RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări...

8
,,„.i XXIX— X». at. 5 BANI Ш TOATA ŢARA 9 »••»» *» RĂPIREA BASARABIEI

Transcript of RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări...

Page 1: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

,,„.i X X I X — X » . at. 5 B A N I Ш T O A T A Ţ A R A 9 »••»» *»

R Ă P I R E A B A S A R A B I E I

Page 2: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

2. — N o . 2 1 . (J NI VERSUL LITERAR Luni, 2\ Maiu, 1913.

SUMARUL Notele săptămânii

Guvânlul is tor ie i . . . Răpirea Bisarabiet

Mihail Coguinicűanu . Cânlarea României . . Cântece populare din Basarabia . . . . . . 1

Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie

Literatura veche De la Bucuroşii la Ro­

şiori Cugetări

Cronica ştiinţifică Centrul Universului .

Poezii Gândeşt2-te . . . . . .

Roman Sora Filoména . . . .

IlusiraHî Vederi din Basarabia Răpirea Basarai^jel (in

de A. A. » .

» lonnescu-Gton » A l . R u s s e

» D . Iov. » Aladin » A. Vântul

» P . Ispirescu » Carlyle

» V. Aûestin

» P . Lişteavă

» Fraţ i Goncourt

culori) .

NOTELE SĂPTĂMÂNII CU 7AHTUL ISTORIEI

L a 1775, pentru o t a b a c h e r ă de a u r ş i 5 0 0 0 de g a l b e n i , g e n e r a l u l r u s Rumanzof ş i - a trădat ţara; a r e t r a s t r u p e l e ce c o m a n d a ş i a l ă s a t c a B u c o v i n a să fie ocupată d e t r u p e l e a u s t r i a c e . Trei tractate ş i t i c ă l o ş i a u n u i domn a l Moldo­v e i — G r i g o r e G h i c a Vodă — au î n t ă r i t f u r t i ş a g u l B u c o v i n e i , ca f i i n d v o r b a n u m a i de ocuparea uneî fâşii înguste de pământ, u-nui drum de comunicaţie între A r d e a l ş i P o c u ţ i a , după cum fu­s e s e r ă p ă c ă l i ţ i sau după cum s e l ă s a s e r ă a ii păcăliţi miniştrii t u r c i .

Ş i a s t f e l i s t o r i a a avut să înre­g i s t r e z e s m u l g e r e a de către aus­t r i a c ! d i n p ă m â n t u l tarei româ­n e ş t i a u n u i t e r i t o r i u c a r e întrecea î n î m b e l ş u g a r e şi v a l o a r e t o a t ă c e a l a l t ă p a r t e a Moldovei, a p e s t e 300 d e o r a ş e ş i sate c a r e . m a i t o a ­t e , s p u n e a u c â t e u n fapt s f â n t d i n î s l o r i a M o l d o v e i luî Ş t e f a n cel M a r e ş i P e t r u Rareş.

C u A r d e a l u l cotropit d e m u l t , 'Cu B u c o v i n a î n g e n i r o c h i a t ă co ­r o a n e i H a b & b u r g î c e , M o l d o v e i î i m a î e r a p ă s t r a t ă o l o v i t u r ă .

T u r c i i se b a t m e r e u ыь r u ş i i . P r a v o s l a v n i c i l o r n o r d u l u i l e s i a l a i n i m ă r o b i r e a n e a m u r i l o r o r t o -d o z e d e p e s t e N i s t r u , Prut şi D u ­n ă r e ; M u s c a l i l o r l a c o m i şi p r ă ­d a l n i c i l e s t a Ia m i m ă b e l ş u g u l î n c a r e î n o t a u t u r c i i p r i n ţ ă r i l e c e s t ă p â n e a u . Şi d e c i . războiu după r ă z b o i u . L a І7Ш se închee Ia Iaşi p a c e i n t r e t u r c i i ş i r u ş i «i Ruáa îşi î n t ă r e ş t e p r i n tractai gramţă жкюЪ. î n s p r e A p u s :: Dnistru.

D e s p r e cele ee s'aü petrecut p e s t e d o u ă z e e î d e anî. despre u r ­g i a c e s ' a revărsat iarăşi asupra M o l d o v e i , când cu îneheerea ţ i ­n u i n o u t r a c t a t de pace intre ruşi ş i t u r c i , l a 1812. de astă d a t ă la B u c u r e ş t i , u d istoric povşesteşte p r e c u m urmează :

Î m p r e j u r ă r i l e ia care se îaeheiă t r a c t a t u l a ce s t a sunt d in cele m a i c iuda te . In a d e v ă r , Rus ia fiind ame­n i n ţ a t ă do N a p o l e o n cel Mare ca u u războ iu g roazn ic , nu m a l po tea ţ ine oş t i r i la D u n ă r e şi p r i n п п м і н i'fii fi m u l ţ u m i t să î n c h e e pace e u turcii în orî-re cond i ţ iun î . Napo+eoA ch iar , î n ş t i i n ţ a pe s u l t a n s ă nu ргівяееаса p a c e a c e r u t ă de ruşi , m a i pwţin t e e ă să încuvi in ţeze vre-o pratenţkme a lor, căci ol a declarat răxfeeiu R u ­siei . .

„Din nenorocire, tmff îa d i n afară . a l e F o r ţ e i se af laü тгітгіргі1,fn rartini le f ra ţ i lor Moruzi , ca r i , ca toţi g rec i i f ana r io ţ i , e r a u vânduţ i ruş i lo r . Dra ­g o m a n u l Di ini l r ie Moruz i fusese în­s ă r c i n a t cu t r a t ă r i l e păc i i la Bucu­reş t i , şi l ă s a s e să-I ţ i n ă locul fratele

său P a n a i o t . Aces ta , c u m p r i m i ş ta­feta lu î Napo leon , î n loc s ă o t r a ­d u c ă şi s ă o d e a S u l t a n u l u i , o t r i ­m i t e g r a b n i c l u i Dimi t r ie , c a r e n u ­m a i de câ t o a r a t ă so l i lo r ru seş t i , în loc să o dea l u i Gal ip-Efiendi , î m p u t e r n i c i t u l P o r t e i . ba l ip -Ef fen-di, în n e e u n o ş t i n ţ ă de î m p r e j u r ă r i , v ă z â n d că solii r u ş i n u m a l cer a-m â n d o u ă p r inc ipa t e l e şi că se mu l ­ţ u m e s c cu B a s a r a b i a , iscăl i pacea . P u ţ i n d u p ă aceea t r ă d a r e a Moruzi -l o r se descoper i şi, de şi t â r z i u , cl îşi p r i m e s c r ă s p l a t a m e r i t a t ă ; a-m â n d o u i s u n t decap i t a ţ i , i a r pe h â r ­ca lu i P a n a i o t , l ă s a t ă în v i leag t r e i zile, s'a sc r i s : „Cunoscând toate tre­burile politice ale guvernului său si unindu-se cu -frate-său ca să le des­copere vrăşmaşilor Statalul, trădă­torul a plătit această crimă cu ca­pul i á i t " .

