Anul acesta petrovicenii s-au bucurat ca şi tot-deauna la Rusali. Printr-o suprapunere a ciclului sărbătorilor mobile, pascale peste cel al sărbăto-rilor fixe, a doua zi de Rusali (Cincizecimea în calendarul ortodox) coincide cu Sânzienele (24 iunie - Sfântul Ioan Botezătorul în calendarul orto dox). Ambele sărbători au mai multe elemente

protopop Ionel Malaimare din Alibunar şi de către parohul Ionel Savu. Răspunsurile liturgice în această zi deosebită pentru petroviceni au fost făcute de către Corul bisericii. În biserică a avut loc şi tăierea colacului iar actualii naşi ai bisericii Marin şi Daniela Dămian au adus cadou Sf. biserici. De acum până la anul naşii bisericii vor

În această zi trei reprezentante din Asociaţia femeilor „Mâini harnice bănăţene”: Reghina Glanda, Ileana Bălu şi Ileana Secheşan-Bobocu au fost invitate la Ambasada României la Belgrad de Ziua Internaţională a Iei Româneşti. Toate trei au fost îmbrăcate în costume populare din ie.

Tot în aceeaşi zi la orele 17.00 a fost organizată

Pe data de 29 iunie 2013 la hala de la „BANATUL” din Kitchener, Ont. s-a ţinut cel de-al 60-lea picnic al petrovicenilor. Anul viitor tot la hala „BANATUL” din Kitchener pe data de 5 iulie vom sărbători 60 de ani de la înfiinţarea picnicului petro-vi cenilor. Ani în şir mai precis 32 de ani Picnicul s-a ţinut la hala din Prin-ceton, Ont. dar acum s-au adus nişte legi referitor la folosirea halei din Princeton pe care noi nu le-am putut accepta. Pe data de 27 mai 2013 comitetul picnicului a adus hotărârea ca picnicul din anul 2013 să se ţină la hala „Banatul” din Kitchener, Ont. Această societate „Banatul” a fost înfiinţată în anul 1967 numai din bănă ţeni din Banatul Yugoslav.

Mulţumim comitetului de condu-cere de la „Banatul” care ne-au pri-mit cu mare bucurie şi cu braţele deschise.

Menţionăm că la ediţia a 60-a a Picnicului petrovicenilor din anul acesta au luat parte în jur de 140 de fraţi petroviceni şi prieteni din Bana-tul sârbesc şi din România, dat fiindcă numeroase familii au fost în doliu.

PICNICUL PETROVICENILORediţia a 60-a

Membrii conducerii picnicului care au luat parte la adunarea din 27 iulie 2013Rândul de jos, spre dreapta: Lio Omorean, Petrică Şoş, Ionel Pavici-Golia,

Puiu Musta, Nelu Costoni, Petrică Laica, George Răgia,Rândul de sus: Marin Mandreş, Ionel Nicoliţa-Cruciu, Sorin Olariu,

Gică Dămian, Marin Glanda, Maţi Ghegea, Ghiţă Crâstăi-TopalăOrchestra compusă din Pavel

Jurca (saxofon), Paşa Hrnici (tobe), Radenco (acordeon) şi Bane la orgă ne-au vesel i t cu cântece din Banat şi cântece sârbeşt i . Mulţumim domnului Paşa Hrnici care plata lui de 300 dolari a

donat-o Picnicului petrovi ce nilor. Din membrii orchestrei au lipsit d-l George Şciopu-Gemanţu fiindcă cu o săptămână în preajma picnicului i-a murit tatăl. Tot la fel d-l Pipi Chişărău a fost în doliu căci i-a decedat bunica.

Aducem mulţumiri la toate fami-liile care au făcut donaţii: apă, sucuri, cafea, lapte...

Mulţumim la toate persoanele care ne-au dat ajutor în această zi însemnată. Pe această cale vreau să mulţumesc personal celor care au fost alături de mine şi care au lucrat în bucătărie de la ora 8 dimineaţa până la 1 ceas după miezul nopţii şi anume: Aurelia Topală-Crâstăi, Cibi şi Petrică Şoş, Lina şi Nelu Costoni, Mina şi Marin Mandreş, Marin Glan-da, Petru Trifu-Puiu, George Răgia şi de la „Banatul” Ion Craiovan, Ilie Roşu şi Ionică Popescu. Mulţumim celor care au servit la bar precum Barba Qu.

Anul viitor pe data de 5 iulie 2014 vom aniversa 60 de ani de la înfiin-ţarea picnicului - o mândrie a petro-vicenilor din Canada că au reuşit să ducă ani în şir şi păstreze acest picnic înfiinţat de moşii şi strămoşii noştri în anul 1954. Le mulţumim cu drag şi dragi petroviceni de pretu tindeni vă aşteptăm la picnic anul viitor.

Ghiţă Crâstăidin Kitchener, Canada

HRAMUL SF. BISERICI ŞI SĂRBĂTOAREA SATULUI

Hora la Rusali ca altădată

(continuare în pag. 2)

Joc de doi la piaţă ca pe vremuri

comune printre care amintim protecţia de spiritele naturii virginale - IELELE, imaginate de obicei pre cum nişte fecioare nemaivăzut de frumoase, îmbrăca te în alb (în corelaţie cu costumul popular).

24 iunie - Sânzienele, (înfloresc sânzienele galbene Gallium verum L.) Oamenii culeg flori de sânziene cu care împodobesc porţile, ferestrele, streşinile caselor, deoarece se crede că ele apără de agresiunea zânelor rele şi a duhurilor necurate (în special ielele foarte agresive în această zi).

24.06.2013.În B.O.R. din Petrovasâla Sf. liturghie a

fost săvârşită de către Prea Cucernicul Părinte

fi Pr. Ionel Savu împreună cu preoteasa Mihaela.Pe data de 24 iunie a.c. luni în ziua a doua

de Rusali, Asociaţia Femeilor „Mâini harnice bănăţene” au pregătit o expoziţie dedicată zilei internaţionale a iei româneşti. Expoziţia a avut loc la o sută metri de piaţă, strada JNA nr. 2 şi a fost deschisă de la 13.00-20.00 h. Consătenii şi alţi vizitatori au putut vedea expoziţie de costume, ciupaguri, miesăriţă, cămpşi din ie...

Din reprezentanţii mass-mediei la expoziţie au fost: TV Novi Sad (Lucian Marina), redactorul revistei FAMILIA, Traian Căta şi Radio Novi Sad.

Hora de altădată în faţa bisericii. Au venit consăteni cu mic cu mare. Au îmbrăcat haine de sărbătoare şi românii şi sârbii şi au întins hora mare laolaltă. Unele din fete şi copii au avut cununiţe cu flori cu sânziene.

Amintim şi orchestra de muzică şi anume: solist vocal Nicu Bojin-Ghila, Nica Niţă (vioară) şi Nica Petrică (orgă) dealtfel fii lui Sandi, precum şi Saša Mirković din Ovcea (de 15 ani colaborează cu Nicu Ghila).

Numeroase fotografii au fost făcute de către Traian Căta.

FONDATĂ ÎN 1910 PETROVASÂLA – VLADIMIROVAŢ (BANAT, SERBIA), ANUL XX, MAI - IUNIE 2013 NR. 3-4 (120-121)

Revista “Familia” se difuzează în 20 ţări: Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia, Costa Rica, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova, Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria.

ISSN 1450-5002

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121)2 FAMILIA

Amintim şi manifestările din 22 iunie 2013 şi anume: Ştrudleada (competiţii la păturată unde s-au făcut mai multe feluri de păturată precum cu mac, postaică, nucă şi vanilie, cimet şi cacao).

I loc - Sofica Crăciun şi Elena JujaII loc - Nada Mitrović şi Doina ClăbeţaIII loc - Cvita Lukić, Ileana Secheşan, Sofia

Erina, Vida Marinković, Dorina Pantelić, Ileana Bălu

Paralel în faţa Casei vânătorilor a avut loc „Pasuleada” unde mai multe grupuri de bărbaţi au fiert fasole în ceaunuri.

Şi aici după degustarea fasolei s-a ales cea mai gustoasă fasole

I loc - Sava Lukić II loc - George Radivoi

L-am întâlnit pe dl. Gheorghe Barbu la Petrovasâla iar apoi la

Ramona, Mariana Căta şi Carmen Belu

III loc - Milan SimonovićUnii s-au întrecut la băutul apei minerale

(câştigător George Susa), suc (Sara Majstorović), bere (George Mioc).

DE SF. RUSALIPe scena de vară a Căminului Cultural s-a

derulat următorul program cultural artistic:- Corul B.O.R. din Petrovasâla a interpretat 2

melodii populare „Te-am rugat de atâtea ori” şi „De-ar fi mândra-n deal la cruce”.

- S.C. „Bunari” au evoluat cu 3 formaţii de dansuri folclorice

- Oaspeţii, amatori ai S.C. din B. Karlovac au evoluat pe scenă cu dansuri populare din Pirot şi solista vocală Iasmina Pavlović cu 2 piese muzicale.

- S.C. „Armonia” din Petrovasâla a evoluat cu dansuri populare din Banat, coregraf Benoni Bucur. Tânăra solistă vocală Valentina Secheşan care la

Festivalul copiilor de la Ovcea a ocupat locul II în categoria elevilor claselor I-IV a interpretat 2 melodii populare. Orchestra S.C. „Armonia” a interpretat o suită de melodii populare.

- Formaţia de dansuri a S.C. „Armonia” a evoluat cu un potpuriu de dansuri populare tradiţionale în coregrafia lui Benoni Bucur (La Festivalul copiilor de la Ovcea a ocupat locul III).

- S.C. „Bunari”, prima formaţie de dansuri a evoluat cu dans popular „Crna Trava”.

- Oaspeţii S.C. din Ban. Karlovac au evoluat cu dansuri din Sudul Serbiei (Gnjilane).

- S.C. „Bunari” prezintă pe scenă dansuri populare din Pirot, secţia copii, apoi copii claselor superioare cu dansuri populare valahe.

- Societatea „Dečiji pokret” a evoluat cu dansuri populare.

Traian Trifu Căta

La sediul Asociaţiei Femeilor „Mâini harnice bănăţene”. Maria Olar căs. Ardelean din N.Y. şi Mariana Căta împreună cu femeile din asociaţie

Carmen şi Giţă Belu împreună cu fiica Ramona, ginerele Mike, fiul Sebastian şi nepoţii Lara şi Joshua la horă (reveniţi în vizită din Canada)

Traian şi Mariana Căta împreună cu Doina şi Simeon Condan Copii la horă: Ivona, Stefan şi Natalia Živanović-Clăbeţa, Maria şi Ionel Jifcu

Gheorghe şi Bobiţa Barbu la horă, 24 iunie 2013 la Petrovasâla

HRAMUL SF. BISERICI ŞI SĂRBĂTOAREA SATULUI

(continuare din pag. 1)

Destinul emigranţilor noştriGHEORGHE BARBU DIN PETROVASÂLA

(nr. vechi al casei 674)Rusali în piaţă unde s-a ţinut hora, luni, 24 iunie. La horă a venit împre-ună cu soţia Bobiţa.

