Lucrare de laborator nr. 3Tema: Particularităţi în construcţia tiparelor pentru produsele din piele naturală şi

artificială.Oerele de studiu: 4 ore.Scopul lucrării: familiarizarea cu particularităţile de proiectare a produselor vestimentare

din materiale din diverse tipuri ( piele naturală şi artificială, piele întoarsă, materiale pelicilizate etc.).

Ordinea desfăşurării lucrării: 1. Prezentarea cerinţelor impuse proiectării produselor vestimentare din diverse materiale.2. Prezentarea datelor iniţiale necesare pentru elaborarea construcţiei de bază.3. Efectuarea calculului şi elaborarea construcţiei de bază.4. Elaborarea tiparului de model.5. Concluzii.

Indicţii metodice:1. În prezent, pentru fabricarea la scară industrială a produselor de îmbrăcăminte sunt

utilizate pe larg materiale dublate, piele naturală şi artificială, piele întoarsă, materiale peliculizate etc.

Elaborarea tiparelor de bază şi de model pentru produsele de îmbrăcăminte din materiale menţionate mai sus se realizează analogic construcţiilor produselor din materialele textile, luînd în consideraţie particularităţile specifice ale acestora. La alegerea construcţiei de bază optime trebuie să se ţină cont de proprietăţile fizico – mecanice ale materialelor utilizate. Particularitatea de bază a materialelor peliculizate, dublate, pieilor este lipsa posibilităţii modelării prin tratament umido – termic. Acest factor, însă, nu limitează crearea unor modele moderne de diverse forme, croieli, astfel încît produsele realizate din materialele prezentate sunt remarcate prin expresivitate, universalitate, practicitate.

În cadrul proceselor de proiectare a produselor de îmbrăcăminte din piele naturală este foarte important să fie respectate următoarele condiţii:

forma spaţială a îmbrăcămintei se obţine în exclusivitate prin metodele modelării constructive;

liniile constructive ale gulerilor, buzunarelor, manşetelor, plătcilor şi ale altor detalii mici este necesar să fie cît mai line, unghiurile să fie obtuze, contururile ovale, ceea ce facilitează asamblarea acestora în cadrul procesului tehnologic de prelucrare a produsului vestimentar;

adaosul pentru poziţionarea mînecii în răscroială trebuie să se încadreze în limitele (1.5 – 3.0 cm); forma capului de mînecă este obţinută prin pensa pe linia de simetrie a mînecii; adîncimea pensei depinde de adaosul pentru poziţionarea mînecii în răscroială.

Liniile de divizare ale suprafeţei produselor vestimentare realizate din materiale prezentate pot fi: orizontale, verticale, oblice, combinate. Ele prezintă un mijloc de realizare a expresivităţii şi diversificării modelelor noi create. Mînecile pot fi clasice aplicate (dintr-un reper, din două sau trei repere, cu sau fără pense pe linia capului mînecii), chimono, raglan sau combinate.

Pielea naturală este un material preţios şi scump, deaceea este necesar şi important ca modelele produselor realizate din aceasta să prezinte cît mai multe repere, linii constructive, detalii mici, astfel, încît să fie utilizată cît mai raţional suprafaţa pieilor. La croirea produselor din piele este necesar de respectat următoarele condiţii:

pielea să fie selectată conform tipului, culorii, luciului, etc.; încadrarea reperilor să fie realizată astfel, încît defectele pielii (găuri, pete, etc.) să

nu apară pe reperele produsului;

reperile principale să fie croite din zonele topografice ale pielii cu rezistenţa mai mare şi de calitate mai bună, iar cele mai puţin importante din piele din zona periferică.

La proiectarea produselor vestimentare din piele artificială, materiale peliculizate se ţine cont de dezavantajele pe care le prezintă acestea (sensibilitatea la străpungerea acului, permeabilitatea redusă la aer şi vapori, higroscopicitatea mică). Construcţiile acestor produse trebuie prevăzute cu elemente şi detalii care vor asigura creşterea permiabilităţii la aer şi vapori (proiectarea plătcilor, realizarea unor orificii, înlocuirea unor detalii cu reţele de ventilare, cum ar fi partea superioară a spatelui sau feţei sub platcă).