, Şi astfel la 16 Maiu 1912, se r e p e din pământul Moldovei altă fâşie, ca o fâşie de carne, de astă dată de ceilalţi prieteni, de Ruşî. Istoria a înregistrai faptul aşa cum s'a petrecut, în toată ticălo­şia luî.

A u trecut de alunei o sută ém anî. Afacerile politiceştî s"üu schimbat şi au schimbat meratl lucrurilor, de-au făcut e*. ticălogia să rămână ticăloşie, ba facă să-sporească şi să se întăreaseăt Is­toria îşî va spune de sigur cuvân­tul asupra acestor afaceri ţ»lUi-ceşti, asupra acestor o sută decani' trecuţi şi urmaşii urmaşilor .bos> tri ver sü, t o t trebui să ştie eel puţin : cum d e , vreme de o s u t ă de anî, s ' a ă îăsat i două milioane de români pradă celei mai b a r b a r e deznaţionalizări-

cum de, p e s t e o sută de aur, іПи-sieï, prietenă a-'României, fi лчпе gust să sărbătorească „сисетігел. Basarab ie i" .

cum d e , cu tot patriotismul de c a r e se f ace atâta caz la noi, în Ca­pitala ţării româneşti numai ti­neretul s'a asociat Ъ. doliul ee este» ce trebue s ă stea pururi în inimi­le tuturor românilor d u p ă pămân­tul moldovenesc, d e p e malurile Nistrului, sărutai d e ostaşii Iui Ştefan-cel-Mare şi bătătorit acum de cazacii-moscoviţi.

Cel puţin atât va trebui sä » ştie-A . A . D .

I O N N E S C U - G Î O Î î

HffiAIL ш е А ш о ш

l irai t Şi

IHntr'* inime&să conferinţă- (imttu in I M . Ia Ateneu, de rcgrrtatîili isto­ric iuneseu-Gion, cu titUtl (tiv mai rus, reproducem paginile ee: mrmem-ză privitoare la desăvârşirea neome­niei ruseşti ce s'a celebre t deunăzi,, fa тЛріжеш ultimului petec « t e p ă m â n t Ifßsmrmkemn ce mal rămăsese,lipii de pământul patriei (4S7S).

L a 2u Martie (1878) cade ca u n trăsnet ş i m a i blestemat la B u c u ­reş t i » a l tă veste. Că această n o u ă ş i s o p r a n ă emoţiune n u a făcut s ă d e * p e d in afară vasu l răbdărilor r o f f t a B e ş t î , a fost o mare şi n e a s ă -i r m i t ă u u n a n e . Uite v e s t e a : în n u -л к і е s u p ă r a t u l u i Alexandru II, can­ce laru l imperiului , principele Gor--r i a k o t f c h i a m ă pe generalul l o a n Ghika şi-î declară că, dacă România protestează fn contra c lause! d in tractatul de l a San-Stefano care ho­t ă r a c ă R o m â n i a va servi d o u i a n i ca şosea de t r ece re a oş t i r i lo r r u -r.eştî în ULil;;'!i'tu, r.Urieî... î m p ă r a ­t u l v a c'a ( r;'r-ie :::"v.:":'.elor sa le s ă ocupe *):'.'ii;-.-;"r;e Ţ a r a î l j i i u i t i cască şi să d e s a n n e z e a r m a t a r o m â n ă .

Vă d a ţ i b ine seama, d o m n i l o r , v ă d a ţ i bine s e a m a d e aces te c u v i n t e : ocuparea ţ ă r c i de r u ş i ş i de p a h o n ţ i c a r i , po. v r e m u r i l e acelea , p u t e a u să fie ruşi dar o a m e n i n u e r a Ci ; ş i p r i ­cepeţi, n u e a ş a ? cuv in te le : de sa r -màrea o s taş i lo r de la Gr iv i ţa , Plev-n a , R a h o v á şi S m â r d a n , pe c a r i a u -z i ră ţ î c u m îl l ă u d a r ă î m p ă r a t u l ş i to ţ i m â r i l - d u c i .

Ce m a l ziceţi de l egenda „ imense­lo r servici i ?"

Când a c e a s t ă ves te sosi l u i Kogâl -n i c e a n u , şi c â n d P r i n c i p e l e şi Ion B r ă t i a n u , o a u z i r ă , m o m e n t u l t r e b u e să fi fost d in t r ' aco lea pe c a r i S h a k e s ­p e a r e le î n t r u p e a z ă cu p u t e r e a ge­n i u l u i în câ t eva d i n d r a m e l e sa le .

Nebun de d u r e r e , B r ă t i a n u p lecă la Viena .

Ce că lă to r ie , ce nop ţ i , ce zile ! Sin­g u r , sgâ rc i t în c o m p a r t i m e n t u l va­g o n u l u i s ău , pe c â n d t r e n u l s b u r a pe câmpi i l e p leşuve a le pusz te l m a ­g h i a r e , aces t om, ca r e n ' a fost t o a t ă v i a ţ a lu i de câ t s u p r e m pa t r i o t i sm şi n e s f â r ş i t ă s impa t i e , t r e b u e să-şi li zis cu l a c r i m e de foc : „Va s ă zică „ a m l u c r a t o v i a ţ ă î n t r e a g ă , a m cu-J t r e í c r a t o lume , a m a l e r g a t d in P a -„ris la L o n d r a , de l a L o n d r a l a B e ^ „lin, la Viena , l a R o m a , l a Constajn-„iKawpat/îft- P e t e r s b u r g ; a m îngonu-„rfmmt^mm pj&os şi n e - a m rugate la ^ a a t e - Ihvftatfe ş> de to ţ i d i p l o m e i ; „ a m йсгів. a m eottspimt, a m lest' în-^chèçï, a ia m u r i i de foame ca яй n e „facem ţara cunoscută ş i e a H b m â -„nia- eă» fie a lieeetru' ^ n u t t i a î a „ n o a s t r ă şi, *Щ eâ t tà lne dUflgBm vi-,rful, s ä f im osândiţ i s ă re începem rtidé-a capul ; rte oeupă ca pe trecut, „ne.desacme^Mjgţ, n e w a r r ä !..."