Gheorghe s-a născut la Petrova-sâla pe data de 26.05.1948. De pe băncile Şcolii primare în anul 1962, la 2 octombrie emigrează şi părăseşte satul natal. Clandestin trec graniţa Gheorghe împreună cu părinţii Tică luţă şi Anuţa Barbu (Costoni). Cu toţii au stat 11 luni în Trieste şi Capua. Aşadar mica familie a ajuns la New York în septembrie 1963. Acolo Gheorghe continuă şcoala la Union Hill High School din Union City, New Jersey. A terminat 4 ani de liceu în iunie 1967. Tot în acelaşi an 1967, luna august se căsătoreşte cu Bobiţa Jurca originară din Voivodinţ. Ambii au fost în prima formaţie de dansuri de pe lângă B.O.R. „Sf. Du-mitru” din New York.

În luna martie 1968 întreaga fami-lie se mută în Canada în oraşul Kit-chener, Ontario. Aici Gheorghe a fost foarte activ la Societatea Culturală

Română „Banatul” la care este mem-bru şi în prezent. Se alătură pe lângă B.O.R. „Sf. Ioan Botezătorul”.

Şcolarizarea continuă la Cone-staga College din Kitchener unde obţine diploma în domeniul Materials Management. Ultimii 20 de ani este angajat la Maxtech Consumer Pro-ducts Ltd din Waterloo ca senior Buyer (comparator-achizitor). A co-la borat cu firme din China, Taiwan, India şi Slovenia.

Din fericita căsnicie cu Bobiţa are 2 fiice şi anume:

Virginia Elizabeth (profesoară de limbă franceză la liceul Huron Heights din Kitchener şi este căsă-torită cu John Amorim). Se bucură mult şi de nepoata Cassandra (15 ani).

Bibita Ann (lucrează în conta-bilitate, este căsătorită cu Robert Guglielmi). Se bucură de nepoţii Karina şi Matteo.

Cu întreaga sa familie au vizitat în anul 2011, luna iulie şi Petrovasâla şi Voivodinţ.

Actualmente vara anului 2013 Gheorghe cu soţia Bobiţa au vizitat Petrovasâla iar cu această ocazie

pe data de 6.07.2013 a luat parte la reîntâlnirea generaţiilor născute în anii 1947 şi 1948.

A fost deosebit de bucuros că s-a reîntâlnit cu colegii de şcoală pe care nu i-a văzut 50 de ani.

Traian Trifu Căta

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121) 3FAMILIA

Majoritatea dascălilor mei, au fost oameni obişnuiţi. Puţini sunt cei faţă de care, după atâţia ani, am păstrat o vie consideraţie. Mi-au rămas în memorie discuţia şi eleganţa învăţătorului de muzică Victor Traian Ţuţu. A fost un dascăl care a ştiut să ne sculpteze caracterul şi sufletul.

S-a născut la 18 septembrie 1933 la Satu Nou din tatăl Nicolae (originar din Satu Nou) şi mama Marina (originară din Deliblata).

A terminat 6 clase primare în anul 1946 la Satu Nou. În septembrie 1946 din cauza şcolarizării lui, întreaga familie se mută la Vârşeţ. Bunicii lui au rămas la Satu Nou.

În anil 1946 înscrie primul an de liceu, iar clasa a V-a termină în iunie 1951. Pentru că mamă-sa Marina a fost angajată la tipografie la „Libertatea” la Vârşeţ (Mihai Avramescu a fost atunci jurnalist, iar fiul lui Remus a fost coleg de clasă cu fratele lui Victor, Ghiţă, de aceea Mihai A. o angajează pe mamă-sa Marina), îl cunoaşte pe profesorul Gligor Popi care îi dă sugestii şi la propunerea profe so rului Victor trece direct în clasa a II-a la Normală. Atunci le-a recunoscut un an de Normală tot la Vârşeţ. Aşadar, anii 2,3,4,5, adică după 4 ani tănârul Victor termină Normala la Vârşeţ în iunie 1955, fiind şi prima generaţie cu 5 ani de Normală.

Victor a considerat că după terminarea şcola-rizării ar trebui să plece în armată şi atunci să fie liber ca să poată să se dedice profesiei. Înainte de a pleca la armată a lucrat 9 zile la Petrovasâla. (Petrovasâla atunci a fost comună de sine stătătoare, perioada anilor 1955-1960). Secretar a fost Aurel Romanovici, iar preşedinte Nikica Stojisavljević. Din anul 1960 Petrovasâla a devenit Comunitate locală. În perioadă amintită cei angajaţi au primit salarii de la Consiliul Comunal. Pavlu Traian a fost Secretarul Consiliului Comunal pentru Învăţământ. În anul 1960 primul secretar după desfiinţarea comunei a fost Dragoje Vuko vić. Conducerea comunei s-a numit Consiliul Popular al Comunei Vladimirovaţ.

Cele 9 zile Victor a lucrat ca propunător de Fizică cl. VII-a şi cl. VIII-a şi a predat Caligrafia. S-a hotărât să se angajeze la Petrovasâla dat fiindcă a existat drum rutier principal, iar cu trenul s-a călătorit uşor. Cea mai mare pedeapsă a fost să mergi la Sân-Mihai, fiindcă nu a fost drum şi toţi au evitat Sân-Mihaiul. Mamă-sa îl roagă pe Aurel Trifu, director la tipografia din Vârşeţ ca fratele lui Octavian Trifu dealtfel, preşedintele Consiliului Central pentru Învăţământ din Alibunar să-l angajeze pe fiul ei la Petrovasâla. Trifu ime diat hotărâşte ca Victor Ţuţu să fie angajat la şcoala din Petrovasâla. Director la Petrovasâla a fost Nicolae Vârzoc. Victor i-a atras atenţia că este posibil ca în cele 5 zile să plece în armată.

Stagiul militar l-a făcut la Sarajevo, unde termină Şcoala de Ofiţeri în rezervă (septembrie 1955 - august 1956). La Cercul Alibunar a înaintat cererea dat fiindcă la Petrovasâla a fost la practică.

În armată primeşte un plic oficial cu decizia semnată de Traian Pavlu că din nou Victor Ţuţu este numit cadru didactic la Şcoala din Petro-vasâla. Nicolae Vârzoc îi încredin-ţează cl. a III-a primară (generaţia Elenei Demenescu), apoi generaţia din anul 1951 (generaţia lui Traian Barbu, Ionel Bălan, Ciţu Susa.), cl. I, II, III. Au fost clasele a şi b (Victor a avut clasa b). Victor a încercat să înainteze documentele şcolii din Satu Nou, satul lui natal pentru a fi dascăl acolo. A fost respins.

La Petrovasâla Victor Ţuţu a locuit la Ana Fara, verişoară primară cu tatăl său Nicolae (str. Sutjeska). Din luna septembrie 1961-62 Nicolae Vârzoc i-a încredinţat muzica până în anul 1976, cl. V-VIII. Din anul 1976 vine Petru Bălteanu. Între anii 1976-1980 Ţuţu termină Academia Peda gogică din Vârşeţ fără frecvenţă (termină în aprilie 1980). În perioada anilor 1976-1980 predă limba sârbo-croată ca limbă a mediului social.

În aprilie 1980 primeşte titlul de propunător în învăţământ pe clase. Directorul Vârzoc îi dă cl. I-a la sârbi

Dascălul - portret pentru eternitate

VICTOR-TRAIAN ŢUŢU

(septembrie 1980 - aprilie 1983). De fapt, Vârzoc voia să-i dea clasă la români, dar s-a votat ca totuşi să-i aparţină clasă de sârbi. La 31 martie 1983 îşi ia concediu de boală şi la 1 iunie 1983 a fost pensionat.

Victor Ţuţu a fost activ şi la Teatrul pentru copii. O piesă montată de el în anul 1959 „Octilă, Burtilă şi Flămânzilă”, cu mari succese au evoluat la Bečej (Jocurile de mai pentru copii la nivel provincial cu această piesă).

Pe parcursul anilor, când a predat muzica a avut cor pentru copii pe III voci şi români, şi sârbi cl. V-VIII. În majoritatea cazurilor, în cei 15 ani, anual a avut între 50 şi 60 de elevi, partea mare fiind fete.

Vocea I (sopran I)Vocea II (sopran II)Vocea III (Alto)Aceasta dovedeşte faptul că Vârzoc a desco-

perit la Ţuţu dragostea de muzică în anul 1961 şi i-a încredinţat muzica. Ultimii 10 ani de serviciu a călătorit la Vârşeţ. Perioada anilor 1946-1956 mereu a schimbat locuinţa la Vârşeţ. În anul 1956 a cumpărat casa actuală din strada Kosančić Ivana 56. Casa a fost cumpărată pe banii casei vândute a bunicilor din Satu Nou. Bunicul Ştefan dinspre tată este înmormântat la Satu Nou, iar bunica Maria este decedată la Vârşeţ. Mama sa Marina a decedat în anul 1993, iar tatăl Nicolae a decedat în anul 1994.

Anii tinereţii mereu l-au dus în Satu Nou, vacanţele de la liceu şi Normală le-a petrecut în satu lui natal (1946-1956). Referitor la sport Ţuţu a practicat tenisul de masă. A prezentat satul Petrovasâla cu o echipă de adulţi la Cupa Liber-tăţii împreună cu învăţătorul Alexandru Popin, Alexandru Penţa, Petrică Căta, Pera Buna... Ţuţu a participat la şah alături de Milutin Parchici, Milan Šepa, George Crăciun-Şamu, Ticăluţă Goagă.... Doi ani au cucerit Cupa Libertăţii. De la apariţia revistei „Familia” din anul 1994, Victor Traian Ţuţu a fost un fidel colaborator. A difuzat revistele „Familia” intelectualilor din Vârşeţ mergând cu bicicletă la casa fiecărui cititor. Redacţia revistei i-a oferit diplomă de onoare pentru strînsa colaborare. Adeseori am avut fericita ocazie să fiu alături de dascălii: Ţuţu, Vârzoc, Pascu şi Petru Besu în curtea şi casa unde a trăit Nicolae Vârzoc cu Emilia Stefanovici. Acolo am dus revistele „Familia”, acolo i-am ascultat cum au cântat romanţe dascălii noştri. Din acest şir în eternitate au plecat unul câte unul rămânând doar Ţuţu. Din când în când l-am vizitat la Vârşeţ. Enorm de mult s-a bucurat să stăm de vorbă şi să-i duc revista „Familia” dat fiindcă nu a mai avut putere de altădată să distribuie revistele altora. Întotdeauna a avut o memorie excelentă, de invidiat, o memorie enciclopedică. Perfect a ştiut cu nume toate generaţiile de elevi şi cetăţeni petroviceni.

A suferit de inimă, dar ultimii ani de viaţă a avut probleme cu văzul. Renunţă la operaţia de cataractă la ochi (relativ uşoară şi simplă) şi cu timpul total îşi pierde văzul. I-am propus să-mi povestească despre viaţa şi activităţile sale de dascăl şi de om. Aşadar pe data de 4 martie 2011, am stat câteva ore de vorbă. Ultima dată a fost la Petrovasâla împreună cu prof. Alexandru Pascu pe data de 18.10.2009 la aniversarea a 50 de ani (a generaţiei născute în anul 1944), de la terminarea Şcolii de 8 ani a elevilor lor de altădată. S-au făcut multe fotografii şi s-a turnat un DVD unde mai putem să-i vedem şi auzim pe dascălii noştri.

