PIELEA ARTIFICIALA

PIELEA ARTIFICIALAPielea artificiala se produce pe baza de tesatura netesuta de tricot sip e baza de blanaartificiala prin procedeul de aplicare a polimerului sau compozitiei de polimere. Se practica 3 procedee de fabricare a pielii artificiale: direct,mobil si de calandrare.

Prin procedeul direct de producere pe baza se aplicanemijlocit dispersia sau locit dispersia sau solutia de polimer. Acest procedeue cel mai simplu si are o raspindire larga. Prin procedeul mobil stratul de polimer se aplica pe un suport mobil,care apoi se uneste (se dubleaza) cu baza. Utilizarea suportului neted,reliefat si imprimator permite de a obtine o piele cu caracter variat al suprafetei. Prin procedeul de calandrare polimerul se aplica pe baza pe calea irictionarii sau dublarii cu ajutorul calandrelor speciale.

Sortimentul de piei artificiale e destul de variat si se completeaza permanent. Pentru simplificarea denumirilor de piei artificiale moi sint acceptate abrevierile. Inaintea cuvintului se indica: 1-destinatia (pentru imbracaminte,galanterie etc.); 2-felul impregnarii de baza (poros,poros-monolit etc.);3-denumirea prescurtata a impregnarii aplicate (de clorura de polivinil-vinil,de poliamida-amida,de poliuretan-uretan,de cauciuc-elasto,de nitroceluloza-nitro s.a.). Dupa denumire se pune tireul,apoi urmeaza notarea cu ajutorul literelor a bazei (T-tesatura,TR-tricot,NT-textile netesute). Bunaoara pielea artificiala poroasa de viniluretan pentru imbracaminte-T,pielea artificiala poroasa de uretan pentru imbracaminte-TR Laxtrin.Viniliskoja (pielea artificiala de vinil) se produce prin aplicarea clorurii de polivinil pe tesatura ,tricot sau blana artificiala. Pentru producerea ei se utilizeaza procedeul direct,mobil si de calandrare. Pentru conferirea porozitatii clorura de polivinil se aplica in 2 straturi. In componenta primului strat cu grosimea de 0,5-0,7 mm se include generatorul de aburi,care pe parcursulprelucrarii termice ulterioare confera impregnarii porositate. Cel de-al dolea strat,neporos,cu grosimea de 0,1-0,15 mm se aplica pe primul strat poros. Apoi pe fata se aplica lacurile de finisare.Viniliskoja (pielea artificiala de vinil) are un aspect frumos,e maleabila,elastica,se drapeaza bine,se caracterizeaza printr-o permeabilitate termica redusa,rezistenta buna la vint,la deformatiile repetate si uzare,impermeabilitate la apa si stabilitate la ger (pina la minus 200C);latimea ei e de 72-140 cm,densitatea de suprafata e de 672-856g/m2,grosimea-1 mm.Printre neajunsurile materialului viniliskoja se enumera rezistenta mica la vaporii de apa si aer,defectarea la tighelare,de care se va tine cont la crearea modelelor si elaborarea constructiilor. Sint recomandabile modelele cu silueta dreapta cu pense,platci,viniliskoja se utilizeaza la confectionarea articolelor apartinind sortimentului de primavara-toamna:paltoane,pardesie,vestoane,palarii,sepci. Are denumiri ca:Reabinka,Molodiojnaia.Storm,Odejnaia,Oseniaia.Prin procedeul mobil se fabrica viniliskoja piele de antilopa cu baza tesuta. Procedeul de producere a ei include urmatoarele etape:1)aplicarea clorurii de polivinil pe suport si prelucrarea termica fara inspumare;2)aplicarea repetata a clorurii de polivinil si dublarea concomitenta cu pinza de tricot cu inspumarea ulterioara si gelatinizarea suprafetei pe parcursul tratarii termice;3)slefuirea suprafetei pentru obtinerea unei tesaturi asemanatoare cu pielea de antilopa.