Öttcäöüu*sä> окосеа ch i surüor , В Ш і і ш п mergea^ spre Ѵіеиа, ca d e acolo s ă plece lat Ветіиі . Principate ş» K o g a l M c e a a e răWBaneau m ţ a r ă j j w t r u a -ş i d u c e e t w w t , dar m a l a-рюаре,. l â n g ă b a r o n u l Stuart , in

•mijlocul a r m a t e * r u s e ş t i ; ş l î n сшвв-n i c a ţ i u n e directă eu P e t e r s b u r g prin g e n e r a l e i l e a n Ghika , care s u -feria acolo efortul i m e n s e l o r ser ­vicii".

D e s a r n i a r e f ocupaţ iune . !—Ca p lă-ieşiî d in v r e m e a lu i Stefan-cel-Mare, p i ron i ţ i de p a z ă l a h o t a r e , c a plăeşi i c a r i jpuneau la g u r ă b u c i u m u l Car-paţîfor ş i s u n a u in patru părţ i a l e Moldove» v iersul b u c i u m u l u i şi pe : „ s a l Ştefane, la h o t a r e , c'a intrat sa­b i a î n ţari"—tot astfel Kcgùlnioeanu cu telegraful, în zilele de- 3 şl 4 Apri­lie, vesti mţ reg&L Europe c ă o неіе-

uire fără aeumăii; e în a j u n de-a pângări teteeage i s ter ie a veacaluL

lan fo&tianu şi d. ШІШжаяа l a Ѵіева, С « И и і a k i - C a t a r g î la Par is , <t V a n a v - L ü c a a i u l a Berlin, Obedena-r e l a R o m a , Dttmiiru Brăt ianu l a GDnatMtMMtöl , exp.un in famia a s t -Ш In cât E w o p a se î n f ioa ră . Rusia

afarfi « « l e g i l e fircl ! Blândul Moşten i to r al Ge rman ie i ,

vâborul î a w ă r a t t Brederic III, pr iete-a l principelui nostru, vede

jkmite s imţ imantc le de c ins te , şir dé ca\Mil«B»m.

L a Bncuisş t l ; în z iua dé 5 Apri l ie , p r i n c i p » t l n t H i i i t o r c h i a m ă la p a l a t pe b a r a M â St wert,, agaßtul Rusiei , şi intui f îmd Kogâlhieeama, îi s p u n e ursnutoarele сиѵшіе :

„Ar- tnel iuisă s e ş t i c d - l e b a r o a , ar ,4r«Jmi săi s e ţ t i e la Pe ter s targ că , „ p e t r o n u l . 11 fmniairi şî ia fruntea „ a r m a t e i sa le e n n BohenzioUem, ş i „ca n u o iirjiiata care a eeniSătut-la» , J 4 e v n a sub- ochi i î m p ă r a t u l Uli ş i „ca re n u m ă r ă i îh, rsindUrite sa l e 3M> „de cava l e r i aï' ondlnulul S-íuiíil „Gheorghe şi 8Ѳ0 1 de- cawaieră a i Sfe-„let României, s e v a l ă s a säe fie de-. j s a r m a t ă ; n u ! v o m fi s f ă r â m a ţ i , „poate , d a r d e s a r m a ţ i nici o d a t ă 1"

Efectul aces to r cuvinte , e m o ţ i u n e a ce ele s u s c i t a m , . f ş r e c u m şi e n o r m i t a ­tea f a p t u l u i cu c a r e cab ine tu l d in P e t e r s b u r g a m e n i n ţ a pe r o m â n i , p r o v o c a r ú în E u r o p a a d o u a zi, domni lor , a doua zi \m cu ren t con­t r a r i u atât do p u i a n i i c , în rât p r in ­cipele Gor i ' iakol î , d. do Giers şi ba­r o n u l de Jomîi i i b ă t u r ă în r e t r a g e r e ,

a d i c ă , pe r o m â n e ş t e , o întoarseră p* foa ia a i l a l t ă . . U n o r d i n în t r 'aces t s e n s fu d a t p r i n te legraf d-luî Novikoff, a m b a ­s a d o r u l Rus ie i l a Viena ; a c e s t a în­d a t ă s e g r ă b i a d e c l a r a b a r o n u l u i Orczy c ă ce s t i unea d e s a r m ă r i î a r ­m a t e i r o m â n e ş t i şi o c u p a ţ i u n e a Ro­m â n i e i de a r m a t e l e i m p e r i a l e n u e do câ t o m a n o p e r ă a g u v e r n u l u i d in B u c u r e ş t i , f ă c u t ă p e n t r u c a s ă as ­m u ţ ă E u r o p a în c o n t r a inocen te i Rus i i ,—une manoeuvre pour ameu­ter l'Europe contre l'innocente Rus­sie.

I n o c e n t ă !... Ş i D u m n e z e u s t ă s u s !

Scriitorii basarabeni

Cântarea Românişi ( F R A G M E N T E )