Victor Ţuţu se stinge din viaţă pe data de 11 iunie 2013 la Vârşeţ şi este înmormântat la cimitirul românesc alături de părinţii Nicolae Gârbav şi Marina Ţuţuli şi bunica Maria. Men-ţionăm că după naştere, naşul i-a dat numele Victor şi aşa a fost botezat la biserică. Mai târziu la primărie i s-a dat numele Traian şi de acolo i se trage Traian-Victor. Primeşte numele de familie al mamei Ţuţuli, iar mai târziu îşi schimbă numele în Ţuţu.

Personalitate autentică, fără pic de artificiu şi decor, Victor Traian Ţuţu va rămâne în amintirea

noastră propunătorul prin excelenţă, PROPUNĂTORUL cu majuscule, admirat, iubit şi venerat.

Notă: Găsesc de la propunătorul meu că înv. Mohan a terminat Şcoala Normală la Sibiu, a predat la clasele sârbeşti, iar muzica la români. Referitor la demolarea şcolii vechi ne confirmă că o componentă a ideii demolării (ideea a venit şi de la alţii) a venit şi de la doctorul Ghiţă Mioşcu, care a zis: „U školi koju ćemo izgraditi kupićemo um”. Pe străzi s-a mers de la casă la casă, adică au existat comisii pe raioane (Ţuţu şi Tică Rusu au solicitat cetăţenilor din raionul I că vor şcoală nouă). La început le-a plăcut ideea să aibă şcoală nouă. Nikica Stojsavljević, director la Cooperativa Agricolă propune ca să se vândă cărămizile şi grinzile din şcoala veche şi astfel să mai strângă ceva bănuţi pentru şcoala nouă. Începutul demolării a fost în anul 1967. După terminarea şcolii noi, când a început să plouă, apa de pe acoperiş s-a scurs pe lustre, iar apoi pe parchet, care s-a ridicat din cauza umezelii.

Traian Trifu Căta

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121)4 FAMILIA

1. Ioniţă Chişărău (21.09.1947), tel. 013/643-367, str. B. Savić, 1, Vladimirovaţ, 592, Kinkaid Court, Des Plaines, IL. 60016, Chicago, USA, tel. 001-847-228-9178;

2. Elena (născ. Miloş) Chişărău (28.07.1948), tel. 013/643-367, str. B. Savić, 1, Vladimirovaţ, 592, Kinkaid Court, Des Plaines, IL. 60016, Chicago, USA, tel. 001-847-228-9178;

3. Petru Trailovici (10.01.1947), tel. 013/643-209, str. M. Eminescu 13, Vladimirovaţ;

4. Ana (născ. Erina) Trailovici (23.04.1947) tel. 013/643-209, str. M. Eminescu 13, Vladimirovaţ;

5. Petru Secheşan/Bobocu (13.01.1948), tel. 013/643-232, str. C. Doban 7, Vladimirovaţ;

6. Ana (născ. Susa) Secheşan-Bobocu (26.03.1947), tel. 013/643-232, str. C. Doban 7, Vladimirovaţ;

7. Ionel Musta (06.04.1947), tel. 063-436-689, str. Karadjordjeva 2/11, Panciova;

8. Sofia (născ. Topală) Pod (21.11.1948), tel. 013/643-502, str. C. Doban 45, Vladimirovaţ;

Elevii de altădată în cancelaria profesorală unde s-a făcut apelul

REÎNTÂLNIREA GENERAŢIILOR NĂSCUTE ÎN ANII 1947-194851 şi 50 de ani de la terminarea Şcolii Primare din Vladimirovaţ

Întâlnirea generaţiilor a avut loc la Şcoala Elementară „Întâi Mai” din Vladimirovaţ la orele 17.30 pe data de 6.07.2013. Ideea organizării a acestei întâlniri a fost a domnilor Ioniţă Chişărău, revenit acasă din Chicago şi a lui Petru Trailovici-Iecoboane din Petrovasâla.

Adunarea a avut loc la şcoala actuală, aici, unde cândva a fost clădirea veche a şcolii în care au învăţat ei. Astfel, cu zâmbet pe buze, cu inima deschisă au

Generaţiile din anii 1947-1948 în faţa Şcolii Elementare din Petrovasâla

urmat îmbrăţişări, salutări cordiale cu sentimente pătrunse de o sinceritate aparte. S-au adunat foştii colegi de şcoală petroviceni stabiliţi în diferite părţi ale lumii, ca de exemplu: Ioniţa Chişărău din Chicago, Gheorghe Barbu din Canada, avocatul Ionel Musta din Panciova, Doina Jifcu şi Elena Raşa din Seleuş, Ana Murgu din Smederevo, Petrică Şteflea din Hamilton Canada, Elena Demenescu din Sremska Kamenica, Steluţa Secheşan din Panciova

şi mulţi alţii din Petro vasâla. Cum s-a apropiat ora întâlnirii au început să vină unul câte unul din elevii de altădată. În clipa întâlnirii la 50 de ani s-a putut observa pe chipurile lor multă blândeţe şi nostalgie, dar şi bucurie, care se naşte la jumătate de secol. La sunetul clopotelui vechi amplasat în holul şcolii, s-a făcut o linişte cumplită în cancelarie şi în toată şcoala. Apelul s-a făcut din vechile cataloage, cu această ocazie luate din arhiva şcolii. Toţi cei prezenţi au fost înşiruiţi pe lângă masă, iar în capul mesei au fost trei învăţătoare şi anume înv. Steluţa Condan, care a făcut apelul, înv. Elena Dămian şi înv. Reghina Măran. S-au evocat amintiri despre dascălii de altădată din colectivul şcolar, ca la urmă cu toţii s-au ridicat în picioare, acordând un moment de reculegere în amintirea propunătorilor şi colegilor trecuţi în lumea umbrelor. D-na Ana Murgu s-a adresat cu cuvinte de mulţumire în limba sârbă colegilor prezenţi.

Fiecare clipă a fost imortalizată pe camera aparatului de fotografiat şi pe camera de filmat. Cu toţii s-au fotografiat în faţa şcolii. Apoi s-au îndreptat spre Fântâna Fetei la restaurantul „Plava Dama”. Un moment deosebit a fost atunci când Ioniţă Chişărău a recitat poezia „Satul meu”, compusă chiar de domnia sa. Cu toţii au fost de acord ca să se reîntâlnească peste patru ani şi să invite generaţia cu un an mai mare, adică cei născuţi în 1946.

La propunerea d-lui Traian Căta întreaga întâlnire s-a filmat şi fotografiat, iar dl. Ioniţă Chişărău a făcut cadou tuturor colegilor 50 de DVD-uri şi numeroase fotografii celor prezenţi la întâlnire, dar şi celor care nu au putut veni.

Traian Trifu Căta

- Domnule Ioniţă Chişărău ce vă aduce acasă la Petrovasâla?

- Aceasta este bucuria mea să vin cu cei 4 nepoţi, fiul Tiberiu, nora Tamara şi soţia Elena.

- Când aţi revenit ultima dată la Petrovasâla?

- În anul 2010 iarăşi am fost cu toţii acasă. Anul acesta am mers în Timişoara şi în Croaţia. Am vizitat Plitvice apoi Split şi Dubrovnik.

- De ce tocmai aceste locuri?

Interviu

DIN NOU ACASĂ(în perioada 11 iunie - 10 iulie 2013)

- În anul 1986 am mers cu fiul Tiberiu la Plitvice, Split şi Dubrovnik şi am dorit ca şi nepoţii mei să vadă aceste meleaguri.

- Mereu sunteţi în acţiune şi la Chicago şi la Petrovasâla. Aţi reuşit să organizaţi întâlnirea generaţiilor 1947 şi 1948?

- Mi-a fost dor să ne reîntâlnim cu elevii de altădată şi am reuşit întru aceasta.

Traian Trifu CătaLa Şcoala Elementară în cancelaria profesorală Ana Murgu

se adresează cu cuvinte de mulţumire celor prezenţi

La Fântâna Fetei, restorantul „Plava Dama” Ioniţă Chişărău recită poezia „Satul meu”

50 DE ANI DE LA TERMINAREA ŞCOLII PRIMARE DIN VLADIMIROVAŢ (generaţia născută în anul 1948) - 1962/6351 DE ANI DE LA TERMINAREA ŞCOLII PRIMARE DIN VLADIMIROVAŢ (generaţia născută în anul 1947) - 1961/62

Întâlnirea a avut loc la Şcoala Elementară „Întâi Mai”, Vladimirovaţ, pe data de 6 iulie 2013 la orele 17.30 şi la restaurantul „Plava Dama” la Fântâna Fetei

9. Doina (născ. Jifcu) Petković (08.04.1947), tel. 013/649-110, str. M. Tita 107, Seleuş;

10. Elena (născ. Raşa) Otonoga (01.08.1948), tel. 013/649-129, str. M. Tita 75, Seleuş;

11. Ana (născ. Murgu) Petrović, (25.03.1948), tel. 026/462-6745, str. Kosovke devojke 40, Smederevo;

12. Smirindiţa (născ. Zăria) Jivan (19.02.1948), tel. 013/644-200, str. B. Savić 41, Vladimirovaţ;

13. Petrică Adam-Şteflea (26.07.1947), tel. 013/644-091, str. Ž. Zrenjanin 9, Vladimirovaţ, stabilit în Kitchener, Canada;

14. Viktor Jovanović, (11.09.1947), tel. 013/643-148, str. Ž. Zrenjanin 59, Vladimirovaţ;

15. Elena (născ. Demenescu) Pajčin, (13.03.1947), tel. 021/462-235, str. Svetosavska 21, Sremska Kamenica;

16. Nicola Ţinţari, (06.03.1947), tel. 013/643-647, str. Sutjeska 7, Vladimirovaţ;

17. Gheorghe Dămian (10.01.1948), tel. 013/643-182, str. JNA 24, Vladimirovaţ;

18. Păun Draxin (Chirion) (26.07.1948), tel. 013/643-626, str. V. Vlahović 46, Vladimirovaţ;

19. Gheorghe Barbeş (04.08.1947), tel. 013/643-610, str. V. Vlahović 24, Vladimirovaţ;

20.Sava Bokun (06.01.1947), tel. 013/643-121, str. B. Jedinstva 5, Vladimirovaţ;

21. Ionel Trailovici (24.01.1947), tel. 013/643-929, str. M. Eminescu 16, Vladimirovaţ;

22. Petru Jifcu-Todorieşci (20.06.1947), tel. 013/643-139, str. B. Savić 42, Vladimirovaţ;

23. Steluţa (născ. Secheşan) Vujanović (30.09.1947), tel. 013/2513-858, str. B. Jovanović 183, Panciova;

24. Doina (născ. Glanda) Ivanović (17.05.1947), tel. 022/465-104, str. Braće Opačić 2, Banja Vrnik, 22408, Fruška Gora;

25. Elena Juja-Stângu (23.01.1947), tel. 013/643-455, Vladimirovaţ;

(continuare în pag. 5)

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121) 5FAMILIA

Foaie verde, frumuseţe de mireasă şi de mire,Vă trimit din a mea ţară, dulci cuvinte de iubire,Crini regali, curaţi la suflet, şi în inimă mult soare,Cântecul unei măiastre, strămoşeasca-ne urare.