Viniluretaniskoja (pielea artificiala viniluretan),spre deosebire de viniliskoja ,are o integrare de viniluretan. Se produce pe baza de tricot si baza tesuta din lina in amestec. Uretaniskoja (pielea artificiala cu impregnare poroasa poliuretan) se produce pe baza tricotata (scamosata) sau pe tesatura scamosata (de obicei,pe baza de velveton). In procesul de producere pe plca de metal,acoperita cu pelicula de polietelena,se aplica masa polimerica si,apoi se fixeaza baza (tesatura sau tricot) cu partea scamosata. La presarea ulterioara sub o presiune si temperatura inalte are loc dispersarea polieteruretanului nemijlocit pe baza. In procesul de finisare pe fata se aplica lacurile de finisare. Uretaniskoja poroasa se caracterizeaza prin usurinta,muabilitate,elasticitate si poseda insusiri igienice destul de inalte,apropiate de cele ale pielii naturale. E permiabila la vaporii de apa,impermiabila la apa ,stabila la ger(pina la minus 400C),dar suprafata ei e neindestulator de rezistenta la uzura:densitatea de suprafata e de 370-400 g/m2.Uretaniskoja se aplica la confectionarea paltoanelor,pardesielor,vestoanelor,sarafanelor,fustelor,se imbina bine in articole cu tesaturi,tricoturi si textile netesute. Cel mai frecvent utilizat e Laxtrinul,care se produce pe baza de velveton cu finisarea variata a suprafetei.

Vistram este o piele artificiala de import cu impregnare de poliuretan prin aplicarea directa in 3 straturi pe suprafata scamosata a tesaturii de poliuretan. Cele 2 straturi de desubt nu contin coloranti, al treilea strat de suprafata contine o pasta de pigment.

Pielea artificiala de imprignare de latex poros se produce pe baza de tricot prin procedeul mobil. Pe suport se aplica consecutiv 3 straturi(dupa zvintarea fiecaruia in parte):*primul-o suprafata din clei de cauciuc si rasina, avind o grosime de 0,3 mm;*al doilea-o solutie de amestec de cauciuc,avind o grosime de 0,4 mm;*al treilea-amestec de latex,avind o grosime de 0,15 mm. Apoi se aplica pe baza si se efectueaza tratamentul termic:gelatinizareastratului inspumat cu vulcanizarea ulterioara a spumei de latex si invelisului de suprafata. Aceasta piele se utilizeaza la confectionarea imbracamintei,articolelor de galanterie,palariilor,sepcilor. Are un aspect exterior frumos,e usoara,moale,poseda o rezistenta inalta la deformatiile repetate si la ger,o oarecare permeabilitate la vaporii de apa;latimea ei e de 75-85 cm,densitatea de suprafata de 420-470 g/m2,grosimea de 1,2-1,5 mm. Piele artificiale moi pe baza de tricot cu impregnari de latex poros se caracterizeaza printr-o rezistenta neindestulatoare,ceea ce presupune ca in locul de aplicare a taieturii pielei se rup usor. De aceea,la confectionarealucrurilor se vor evita cheutorile si buzunarele crestate.Elastoikoja(pielea artificiala elastica) poroasa pentru imbracaminte se produce prin aplicarea pe tesatura a amestecurilor cauciucate,executate pe baza cauciucurilor sintetice cu vulcanizarea ulterioara. In procesul finisarii,spalarii sarurilor,care fac parte din componenta amestecurilor cauciucate,impregnarea capata o structuraporoasa. Pielea artificiala e moale,extensibila,elastica,si poseda insusiri igienice destul de inalte.

Vorsit e o piele artificiala,care e un velveton,pe suprafata scamosata a caruia se aplica consecutiv citeva straturi de solutie de benzina de cauciuc.

Amidiskoja (pielea artificiala din amida) poroasa,productia Japonia,se fabrica prin aplicarea in 2 straturia solutiei de poliamida pe tesatura neteda sau scamosata. Dupa spalarea in procesul de finisare a solventilor,pe suprafata zvintata de piele se aplica solutia alcoolica de poliamida. Pielea artificiala se aseamana cu cea naturala,e moale,elastica,poseda insusiri igienice destul de inalte.Pielea artificiala de antilopa electrostatica pentru paltoane impermiabile,vestoane,mantale se produce prin incleierea paruluide baza (tesatura,pinza tricotata sau netesuta) in cadrul unui cimp electric cu tensiune inalta. Pe baza,tratata in prealabil in vederea obtinerii unui strat de latex inspumat,se aplica pasta de clei. Puful scurt (de viscoza,acetat,sintetic),dotat cu sarcina electrica, lasatliber in cadrul cimpului electric de tensiune inalta,se orienteaza vertical si in aceasta pozitie se introduce in pasta de clei. La tratarea termica ulterioara se efectueaza fixarea parului pe baza. Pielea artificiala din antilopa e moale,dar e neindestulator de rezistenta la frecare.