În scopul evitării deformării materialului şi încreţirii cusăturilor în produsele realizate din piele sintetică sau materiale peliculizate se ţine cont de următoarele condiţii:

contururile detaliilor să fie apropiate de linii drepte; unghiurile de înclinare a liniei de terminaţie în raport cu orizontala reţelei de bază să

fie de 1 – 20;2. Pentru construcţia tiparului de bază pentru produsele vestimentare din materialele

prezentate mai sus sunt necesare următoarele date: schiţa de model cu descrierea produsului; talia, mărimea, grupa de conformaţie a corpului tip; descrierea materialului de bază.

Tabelul 3.1Caracteristicile dimensionale ale corpului tip, bărbaţi 176-96-82

Nr. Denumirea caracteristicii dimensionale

Simbolizarea Valoarea

1. Înălţimea corpului Îc 176,02. Semiperimetrul gîtului Sg 19,93. Semiperimetrul I al bustului SbI 49,54. Semiperimetrul II al bustului SbII 50,05. Semiperimetrul III al bustului SbIII 48,06. Semiperimetrul taliei St 38,0

7.Semiperimetrul fesier incluzînd proieminenţa abdomenului

Sf.a. 48,5

8. Perimetrul axilar al braţului Pa.b. 30,29. Perimetrul articulaţiei mânei Pa.m. 18,010. Lungimea umărului Lu 15,511. Înălţimea bustului Îb 33,412. Lungimea taliei în faţă Lt.f. 55,113. Adîncimea răscroielei la spate ARS 20,6

14.Lungimea spatelui pînă la talie incluzînd proieminenţa omoplaţilor

Lt.s. 45,6

15. Înălţimea oblică a umărului Îo.u. 49,216. Lăţimea bustului lb 18,317. Lăţimea spatelui ls 20,018. Diametrul antero-posterior al braţului Da-p.br 11,419. Lungimea braţului Lbr 33,820. Lungimea membrelor superioare Lm 59,1

21.Distanţa de la punctul cervical pînă la genunchi (lungimea produsului)

Lprod. 101,8

Tabelul 3.2.Valorile adaosurilor constructive

Nr.Denumirea adaosului

constructivSimbolizarea

Valoarea dimensională

1 Pentru semiperimetrul bustului Ab 10,02 Pentru semiperimetrul taliei At 11,53 Pentru semiperimetrul fesier Af 7,04 Pentru lungimea produsului AL.prod 6,35 Pentru lungimea feţei pînă la talie AL.t..f 0,56 Pentru adîncimea răscroielei mînecii AARM 6,07 Pentru lăţimea spatelui Al.s 2,08 Pentru lăţimea bustului Al.b 1,89 Pentru perimetrul axilar al braţului AP.a.b 11,010 Pentru lungimea mînecii AL.m 5,011 Norma de adaos la capul mînecii Na (1,5-3,0)12 Pentru lăţimea răscroielei gîtului Al.r.g 2,013 Pentru înălţimea răscroielei gîtului AÎ.r.g 0,614 Pentru înălţimea capului mînecii AÎ.c.m 1,015 Pentru lăţimea răscroielei mînecii Al.r.m 6,2

3. Calculele necesare construcţiei tiparului de bază a feţei şi spatelui produsului sunt prezentate în tabelul 3.3.

Tabelul 3.3.Construcţia tiparului de bază pentru produsul impermiabil pentru bărbaţi

Nr. Denumirea segmentului constructiv

Simbolizarea Formula de calculValoarea

cm.Construcţia tiparului de bază pentru reperul faţă şi spate

1 Nivelul adîncimii răscroiele mînecii AГ ARS+AARM = 20,6+6 26,62 Nivelul liniei taliei AT Lt.s+0,7 = 45,6+0,7 46,33 Nivelul liniei şoldurilor TБ Lt.s/2-2,5 = 45,6/2-2,5 20,3

4 Nivelul lniei terminaţiei AHLpr+ALpr+ALtf+0,8 = 100+6,3+0,5+0,8

107,6

Din punctele Г,Т,Б,Н → linii orizontale AH5 Lăţimea spatelui Aa Ls+Als = 20,0+2,0 22,06 Lăţimea răscroielei mînicii aa2 da-p.br+Alrm=11,4+6,2 17,6