În cămin, pe lângă vatră, gângurit cu bucurie,Plini de graţia divină, de divină armonie,Braţele vi le-mpletiţi într-o rugă-nălţătoare,Pentru a Domnului mărire şi a minţii cugetare.

Eu închin în cinstea voastră un pahar de bohotin,Ca să-mi întăresc urarea, imn de veacuri carpatin,Piscurile vieţii noastre, fie Dorul şi CredinţăVorba blândă şi duioasă, inspiraţia-n peniţă.

Viaţa vă fie din raze de Lumină şi Noroc,În cuibul viselor voastre, mult sfânţit de busuioc,Să v-aveţi unul pe altul, ca pe bunul Dumnezeu,Aceasta îmi e Urarea, aceasta e Darul meu!

Sănătatea să vă fie ca a codrilor de brazi,Să trăiţi în fericire, tot de dragul celor dragi!

Elena SpiridonBraşov, România

PENTRU MIRE ŞI MIREASĂ

Mariana şi Traian Căta la Fântâna Fetei (6 iulie 2013)

FELICITĂRI„E momentul acela pe care îl aştepţi încă din

ziua când te-ai hotărât să devii farma cistă... E ziua în care îţi iei rămas bun de la viaţa de stundent de la profesori, de la sesiuni, de la nopţile nedormite, de la emoţiile examenelor. Ele vor deveni amintiri frumoase ce îţi vor stăpâni sufletul în fiecare zi de acum încolo. Vei păşi pragul profesiei alese privit de părinţii care te-au susţinut, s-au bucurat de reuşitele tale şi au plâns alături de tine când ai avut parte de câte un eşec.

*E momentul în care dascălii pe care îi admiri

te aplaudă şi se gândesc plini de mândrie că le-ai fost student!...

Nu a fost nimic să stea în calea voinţei tale, nu au fost pagini prea multe sau formulă prea complicată. Pe toate le-ai stăpânit, iar acum meriţi să te numeşti... farmacist!”

*Tânără SANELA FLORA din Petrovasâla pe

data de 13 iulie 2013 şi-a dat lucrarea de licenţă şi a absolvit Facultatea de Farmacie la Univer-sitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara. Pe data de 16 iulie 2013 a avut loc Festivitatea cu ocazia absolvirii studen ţilor la Facultatea de Farmacie. Evenimentul a avut loc la Sala Festivă Capitol la Filarmonica Banatul din Timişoara.

Sanela a înscris Fac. de Farmacie în anul 2008 şi iată că visul ei s-a împlinit. Actualmente este masterand tot la Facultatea de Farmacie timp de un an de zile iar apoi tot un an de zile îşi va face stagiul de practică.

Sincere şi călduroase îmbrăţişări cu bucurii, sănătate, fericire şi prosperitate în viaţă îi doresc dragii ei: părinţii Mircea şi Lenuţa din Petrovasâla, fratele Eugen-Geni, cumnata Alina şi nepoata Layla din Helsingborg, Suedia.

REÎNTÂLNIRE DUPĂ 42 DE ANISabina Penţa originară din Petrovasâla stabilită

în Suedia căs. (Lulić) s-a reîntâlnit cu verişorul Pavel Penţa-Paia din Brisbane, Australia după 42 de ani. Ambii au revenit la Petrovasâla să se întâlnească.

În anul 1969 Sabina din Australia pleacă spre Suedia (câţiva ani a trăit în Australia) de atunci nu s-au mai văzut. Paia se căsătoreşte în anul 1956 cu slovaca Maria din Sid. În 1958 pleacă spre Austria ca emigrant unde stă un an iar apoi spre Australia.

În Australia Paia şi Măria împreună cu Andrei Boleanţu din Satu Nou şi Ion Hanciu din România au început şi înfiinţat prima biserică baptistă în anul 1961. Actualmente în Melbourne există 4 biserici baptiste iar în Brisbane o biserică.

Pavel Penţa a fost timp de 30 de ani conducător de biserică la Melbourne. D-l Paia mai aminteşte de familiile care trăiesc şi colaborează din rândul petrovicenilor:

- Siminica Jivan (Melbourne)- Păun Secheşan (Melbourne)- Ghiţă Secheşan-Bojic (Melbourne)- Pavel Penţa (Brisbane)- Petru Birgean (Brisbane)

Verişorii Sabina şi Pavel-Paia s-au reîntâlnit după 42 de ani la Petrovasâla în faţa casei

de altădată lui Paia (Petrovasâla 2006)

Sabina Penţa (Lulic) din Suedia, Traian Căta, Mariana Chiriac din Basarabia şi Pavel (Paia)

Penţa din Australia la autogara din Petrovasâla (8 iulie 2012) în aşteptarea autobusului spre Helsingborg, Suedia. Cu toţii au

petrecut-o pe Sabina care s-a reîntors în Suedia.

Sabina în faţa casei natale din Petrovasâla, iunie 2012

Ne mai vorbeşte despre Niţă violonistul că a venit în Australia apoi Todor chitaristul şi Ioşca al Mic. Au fost în Melbourne şi acolo au decedat.

La Petrovasâla Sabina şi Paia au vizitat cimitirele strămoşeşti şi casele părinteşti unde cândva s-au născut. Din nou îşi iau rămas bun şi fiecare pleacă în ţara lui adoptivă cu gândul că se vor mai întâlni vreodată. Pavel trăieşte singur dat fiindcă soţia lui Maria a decedat iar Sabina trăieşte cu familia ei în Suedia.

Traian Trifu Căta

(continuare din pag. 4)26. Sofia (născ. Jivan) Mihailov (22.03.1948), tel.

013/644-037, Vladimirovaţ;27. George Barbu (26.05.1948), tel. 001-519-579-

0132, Kitchener, Canada;28. George Crăciun-Şamu (10.06.1948), tel.

013/643-964, str. Ž. Zrenjanin 22, Vladimirovaţ;29. Iulian Erina (15.09.1947), tel. 013/643-343,

str. B. Savić 5, Vladimirovaţ;30. Elena (născ. Radivoi) Erina (24.05.1947), tel.

013/643-343, str. B. Savić 5, Vladimirovaţ;La întâlnirea generaţiilor au participat şi

învăţătoarele: 1. Steluţa Condan (02.11.1933), tel. 013/643-464, str. C. Lazara 6, Vladimirovaţ;

2. Elena Dămian (27.03.1932), tel. 013/643-079, str. JNA 23, Vladimirovaţ;

3. Reghina Măran (06.01.1940), tel. 013/643-166, str. V. Vlahović 43, Vladimirovaţ.

Traian Trifu Căta

ONORATĂ PREZENŢĂ, DASCĂLII NOŞTRI ŞI COLEGI DE ŞCOALĂ

Când mi-a solicitat d-l Ioniţă să fiu aceea care astăzi vă va saluta am acceptat cu greu căci am ştiut că voi avea emoţii şi credeţi-mă că aşa este.

Bună ziua vă zic tuturora care ați venit astăzi să ne reîntâlnim după jumătate de veac, ca să ne amintim de zilele copilăriei noastre de altădată. Îna-inte de toate salut dragele noastre învăţătoare, care ne-au condus prin copilăria noastră. Ne-aţi învăţat limba maternă, matematică, istorie, geografie... Ne-aţi învăţat să fim oameni cinstiţi şi numai cu muncă cinstită se poate obţine ceva în viaţă.

Acum propun să ne amintim de acei care cu părere de rău prea devreme ne-au părăsit. Îmi permit să amintesc de 2 persoane dragi şi anume: O colegă cu care m-am împrietenit încă din clasa I-a. Am fost prietene şi atunci când am trecut la despărţământul cu predare în limba sârbă şi am fost prietene şi după terminarea şcolii fiindcă am dansat împreună

la folclor. A cântat şi dansat frumos şi nu pot uita cântecul Pelinaş pelin amar. Cea de-a două persoană a fost Petru Nica. Toţi care au plecat din sat au plecat spre Apus, el unicul a plecat spre Răsărit. A murit cu dorul de satul natal şi cu dorul de a revedea încă o dată Petrovasâla lui dragă.

Vă rog să ne ridicăm cu toţii şi cu un minut de reculegere să comemorăm pe dragii învăţători, propunători, colege şi colegi de altădată care nu mai sunt cu noi. Ve-ţi rămâne veşnic în amintirea noastră. Mulţumesc.

Tot noi aici, suntem recunoscători domnului Ioniţă Chişărău şi doamnei Elena care au venit din înde păr-tatul Chicago şi să ne adune pe toţi din nou laolaltă.

Îi mulţumesc domnului Traian Căta fiindcă a venit să consemneze această întâlnire. Îl rog ca să nu permită ca revista FAMILIA să se stingă. Vouă, care trăiţi aici, poate că această revistă nu înseamnă mult, dar nouă care am plecat din Petrovasâla înseam nă deosebit de mult.

Vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultatAna Murgu (Mira) căsătorită Petrović

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121)6 FAMILIA

EI NU-ŞI UITĂ SATULMaria născută Olar originară din Petrovasâla

împreună cu soţul Ionel Ardelean originar din Nicolinţ revin acasă să-şi vadă părinţii Iosa şi Vioara Ardelean originari din Nicolinţ stabiliţi în Petrovasâla. În ultimii 8 ani au venit de 3 ori la Petrovasâla din îndepărtatul N.Y. Iosa şi Vioara au emigrat în America în anul 1968 împreună cu fii Ionel şi Tie-Dimitrie şi clandestin trec graniţa în Italia la Trieste. După 8 luni pleacă cu avionul spre N.Y.

Maria Olar căs. Ardelean cu dor şi lacrimi îngenunchează la mormintele părinţilor Iosâm şi Sofia şi a fratelui Ciţu la Petrovasâla

În minunata curte cu trandafiri şi flori mirositoare a lui Iosa şi Vioara Ardelean din Petrovasâla Maria, Vioara, Ionel şi Iosa Ardelean

Fiul Marcel se naşte la N.Y. Iosa şi Vioara se decid ca după aproape 4 decenii să revină şi să se stabilească în Petrovasâla, mai precis în anul 2005. Deşi reveniţi pe meleaguri bănăţene dorul îi duce după copii şi nepoţii din N.Y. Acolo au nepoţii din partea fiului Ionel pe Daniel şi Loara şi nepoţii din partea fiului Dimitrie pe Nataşa şi Gutemburg.

Ionel şi Maria reveniţi pe meleaguri bănăţene dorul nestins de părinţii Iosâm, Sofia şi fratele Petru Olar-Ciţu îi duc la cimitir. Au vizitat casa părăsită la Nicolinţ, satul lui Ionel şi satul părinţilor Mariei la Petrovasâla, rudele şi vecini

dragi ai Mariei unde şi-a petrecut copilăria. Maria cu lacrimi în ochi îşi aminteşte de vremea de odi-nioară şi de cei care nu mai sunt în viaţă.

Sunt o grămadă de ani de când a emigrat Maria (anul 1976) iar Ionel a emigrat când avea numai 16 ani. Acolo la N.Y. s-au căsătorit.