Construirea si tehnologia prelucrarii pielii artificiale si a pielii artificiale de antilopa se efectueaza pe baza Metodicii unice de construire a imbracamntei si in corespundere cu Bazele tehnologiei prelucrarii in bloc a hainelor ,elaborate de ICCSFC. Sint recomandabile modelele cu o cantitate redusa de cusaturi. Forma articolului este determinata cu ajutorul penselor si reliefelor.Pielea artificiala si pielea artificiala de antilopa la aplicarea cusaturilor se defecteaza puternic,ca urmare prin cusaturile de la umeri se poate strecura apa,de aceea sint preferabile modelele cu platci,epoleti.

Pentru imbunatatirea insusirilor termoizolatoare ale articolelor din piele artificiala se recomanda,in calitate de captuseala utilizarea tesaturilor calduroase dense cu puf (velvetonul,stofa de bumbac sau pielea de antilopa,tesaturile din lina in amestec) sau blanurile artificiale.Croirea pielii artificiale sau a celei de antilopa se efectueaza la masina de cusut 22A clasa PMZ (sau 262 clasa PMZ) cu fire de bumbac nr. 30,40,50. Alegerea numarului atelor si acelor de cusut se face in dependenta de grosimea pielii artificiale. Sint recomandabile acele de cusut nr. 110,120,130. Pentrusporirea vitezei de miscare a pielii sub piciorul masinii de cusut,in locurile pentru cusaturi se aplica uleiul de masina,se pot recomanda de asemenea si piciorusele cu role. In vederea reducerii defectarii in procesul de coasere se poate micsora frecventa punctelor. Tivurile nu se vor increti,daca pinza va fi intinsa uniform in procesul de coasere. In vederea micsorarii incretiturilor la coasere sint recomandabile firele de capron 50K sau de lavsan 22L si 33L,90L. Calcarea-aburirea nu se efectueaza. Calcarea cusaturilor e substituita prin tighelire.La elaborarea metodelor noi de piei artificiale se tine cont de un sir de cerinte. Pielea artificiala pentru imbracaminte va fi numaidecit,plastica,moale,rezistenta,extensibila,stabila la ger si la caldura,se va caracteriza prin higroscopicitate inalta,permeabilitate indestulatoare la vaporii de apa. Materialul se va poseda rezistenta la rupere a firelor de cusut. Contractarea dupa umectare si zvintare in directia longitudinala si transversala nu va depasi 2%. Densitatea de suprafata recomandabila e de 200-450 g/m2,grosimea e de 0,5-1,5 mm.PIELEA NATURALA

Pielea naturala se obtine prin tabacirea pieilor de oi,capre,porci,vitei,cerbi,si ale altor animale. Tabacirea pielii include o cantitate mare de diverse procese fizice si fizico-chimice,care confera pielii capacitatea de a fi moale,plasticitate,elasticitate,rezistenta la actiunea umezelii. Procedeul de baza de tabacire a pieilor e tabacirea ca atare. In dependenta de felul substantelor tanante utilizate se evidentiaza urmatoarele procedee de baza de tabacire:*tabacire cu saruri de crom (cu solutii acvatice de saruri de crom);*tabacire cu alaun (cusolutii de saruri de aluminiu);*tabacire vegetala,adica tabacire tananta (extract de coaja de stejar);*tabacirecu grasimi (grasimi continind acizi grasi nesaturati). Se pot utiliza,de asemenea,substante tanante sintetice si combinatii din citeva substante tanante. Pieile tabacite cu saruri de crom in sectiune au o culoare albastrui-verde,la dublarea vegetala sectiunea are o nuanta brun-roscata. Prin tabacirea cu grasimi se obtine, de exemplu, pielea cea mai fina,moale si extensibila-pielea glasse (pielea de caprioara). Desenul natural al stratului de suprafata al pielii se numeste fata (floare) pielii. In ceea ce priveste caracterul fetei de piele specialistii disting piei obtinute de la diferite animale. In dependenta de procedeulde finisare si caracterul suprafetei obtinute,pieile naturale se impart in urmatoarele varietati:*simple-piei cu fata naturala;*sagrinate-piei cu desen imprimat,aplicat pe suprafata cu ajutorul unei placi speciale infierbintate;*scamosate-piei cu suprafata scamosata (velur,piele de antilopa). Imprimeul cel mai adinc si stabil se obtine pe piei tabacite vegetal.