de A L . RUS*«'0

Sub poa le le u n u i m u n t e se întin­dea o câmpie m a r e şi u n s o a r e stră­lucitor lumina acea câmpie . . . Doi inşi se preumbla pr intr însa . . . s t a u ades în loc... şi apoi pornia m a l de­parte... Precum spicurile î n v r e m e a secerei zac unele peste al tele , a ş a şi oase peste oase de morţi a c o p e r e a pământul . . . petice sfâşiete şi a g ă ţ a ţ i de prăj ina l o r plecată de ab ia se m a i m i ş c a u de v â n t u l ce dogoria... u n n o u r de corbi fâlfâia p e deasu­p r a croncănind, vulturi mari s e în-vărte ja î n văzduh ş'apol de odată se a3vàrl ia cu iu ţea ' ă peste oase le inăl-b i t e _ m e i o locuinţă n u s e zărea tn acea v a l e a morte l . - ic i colo m o ­vi le s e m ă n a t e fără rând încreţeau ea niş te va lur i lueiul c â m p i e i - , ş i po. fiecare din acele movi le era câte u n s e m n deosebit— ptî ш і а o cruce roşie p lecată- , pe a l ta ш п turban sauge-rat eu semi luna înfiptă pe dânsul. . . m a l departe o su l i ţă t ă t ă r e a s c ă s l ă -râsaată.. . ş i colo stau m o r m a n e gră­mădite, după seminţi i ş i lege, oasele neamuri lor care se Btâmpînară pe aceet câmp de băta i e . , f iecare la u n loc, c a un semn tle ibbândï p o m o. nitoare... La marg inea c â m p i e i e r : o pădure, i a r d m fundul p ă d u r e ; s e auz»a o fâşum1' neurţeleasă.. . -i p lângere ee s e m ă n a c u vaetels sufle, te lor chimiste... CopacS erau îm< pestriţaţ i d e iruaxt: felurite, ріёпг de o r o u ă ы&е.~ ş i în vuf&tl umi l stejar bSárftn tn< vuliurr шШ fùifùki ai scutura d î a a r i p i i - ş i l a fiecirn «Bn ace le m o r m a n e ce i do i о а т е ь і . íngenuchiá: ş i 1 z iceau împreniiă— „Sa lă şi măr im' ţ i e ţa ca noastră, b inecuvântată şi cuvânt ut P a r e d t Biunnezeu. . . feetoril Huihibr s a u i i -сгшШаі . să. t e SBiaûê:-. şi! tu . al fost pej teraurmthrÉfénf lctr... potopul Asiei au v r u t Să і а в я і і Д . і и т е о : . . şi t u a l fost s tav i la . - u n n e a m do viteji a u râvnit la. turme le ta le şi la grtmel« aurite a l e holdelor tale— şi tu ai le­gat pe v i t e j i doi câte doL_ şi a i ara t cu d â n ş i i ţ ar ina . - ş i a î s e m ă n a t e u sânge le ş i cu sudoarea lor Dumbra­va Roşie, pădurea s â n g e l u i !"

*

Cum d e te-eî veştejit<floere a îaleX, $t a slobozeniei?- . l u t n a zt -vruseş lsâ te udÜMiagtT ca ooual»«iiaait d e m u n ­c ă щ teciarii tSIítseB vècteni făcură afet între dâttşii— Beţşetiil aedrep-tăţel e i a l domasel in teă In suf letul lor— ş« răviuru ія. a n u e i e ş i avuţ ia fraţiІш~ lor. Zavist ia s a m ă a a să ­m â n ţ a gâlcevi lor ş i a îaapereeheri-lor . . . feeioriî tă i te m u ş c a r â l a in i ­m ă , o ţara* mea, şi-ţi făcură rană mare. . . Străinul; :puse pic iorul pa pieptul tău<. c a să' te înăduşe— ş i dete în mâini le voinici lor tăi furca în locul p a l o ş u l u i de odinioară... şt tu, te lăsaş i de bună voie în m â n a celor ce m r putuse a te birui !.„

«.

D o i n a şi i a r d o i n a !.. Cântecul m e u e ve rsu l de m o a r t e a p o p o r u ' u l la ş e z ă t o a r e a p r ivegh iu lu i . . . p ă m â n ­tul ÎI o de lipsă... şi a e r u l îl î n e a c ă -v ă z u t - u m flăcăi i s c u t u r â n d u - ş i Die-

Page 3: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

Luai. 21 Маш 1У12. UNIVERSUL LITERAR Tio. 21. —. 3.

l e l e - , ş i f r u n t e a l o r a s e ІпсгеІД f ă r ă d e v r e m e . . . florile de pe capu l copi le lor a se v e s t e j i . . . şi p o p o r u l c ă u t â n d î n beţ ie u i t a r e a ne­cazur i lor . . . T r i s t e c â n t e c u l în să r ­bă to r i l e s a t u l u i : „ B i r u i îî g reu , pod-v o a d a e g r e a !"... B ă t r â n i i îşi a s c u n d ochii p l in i de l a c r i m i , b ă r b a ţ i i s t a u obidiţ i . . . cân t i ce le se s fâ r şesc în b l e s t emur î . . . şi eopiiî c ă i n e a z ă n a ş ­t e r e a lor. P o p o r u l e s t â l p u l ţăr i i . . . Şi î n t r ' o zi n i s ' au zis : Munceş t e , R o m â n e , de d i m i n e a ţ ă p â n ă seara. . . şi r o d u l m u n c e î n u v a fi a l t ă u !... t a t ă l t ă u ţ i -a l ă s a t m o ş t e n i r e o ţ a ­r i n ă şi a rme . . . ş i n u te vel b u c u r a de dânsele . . . şi t u vel t r ă i vecinie robind. . . t r u p u l şi suf le tu l t ă u vo r fi s t r ă i n i pe p ă m â n t u l în rod i t de tine.. . vei p l ă t i a e r u l ce răsuf l i . . . vel p l ă t i soare le ce te încă lzeş te şi locu l u n d e zac oasele m a m e i ta le , vel p l ă t i d r e p t u l s ă creş t i vaea ce h r ă ­neş te eopiiî t ă i şi boul ce-ţi a j u t ă l a muncă . . . t r u p u l t ă u se v a g â r b o v i sub t b ă t a e şi p a r t e a t á in l u m e v a fi o c a r a ! Venet ici i z isu-ne-au î n l i m b a lor : Al n o s t r u e p ă m â n t u l şi acel ce locuesc pe d â n s u l . . . a le n o a s ­t r e câmpur i l e . . . a le n o a s t r e d e a l u ­ri le . . . a le n o a s t r e co tunele , sa te le şi t â r g u r i l e , colibele şi cur ţ i l e , toacă m i ş c a r e a şi t o a t ă suf larea. . . T u a l fost p u t e r n i c şi vi teaz în luptă. . . d a r pu te r i l e t a le s ' au tocit de s ă r ă c i e şi de s t r icăciune. . . ş i n o i a m cules r o d u l vitejiei tale. . . vor veni feciori cu m â n g â e r l m i n c i n o a s e de ţi-or po­vest i că eş t i ş i t u u n popor. . . no i s u n t e m păs tor i i . . . t u eş t i t u r m a chi­nur i lo r . . . to ţ i îşi b a t joc de v i a ţ a , m u n c a ş i s ă r ă c i a t a , ş i s lugi le s lu­g i lo r calc pe t r u p u l t ă u . - cel ce zic că s u n t a leş i i t ă i cresc în m ă r i r i şi avu ţ i i şi ţie-ţl es te frig şi copi i lor t ă i le este foame !... E î fac legi , d a r n u p e n t r u dânş i i , c i p e n t r u î m p o ­v ă r a r e a t a D o i n a şi i a r d o i n a !... s u n t e m p r ibeg i în col iba p ă r i n t e a s ­că... şi s t r ă i n i î n p ă m â n t u l rescu in-p ă r a t cu s ânge l e n o s t r u !... D a r în c â m p i e c reş te şi pe dea l i a r ă ş i creş­te o floare p e n t r u popoa re l e ch inu ­ite... Nădejdea!