Se alătură comunităţii româneşti de pe lângă Bis. Ort. Rom. din Ridgewood. Citesc şi primesc re vista „Familia”. Au mers şi la Picnicul petrovicenilor.

Promit că vor mai veni să-şi viziteze părinţii la Petrovasâla şi nu-şi uită satul lor.

Traian Trifu Căta

Că petrovicenii au ajuns la capătul lumii pare se atât de normal dar e ceva mai deosebit când românii noştri se decid să se cunune la malul oceanului.

În murmurul valurilor, adierea vântului, mirosul oceanului desculţi, păşind pe nisip şi în apa dătătoare de viaţă s-au cununat Daniel şi Nicol.

Cununie romantică, acolo unde doi şi-au unit destinele, şi-au promis unul altuia iubire şi dragoste, înţelegere şi devotament.

Câtă bucurie în inimile celor doi, câtă bucurie în sufletele părinţilor Ionel şi Maria, surorii Lora şi cuscrei Rosa din N.Y.

Cununia civilă a avut loc la 20 august 2012 pe insula Aruba.

Să aibe casă de piatră, fericire, sănătate şi cu credinţă în Dumnezeu să le dăruie mulţi urmaşi, le doresc părinţii mirilor şi sora Lora precum şi bunicii Iosa şi Vioara Ardelean din Petrovasâla.

Consemnat de cătreTraian Trifu Căta

La aniversarea unui an de la cununia lui Daniel cu Nicol

NUNTĂ CA-N FILME LA MALUL OCEANULUI

Mirii Daniel şi Nicol la malul oceanului

Daniel şi Nicol proaspeţi căsătoriţi (după cununie) la malul Oceanului Atlantic

La Aruba pe insulă: părinţii Ionel şi Maria cu fiul Daniel, nora Nicol şi fiica Lora

Căminul sanitar s-a găsit altădată în această clădire vis-a-vis de actualul Cămin al Vânătorilor, a treia casă de la colţ, spre Satu Nou, numită „ambulanta

veche”. (secolul trecut). Aici a fost cabinetul medical, sala de aşteptare şi cabinetul surorilor de caritate, într-o parte a clădirii şi locuinţa medicului în cealaltă parte. Din anul 1968 când s-a terminat construirea Staţiunii Sanitare

noi de pe lângă casa parohială nu mai funcţionează „ambulanta veche”.

CĂMINUL SANITAR DE ALTĂDATĂ O ÎNTÂLNIRE DE SUFLET LA COŞTEI

Ticuţă Ţânţari, Ioniţă Bobescu (din Seleuş), Ghiţă Susa-Ciodran din Chicago şi Ionel Nicoliţa-Cruciu din Hamilton la Festivalul de Folclor

şi Muzică românească, Coştei, august 2011

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121) 7FAMILIA

„Banatul” senior dance group

Oriunde ar fi pe acest pământ semenii noştri petroviceni se mândresc cu valorile deosebite pe care petroviceni de seamă, local patrioţi ai satului au lăsat amprente de-a lungul timpului.

Un model aparte a unei comunităţi de petroviceni, patrioţi ai meleagurilor natale s-a afirmat pe continentul american. Mai precis în Canada, Ontario cu multă dragoste ani în şir şi cu regularitate s-au întâlnit cei dezrădăcinaţi de Petrovasâla lor dragă. Au venit la picnic petrovicenii din Canada, S.U.A., Australia, Suedia, Argentina, California, Arizone, Pensilvania, Florida,

Singurul noroc şi bineCe în lume am aşteptatAşteptatu te-am pe tineCu un dor nemângâiat.

Iar singura nenorocireŞi de care m-am ciemutA fost cruda mea simţireCând pe tine te-am pierdut.

Acum, doreşti o lacrimă amarăÎn ochiul meu să veziDar ai uitat ca odinioarăSpuneai că în plâns nu crezi.

Să şti că oriunde m-aş duceCătre Apus ori la RăsăritVa răsuna duios şi dulceCă-n lumea asta ne-am iubit.

Şi dacă un dor mai simt în pieptCând se iveşte LunaE ca să nu te mai aşteptDe azi întotdeauna.

Pipi Barbeş din New YorkEmilia Bălan fosta preşedintă şi Persa Barbeş fosta vicepreşedintă la clubul „Banatul” din New York

Un mare vânător Manuel Simeon (originar din Deliblata) ginerele lui Pipi Şciopu din N.Y.

TE-AM AŞTEPTAT DRAGOSTE

Michigan, Illinois, New York, Europa şi nu în ultimul rând din Petrovasâla. În cei 59 de ani prezenţa petrovicenilor şi a prietenilor lor care 6 decenii au venit la picnic şi susţinut financiar este de lăudat.

Un mare petrovicean a spus „Nimic nu se poate face fără oameni şi fără înţelegere, frăţie şi unitate”. Se referă atât la bărbaţi cât şi la femeile petrovicene.

În anii din urmă cu o zi înaintea picnicului au pregătit bucatele, dejun bogat, tălăniţă caldă, brânză, slănină şi roşii cu ceapă... Prânzul bogat şi cina. La toate picnicurile n-a lipsit neobositul Petrică Topală care din păcate anul acesta a decedat. Absenţa lui s-a simţit atât la grătar cât şi la realizarea DVD-urilor pe care ani de-a rândul le-a distribuit petrovicenilor de acasă şi nu numai.

Noi petrovicenii ne simţim mândri că avem această manifestare unică a unui sat fruntaş din Banatul iugoslav. Lung este şirul de suntem mândri că Familia Militariu a înfiinţat această grandioasă manifestare specifică. Pe de altă parte suntem mândri că George Zăria (Cioară) cu fii Ionel şi Doru şi alţii bănăţeni au înfiinţat Clubul „Banatul” la New York.

Un alt club „Banatul” a fost înfiinţat la Kitchener de către petroviceanul George Barbu-Costoni. În Arizona a fost clădită o biserică ort. rom. după proiectul arhitectului petrovicean Beniamin Barbeş.

Bunul mers al bis. ort. rom. Sf. Maria din Chicago se datorează neobo-sitului petrovicean Ioniţă Chişărău, fiului arhitect Tibi şi familiei lor precum şi familiei Susa-Ciodran...

Mulţi petroviceni merg la slujbele religioase, la bisericile româneşti, festivalurile româneşti, petreceri, etc.

Petrovicenii din America sunt cu inimile deschise. Lăudăm conducerea petrovicenilor dat fiindcă au ştiut să se regăsească şi să se organizeze. Acolo au luat parte în aceşti ani în jur de 550 de familii de petroviceni.

Anul viitor, an aniversar - 60 de ani (1954-2014) de la întemeierea picnicului ne vom strădui ca să-l avem printre noi pe dl. Traian Căta care ne-a unit pe cele 5 continente. Până la anul să auzim de bine.

Petru Barbeş-Pipi din New York

LA MULŢI ANI PETROVICENI DIN DIASPORĂ ŞI CELUI DE-AL 60-LEA PICNIC (59 DE ANI)

La biserica Pogorârea Duhului Sfânt merg mulţi petroviceni. Preşedinte este petroviceanul Luţian Cârnia, preot Viorel Dumitrescu

Imagine de la Picnicul petrovicenilor anul 2012

Luţian Cârnia, Ghiţă Goati şi Ioniţă Chişărău

Aici la Clubul „Banatul” din Kitchener, Canada a fost organizat pentru prima dată Picnicul petrovicenilor

Ionel Golia, Ghiţă Militari, Petru Radu (din Uzdin), Ticăluţă Barbu-Costoni (84 ani), Tibi Jalaţ, Petrică Laica, Petru Ivan; jos: Traian Mioşcu,

Giorgiţă Răgia, Ghiţă Crâstăi, Pipi Barbeş-Şciopu şi Giorgiţă Bunda

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121)8 FAMILIA

Veţi afla dacă citiţivoi toţi care ne doriţi,dulci copilaşi şi părinţi,de care ne-am înstrăinat,şi ar fi bine să le citiţi neapăratla săteni şi la-ntreaga familiece am avut a vă scrie.

Când eram în sat la mine,erau puii lângă mineşi eram şi eu la casa mea,că-mi plăcea tare de ea.Eu pe toţi i-am avut,dar acum i-am pierdut.Luni dimineaţa, eu am plecat,o, Doamne, din al meu sat,am plecat la Belgradşi când era spre seară,am ieşit din ţara afară,şi-am trecut o apă mare,decenit-am străin prea tare,C-am auzit, nu-i glumă,America-i ţară bună.Ţară bună şi bogatăşi de jale îndestulată.

IIDolarii-s într-un număr mareşi momesc pe fiecare.Că aşa am lăcomit şi eu

Prima vizită la casa verişorului Marinel Mandreş din Kitchener. În imagine: Minerva Mandreş cu fiica Elena şi Angie cu fiica Savanna

din Arizona (Angie este fiica Anei David)

DOAMNE, RĂMÂI CU NOI

Doamne, ai milă dă noiNu suntem flâmânzi nici goi,Dar suntem plini dă griji şi dă nevoiDe la Sf. credinţă ne-am cam rătăcitDoamne, te rugăm - rămâni cu noi.Au trecut multe multe necazuri peste noiAm fost ucişi, bătuţi şi-am fost în război,Dar am luptat şi îndureratŢara de ne-am apărat.Doamne, te rugăm, rămâni cu noi,Duşmanii ardă iau paraEi ne-au împărţit ţara,Toţi din ea au luat puţinŞi am rămas între străini,Doamne ai grijă dă noi,Tot aşa printre străiniAm luptat să fim ROMÂNI,Ne-am păstrat port, limbă şi Sf. credinţăAstea sunt lucruri sfinte,Doamne ai grijă şi rămâni cu noi.După atâta zbuciumareAu trecut anii în şir,Acum românii să trezescŞi cu toţii să unescCă avem aceeaşi limbă şi neamDoar graniţele ne-au despărţitDar noi nici când nu am uitatDe patria noastră dragăRomânia-i a noastră mamă,Doamne rămâni cu noi,În noi tot aceiaşi inimă bateNu uitaţi de noi măi fraţiVă rugăm cu lacrimi fierbinţiCă şi noi suntem români,Dar trăim printre străini!

Ionel şi Persa Nicoliţa (Cruciu)din Canada

Ana David-Lupu cu fiul George şi mama Maria din Kitchener

Ana David cu soţul Jo din Kitchener Fraţii Vălian Urâtu din S.U.A. şi Maria David-Lupu din Kitchener, Canada

FAMILIILE DĂVID ŞI MANDREŞ DIN

kITChENER, CANADA ÎN IMAGINI

George, Maria, Vălian cu soţia Doina (Urâtu) Jivan

şi am plecat din satul meu,am plecat pe-un an-doisă fac bani şi să vin napoi.Ocean, tu apă rece,dea Dumnezeu apa să-ţi sece,că dacă ai fi secat de mult,nici eu nu te-aş fi trecut.Rău îi Doamne printre străini,ca şi pomii printre spini,iar spinul e lung şi lat,pomul rămâne uscat.America, ţară îndepărtată,cu multă lume-nstrăinată,Dolarul cât îi de mare,se plăteşte cu multă sudoare.Mii şi sute de voinici,îşi petrec anii în fabrici.Frunză verde de secară,adă Doamne, vremea iarăsă mă-ntorc 'napoi în ţară,să ajung în satul meu de-odinioară.