Pentru confectionarea paltoanelor,perdesielor,vestoanelor,jachetelor,palariilor,sepcilor se utilizeaza,in temei, piei tabacite cu saruri de crom din piei de oi,porci,vitei si antilopa,executate prinprocedeul de tabacire cu grasimi din piei de elan,caprioare,porci. Sortimentul de piei naturale destinate confectionarii imbracamintei include urmatoarele varietati:

Sevreta pentru confectii este o piele friabila,usor extensibila,tabacita cu saruri de crom,executata din piei de oi. Fata ei are floare frumoasa in relief in forma de pilnie.

Box-calf este o piele frumoasa,simpla,moale,elastica cu floarea marunta,obtinuta prin tabacire cu saruri de crom din piei da vitel;are o suprafata de circa 70 dm2.

Pielea fina de vitel este o piele tabacita cu saruri de crom din piei de vitel. Se deosebestede box-calf printr-o floare mai mascata,o grosime si suprafata mai mare (120-130 dm2).

Velurul e o piele densa,tabacita cu saruri de crom,avind o suprafata scamosata,obtinuta din piei de vitel,porc. Pentru capatarea unei suprafete scamosate box-calf si pielea fina de vitel se slefuiescpe partea carnoasa,iar pieile de porc,care poseda o cantitate mare de defecte pe stratul de suprafata,se slefuiesc pe fata. Suprafata velurului are un puf dens compact,bine vopsit,constituit din fibre colagene.

Spaltul este o piele compacta,groasa,scamosata (de tip velur),obtinuta prin dedublarea si slefuirea ulterioara a pieilor groase de porcine si ovine.

Pielea de antilopa este o piele moale,elastica,tabacita cu grasimi,cu par scurt,dens,lucitor.

La executarea pielii din elan,caprioara,capra se rade stratul de suprafata,iar la tabacire se trateaza partea carnoasa a pielii. Pielea de antilopa poseda o permeabilitate buna la aer si rezistenta la actiunea umezelii,poate fi spalata in apa calda cu sapun (pina la plus 600C).Se disting 5 calitati de piele naturala in dependenta de prezenta defectelor,de dimensiunile lor,cantitatea,plasarea pe suprafata pielii,cit si de devierile de la cerintele fata de calitatea si aspectul ei . In corespundere cu standartul fiecare defect este apreciat cu un numar anumit de puncte. E stabilita urmatoarea norma de puncte pentru fiecare calitate:*pentru calitatea intiea pina la 6;*pentru calitatea a doua pina la 12;*pentru calitaea a treia pinala 24;*pentru calitatea a patra pina la 40;*pentru calitatea a cincea peste 40 puncte.BLANA NATURALA

Blana naturala reprezinta piei tabacite de animale salbatice cu blana scumpa,acvatice si de fluviu,de animale domestice si pasari cu blana. Materia prima pentru industria blanurilor se constituie din piei nefinisate,obtinute prin vinat,crestere de animale salbatice si domestice. Se delimiteaza materia prima cu blana scumps-piei nefinisate de animale salbatice cu blana scumpa,capatateprin vinat sau crestere de animale salbatice,(samur,jder,vulpe,argintie etc.);de blanuri-piei nefinisate de animale domestice agrare (oi,capre,iepuri de casa etc.);de animale acvatice si de fluviu-piei nefinisate de vidra si castor,urs-de-mare,foca;de pasari-piei nefinisate de fundac,cormoran. Toata materia prima de blanuri in dependenta de anotimpul vinatului se divizeaza in varietati (blanuri) de primavara si iarna.Calitatea blanii depinde de structura pielicicai cu blana si de calitatea tabaciturii. Insusirile blanii se compun din proprietatile invelisului pilos si ale tesaturii de piele.