VEDEAI Difi BASARABIA

s t i n s d in ţ i n e r e a m i n t e a o a m e n i ­l o r 1...

* Deşteaptă- te , p ă m â n t r o m â n ! Bi-

rueş te - ţ l du re r ea . . . E v r e m e s ă ieşi d i n a m o r ţ i t e , s emin ţ i e a d o m n i t o r i ­lor l u m e ! ! Aş t ep t a ţ i o a r e sp re a în ­v ia ca s t r ă m o ş i i s ă s e scoale d i n m o r m i n t e ?... I n t r ' a d e v ă r e l s ' au s c u l a t şi t u n u і-aï văzut . . . eî a u g r ă i t şi t u n u i-aî auzi t . . . Cinge-ţ î c o a p s a t a , c a u t ă şi ascul tă . . . z i ua d r e p t ă ţ i i se apropie . . . t o a t e popoa re l e s a u mişcat . . . căc i f u r t u n a m â n t u ­i r e ! a început . . . Vezj, cu câ t m a i m u l t pleci capu l , cu a t â t a cel ne leg iu i ţ i îş i ba t joc de t ine şi s u g s â n g e l e tău. . . D in a d r e a p t a şi d i n a s t â n g a pit icii şi u r ieş i î r â v n e s c la t ine , o r i câ t de s l a b ă şi z d r u n c i n a t ă eşti .

E r a o d i n i o a r ă u n n e a m de f r a t l / - ^ , , n

n ă s c u ţ i tot d i n t r ' o m u m ă şi d i n t r ' u n ' иЗІШв РОрШГв Qlfl 0383(3013 ' ta tă . . . şi veni acel n e a m î n t r ' o ţ a r ă l a t ă şi m ă n o a s ă pe căile ce ru lu i de se pomeneş t e şi astăzi . . . şi f ra ţ i i se iubeau î n t r e s ine şi c re ş t eau în a v u ­ţie şi fericire.. . t u r m e n e n u m ă ­r a t e ca stelele p ă ş t e a u în c â m ­pii înt inse. . . vecini i şi ho ţ i i piz­m u i a u u n i r e a , p u t e r e a şi b o g ă ţ i a lor, d a r ic e r a t e a m ă de dânş i i , căc î b ă r b ă ţ i a l o r î l îngrozea . . . ş i astfel aceş t i do i f ra ţ i t r ă i a u feri­ci ţ i şi copi l l o r în m o ş t e n i r e a cea m a r e r ă m a s ă de l a p ă r i n ţ i i lor. . . C â n d vre-o nevoe ven ia d i n t r ' o p a r ­te, el a l e r g a u cu toţ i i î n t r ' aco lo , c ă ­d e a u cu to ţ i i î m p r e u n ă ş i i s b â n -deau. . . as t fe l se p l eacă şi se r i d i c ă l a t i m p de viscol vâ r fu r i l e codr i lo r .

D u p ă cc t r ă i r ă î n t r ' a e c e s t ch ip v r e m e m u l t ă , nepoţ i i z i se ră î n t r ' o zi î n t r e dân.şiî : P e n t r u ce s ă m a î t r ă i m a m e s t e c a ţ i u n i i cu al ţ i i , m a i b ine s ă î m p ă r ţ i m m o ş t e n i r e a p ă r i n ­t ească , şi f iecare s ă i a p a r t e a sa... M u n c e a t r a s e r ă cu funia şi-.şi im­p a r t i r a m o ş i a în m a l m u l t e p ă r ţ i : u n a la miază-z i , a l t a la a p u s şi a l t a l a miază -noap te . . . s ă p a r a ş a n ţ u r i şi p u s e r ă p ă d u r i l e ş i m u n ţ i i h o t a r e in­tre dânş i i . . . şi vecini i se u m p l u r ă de bucur ie . . . Nu t r e c u m u l t şi f iecare ş ezând î n c h i s în m o ş i a s a a j u n s e că copil d in ace i a ş i p ă r i n ţ i u i t a r ă de tot u n i i de a l ţ i i , şi deşi v o r b e a u to t o l imbă. . . d a r n u se m a î în ţe legeau. , şi c â n d une l e d in n e a m u r i l e acelui n e a m se s t r â n g e a u de pe f a ţ a pă ­m â n t u l u i î neca t e de vecin i , cei la l ţ i f r a ţ i n u s i m ţ e a u n ic î o durere . . . căc î a c u m e r a u s t r ă i n i şi d u ş m a n i î n t r e d â n ş i i şi se r i d i c a u cu d u ş m ă n i i îm­po t r iva s â n g e l u i l o r i . . .

Şi aces te n e a m u r i c a r e î n c ă se n u m e s c î n t r e s ine R o m â n i , în ochi i ce lor la l te p o p o a r e s u n t n u m i ţ i se­m i n ţ i i r ă t ă c i t e , a l c ă r o r a isvor s'art

CETATEA HOTINULUI

Cu glas mare c'a strigat : •— la-mă bădiţă călare, Că nu maî pot de piciaârc ; la-mă hudiţă cutare, Nu mă lăsa slrăinkmre, CA e drumul grunţuros, Nu mal pot merge pa jos. Că іі-oï fi de trebuinţă, Căcî când iu îi poposi, ХЦсІе mi-oï despleti, l'e murgul l-ot priponi! — Bfl., ba, ba nu ie-oi lua, Că mi-i murgul mic de zile, b'abm mă duet pe mine ! — Să te duci bădiţă duci, Pdti' се-ï da de văl adâncit, Mâna stângă să ii-o frdngî, Murgul i« ac poticnească, Pe dreapta să ii-o scrdnteasci Ş'apol sâ le 'tnbolnăveşll şi s'ajungi un rob la turci, Tot să cari cu care iarbă. Pan' ţi-o create barbă albă, Si să cori cu carul fân, y Pán' cel muri de bătrân. '

Frunză verde sinäuoc. Toate târguri cu noroc, Numa Plcvna arde 'n foc. Hoţman-paşa la mijloc, Călăreţ pe-un cal bălan. Si strigă : „Aman! aman: Săriţi turci, săriţi bulgari. Şi mă scoateţi din muscali. Săriţi şi voi ungureni, De mă scăpaţi de moldoveni1,1. Cad muscalii ca bostanii, Dar şi turcii Ca butucii. Sângele mus cuiului Pâri' la pieptul calului ; Sângele turcului Pdn' la coama calului. Şi strigă fi mic şi nuire. Să dea focul mal la vale, Să nu ardă Y arsa mare, Că tot le-a fi dc plimbare, Oh! Plevnenit cel vest.iî Tare-s negri şi РАГІЦІ ! Iar Scobelia a strigat : „Ura! fraţi, Ura! băeţ'i, Peste ziduri, peste porţi, Să-l înconjurăm pe toţi. Ol ! săracă ţara noastră Cine-are s'o stăpânească, ? Ruşii din ţara rusească.'' •

Jnsemnarï en creion de I) I O V .

