Pierderea si doliul -...

Pierderea si doliul

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10-

CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi

administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

www.eeagrants.org www.asociatialumina.eu www.granturi-corai.ro

http://www.eeagrants.org/

http://www.asociatialumina.eu/

http://www.granturi-corai.ro/



DEFINIŢIE =pierderea a ceva de valoare (nu numai a persoanei, ci poate fi pierderea sanatatii, locului de munca, functii, imagini corporale).


Pierderea viitorului este completata de pierderea trecutului.

Boala schimba toate aspectele vietii unei persoane.

In timpul ,,calatoriei prin boala’’ chiar si cele mai puternice relatii pot suferi din cauza stresului.


Nevoile familiilor nu se termina odata cu decesul celui drag. Sprijinul in perioada de doliu este parte integranta a ingrijirilor paliative.

Suferinta este reactia unei persoane la pierdere si include o gama larga de emotii. Poate aparea inainte de pierderea efectiva, ex.cand cineva afla ca sufera de o boala incurabila (,,suferinta anticipata’’)

Jelirea – se refera de obicei, la comportamentul si actiunile persoanei indoliate; include traditii si practici cultural religioase cu privire la moarte.


Timp 20 min

Scop: explorarea reactiilor la pierdere

ale pacientilor, familiilor si personalului

de ingrijire.


Soc sau neincredere

Frica si stress sever

Cautarea celui pierdut

Depresie, fatigabilitate, pierderea poftei de viata

Acceptarea si planificare viitorului

Neajutorare, fara speranta, ,,nu este drept’’


şoc

nedumerire

vinovăţie

autoblamare

anxietate,

fatigabilitate,

neputinţă,

tristeţe

emancipare,

uşurare

dor.

singurătate,


apăsare în regiunea pieptului

lipsa de aer

gol în stomac

lipsa energiei/slăbiciune

sensibilitate faţă de zgomote

uscăciunea gurii


neîncredere tulburări de concentrare confuzie halucinaţie senzaţie de prezenţă gânduri obsedante despre

persoana decedată


oftat

plâns

tulburări de somn

tulburări de apetit

izolare socială

vise cu şi despre decedat

hiperactivitate

comportament mecanic

evitarea sau căutarea lucrurilor care amintesc de persoana decedată


Durata doliului normal

6-12 luni

Faza acută

6 săptămâni - 3 luni


I. Şoc, nedumerire

II. Căutare, tânjire

III. Deprimare

IV. Reorganizare emoţională,

vindecare


Doliu anticipativ

manifestări ale doliului înainte ca pierderea să aibă loc


Doliu întârzâiat

ignorarea sau refularea sentimentelor dureroase din etapa iniţială, critică.


Doliu patologic (complicat, cronic)

simptome intense ale doliului care se manifestă pe o perioada îndelungată

intensificarea unuia sau a mai multor simptome normale.


Factori care

determină reacţiile

la doliu


durata bolii

experienţe în faza terminală / preajma morţii

risc pentru doliu complicat: - deces neaşteptat (circumstanţe traumatice)

- moartea este stigmatizată (suicid, crima, HIV/SIDA)

- lipsa comunicării înainte de deces


vârsta

istoric al pierderilor anterioare

surse de stres concomitente

boli fizice/ mentale

stres/ suferinţă extremă înainte de pierderea persoanei


dificultate în adaptarea iniţială la pierdere (depresie)

inabilitate de a utiliza mecanisme de apărare

izolare, înstrăinare,

părinte care a pierdut un copil


sentimentul că au pierdut controlul asupra vieţii

căsătorii fericite, pe termen lung,

exclusive familie cu comunicare problematică/

relaţii conflictuale


absenţa suportului social

lipsa unei persoane de încredere cu care să poată împărtăşi durerea

insatisfacţia privind suportul oferit în timpul bolii

schimbare semnificativă în nivelul de suport oferit de prieteni/ familie înainte şi după moarte

relaţii ambivalente sau dependente de persoana decedată


Moartea unui copil

- Impactul asupra familiei:

,,spatiul gol’’

Blocare, izolare

Poate duce la divort

,,vina supravietuitorului’’

Cautarea unui sens si a unei explicatii.


http://www41.tok2.com/home/Jollibee/BINANLAGUNA/EternalGarden/PICT001311.jpg

Incurajati verbalizarea gandurilor, evocarea amintirilor.

Nu intrerupeti, nu analizati povestirea

Nu evitati numele persoanei decedate

Failitati exprimarea sentimentelor

Nu va grabiti sa ,,eliminati’’ durerea

Contribuiti la identificarea surselor de sprijin.


Sa nu presupuneti ca nu doresc sa vorbeasca

Pot fi ,,blocati’’ din motive foarte diferite, frica, manie, depresie, confuzie, lipsa de incredere, sau pentru ca nu cred ca va intereseaza soarta lor

o Observati atent persoana, postura, gesturile si anturajul ei.