Din puct de vedere al culorii pelicica cu blana poate fi naturala si vopsita. Culoarea naturala,de obice,e neuniforma de diferite portiuni ale pielicicai cu blana,poate fi patata. Puful,parul de o osatura si director al pelicicai cu blana poate avea culoare si nuante variate. Pielicelele se vopsesc in scopul obtinerii unei culori uniforme sau in scopul transformarii exteriorului cam ieftin in imitatia blanii scumpe. Se practica vopsirea prin cufundare, cind pielicica cu blana se cufunda de-a intregul in solutia cu coloranti,si vopsirea de acoperire,cin colorantul ingrosat se aplica pe suprafata invelisului pilos. Procedeul de acoperire include:*strapungerea (solutia de coloranti se bate cu perii aspre pe toata suprafata),*vopsirea de suprafata(vopsirea coamei etc.),*vopsirea aerografica,*sablonarda (in acelasi timp si fotogravurarea) si *vopsirea de rezerva. Vopsirea sablonarda se utilizeaza in cazul aplicarii desenelor in forma de pete. La vopsirea de rezerva,de obicei,ramin nevopsite (albe) virfurile de par.SORTIMENTUL SEMIFABRICATELOR DE BLANURI:

Blana de samur este una dintre cele mai frumoase,trainice si pretioase,cu invelis pilos matasos,pufos,dens,lucitor,avind o culoare de la cafeniu-inchisa pina la neagra. Cel mai de pret e considerat samurul negru. Suprafata unei pielicele de blana de proportii e de 8,8 dm2. Pielicelele cu blana se utilizeaza la confectionarea cusmelor de dama,gulerelor,palantinelor,pelerinelor,boa (articole din pielicele pretioasecu cap,labute si coada).Jderul este o blana pretioasa,rarisima. Pelicica cu blana de jder e putin mai mare si mai pufoasa decit cea de samur,dar e mai putin matasoasa. Se distinge: jderul-de-padure (moale) si jderul-de-munte. Jderul-de-padure e mai moale,mai pufos si mai mare decit cel de-munte. Culoarea jderului-de-padure variaza de la albastru pina la nuanta nisipos-inchisa,cu puf fumuriu;pe git are o pata galbena. Jderul se utilizeaza in aceleasi scopuri ca si samurul.

Nurca este o blana pretioasa,carese utilizeaza pe larg,la confectionarea caciulelor barbatesti si de dama,a gulerelor cit si pentru boa,pelerine,paltoane,palantine,la finisarea articolelor. Exista nurci care se cresc in custi si nurci-de-Siberia,capatate in urma vinatului. Culoarea nurcii-de-Siberia variaza dela nuanta cenusiu-deschisa pina la cenusiu-inchisa (cu cit e mai intunecata cu atit e mai pretuita). Nurca crescuta in cusca in cadrul crescatoriilor de animale de stat din punct de vedere al culorii se divizeaza in nurci standard si nurci in culori-alba,albastra,de culoarea perlei,topazului,pala,alba cu pete negre etc. In natura se enumera vreo 130 de nuante de culori de nurca crescuta in cusca. Suprafata pielicicaicu blana de nurca e de 4,5-6 dm2.

Dihor-Siberian e identic cu nurca in ceea ce priveste dimensiunile,dar se pretuieste de 2 ori mai ieftin,deoarece e mai aspru si e mai putin trainic. Invelisul pilos al dihorului cedeaza nurcii prin desimea si culoarea naturala a pelicicai cu blana roscat-aprinsa,de aceea,de obicei,se vopseste in culoarea cenusiu-inchisa asemanatoare cu cea a nurcii. Se utilizeaza de asemenea,ca si nurca. Dihorele-de-munte are dimensiuni mai micidecit cel obisnuit,cu un invelis pilos mai moale,mai rar si mai scurt,avind o culoare de la cenusiu-galben pina la brun-galben.

Hermina e o blana pretioasa,rarisma,cu un invelis pilos scurt (1,5-2 cm),matasos,de coloare pur alba;virful cozii e negru. Acesta blana se utilizeaza la confectionarea caciulelor pentru dama,a gulerelor,palantinelor,la finisarea articolelor.