Nistru, Nistru, apă, rece, Tot al râs că nu le-ol trece, Tc-am trecut pe jumăiak:, Maica mă plânge de moarte; Te-am trecut şi peste tot, Maica mă plânge că-s mort, Nicî cu luntrea nici cu pod. Numai cu murgul irmot. Cană am rşit la tisruL Puicuţa c'a su ultitat.

Din coleiMia ti—iiI Gandrea i i ІЬччіі-

L A S C A L D A T O A R E

C u m ă t r u l cel mic , d. Cost icä P o p a , locueş te în m a h a l a u a A d u n a ­ţ i lor , o s t r a d e l ă devale d e c r â ş m a l a „ P l e v n a " şi l a d r e a p t a s t r ă z i i ' F r e ­cau . D u p ă ce t r e c e m p e o p u n t e c a r e se og l indeş t e în a p a m u r d a r ă a t â r g u ­lu i , d ă m pe şesul p r e s ă r a t cu ca se mic i , b ă t r â n e ş t i , s ă r ă c ă c i o a s e une le , d a r c u r a t e ca z ă p a d a şi cu fereşti le î i i sp r incena te . I ţ i p a r e c 'aî i n t r a t in-t r ' u n t â r g u ş o r mic , c u m îs U n g h e n i l b u n ă o a r ă , a ş a s a r câ in i i pe l a po r ţ i şi vezi ogrăz i le p l i ne de gobă l şi g r ă d i n i în t inse şi fel de fel de p o m i gă t i ţ i în h a i n e n o u l , de p r i m ă v a r ă . C â n d a m a j u n s la d o m n u l P o p a , coa­n a M o a ş ă n e iesă în po r t i ţ ă . Femei le , c u m îl obiceiul lor, t rec l a s ă r u t a t ; no i b ă r b a ţ i i îl s ă r u t ă m m â i n e l e şi c u m coane i Moaşe îî st iclesc ochi i î n cap ca pie lea ş a r p e l u i , m ă g â n d e s c că m a l b ine s ' a r s c h i m b a obiceiul . Noi b ă r b a ţ i i să n e s ă r u t ă m cu d u m ­nea lo r şi...

M u l t ă d r e p t a t e a r e c o a n a M o a ş ă c â n d n e m ă r t u r i s e ş t e că. de c â n d s t ă a i cea s'a î n g r ă ş a t . Apoi a ic i n u m a i eştî p a r c ă în I a ş i . Aici e u n ra i i i , a-t â t a v e r d e a ţ ă e, şi a t â t e a flori şi a-t â t a ae r c u r a t ce-ţi d ă s ă n ă t a t e !

D u p ă ce l e p ă d ă m în c a s ă ce-a d a t D u m n e z e u s ' avem, cel m a l t i n e r i ie­ş im a f a r ă . P r i n d e a î n se r a , î l r ă c o a r e şi l in iş tea se l a să cuce r i toa re . Ogra­da acope r i t ă cu i a r b ă m a r e , m ă t ă ­soasă î n r o u r a t a . P o m i i r od i to r i îm­b r ă c a ţ i în odă jd i i sfunijK'. O tufă de l i l iac îmbobocit in ap rop i e r ea zăm-n icu lu i . C â i e v a r o n d u r i de flori. Din

p a r i a v e r d e î n a l ţ ă c r . ; u l buloni:rtU albe, s î m b i t o a r e . Şi d in vecini adio u u a e r p a r f u m a i , rece, c u и і і г с и і ш de c i reş ş i d e v i ş in i înf lor i ţ i . S ' aude u n d e v a u n c i r ip i t m ă r u n t , u ş u r e l . T rec pe d r u m vite, femei, copil r.i vorbe r ă m â n în u r m ă .

M a d a m Garofă , o femeiuşcă naltă, câ t u n g e n u n c h i u , şi s p r i n t e n ă c a suveică , a l e a r g ă p r i n o g r a d ă , ţ ipa, c â n t ă , r â d e şi p r i n s ă de m â i n î cu c u m ă t r ă cea m a r e se î nvâ r t e ş t e : ; i mi j locu l cu r ţ e l . C u m ă t r ă cea mar:'. domnişoara Nicuşor m e r i t ă porec la de zbrenchilătură. Nu-ş l af lă loc, l e a r g ă s p r i n t e n ă c a o c iu tă , m ă p r i n d e în mi j loc cu m a d a m Garofă , s e î n v â r t î m p r e j u r u l meü , fa ţa b ru ­n ă i s e î m p u r p u r e a z ă şi n u s ü n d a c ă î m i v in a m e ţ e l i d i n c a u z a în-vâr te le î s a u d in c a u z a pr iv i r i lo r ne ­b u n e c a r i ţ â şnesc din ochi i el mari ca d o u ă b u c ă ţ i r o t u n d e de smoală.. Şi cu câ t s ' ap rop ie de ш і п е cu a t â t f a rmecu l c reş te şi u n p a r f u m de t i­nere ţe , de v ra j ă , m ă î m p r e s o a r ă . C:i s ă m ă necă j ea scă m a i m u l t , sc să­r u t ă a m â n d o u ă p r e l u a j , s t r â n g â n d gu r i ţ e l e p u n g ă şi m ă pr ivesc cu coa­d a ochi lor . î m i l a s ă g u r a a p ă şi do s u p ă r a r e m ă î u d r e p t sp re p o r t i ţ ă , l a b r a ţ cu f ina C o n s t a n ţ a , u n cîră-cuşor mic poreol i t Sfredcluş. Reze­m a t de p o r t i ţ ă a s c u l t m u z i c a ferme­c ă t o a r e a c u p r i n s u l u i . I n s e r a r e a în-do l iază ţ i n u t u l . U n ce r a l b a s t r u ca h â r t i a de t u r n i s o l a c o p e r ă u m b r a c ă z u t ă d in inf ini t . Biser icele în a p u s î n c r e m e n e s c cu t u r n u r i l e în văzdu-bu l s in i l iu . T r e î - E r a r c h i cu t u r n u ­r i le r u m e n e , t ivi te cu a l b a s t r u , s cân ­t e i ază în asf inţ i t . I a r î n t r ' u n t â r z iu , c â n d noa'pitea u m e d ă s 'a l ă s a t deabi-nelea , Palatul Administrativ proiec­t e a z ă pe o g l i n d a a l b a s t r ă a holtei, prof i lu l u n u l u r i a ş cas te l r u i n a t si p u s în r e p a r a ţ i e . î m p r e j u r căsu ţe le mic i se î n g r o p în cea ţa d e a s ă a în­t u n e r i c u l u i . Şi n u d e p a r t e Ia o că­su ţ ă , în -fereastra m i c ă câ t u n sfert • de coa lă de h â r t i e , o l u m i n i ţ ă îşi deschide ochiul de a u r .