7 Lăţimea bustului a2a3Lb+(PbII-PbI)+Alb=18,3+0,5+1,8

20,6

Din punctele a, a2, a3, . La intersecţia trasate din a3 cu orizontalele trasate din punctele Г, T, Б, H se obţin punctele Г3, T80, Б8 şi H2. La intersecţia trasate din a şi a2 cu orizontala trasată din

punctul Г, se obţin punctele Г1 şi Г4.8 Poziţia punctului bazei gîtului din

spateAA0 Const. 0,8

9 Nivelul omoplaţilor AУ 0,4Lts = 0,4*45,6 18,24 10 Deplasarea liniiei de simetrie a

spateluiA0A01 Const 0,5

Continuarea tabelului 3.3.Nr. Denumirea segmentului

constructivSimbolizarea Formula de calcul

Valoarea cm.

Punctul A0 se uneşte printr-o dreaptă cu p.У.

11Puncte ajutătoare pentru definitivarea liniei de simetrie la spate

УУ1 17,0 17,0 У1У11 4,0cm 4,0

Prin punctele У şi У11 se trasează o dreaptă , la intersecţia cu linia taliei - p.T01.

12Deplasarea liniei de simetrie a spatelui

TT020,75 TT01 – pentru siluetă semiajustată

Luînd în consideraţie deplasarea liniei de simetrie în partea superioară (A0A01) este necesar cu aceiaşi dimensiune de micşorat deplasarea liniei de simetrie la nivelul liniei taliei.

13 T02T1 A0A01 A01УT1 – linia de simetrie a spatelui mai sus de linia taliei. Se definitivează printr-o linie uşor curbată. Dimensiunea deplasării definitive a liniei de simetrie a spatelui în p.У trebuie să se

încadreze în limitele(0,3-0,5cm.), valoarea omisă se compensează prin deplasarea răscroielei mînecii.

14 Punct auxiliar T1T04 Const. 1,0 Prin punctele Уşi T04 se trasează o dreaptă ce este continuată în jos. Prin punctele A01, У, T04 şi în

continuare în jos se depune lungimea produsului. La intersecţia cu orizontala dusă din p.Б obţinem p.Б1.

15 Lungimea produsului A01УT1Б1H1 AH+AA0 16 Lăţimea răscroielii gîtului A01A1 Sg/3+Alrg = 191,9/3+2,0 8,6

17 Înălţimea răscroielii gîtului A1A20,15Sg+Aîrg-0,3 = 0,15*19,9+0,6-0,3

3,2

18Punct ajutător pentru oformarea liniei răscroielii gîtului

A1A11Pe bisectoarea unghiului AA1A2

2,6

Punctele A01 (A0), A11 şi A2 – linia răscroielei gîtului la spate.19 Poziţia punctului umeral (la

intersecţia a două arce de cerc)R A2П Lu 15,5R ТП Îou+1,5 = 49,2+1,5 50,7

Prin p.П se trasează orizontală, la intersecţia cu verticala din p.a se obţine p.П2.Din p.У se trasează orizontală , la intersecţie cu verticala din p. a obţinem p.И1.

20 Extremitatea pensei de omoplat УИ 0,5ls-2,0 = 0,5*20-2,0 8,0 21 Poziţia pensei pe linia umărului A2A22 (1/2 – 1/3) Lu pe A2П22 Extremitatea de jos a pensei A22И2 (0,4-0,5)/A22И/ pe A22И23 Adîncimea pensei A22 A22

I 1,5cm. pe A2П

24Poziţia punctului umeral (la intersecţia a două arce de cerc)

R A22П1 /A22I П/

R Г1П1 /Г1П2/

25Poziţia punctului umeral în cazul pensei închise (la a două arce)

R И2ПI И2П1 R A2ПI A2П

A2ПI – dreaptă, la intersecţia cu prelungirea/И2 A22I/ - se obţine p.A23

I. Latura a doua a pensei se egalează după prima, R И2 A23 = И2 A23. Punctul A23

se obţine la arcului de cerc din p.И2 şi continuarea / И2 A22/. / A23 - П1/ - dreaptă, A23

I, И2, A23 – pensa de omoplat.

