cu 24 de ore. Curatire mecanica - se face prin irigare a plagii cu ser fiziologic cu presiune mare- se face numai in plagi cu contaminare inalta (poate produce leziuni tisulare suplimentare).

Antibioticoterapie: - succesul antibioticoterapiei in prevenirea infectiilor plagii depinde de factori cum sunt: momentul administrarii (de preferat o administrare cat mai precoce; in cazul plagilor chirurgicale exista efect mult mai bun in cazul administrarii preoperatorii fata de administrarea intra si postoperatorie singura),concentratia bacteriilor in plaga (infectia apare oricum in contaminarile plagii direct cu puroi, fecale, secretii vaginale sau saliva), prezenta in plaga de fractiuni din sol ce potenteaza infectia (fractiuni incarcate negativ ce inactiveaza antibioticele acide

Drenaj:- tuburile de dren au rolul de a permite evacuarea din plaga a secretiilor (sange, limfa, puroi) si a aerului care se colecteaza; trebuie folosite insa cu grij (s-a constatat ca in unele situatii maresc rata infectiilor).

Profilaxie antitetanica:- mai ales in cazul plagilor mai vechi de 6 ore, contuze sau intepate, cu contaminare mare si prezenta de tesut ischemiat sau denervat.

Inchiderea plagii - cuprinde modalitati de inchidere variate in functie de tipul plagii: inchidere primara: se practica in plagi recente (< 6 ore), curate sau cu contaminare minima, cu conditia sa nu existe pierderi tisulare mari inchidere secundara: se utilizeaza in plagi intinse cu pierderi tisulare mari si in plagi infectate sau cu risc mare de infectie; plaga se lasa deschisa sub un pansament steril si se va vindeca prin epitelizare si contractie; in unele cazuri este nevoie de transplant cutanat; se considera ca o plaga lasata deschisa nu trebuie deranjata 4 zile de la producerea ei daca pacientul nu face febra (inspectiile inutile din aceasta perioada cresc riscul de infectie)

inchidere tertiara (inchidere primara intarziata): se face la 3-5 zile si este indicata in principiu in plagile care prezinta risc mare de infectie in cazul suturarii per primam (sunt lasate deschise 3-5 zile pentru a permite imunitatii locale sa curete plaga). Daca dupa acest interval nu apar semne de infectie, se poate tenta sutura plagii (numita clasic sutura secundara), dupa avivarea marginilor (sutura se efectueaza in tesut sangerand)

- plastii cutanate - se fac cu tegument ce contine epiderm si o parte din derm (cu cat grefa cutanata este mai groasa, cu atat plastia este mai durabila si contractia plagii mai mica) - lambouri (flap-uri) - se folosesc in plagi care in afara pierderilor tegumentare se insotesc si de pierderi ale tesuturilor subiacente, principala problema fiind deficitul de vascularizatie; pot fi rotationale (cu pedicul vascular) sau libere (se conecteaza la un nou pedicul preexistent).

Modalitati de inchidere a plagii Sutura Benzi adezive (stery strips) Agrafe Pansament (eventual fixat printr-un bandaj). MONITORINGMonitoring (moneo = a supraveghea) reprezint msurerea si analizarea continu a principalilor parametrii ai funciilor vitale.Monitorizarea se poate realiza cu ajutorul aparatelor specializate, dar nu trebuie exclus observaia clinic.Sistemul de supraveghere trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:- s fie uor de manipulat;- s nu prezinte risc pentru pacient (pericol de arsur, electrocutare);- s fie uor de suportat;- s nu fie voluminos;- s permit nregistrarea datelor culese.

Indicaiile monitorizrii:- pacienti n stare precar; vrst la extreme;- intervenii chirurgicale ample, de durat, ocante;- anestezie profund, de durat.PARAMETRII MONITORIZAI1. Aparatul cardio-vascular:Pulsul - se poate determina la nivelul oricrei artere accesibile, prin comprimare pe planul osos (artera radial, humeral, carotid, temporal superficial, femural, poplitee, pedioas). - elementele de apreciat sunt reprezentate de: ritmicitate, frecven, velocitate, amplitudine.Tensiunea arterial (sistolic i diastolic) se determin prin metoda palpatorie sau auscultatorie.Presiunea venoas central (PVC)- se msoar prin cateterism cardiac.Electrocardiograma - nregistrarea grafic a fenomenelor bioelectrice ale cordului.Circulaia capilar perifericvolemia.2. Aparatul respirator: frecvena respiratorie volumul curent ventilat concentraia de oxigen n amestecul inhalat.3. Sistemul nervos central: electoencefalograma (EEG)4. Aparatul renal: diureza orar (cca.50 ml/minut) i diureza zilnic (cca.1500 ml/24ore)Ali parametrii msurai: temperatura central (msurat rectal sau bucal). temperatura cutanat umiditatea tegumentelor