Ţi-I m a l m a r e d r a g u l s ă s t a l în o d ă i ţ a mică , cu t a v a n u l a p r o p i a t , cu fiecare l u c r u ş o r l a locul lu i , cu o og l i ndă n u t o c m a i m a r e , cu m ă s u ţ a în mi j locul case i şi cu s c a u n e de pa i e î m p r e j u r . I a r c â n d s caune l e n ' a j u n g , c o a n a M o a ş ă a d u c e u n s c a u n l u n g de l emn pe ca r e a aş te r ­n u t u n lă ice r de petece. P l u t e ş t e î n t o a t ă î n c ă p e r e a u n ae r c u r a t , a m e s ­t eca t cu m i r e z m e p r i m ă v ă r a t e c e şi te s i m ţ i b ine a ic i şi-ţ i rine chef de vor­b ă şi de g l u m e c a în or ice c a s ă „dc-a noastră", n u ca î n case le borreştt, u n d e s t a l în ţepen i t pe fotolhir î da p lu ş şi u n d e n u şti i c u m să te po r ţ i ca s ă n u eşl d i n etichetă şi d in codul celor m a l p r o a s t e manier i . . .

Page 4: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

4. — No. 21. UNIVBRSUL LITERAR Lunï, 21 Маій 1912. • i

V E D E E I ^ 1 3 * " в д э а в ^ в і а emvorbtrï astrmoiittee

TURNUL CETĂŢII-ALBE

.Domnul Vas i le Arsenie . c u m ă t r u l ь'еІ m a r e , lï a ş t e p t a t să vie şi c u m s u n t вдмгааре n o u ă , c o a n a M o a ş ă a r e gr i ­ja şi de s t o m a c u r i l e n o a s t r e . D u p ă o g u s t a r e de g h i d e m s ă r a t , d o u ă pă­h ă r u ţ e de p i p e r m e n t a l u n e c ă pe gó t c a u n t d e l e m n u l .

— Să t r ă e ş t l c o a n ă M o a ş ă că b u n g â n d a î avu t , fac eu, u r m ă r i n d - o t u pr iv i rea .

— Şi să- ţ i m a î dea D u m n e z e u g â n d u r i b u n e , r ă s p u n d e d i n t r ' u n colţ fratele Costache , ş t e r g â n d u - ş l cu ba­t i s t a m u s t ă ţ i l e l ă s a t e în jos .

D a r v ine ves tea că a p a s'a încă l ­zit ; să se p r e g ă t e a s c ă de scă ldu-ltoa*e. Albia s ' a şează pe s c a u n e şi se po t r iveş te a p a de c ă l d u ţ ă , cu u n àeget. A b u r i g re i u m p l u casa , a s u ­d â n d pă re ţ i ! .

— Toţ i b ă r b a ţ i i să i asă a f a r ă , po­r u n c e ş t e Moaşa .

Eu t r a g s c a u n u l m a l în fund şi nic i g â n d n ' a m să ies.

— Mă laş i să s t a u şi eu c u m ă t r ă m a r e , î n t r e b pe d o m n i ş o a r a Xicu-şor. F e t i ţ a p i roneş t e pr iv i r i le in feclril m e i : „ P o t ! să s ta l , ce crezi ca •îni-ï r u ş i n e de d-ta să sca ld copi­l u l ? " Apoi r ă s g â n d i n d u - s e pu ţ i n : „Mal b ine scaldă'-l m a t a m a m a i e , ou m a l ies a f a r ă . . . ' Şi m a m a lu i Nicu­şor, naşa, s a r e ca o s fâ r l ează şi-I

r#a ta să-şî suflece màn ice l e . R ă z g â n -d i r e a c u m ă t r c l m a r i m ă u m p l u s e de feueurie. D o r e a m şi eu s ă ieş im a-fiară, să-I a u d r â se tu l p i c u r a t p r i n

-ogradă , s ă lumineze suf le tu-mî oetiil el ca d i a m a n t u l neg ru , să ne

• să ru te obra j i i r ă c o a r e a nopţe'i şi de ' »us să ne z î m b e a s c ă p u z d e r i a de 'Stele. D a r to t c o a n a Moaşa a t rebui t eă pu i e b ă ţ u l In r o a t ă .

— Că n u se poa te , că d o m n i ş o a r a »« ţ i n u t pe Ghi ţ i şor în b r a ţ e , că dum- ' i rea t ï t r e b u e să-1 scalde. . ."