26Puncte ajutătoare pentru oformarea răscroielii mînecii la spate

Г1П3 SbIII/12+0,3 lrm 8,95Г11 0,151rm+1,5=0,15*17,6+1,5 4,14

27 Extremitatea de jos a răscroelii mînecii

Г1Г2 0,5 lrm = 0,5*16,5 8,25

Continuarea tabelului 3.3.Nr. Denumirea segmentului

constructivSimbolizarea Formula de calcul

Valoarea cm.

Prin punctele П1, П3, 1, Г2 – se trasează răscroiala mînecii la spate.Vîrful Liniei laterale poate fi poziţionat în orice punct al /Г1Г2/.

28 Poziţia punctului superior al liniei laterale

Г1Г5 1,5 – 2,0cm 2,0

Prin p. Г5 se trasează , la intersecţie cu linia răscroielei mînecii obţinem punctul Г51 – punct extrem al liniei laterale al reperului faţă.

29Lăţimea spatelui la nivelul liniei şoldurilor

Б1Б30,9 Aa+ Г1Г5+1,0 = 0,9+22+2,0+1,0

20,6

Б1Б3 – se depune pe în p.Б1 către linia de simetrie al spatelui. Din p.Б3 se trasează orizontală în pe care se obţine p.Б6.

30 Lăţimea reperului faţă la nivelul şoldurilor

Б8Б6(Sfa+Af) - Б1Б3 = 48,5+7,0-20,6

34,9

Prin punctele Б3 şi Г5 se trasează dreaptă pînă la cu linia răscroielei mînecii, , la intersecţia cu linia taliei - p.T32. Г51 şi Б6 – dreaptă, la intersecţia cu linia taliei - p.T52.

31 Punct extrem al liniei laterale al reperului spate

T32Г52 T52Г51

32 Suma adîncimilor penselor B (T1T32+T52T80) – (St+At) 17,7

33Adîncimea pensei laterale T52T51

T32T310,2 B = 0,2*17,7 3,54

34Lăţimea produsului la linia terminaţiei

H1H3

H2H6

Б1Б3 + 1,0 Б8Б6 + 1,0

21,635,9

Б6H6 = Б3H3

35 Echilibrul produsului a3A3 = (Ltf-Lts)/2+0,53-0,2 Sg = (55,1-45,6)/2+0,53-0,2*19,9

2,27

36 Lăţimea răscroielii gîtului la faţă A3A4 A01A1 8,637 Poziţia centrului bustului Г3Г6 Г3Г4 / 2+1,0 = 19,0/2+1,0 10,5Prin p. Г6 şi - verticală, la intersecţia cu linia taliei – p.T6. Pe verticala construită din p.Г6 se

găseşte vîrful pensei de bust – p.Г7.

38Poziţia extremităţii de jos a pensei de bust

A4Г7Îb - 0,4 Ag + 0,1 = 33,4-0,4*19,9 + 0,1

25,3

Din p. Г7 orizontală, la cu linia de simetrie a feţei – p.Г8.

39Puncte ajutătoare pentru deplasarea liniei de simetrie a feţei

Г8 Г9 13,0 13,0 Г9 Г91 0,7 0,7 Г9 Г92 1,0 1,0

Punctele Г91 şi Г92 sunt unite prin drepte cu p. Г8. Din p.Г7 către dreptele Г8 Г91 şi Г8 Г92 se trasează - re, punctele de intersecţie sunt notate cu Г81 şi Г82. unghiul format Г82 Г7 Г81 – unghiul de

poziţinare care în cazul produselor realizate din materiale peliculizate poate fi transferat în linia plătcii sau altă linie. Dreapta Г8 Г92 este continuată , pe ea obţinem p. A32.

40 Deplasarea liniei de simetrie a feţei Г8A32 Г8A3 + Г81Г82

41Poziţia punctului bazei gîtului (prin două arce de cerc)

R Г7A42 Г7A4 R A32A42 A3A4

42 Adîncimea răscroielii gîtului în faţă A32A52 0,45 Sg = 0,45*19,9 8,9Prin punctele A42, A52 se oformează răscroiala gîtului în faţă.