Dihorul e identiccu nurca in ceea ce priveste dimensiunile,dardispune de un invelis pilos mai lung si mai aspru. Sint dihori de culoare intunecata (cu par de baza intunecat,des),de culoare deschisa (blana mai moale si mai deschisa la culoare) si cu pete intunecate sau dungi. In crescatorii s-a selectat o varietate de dihori,identic la culoare cu samurul de nuanta deschisa. Spre deosebirede samur,blanade dihor la pipait e mult mai aspra;se utilizeazala confectionarea caciuleipentru dame,a gulerelor si in calitate de captuseala pentru paltoanele barbatesti.Vulpea are o blana moale,pufoasa,densa,cu par lung. Seintilnesc astfel de vulpi:*obisnuita (rosie,infocata,petimbroasa,bruna-neagra,argintie-neagra cu botul alb,de cu loarea platinei,alba-ca-zapada etc.). Pielicelele cu blana de vulpe se utilizeaza la confectionarea caciulelor,gulerelor,boa,paltoanelor,pardesielor. Pielicelele enumerate se tabacesc in forma de tub (dea-ntregul).

Blana de veverite e moale,calduroasa cu par scurt,este instalabila la frecare;coama are o culoare de la cenusiu-fumurie pina la gri,uneoricu o dunga cafenie in centru;pe burta e de nuanta gri-deschisa sau alba. Blana de pe spinare si burta se coase in forma de placi si se utilizeaza la confectionarea cusmelor,gulerelor,paltoanelor de dama. Placile din portiuni mici de pielicica se utilizeaza la garnisirea paltoanelor pentru copii.

Blana de iepure e pufoasa,moale,cu par de lungime medie,dar nerezistenta. Culoarea blanii e alba sau sura. Se utilizeaza la confectionarea gulerelor,paltoanelor pentru copii si cusmelor.

Pisica salbatica (de cimp,de padure) are o culoare de la galben-nisipos pina la brun. De obiceise vopseste in negru sau cafeniusi se utilizeaza la producerea confectiilor de dama si pentru copii.

Blana de ris e pufoasa,cu parlung,se utilizeaza la confectionarea cusmelor. Un efect mai mare il au portiunile de culoare deschischisa ale pielicicai cu pete intunecate. Spre deosebire de pisicile salbatice,risul are ciucuriin virful urechilor.

Pisica de casa (suprafata pielicicai e de 4-18dm2) se utilizeaza vopsita sau avind culoare naturala la confectionarea acoperamintelor de cap.

Blana de tistar e putin pretioasa si nerezistenta,de o nuanta galben-nisipoas sau gri-galbena,cu pete intunecate. De obicei se vopseste in culoarea cafeniu-inchisa si se utilizeaza la confectionarea paltoanelor pentru copii si de dama. Se utilizeaza pe larg blana avind arista lunga,elastica,de foca-siberiana,lutru (urs-de-mare),vidra-de-fluviu,castor,nutrie,ondatra.

Lutrul are o arista densa,lucitoare,de culoare neagra (uneori gri),care acopera puful moale,matasos,cafeni-deschis de 1 cm. Tesatura de piele e densa si groasa. Blana nezmulsa se utilizeaza la confectionarea gulereloe si caciulelor pentru barbati. In cazul cind arista se zmulge,atunci suprafata parului pufos se vopseste de obicei in culori de la negru pina la cafeniu-inchis.

Vidra-de-fluviu e o blana frumoasa,trainica,cu puf dens,uniform,matasos si cu arista aspra lunga,putin indoita inauntru. Lungimea parului e pina la 14 mm,suprafata pelicicai e de 15-33,5 dm2,tesatura de piele e densa. Vidra se utilizeaza in fond nezmulsa la confectionarea gulerelor si caciulelor. Pielicelelecu blana naturala nezmulsa nu se divizeaza dupa culoare iar cele naturale zmulse se impartin castanii,cafeniu-deschise,culoarea nisipului,de nuanta rosie. Pielicelele zmulse pot fi vopsite in culoarea lutrului.

Pelicica de castru (suprafata de pina la 30 dm2) are o tesatura groasa,densa,un puf dens,matasos si o srista aspra,lunga si rara. Culoarea pielicicai e de le cafeniu-inchisa pina la cafeniu-roscata. Se utilizeaza la confectionarea caciulelor si gulerelor pentru barbati.Nutria (suprafata pelicicai de 4-20 dm2) are un puf scurt,matasos si o arista densa,foarte lunga. Culoarea nutirei e cafenie perlamutru,aurie,argintie,bej alba. Se utilizeaza nutri naturala sau zmulsa,vopsita,inalbita la confectionarea caciulelor pentru dame si barbati,gulerelor,paltoanelor de dama.Foca are o blana aspra,constituita aproape de-a intregul din arista lucitoare,elastica;tesatura de piele e densa,invelisulpilos are o culoare brun-intunecata,cu pete in forma de inele. Se utilizeazala confectionarea caciulelor pentru barbati si dame,a pardesielor sportive.