Acordati timp si incurajare

Ex: ,,Ar fi de ajutor daca as intelege ce va framanta mai mult...’’; Sunt sigur ca acum va vine greu sa vorbiti, dar probabil v-ar fi de ajutor...’’

Acceptati, daca persoana nu doreste sa va vorbeasca, dar ,,lasati-i poarta deschisa’’ – cautati-ma cand veti simti nevoia...’’


Nivel 1. Consiliere de bază /suport

(personal pregătit/ voluntari)

Nivel 2. Consiliere de doliu

(specialişti acreditaţi în consiliere)

Nivel 3. Psihoterapie

(psihoterapeut, psiholog, psihiatru)


Suport oferit de familie, prieteni etc.

Suport oferit de capelan/biserică

Ceremonii de comemorare

Corespondenţă, telefon

Consiliere individuală/ familie

Grup de suport

Psihoterapie

Tratament medical


Să ajute persoana îndoliată să îndeplineasca următoarele sarcini:

Conştientizarea realităţii pierderii suferite

Exprimarea/ ventilarea emoţiilor

Adaptarea la ambientul din care lipseşte persoana decedată

Detaşare emoţională de persoana decedată, investirea energiei emoţionale în relaţii noi. (Worden)


Copiii şi adolescenţii trec prin doliu parcurgând stadii asemănătoare cu ale adulţilor:

răspuns iniţial

faza acută

acomodarea


Copiii şi adolescenţii “trăiesc” doliul o perioadă lungă

capacitate scurtă de concentrare/

atenţie

toleranţă scăzută la emoţii

neplăcute

Durerea “pleacă” şi “se reîntoarce”.


Pierderea este semnificativă pentru toţi membrii familiei (inclusiv copii).

Intensitatea durerii depinde de:

tipul relaţiei

gradul de ataşament


Copilul trebuie pregătit pentru pierdere atunci când decesul este

aşteptat.

Doliul va fi mai uşor.


Copilul va fi integrat în procesul doliului cât mai curând posibil.

Vestea morţii va fi dată de o persoană apropiată (ex: părinte).


Copiii şi adolescenţii

au nevoie de un model de

exprimare a durerii.


Copiii au nevoie de un mediu stabil

şi sigur.


Copiii au trei întrebări de bază izvorâte din nevoia pentru securitate.

X s-a îmbolnăvit. A murit din cauza mea?

S-ar putea să mi se întâmple şi mie?

Cine va avea grijă de mine acum?


Comunicare onestă

Împărtăşirea sentimentelor reale

Folosirea termenilor medicali corecţi

(ex. cancer, atac de inimă).


Vizita la spital

- copilul va fi pregătit

- i se va respecta decizia

Bolnavul e îngrijit acasă

- implicarea copiilor

Moarte neaşteptată

- i se va oferi informaţia

- detaliile depind de vârstă


Încurajarea participării fără a se insista

Pregătire iniţială

Însoţire dacă pierderea este doar a copilului (ex. coleg de şcoală)

Jocul în care copilul evocă înmormântarea/ pretinde că este bolnav este normal


aniversarea pierderii

zile de naştere, concedii

sărbători (Crăciun, Paşti)

Aceste ocazii reprezintă oportunităţi pentru a exprima gânduri/ sentimente. Planifică ceva special pentru a onora

memoria persoanei pierdute.


indirect prin pregătirea unei persoane semnificative (ex. părinte)

suportul familiei (important crezul)

consiliere individuală (tehnici adecvate vârstei)

consiliere de grup

excursii/ tabere cu scop de suport


Problema: Semne intense ale doliului acut, lipsa unui sens pentru viata, izolare

sociala Interventia: - Stabilirea intalnirilor - Constientizarea pierderii - Facilitarea exprimarii emotiilor ( manie, vinovatie, disperare, plans,

ingrijorare) - Filmul vietii/evocarea pierderilor anterioare - Explicarea etapelor doliului - Incurajarea contactelor sociale - Facilitarea adaptarii la noi roluri - Gasirea unei noi semnificatii pentru viata Evaluare: Ameliorarea simptomelor doliului acut, adaptarea la pierderile

suferite, o noua semnificatie pentru viata.


O corabie se îndepărtează de ţărm iar eu o urmăresc cu privirea până când dispare în orizont… Cineva de lângă mine îmi şopteşte: “S-a dus”…. S-a dus UNDE? A dispărut din faţa ochilor mei. Aceasta e tot. Ea a rămas la fel ca atunci când a pornit în larg.

Dimensiunile ei micşorate şi dispariţia ei sunt în mine, nu în ea….

Şi chiar în momentul când cineva de pe ţărmul unde mă aflu îmi repetă “S-a dus”, sunt alţi ochi care o privesc sosind, şi alte voci care răsună pline de bucurie:

”Iată-o că vine!”.. Aceasta este moartea. (Bishop Brent)



Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009 – 2014; Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.

Pierderea si doliul -...

Documents

Transcript of Pierderea si doliul -...