Continuarea tabelului 3.3.

Nr. Denumirea segmentului constructiv

Simbolizarea Formula de calculValoarea

cm.

43Puncte ajutătoare pentru oformarea liniei răscroielii mînecii în faţă

Г4П4 Г1П2

Г4П6 0,3 lrm+1,2 =0,3+16,5*1,2 6,15П6П60 0,6cm. 0,6

44Poziţia punctului umeral al reperului faţă (cu două arce de cerc)

R П60П51 П60П4 R A42П51 A2 П

45Puncte ajutătoare pentru oformarea liniei răscroielii mînecii în faţă

П513 П51П6 / 23 – 4 1,0 – 1,5Г42 0,15 lrm = 0,15*16,5 2,5

Prin punctele П51, 4, П6, 2, Г2 – se oformează răscroiala mînecii din faţă. Pentru o corespondenţă bună a suprafeţei de sprijin (liniei umărului) a produsului cu corpuluman,

punctele П1 şi П51 se transferă în direcţia continuării liniei răscroielii mânecii.46 Ridicarea punctului umeral П1П11=П51П52 0,5cm 0,5

47 Coborîrea liniei taliei A4Г7T61Ltf – 0,4 Sg+ALtf+1,1 = 55,4-0,4*19,9+2,0+1,1

50,5

Prin p.T61 se trasează orizontală , la intersecţia cu linia de simetrie a feţei – p.T8.Construcţia tiparului mânecii cu două cusături

48 Adaosul pentru poziţionare Na 1,5 3,0cm 2,249 Adîncimea pensei pe capul mânecii Apen 0 4,0cm 3,050 Norma de poziţionare H (Na + Apen)/Lr.m.

Pentru construcţia mânecii se trasează două linii perpendiculare, punctul de intersecţie este notat cu p.O1.

51 Înălţimea capului mînecii (Îc.m.) O1O2 П2Г1 – 0,4 lrm + 2,7

52 Lăţimea mânecii (lmân) lmân1,2(Lr.m+Na+Apen)--1,6Îcm-AÎcm -0,4

53 Lungimea mânecii O2O3 Lm + ALm 54 Nivelul liniei cotului O2Л O2O3/2 - 2,0

Prin p.Л şi p.O3 în şi se trasează orizontale.55 Poziţia liniei de răsfrîngere

anterioarăO1РП 0,25 lmân+1,0

Prin p.РП, şi - verticală; la intersecţia cu orizontalele duse prin punctele Л şi O3 sunt respectiv punctele Л1 şi М4.

56 Poziţia crestăturii anterioare РПП62 Г4П6 (de pe tiparul faţă) Prin П62 se trasează orizontală

57Cambrarea liniei de răsfrîngere anterioare la nivelul liniei cotului

Л1Л11 1,0cm

Prin Л11 şi РП se trasează dreaptă, la intersecţia cu orizontala din П62 obţinem p. П61.

58Poziţia liniei de răsfrîngere posterioare

РПРЛ 0,5 lmân

Din p.РЛ se trasează verticală în sus; la intersecţia cu orizontala din p.O2 este p.O4.

Continuarea tabelului 3.3.

Nr. Denumirea segmentului constructiv

Simbolizarea Formula de calculValoarea

cm.

59Puncte ajutătoare pentru oformarea

liniei capului mînecii

O231 O2П62/231–41 O2П62/7 pe РПР11 Г42+0,1(Na +Apen) Pe bisect.O412 0,25lrm+0,1(Na+Apen)-1,0 Pe bisect.O1Р2 0,25Lrm+1/3 (Na+Apen)+1,0 Р2Р4 AARM + 2,0 = 6,0 + 2,0 8,0

Punctele Р4 şi 12 se unesc cu o dreaptă, la intersecţia cu verticala trasată din p.РЛ este p.Р3.

60Nivelul extremităţii de răsfrîngere a liniei cotului

РЛР8 0,55 O1O2

Prin p.Р8 se trasează orizontale şi , la intersecţia cu dreapta Р412 se plasează p.Р41 - extremitatea liniei de răsfrîngere posterioare. Din p.Р41 în verticală, la intersecţia co orizontala

prin p.O1 – p.P21, cu linia cotului – p.Л2.61 Lăţimea răscroielii mânecii P2P6 lmân.