Ondatra are un invelis pilos,dens si moale,constitui din puf matasos si arista elastica,lunga,lucitoare,orientata vertical. Culoarea variaza de la caeniu-inchisa pe coama pina la cafeniu-deschisa cu nuanta aurie pe burta. Pielicelele de obicei se vopsesc in culoarea cafeniu-inchisa si se utilizeaza la confectionarea cusmelor uneori a paltoanelor.Caraculul e pielicica de mielut de o zi sau 3 zile de la oaia de caracul. Invelisul pilos de caracul are bucle de forma variabila ,tesatura de piele e subtire.valoarea pelicicai depinde de puritatea de rasa a oii,de culoare si forma buclelor. Varietatile cele mai pretioase de bucle sint cele in forma de rulou adica parul rasucit in forma de spirala,formind o bucla inshisa la suprafata. Se utilizeaza la confectionarea caciulelor,gulerelor,paltoanelor de dama,pardesielor.

Pielicica de caracul e o pielicica cu blana de mielut,nenascut de la oaia de caracul,cu invelis pilos,scurt,matasos,formind un desen muar. Tesatura de- piele e subtire se extinde usor,culoarea e identica cu caraculul. Se utilizeaza in temei,la finisarea paltoanelor,la caciule,costume de dama,deoarece poseda o rezistenta redusa.Iahobab (piele de avortat) o pielicica de miel de la oi de caracul in virsta de pina la o luna cu un invelis pilos,slab crescut,matasos si putin lucitor.

Blana de oaia niste pielicele tabacite de oaie cu lina fina,semifina si de oaie metisa,utilizata de obicei cu invelisul de par in afara.

Semifabricatul de blana de oaie include pielicele tabacite de oi cu lina aspra are un invelis de par de culoare gri-albastra cu diverse nuante si se aplica la confectionarea cojoacelor de o calitate inalta. Blana de oaie simiaspra si semifina utilizata pentru cojoace.Blanurile de imitatie sunt o imitatie de blana ieftina drept blana pretioasa. Imitarea se obtine pe calea vopsirii.tunderii,zmulgerii aristei,epilarii,fixarii aristei,innobilarii,finisarii speciale.

BLANURILE ARTIFICIALE

Blana artificiala se executa prin procedee diverse din materie prima variata. In dependenta de procedeul de fabricatie si de structura se distinge blana cu baza de tricot;cu baza de tesatura;blana cu fixare diaziva a parului pe tesatura si varietati de blanacusuta. Blana artificiala are indici de igiena destul de inalti si posedainsusiri bune,termoprotectoare,e moale,elastica,rezistenta,are un pret de cost destul de moderat.Blana cu baza de tricot se executa cu impletitura clasica la masina de tricotat din fire de bumbac,avind o densitate liniara de 18,5 tex toarseintr-un singur fir sau rasucite in 2 fire. In procesul de tricotare la baza ochiului se impletesc fibre chimicepieptanate care formeaza un par pe suprafata blanii ea se trateaza din dos cu latex. Zvintarea latexuluisi stabilizarea parului se efectueaza in termocamere. Apoi se procedeaza la descretierea parului la masinile de calcatsi tunderea lui. In vederea impregnarii insusirilor impermiabile la apa pe suprafata se aplica preparate organice de siliciu.

Aspectul exterior si proprietatile blanurilor in mare parte depind de componenta fibroasa-chimica din care se constituie parul de densitate liniara,elasticitatea parului,luciul,structura si culoarea fibrelor de par,densitatea si inaltimea lui.Se produc blanuri cu par din fibre poliamidice,de polieter,poliacrilonitrilsi din combinarile lor cu fibre artificiale. In sortimentul de blanuri pe baza de trecot locul de frunte revine blanurilor cu par dens din fibre de polieter vopsite simplu care imita blana innobilata de oaie si blanurile cu par de melanj din fibre de poliacrilonitril. Inaltimea parului e de 10-15 mm latimea e de 160 cm densitatea de suprafatae de 670-725 g/m2.