IIICă niciunde nu e rai pe pământdecât acolo unde te-ai născut,că nu-i nici un folos de oraşcând îmi duc dorul de copilaş.Dacă ar fi trăsnit Dumnezeuîn mijloc de satul meumaica când m-a legănat,talpa leagănului s-ar fi spart,

să nu se lege nimeni fără norocci să aibă de toace la un loc.Trenule, să nu ai partenici de şine, nici de roate,că m-ai dus atât de departe,în neagra străinătate,încât apa acum ne desparte,şi nu cunosc pe nimeni,nici n-am adevăraţi prieteni,decât frunza şi iarba,că ele sunt şi-n ţara mea.Rău maică mi-s blestemat,să fiu atât de înstrăinat.M-ai blestemat maică, lunea,cu străini să-mi mănânc pâinea,dar de când de acasă am plecat,puţină pită am mâncat,de suspine şi de oftat,că tare m-am îndepărtatşi n-am fraţi, nici surori,de parcă am picat din nori.Nici din nori dac-aş fi picat,n-aş fi fost atât de înstrăinat.Ca şi soarele de sub norîmi văd dulce puişorşi iubitele vecine,acelea ce nu-s lângă mine.

Un autor petrovicean necunoscut - emigrant

DEVENIT-AM STRĂIN

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121) 9FAMILIA

Însoţitorii Traian Căta, Daniela Radu şi Elena Modoşanov împreună cu elevii din Petrovasâla, Uzdin şi Satu Nou la Nădlac în graniţă cu Ungaria.

Spre dreapta: Marin Căta, Marius Susa, Nicolae Draxin, Monica Susa, Marina Dămian, Cristina Dalea, Andrea Scumpia, Stefania Mităr,

Traian Căta, Andriana Mităr, Sergiu Radu, Gabriel Penţa, Ionuţ Ghertinişan, Stefan Căta, Elena Modoşanov, Leontina Penţa, Daniela Radu

În perioada 31 iulie - 5 august în jur de 100 de elevi din Serbia, adică Valea Timocului, Valea Mora-vei şi Banatul Sârbesc, au participat la evenimentele organizate în municipiu şi judeţ, în cadrul proiectului „Manifest pentru Sănătatea Pământului”.

Din judeţele Branicevo şi Morava au venit 25 de elevi. Au mai fost invitaţi în jur de 25 elevi din judeţele Bor şi Zaicear, care nu au avut niciodată parte de lecţii de limba română, dar care au cerut la ancheta făcută de şcoală să înveţe de la 1 septembrie limba română în şcoală. Alţi 25 de elevi din judeţele Bor şi Zaicear, elevi care au fost implicaţi într-un proiect pilot de predare a limbii române în Serbia de Răsărit şi care au avut deja parte în această primăvară de câteva lecţii de limbă română, susţinute de dascălii din Voivodina. Nu în ultimul rând s-au aflat la Arad şi 25 elevi din Voivodina, care învaţă în şcoli unde se predă limba română şi anume:

Din PetrovasâlaMarius Susa, Marin şi Stefan Căta, Gabriel

Penţa, Andriana Mităr, Monica Susa, Stefania Mităr, Leontina Penţa, Marina Dămian şi Nicolae Draxin (însoţitor prof. ing. Traian Trifu Căta).

Din UzdinIonuţ Ghertinişan, Andreea Săcula, Cristina

Dalea, Sergiu Valentin Radu, Andrei Velici, Denis Motorojescu şi Stefan Mioc (însoţitoare Daniela Radu, secretară la Biroul teritorial al Consiliului Naţional al Minorităţii Române din Serbia).

Programul de tabere “ARC”, destinat românilor de pretutindeni organizat de departamentul Politic pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Institutul Cultural Român şi Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti s-a derulat în perioada 8 iulie-12 august 2013.

În Delta Dunării la Sulina la extremitatea estică a României au fost următorii elevi din Petrovasâla: (perioada 14-20 iulie)

- În Delta Dunării la Sulina prin intermediul CRS (Comunitatea Românilor din Serbia)

1. Elisabeta Lazăr2. Aneta Lazăr3. Nicolae DraxinSus amintiţi elevi au fost la Sulina în perioada 14-20 iulie şi au fost

propuşi de către Traian Trifu Căta.

ELEVII DIN BANATUL SÂRBESC, VALEA TIMOCULUI, VALEA MORAVEI, ÎN VIZITĂ LA ARAD

Din Satu NouPetar Vucicovici şi Mario Modoşanov (înso ţitoare

înv. Elena Modoşanov).Menţionăm însoţitorii din Serbia de Răsărit,

pe dl. Boian Barbuţici şi pr. Bobului. Din Banatul Sârbesc au fost prezenţi: prof. Ion Berlovan din Vârşeţ şi dr. Dorinel Stan, preşedintele Asociaţiei Românilor Independenţi din Serbia. Selecţionarea grupului de elevi a fost susţinută de către Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia, Asociaţia Părinţilor din Serbia, care doresc să înveţe copiii lor limba română, Asociaţia Românilor Independenţi din Serbia, Iniţiativa Românilor din Serbia, Mişcarea Democratică a Românilor din Sebia, Asociaţia Culturală „Dunărea” a Românilor din Cladovo şi Şcoala de Muzică din Negotin.

Toţi participanţii au fost cazaţi la hotelul Ardealul din centrul oraşului. Din prima zi gazdele ne-au invitat să vizităm primăria oraşului, Sala Festivă a primăriei din Arad, Palatul Cultural, Muzeul Preparandiei(învăţătorului arădean) şi altele.

Joi, 1 august 2013 - la ora 20.00 Teatrul de vară - Centrul Cultural judeţean Arad, în cadrul programului cultural „Manifest pentru Sănătatea Pământului”, au participat: Felicia Filip, Adrian Păunescu & Totuşi, formaţia Timpuri Noi, Gloria Melu, formaţia de dansuri „Doina Oltului”... şi nu în ultimul rând, elevii din Petrovasâla şi Uzdin cu cei din Serbia de Răsărit au evoluat pe scenă cu o horă din Banat „Bună seara, dragii mei” şi un dans

din Valea Timocului, (acordeonist Nicolae Draxin). Solista vocală Cristina Dalea din Uzdin a interpretat un cântec. Traian Trifu Căta a urcat pe scenă împre-ună cu copii şi a mulţumit Consiliului judeţean din Arad pentru buna găzduire, preşedintelui Aso ci aţiei Generale a Învăţătorilor din România, neobo sitului dl Viorel Dolha din Arad, care s-a străduit să ne invite şi ţine mult la românii din jurul României.

Vineri seara a urmat o vizită la Nădlac, localitate în graniţă cu Ungaria.

Elevii şi participanţii au avut prilejul zilnic să meargă la cunoscutele piscine din Arad. Nu au lipsit nici plimbările prin oraş s-au vizite la magazinele şi mollurile din Arad.

La Arad a fost o ocazie deosebită ca elevii din Banatul Sârbesc să comunice cu elevii din Serbia de Răsărit în limba română, unde la fiecare pas se vorbeşte româneşte. La despărţire a urmat schimburi de adrese, telefoane între copii, chiar şi lacrimi în ochii unora cu promisiunea că se vor reîntâlni din nou. În drum spre casă cu autobuzele, ne-am îndreptat spre Timişoara, unde am poposit câteva ore şi am vizitat centrul oraşului şi Catedrala Mitropoliei. Un autocar cu elevii din Timişoara s-a îndreptat spre Porţile de Fier de la Turnu Severin spre Serbia de Răsărit, iar altul spre Vârşeţ - Petrovasâla - Satu Nou - Smederevo spre Serbia de Răsărit.

Traian Trifu CătaPetrovasâla

Prin intermediul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române:Au fost trimişi următorii elevi:1. Marin Căta-Vigăr cl. VIII-a (14-20 iulie)2. Stefan Căta-Vigăr cl. VII-a (14-20 iulie)3. Gabriel Penţa cl. VII-a (8-14 iulie)La Poiana Pinului, 40 km distanţă de oraşul Buzău unde se vor reuni

cei peste 2000 de elevi, studenţi şi profesori, însoţitori din afara României, din Petrovasâla au fost propuse de acelaşi Traian Trifu Căta şi trimise prin intermediul Comunităţii Românilor din Serbia (CRS):

1. Andrada-Florentina Penţa cl. VIII-a2. Ionela Şorgean cl. VIII-aCu ajutorul Ambasadei României şi consulatelor generale ale României

din Vârşeţ şi Zaiecear prin intermediul CRS şi CNMNR au facilitat copiilor din Serbia să viziteze aceste locuri frumoase.

Traian Trifu Căta

Elevii în faţa hotelului Ardealul împreună cu însoţitorii

În faţa Teatrului de vară: Monica Susa, Marius Susa, Leontina Penţa, Sergiu Valentin Radu, Andriana Mităr, Gabriel Penţa, Marina Dămian,

Ștefan Căta, Stefania Mităr, Ionuţ Ghertinişan

ELEVII PETROVICENI LA MAREA NEAGRĂ, LA SULINA ŞI LA POIANA PINULUI

Elevii din Petrovasâla şi Uzdin pe scena de vară unde au evoluat mari nume româneşti (program transmis pe posturi TV naţionale şi internaţionale), spre dreapta: Monica Susa, Marius Susa, Leontina Penţa, Sergiu Radu,

Andriana Mităr, Gabriel Penţa, Marina Dămian, Stefan Căta, Stefania Mităr, Ionuţ Ghertinişan

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121)10 FAMILIA

Maria Chindriş din Ieud

FERICIREA ÎN COPIIÎn iulie 2012 am fost participant la Cursuri de vară de istorie la Baia Mare.

Într-una din zile cu toţii am vizitat localitatea Ieud din zona Maramureşului.În faţa casei a unei străzi pe unde am trecut am întrebat o femeie cum

trăiesc românii în această zonă. Găsesc că se numeşte Maria şi că are doar 3 copii. Regretă că nu are mai mulţi copii şi ar fi mai fericită dacă ar fi avut o mulţime de copii precum unele prietene sau cunoscute din Ieud care au şi 11 copii sau chiar 15 copii. O fotografiez pe Maria și îi promit că îi voi trimite pozele la care se va bucura mult.

Prin minte mi s-au strecurat gândurile unice ca această fericire de copii referitor la numărul lor să treacă şi la bănăţencele noastre. Astfel vom avea mai mulţi elevi la şcoală şi se va mări populaţia românească din Banatul sârbesc.