Prin p.P6 verticală , la intersecţia cu linia cotului obţinem p.Л3.

62 Cambrarea liniei cotului Л2Л6 = Л3Л5 0 – 1,5cm 1,3

Prin p.Л5 şi P6 se trasează dreaptă care se prelungeşte pînă la intersecţia cu orizontala din p.Р8, obţinem p.P7.

63 Punct ajutător РПO11 РПO1 Prin p. O11 şi P7 se trasează dreaptă pe care se depune extremitatea de răsfrîngere a liniei

anterioare.

64Extremitatea de răsfrîngere a liniei anterioare

P7P71 0,5cm.

65Extremitatea de jos a liniei răscroielei mânecii

РПГ21 0,5 lrm

Linia capului de mânecă se trasează prin punctele - Р41, 12, O2, 41, П61, P11, Г21, P71.66 Lăţimea mânecii la terminaţie M4M0=M4M0

I 18,0cm 67 Coborîrea liniei terminaţiei mânecii M0M2=M0

IM2I 1,5cm pe vert.

Punctele M2 şi M2I se unesc prin drepte cu p.M4.

68 Lăţimea mânecii la terminaţie M3M4M6 4,0 Pm+APm – 49,0 M4Linia terminaţiei se oformează cu o linie uşor curbată prin punctele M3, M4, M6.

Linia cotului se oformează cu o linie uşor curbată prin punctele P41, Л6, M3 şi P71, Л5, M6.69 Ridicarea capului mînecii O2O20 AÎc.m 1,0 Pensa pe capul mînecii se poziţionează în şi de la p.O20. Adaosul pentru poziţionare pe capul

mînecii se reduce la valoarea lui reală (Na = 2,2) prin distribuirea valorii rămase din Na.facto în adîncimea pensei pe capul mânecii.

70 Adaos de poziţionare de facto Na.facto LRM - LCM

71Poziţionarea vîrfurilor pensei pe capul mânecii

O21O20 Na.facto - Na

Linia superioară a mânecii se trasează din vîrfurile pensei pe capul mînecii pînă la terminaţie în p.M31, care se află la mijlocul segmentului M3M4.

Tabelul 3.4Distribuirea crestăturilor şi adaosului de poziţionare (Na) pe capul de mînecă

Denumirea crestăturii Poziţia crestăturii pe contur

Nr.

Distribuirea Na pe linia capului de mînecă

Răscroiala mânecii

Capul mînecii

1 Crestătura anterioară П6 П61

2 Crestătura inferioară Г2 Г21 П61Г21= П6Г2+13%Na

3 Crestătura posterioară П3 Р41(P71) П61O21= П6П52+36%Na

4 Crestătura superioară П11(П52) O21(O22) Р41O22= П3П11+28% Na

4. Tiparul de model se elaborează, utilizînd CB cu întroducerea particularităţilor de model, luînd în consideraţie proprietăţile materialului de bază.

Conţinutul dării de seamă1. Schiţa şi descrierea aspectului exterior al modelului produsului proiectat;2. Date iniţiale necesare construcţiei tiparului;3. Construcţia tiparului de bază şi de model;4. Concluzii;5. Răspunsuri la întrebări de autocontrol.

Întrebări de autocontrol1. Care sunt particularităţile obţinerii formei spaţiale a produselor de îmbrăcăminte din

materiale dublate, peliculizate, piele naturală şi artificială?2. Cum este influenţată construcţia tiparului de model de proprietăţile fizico –

mecanice şi igienice ale materialelor?Bibliografie

1. E.B Kobleakova, osnovî construirovania odejdî, Moskva, Legkaia promîşlennosti, 1980.

2. Edinnaia metodika konstruirovania odejdî. Mujskaia odejda. Moskva, ŢINTIlegprom, 1967.

3. Metodika konstruirovania mujskoi verhnei odejdî, Moskva, ŢINTIlegprom, 1980.4. Gurianova N.I.,Konstruirovanie odejdî. Moskva, Legkaia promîşlenosti, 1974.