Blana cu baza de tricot se utilizeazala confectionarea mantourilor cu blana pentru copii si de dama,a pardesielor barbatesti,caciulelor barbatesti,de dama si pentru copii. Parul din fibre de polieter in procesul purtarii pe portiunile supuse frecarii se scilcesc ceea ce reduce mult din exteriorul lor. Puful din fibrele putin elastice se impislesc puternic. Fiind supuse curatirii chimice la uscat cu solventi cu continut de clor,latexul de nairit de pe partea dorsala se spala ceea ce cauzeaza extensibilitatea sporita a blanii si caderea parului. Daca pe suprefata stratului de latex sunt pete brune care indica ca a avut loc dosoxidarea latexului si reducerea rezistentei grundului de bumbac atunci la supunerea unei curatiri chimice la uscat blana se distruge.

Blana cu baza de tesatura se executa in legaturi scamosate la razboaiele de tesutde scamosat. Este identica in ceea ce priveste structura tesaturilor scamosate dar are un par mai inalt. La producerea blanurilor in calitate de sisteme de baza se utilizeaza firele rasucite de bumbac avind densitate liniarade 18,5-25 tex*2 sau fire sintetice ce permit de a obtine o blana dintre cele mai elastice si rezistente cu o buna capacitate de drapare. Parul de blana tesuta poate fi din fibre de viscoza,acetat,triacetat,poliamidice,de polieter,poliacrilonitril,clorura de polivinil sau din amestecuri de fibre sintetice si artificiale de diferite culori si densitate liniara. Inaltimea fibrelor e de 6-10 mm si mai mult densitatea de suprafata de 350-750 g/m2.

In dependenta de destinatie blana tesuta arer o inaltime,densitate si culoare variata. Blana pentru haine se executa cu un par sintetic vopsit simplu sau melanj dintre cele mai dense si elastice si se utilizeaza la confectionarea articolelor barbatesti,de dama si pentru copii. Unele varietati de blana au desen de sablon in forma de pete si dungi imitatie de ciuta,jaguarris etc. Pentru fixarea parului,sporirea insusirilor termoizolatoare si conferirii stabilitatii la vint pe partea dorsala a blanurilor tesute pentru haine se aplica impregnari cu latex. Blana tesuta cu par neted de viscoza se utilizeaza in calitate de captuseala pentru imbracaminte si incaltaminte.

In vederea conferirii blanii a luciului sporit in componenta parului se adauga fibre chimice profilate. La obtinerea blanurilor sintetice cu inaltime diversa a parului in amestecul de fibre care formeaza contractare la caldura. Supuse tratarii termice in cadrul procesului de finisare a blanurilor fibrele fine de clorura de polivinil se contracteaza termic si imita in blana puful,iar fibrele poliamidice groase aspre si lucitoare care nu se contracteaza la caldura se evidentieaza pe suprafata blani si se aseamana cu arista si parul director.

Sortimentul de blanuri cu baza tesuta e mult mai variat decit al blanurilor cu baza tricot.

Blana cu parul fixat de tesatura e caraculul artificial si pielicica artificiala de miel. Aceste varietati de blana se produc prin incleierea siretului scamosat rasucit de pinza de bumbac sau de percal cu clei poliizobutilen. Pielicicade miei are bucle mai putin rasucite decit caracalul deoarece din centrul siretului in procesul de incleiere se zmulg firele de bumbac. Parul de la caracul si pielicica artificiala de miel poate fi din fibre de viscoza sau netede.

Caraculul si pielicica artificiale sint niste varietati de blanuri artificiale dintre cele mai grele densitatea lor de suprafata e de 850-1100 g/m2. La capitolul deficiente se refera rezistenta redusa la ger a stratului diaziv si capacitatea blanii de a se deforma in procesul purtarii cauzata de extensibilitatea tesaturilor utilizate la executarea blanurilor. In cazul zvintarii blanii in apropiere de vreo sursa de caldura stratul adeziv isi micsoreaza elasticitatea devine asprusi se desprinde de tesatura.Blana poansata poate fi produsa la masinile tafting prin procedeul de trecere a firului scamosat prin osatura-tesatura sau tricot. Buclele formate pe suprafata materialuluise taie si se piaptan. Blana de tafting se utilizeaza in fond in calitate de captuseala la confectionareimbracamintei si materialelor dublate.