Traian Trifu Căta

Nou născuţi în anul 2011:1. Prtljaga Mijona (Siniša) 2.01.2011.2. Stanišković Magdalena (Zlatko) 16.02.2011.3. Manciu Ionel (Petru) 16.02.2011.4. Veseli Dario (Horvat) 16.02. 2011.5. Topale Elena (Marin) 24.03. 2011.6. Šukunda Ognjen (Nenad) 01.04. 2011.7. Baba Adriana (Adrian) 10.05. 2011.8. Krkobabić Milan (Nebojša) 10.05. 2011.9. Giugea Victor (Cristian) 13.05. 2011.10. Ivan Darius-Daniel (Trifu) 15.05. 2011.11. Neagu Martin (George) 02.06. 2011.12. Neda Stefan (Vasa) 15.06. 2011.13. Neda Aleksandar (Vasa) 15.06. 2011.14. Stanković Igor (Igor) 29.06. 2011.15. Gingean Anastasia (Nica Leli) 11.07. 2011.16. Obradović Mateja (Nemanja) 12.07. 2011.17. Stanković Dunja (Bojan) 12.07. 2011.18. Nikolić Zlata (Nika Daniel) 03.07. 2011.19. Pod Adriana (George) 11.07. 2011.20. Matijević Darko (Milan) 07.08. 2011.21. Chişărău Stefan (Daniel) 11.08. 2011.22. Spišjak Aleksandra (Emil) 14.08. 2011.23. Horvat Daniel (Janoš) 22.08. 2011.24. Tonevski Magdalena (Aleksandar) 13.09.2011.25. Dmitrović Ilija (Stevan) 25.09. 2011.26. Novakov Vukašin (Nikolić Bogica) 24.10.2011.27. Nika Sara (Nika Ankica) 21.08. 2011.28. Jovanović Vukašin (Čop Zvezdana) 13.10.2011.29. Kaprar Ionel (Paşcu Trifu) 15.11. 2011.30. Ilić Veljko (Ilić Djordje) 06.12. 2011.31. Broşcineanţ Andrei (Milena) 22.10. 2011.

Notă:Din total prunci născuţi în jur de 12 sunt

bebeluși români.

1963 - 2013:- 50 de ani de la ridicarea clădirii Şcolii de

la Colonie, menită elevilor de la cursul inferior şi copiilor de la grădiniţă care trăiesc în această parte a satului. Aici au fost transferaţi şi elevii de la Fântâna Fetei. Începând cu clasa a V-a. Aceşti copii au continuat şcolarizarea în edificiul şcolar din sat.

1893 - 2013:- 120 de ani de când învăţătorul Nicolae Penţa

cu elevii săi au participat la sădirea parcului din centrul satului.

24 iunie 1923 - 2013:- 90 de ani de la constituirea Comitetului Local

al Partidului Român din Petrovasâla.Martie 1923 - 2013:- 90 de ani de la Marea Adunare Populară

la Petrovasâla la care au participat conform unor aprecieri, în jur de 7000 de persoane din Petrovasâla şi satele învecinate. Avocatul Ion Jianu din Alibunar a vizitat Petrovasâla (primul deputat român în Parlamentul Regatului S.C.S.).

1 dec. 1918 - 2013:- 95 de ani de la propunerea a doi delegaţi din

Petrovasâla Pr. Ioanichie Neagoe şi Liviu Po-pescu, contabil la „Steaua” pentru Marea Adu nare Naţională la Alba Iulia.

1808 - 2013:- 205 de ani de la aşezarea strămoşilor din

Jamu Mare şi Clopodia pe pusta Petrovasâlei.1993 - 2013:- 20 de ani de la Prima tabără internaţională

pentru copii bănăţeni conduşi de către Traian Căta şi Vasile Barbu la Iaşi, România.

Aduceri aminte

RETROSPECTIVA ANILOR1993 - 2013:- 20 de ani de la propunerea întemeierii

(reeditării) revistei FAMILIA de către Traian Căta.1938 - 2013:- 75 de ani de la inaugurarea Cooperativei

agricole de economii şi credit „Solidaritatea Ţărănească”.

1968 - 2013:- 45 de ani de la ridicarea clădirii Staţiunii

sanitare din Petrovasâla.1968 - 2013:- 45 de ani de la funcţionarea Serviciului

stomatologic la Petrovasâla.8 sept 1863 - 2013:- 150 de ani de la ridicarea şi sfinţirea edificiului

Bis. Ort. Rom.9 martie 1983 - 2013:- 30 de ani de la trecerea preotului Konstantin

Suru din parohia din Sărcia la cea din Petrovasâla.1988 - 2013:- 25 de ani de la realizarea la Petrovasâla a

primului film în limba română din ţara noastră „Tinereţe frântă” din romanul lui Mihai Avramescu de către regizoarea Maria Marici.

1968 - 2013:- 45 de ani de la demolarea şcolii vechi din

Petrovasâla.1 martie 1938 - 2013- 75 de ani de la înfiinţarea Cercului Cultural

„Astra” la Petrovasâla.

1928 - 2013- 85 de ani de la înfiinţarea Reuniunii de

muzică, cântări şi citire „Doina”.31 decembrie 1983 - 2013:- 30 de ani de la moartea fotografului şi

operator cinema la Căminul Cultural Ghiţă Barbu.1858 - 2013:- 155 de ani de la naşterea scriitorului

petrovicean Nicolae Ţinţariu.1958 - 2013:- 55 de ani de la înfiinţarea Căminului Cultural

la Petrovasâla.2008 - 2013:- 5 ani de la înfiinţarea primei edituri la

Petrovasâla „Traian Căta”.1918 - 1998 - 2013:- 95 de ani de la naşterea şi 15 ani de la moartea

învăţătorului Trifu Barbu-Titu.1948 - 2013:- 65 de ani de la moartea vestitului lăutar Ion

Durăin, originar din Seleuş, decedat la Petro vasâla.10 decembrie 1913 - 2013:- 100 de ani de la naşterea compozitorului

petrovicean Ion Crişan stabilit în Timişoara.16 iunie 1903 - 12 sept.2003 - 2013:- 110 de ani de la naşterea şi 10 ani de la

moartea celui mai în vârstă petrovicean stabilit în Windsor, Canada.

1954 - 2013:- Cea de-a 60-a ediţie a Picnicului petro-

vicenilor din Canada.

STAREA CIVILĂ LA PETROVASÂLANou născuţi în anul 2012:

1. Barbu Renata (Ionel) 09.01.2012.2. Bojin Filip (Emanuel) 09.01. 2012.3. Gingean Rosania (Suša) 26.01. 2012.4. Matijević Anja (Aleksandar) 09.03. 2012.5. Gajić Milica (Aleksandar) 27.03. 2012.6. Stanojević Marko (Ivan) 27.02. 2012.7. Kerčulj Filip (Zeljka) 19.04. 2012.8. Banjas Zora (Novakov Marko) 01.04. 2012.9. Djordjević Ljiljana (Novakov Mikulj) 28.04.2012.10. Stanišković Nikolina (Zlatko) 16.05. 2012.11. Marković Mihajlo (Miodrag) 24.05. 2012.12. Ibrić Marko (Vitomir) 31.05. 2012.13. Veselji Jasmin (Hasim) 18.04. 2012.14. Barbu Stefan (Georgel) 26.06. 2012.15. Baba Marian (Adrian) 4.08. 2012.16. Banjaš Kuki (Gice) 15.08. 2012.17. Novakov Jovica (Zdenka) 14.08. 2012.18. Dimitrie Alecs (Daniel) 11.09. 2012.19. Barbu Elena (Stevica) 12.09. 2012.20. Topale Livius (Marin) 14.09. 2012.21. Josivljević Maša 17.09. 2012.22. Grčevski Miona (Farko) 2.10. 2012.23. Lazić Aljoša (Zoran) 4.10. 2012.24. Arsić Vanja 23.10. 2012.25. Marković Jelena (Ivan) 02.11. 2012.26. Matić Ivan (Matić Dajana) 12.11. 2012.27. Broşcineanţ Lavinel (Milena) 22.11. 2012.28. Radu Marina (Ionel) 02.12. 2012.29. Ilić Milica (Djordje) 23.12. 2012.30. Stojadinov Ognjen (Boris) 25.12. 2012.31. Cvijetić Milica (Stevo) 27.12. 2012.

Notă:În paranteză este scris numele tatălui sau al

mamei. Din total prunci născuţi în jur de 9 sunt bebeluşi români.

Nou născuţi în anul 20131. Pascu Paun (Trifu) 24.01.2013.2. Pavlović Uroš (Vuk) 29.01. 2013.3. Chişărău Georgel (Maria) 31.01. 2013.4. Nikolić Aleksandra (Daniel) 01.02. 2013.5. Stamenković Anabela (Božidarka) 13.02. 2013.6. Novakov Milosava (Dragan) 14.02. 2013.7. Novakov Manuel (Ionel) 11.03. 2013.8. Lazić Lara (Dejan) 14.03. 2013.9. Berić Aleksandra (Dejan) 19.03. 2013.10. Barbu David (Daniel) 29.03. 2013.11. Nanić Strahinja (Darie) 10.04. 2013.12. Marković Marko (Milan) 23.04. 2013.13. Cvijetić Andrea (Miloš) 02.05. 2013.14. Pascu Iovan (Mladen) 06.05. 2013.15. Nicoliţa Darie (Ion) 19.05. 2013.16. Stričević Nikola (Srdjan) 28.06. 2013.17. Ilić Nikolina (Marinike) 09.07. 2013.18. Slepčević Mateja (Branislav) 15.07. 2013.19. Broşcineanţ Emanuel (Ionel) 06.08. 2013.20. Nika Andrej (Kostike) 09.08. 2013.21. Stamenković Zoran (Milenko) 10.08. 2013.22. Arsić Strahinja (Miljan) 11.08. 2013.23. Horvat Sofija (Fatima) 04.08. 2013.24. Peulić Filip (Nebojša) 26.08. 2013.25. Stanojević Luka (Veljko) 29.08. 2013.26. Banjaš Valentina (Jasna) mai 2013.27. Nika Milica (Marina) 08.09. 2013.28. Nikolić Lara (Dejan) 06.09. 2013.29. Broşcineanţ Silvana (Slobodanka) 29.09. 2013.30. Novakov Andjelo (Sava) 14.11. 2013.31. Didanović Nadja (Slaviša) 13.12. 2013.32. Stanišković Ivona (Zlatko) 15.12. 2013.33. Lukić Teodora (Dragan) 16.12. 2013.34. Josivljević Aleksa (Mirko) 28.12. 2013.

Din total prunci născuţi în jur de 6 sunt bebeluşi români.

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121) 11FAMILIA

Con

duce

rea

club

ului

de

fotb

al „

UN

IRE

A”

Rân

dul I

sus

spr

e dr

eapt

ă: 1

. Trif

u C

oteţ

(Tic

ă), 2

. Pau

Rob

u, 3

. Gio

rgiţă

Ţân

ţari,

4. G

hiţă

Jifc

u (G

iuch

el),

5. P

etric

ă B

elu

(Lup

u), 6

. Ghi

ţă C

atiţa

, 7. L

aie

Ciş

ărău

, 8. T

icăl

uţă

Goa

gă, 9

. Păt

ru S

eche

şan-

Bob

ocu,

10.

Pip

i Cră

ciun

-M

igea

, 11.

Tod

oric

ă R

ăgia

, 12.

Ione

l Dav

idov

ici-G

ârgă

, 13.

Trif

u Ji

fcu-

Bob

ocu,

14.

Ioni

ţă B

ojic

, 15.

Tra

ian

Pavl

uR

ându

l II

spre

dre

apta

: 1. C

u dr

apel

ul I

on G

olea

, 2. T

raia

n (A

ndrio

ni)

Cuz

man

, 3. T

icăl

uţă

Savu

, 4. A

chim

Sec

heşa

n (C

ipă

Goa

gă),

5. P

era

Bun

a, 6

. Pet

rică

Jifc

u-V

ăgău

, 7. M

ića

Luki

ć, 8

. Pet

rică

Jifc

u-To

dorie

şci (

porta

r), 9

. Pe

tru S

tan-

Pepe

, 10.

Pet

rică

Băl

u, 1

1. T

ită Ţ

ânţa

ri, 1

2. T

icăl

uţă

Friţ,

13.

Mirc

ea B

unda

, 14.

Ale

ksan

dar J

ovan

ović

-Saš

a, 1

5. J

ifcu

(Ciţu

Bob

u), 1

6. P

etru

Ola

r (C

iţu),

17. P

aia

Nic

odin

, 18.

Ale

xand

ru N

icol

iţa-Ş

andi

cu

drap

elul

.R

ându

l III

spr

e dr

eapt

a: 1

. Sim

a R

ăgia

, 2. G

eorg

e M

usta

-Gig

i, 3.

Pet

rică

Trifu

(Mus

ta),

4. S

lavk

o Fl

anja

k, 5

. Bra

nko

Des

pini

ć, 6

. Tic

uţă

Erin

a, 7

. Pet

ru T

railo

vici

-Iec

oboa

ne, 8

. Pet

ru G

land

a-M

axa,

9. I

onel

Ţân

ţari-

Ciu

rcu

(por

tar)

, 10

. Pet

rică

Sech

eşan

-Goa

gă, 1

1. G

iţă J

uja,

12.

Vel

ibor

.R

ându

l IV

spre

dre

apta

: Dra

gi S

tojis

avlje

vić,

2. D

uşco

Iova

novi

ci, 3

. Pau

n A

mbr

uş, 4

. Bož

a, 5

. Pet

ru T

rifu-

Puiu

, 6. R

anko

Luk

ić (p

orta

r), 7

. Bud

imir

Vaso

vić,

8. I

onel

Sus

a, 9

. Jož

ef K

ralj,

10.

Geo

rge

Zăria

, 11.

Lju

bom

ir Va

silje

vić.

Rân

dul V

spr

e dr

eapt

a: 1

. Nen

ad L

ukić

-Ged

ja, 2

. Beb

i Păs

ulă,

3. I

onel

Bar

bu, 4

. Živ

orad

Sta

nišk

ović

, 5. M

ate

Boš

čić,

6. D

uško

Sta

n, 7

. Tra

ian

Şorg

ean-

Şcio

pu (p

orta

r), 8

. Ale

xand

ru R

oşu-

Can

i, 9.

Pet

ru B

ocşa

n, 1

0. N

icu

Tom

a,

11. P

ătru

Jiv

an, 1

2. Io

nel M

usta

.R

ându

l VI s

pre

drea

pta:

jos

pion

ierii

: 1. G

hiţă

Roş

u, 2

. Em

ilian

Con

dan,

3. G

hiţă

Răg

ia, 4

. Pet

rică

Jifc

u-G

iuch

el, 5

. Zor

an T

ambu

rić, 6

. Mić

o St

anoj

ević

, 7. Z

oran

Sta

noje

vić,

8. P

ăun

Sech

eşan

-Boj

ic, 9

. n.n

., 10

. Pet

ru J

ifcu-

Bob

u,

11. N

enad

Vuk

ović

, 12.

CL

UB

UL

DE

FO

TB

AL

„U N

I R

E A

“(5

ech

ipe

şi c

ondu

cere

a cl

ubul

ui)

- iun

ie 1

970

- La

Rus

ali

MAI - IUNIE 2013 Nr. 3-4 (120-121)12 FAMILIA

In memoriam

Cu nemărginită durere în suflet şi ochii în lacrimi, aducem la cunoştinţă că pe data de 9 mai, anul curent l-am pierdut pentru totdeauna după o boală crâncenă şi dureroasă pe scumpul şi neuitatul nostru soţ, fiu, tată şi bunic

GHEORGHE NICOLIŢA(Bujorică)

16.10.1945 - 9.05.2013născut în Petrovasâla

şi decedat la Kitchener

Familia îndurerată: soţia Constanţa, fiicele Maria şi Veronica, mama Livia, nepoţii Petrică şi Olivia, ginerele Sorin, cuscra Anuţa, cumnatele Dragalina cu familia, Maria cu familia, Leliţa cu familia precum rudele şi prietenii din Banatul sârbesc, Canada şi S.U.A.

In memoriam

Pe data de 18 mai 2013 s-au împlinit 15 ani de când a plecat spre cer dragul meu soţ, tată, socru, unchi

învăţătorulTRIFU BARBU TITU

(8 mai 1916 - 18 mai 1998)născut la Petrovasâla,

decedat la Ecica

A rămas un gol în sufletele noastre care dăinuie mereu şi nu va dispare niciodată cât vom trăi. Dumnezeu să-l aibă mereu în pază.

Îl păstrează în memorie: Soţia Aurelia, fiicele Elena şi Maria, ginerele Vlad, rudele din Ecica, Petrovasâla, România şi Canada.

FAMILIASediul redacţiei publicaţiei

“Familia”Biserica Ortodoxă Românăstr. Trg Oslobodjenja 425

cod 26315 VLADIMIROVAŢTel. 013/643-160

e-mail: traianketa@hotmail.comSERBIA

Publicaţie periodică editată de Biserica Ortodoxă Română din VLADIMIROVAŢ – PETROVASÂLAApare sub îngrijirea unui colegiu de redacţie format din: ing. dipl. TRAIAN TRIFU CĂTA (redactor şef şi responsabil),

Prof. ION ŞTEFAN, MARIANA CHIRIAC CĂTA, GHIŢĂ CRÂSTĂI-TOPALĂ (Kitchener – Canada), PETRU PIPI-BARBEŞ (New York – SUA), Prof. ACHIM SECHEŞAN-CIPĂ GOAGĂ (California – SUA), IONEL şi PERSA NICOLIŢA-CRUCIU

(Hamilton – Canada), TRINŢU MĂRAN (Viena – Austria), LUŢIAN CÂRNIA (New York – SUA), Prof. Dr. MARINEL MANDREŞ (Kitchener – Canada), IONIŢĂ CHIŞĂRĂU (Chicago – S.U.A.), GHIŢĂ SECHEŞAN-BOJIC (Melbourne – Australia

Publicaţia e înregistrată la Ministerul pentru Informaţii, Republica Serbia, sub nr. 1569 de la 1 martie 1994.Publicaţia e înscrisă în Registrul Mijloacelor Publice din Republica Serbia, BJG 196/2010, sub nr. NV000422 din 25 ianuarie 2010.

Tiparul executat la tipografia S.C. “U.R.C. XEDOS” S.R.L. Timişoara, ROMÂNIA, Tel. 0040-(0)744-515656. Tiraj 1200 ex.

In memoriam

Cu adâncă durere în suflet te purtăm în inimile şi gândurile noastre şi ne amintim de chipul tău drag cu care ne-ai privit şi te-ai bucurat de noi. Pe data de 1 mai se vor scurge 2 ani de când am rămas neîmpăcaţi cu gândul că ai plecat spre veşnicie

GIORGIŢĂ NEAGU(1 noiembrie 1945 - 1 mai 2011)

din Petrovasâla

Nemângîiaţi: soţia Anuţa, fiicele Gheorghina Glanda, ginerele Ghiţă, nepoţii Georgel şi Georgeta, fiica Elena, ginerele Octavian Barbu, nepoatele Andrea şi Antonela, rudele apropiate din Petrovasâla şi Canada.

In memoriam

Rememorăm cei 15 ani pe data de 7 ianuarie 2013 trecerea la cele veşnice a iubitului nostru soţ şi tată

TRIFU GIURCAdin Petrovasâla

(8 ianuarie 1937 - 7 ianuarie 1998)

Am fost înconjuraţi mereu cu dragoste, înţelepciune şi înţelegere întreaga noastră familie. Nu vom uita cât timp vom trăi. Ne-a rămas un dor nestins în inimă şi amintire şi mereu ne închinăm la mormintele celui drag nouă.

Soţia Milana cu fiul Ticăluţă din Petrovasâla şi fiul Draghişa din Bobovo.

In memoriam

Un gol imens în sufletele noastre care ne face să vă plângem mereu şi să vă ducem dorul. Veşnic ve-ţi rămâne în amintiri şi în sufletele noastre. Ai voştri dragi: Fiica Maria cu ginerele Ionel şi nepoţii Daniel şi Nicol și Lora din N.Y. precum şi cuscrii din Petrovasâla.

Pe data de 14 iulie se vor împlini 13 ani de când ne-a părăsitIOSÂM OLAR (1927-2000)

din Petrovasâla

Pe data de 11 noiembrie se vor împlini 28 de ani de când ne-a părăsitSOFIA OLAR (1929-1985)

din Petrovasâla

In memoriam

Cu nemărginită durere în suflet oriunde am fi departe de casă sau la mormintele tău la Petrovasâla mereu te plângem şi ne amintim de chipul tău blând. A tăi dragi.

Pe data de 5 octombrie se vor împlini 25 de ani de când ne-a părăsit dragul nostru

PETRU OLAR-CIŢU(1946-1988)

din PetrovasâlaAi tăi dragi: Sora Maria, cumnatul Ionel,

nepoţii Daniel, Nicol şi Lora din N.Y., precum şi cuscrii din Petrovasâla.

In memoriam

Un gol imens predomină în sufletele noastre, acum când nu te mai avem pe lume. Te plângem şi te păstrăm în suflet cu sfinţenie.

După făgăduinţa care ne-a promis Isus că va veni a doua oară şi întâi v-a învia pe cei morţi în Cristos şi tu Ionele ai adormit cu speranţa că atunci când c-a veni Cristos vei învia din mormânt. Noi te căutăm în amintiri şi în timpul care s-a scurs cu acelaşi dor nestins.

IONEL ANCA25.11.1972-01.05.2013.

din Petrovasâla

Ai tăi dragi şi veşnic nemîngîiaţi: fiul Stefan, fiica Emilia, tatăl Sima, mama Ica din Petrovasâla, sora Veronica cu familia din Canada, sora Maria cu familia din Sân-Mihai, fratele Daniel cu familia din Petrovasâla, mătuşa Ica cu familia din Satu Nou, bunica Liena Bunda cu familia din Petrovasâla, mătuşa Doina şi unchiul Ioniţă Barbu din Petrovasâla, fraţii de credinţă din Serbia şi România, rudele şi prieteni.

Noi, părinţii Sima şi Ica cu întreaga familie aducem mulţumiri tuturor care în clipele grele de suferinţă şi dor mare au fost alături de noi.

In memoriamRememorăm un an pe data de 02.04.2013 de

la trecerea la cele veşnice a dragului nostruTRIFU AMBRUŞ

originar din Petrovasâladecedat la Helsingborg, Suedia

(14.08.1938-02.04.2012.)

Cu dor şi jale: Familia Grubišić: Nada şi Zoran Grubišić cu copii Aleksandar şi Sandra din Bjuv, Suedia, cuscrii Slobodan şi Angelina cu copii din Petrovasâla.