Am eşi t a f a r ă s u p ă r a t , cu g â n d să m ă r ă z b u n la m a s ă , să-t c â n t cân te ­cul : „ C o a n ă Moaşă , C o a n ă Moaşă. . . '

G â n d s'a t e r m i n a t s c ă l d ă t o a r e a , soseşte şi c u m ă t r u l cel m a r c . Invi­ta ţ i i u m p l u odă i ţ a de pes te sălii, r â u d u i n d u - s e r o a t ă în j u r u l meşei lung i . E u a m n i m e r i t l â n g ă o cu­c o a n ă b ă t r â n ă , cu p ă r u l c ă r u n t , d a r f r u m o a s ă încă şi- ca re t r ebue să li fost m a r e ş e rpoa i că în t inere ţe . Ma

' b u c u r a m că în faţă a v e a m pe dom­n i ş o a r a Zbrciirhiliitv.ru şi a v e a m in ce ochi să -mî citesc norocu l . I n a r i ­p a d r e a p t ă a mesei s'a g r ă m ă d i t fratele Cos tache şi conu Alecu Ga-rofă, u n omule ţ cu câ teva fire de p ă r în cele d o u ă co l ţu r i ale gure î . Şi c u m s'a făcut că cele m a i m u l t e stiele cu vin în a r i p a d r eap t a s a u n imer i t . F a r f u r i i cu u s c ă t u r i pc-

•Btasă, s t icle cu coniac , rue.et şi voe

b u n ă . M â n c ă r i l e a l u n e c ă uşor- şi s a r ­delele cer u d e a l ă , c ' a şa e 'peş te le în­vă ţa t , cu a p ă . L a î n c e p u t a m t r a s cu p ă h ă r u ţ e l e cele m i c i ; în u r m ă c o a n a Moaşă i a r a s p u s u n c u v â n t bun şi p ă h ă r u ţ e l e s ' au s c h i m b a t in p a h a r e m a r i , de-o l i t r ă u n u l . F r i p ­tu r i l e de miel î n c e p u r ă s ă n e gâd i l e nă r i l e . Şi v inu l a l u n e c ă u n s d u p ă f r ip tu ra g r a s ă şi d u p ă s a l a t a de ma.-role s t r o p i t ă cu u n t d e l e m n şi cu câ­teva l i re de l i a ţ m a ţ u c h i p r i n t r ' î n s a !

C o a n a m e a m ă p r i n d e pe d u p ă g â t şi-nit face d in ochi . Glumele cresc , fetele cc s ă r u t şi chicotesc, i a r cei d in f lancul d rep t b e a u şi m ă n â n c ă de p a r c ă a r fi s c ă p a t azî dela poarta verde şi n i m e n i n u ie a u d e g u r a . P a h a r e l e se îna l ţ ă , se ciocnesc şi se pr ivesc în za r e : „Vivat ! Să t r ă e ş t l c u m ă t r ă m a r e ! Să- ţ i t r ă i a s c ă finul ! Să t r ă e ş t l c o a n a m e a ! ' Şi b ă t r â n i c a rnă s ă r u t ă pe f run te şi-I a r d ochii in cap ca douî l icur ic i : I a r c â n d plă­cintele şi cut i i le cu b o m b o a n e i n t r u la r â n d , c a p ă t s t up i t la furcă şi cel din d r e a p t a . Lu i conu Alecu i s ' au tu rbura t , ochii , i a r fratele Cos tache îşi u m p l e d o u ă p a h a r e , ia u n u l în­t r ' o m â n ă şi a l tu l în cea la l tă , le ciocneşte şi le d ă peste cap . Domni ­şoare i Nicuşor , de c ă l d u r ă şi de pă­h ă r e l u l c a r e 1-a bău t , i-au înf lor i t obra j i i şi ochi i s c a p ă r ă s c â n t e i şi te zăpăceş te s t r ă l u c i r e a lor. N e b u n a -tecă c u m e şi n e a s t â m p ă r a t ă face pe conti Alecu s ă m ă cheme l â n g ă el şi s ă - m î şop tească : „ In t r cab -o ce-a vă­zut- la finul ?..." Eu n ' a m în t reba t -o , d a r d. Garofă d u p ă ce m a l deşe r t ă u n pal ic iu , şopti neves te i lu i la u r e ­che, nevas t a lu i cun iă r re î celei m a r i şi r â s u l făcu î n c o n j u r u l meseî , p â n ă ce coana Moaşă deschise g lasu l :

Eii nucul -ii Iu шіси-tă... A s c u l t a m to ţ i cu r ă s u f l a r e a opr i ­

tă , câ te un oftat s c ă p a d i n t r ' u n piept t â n ă r , coane i mele i se umez ise ochii , i a r eu ca să s t r ic duioş ia ,

încep :

Când era. sä fie bine. Iaca şi bărbatul rine.

Astfel a m pe t recu t no i la .scălda- : t o a r e la Cost ică Popa , în m a h a l a u a Aduna ţ i l o r . I a r c â n d a m eşit a f a r ă , c â n d d o m n i ş o a r a Nicuşor mi-a cu­p r i n s un b ra ţ şi f inu ţa C o n s t a n ţ a pe-al doilea, n u ş t i a m de calc pe pă ­m â n t s a u p lu tesc în v ă z d u h .

Ş i -acum, g â n d i n d u - m ă , u n s i n g u r l u c r u îm i p a r e rău : Ce a r fi fost dacă a s c u l t a m î n d e m n u l lu i conu Alecu Garofă şi s'o fi î n t r e b a t pe c u m ă t r ă cos m a r e la u r e c h e ?

C E N T R U L U N I V E R S U L U I

P ă m â n t u l so î n v â r t e ş t e în j u r u l Soare lu i , d a r Soare le nu se î nvâ r t e ş t e şi el in j u r u l u n u î a l t corp ceresc m a î m a r e ? P r o b l e m a aceas ta , ne re ­zolvată p â n ă a s t ăz i , a ocupat pe m u l ţ i a s t r o n o m i şi vre-o câţ l -va d in eî a u şi ind ica t câ te o s tea , sau grup. de stele, c a r i a r fo rma c e n t r u l un i ­v e r s u l u i şi în j u r u l c ă r o r a s a r în­v â r t i to ţ i so r i i d in u n i v e r s u l vizibil , ad i că toa te stelele ce le vedem fie cu ochi i l iberi , fie cu a j u t o r u l l u n e t e l o r çi te lescoapelor .

Toa te aceste p ă r e r i a v e a u t emel i i p r e a s labe, căci pe acele v r e m u r i n u se c u n o ş t e a u mişcă r i l e p rop r i i a l e s te le lor sor i , astfel că tot se m a î pu­t ea d i s cu t a încă , d a c ă Soare le m e r g e d rep t în spa ţ iu , s a u descr ie o c u r b ă tn j u r u l u n u i cen t ru , f ă r ă s ă p u t e m să o b s e r v ă m în câ te-va su te , s a u mi i de a n i , că d r u m u l Soa re lu i în s p a ţ i u e o c u r b ă şi n u o linie d r e a p t ă .

Logic e ca d r u m u l S o a r e l u i s ă n u fie o l inie d r e a p t ă , căcî d a c ă toa t e stelele a r avea de s t r ă b ă t u t d r u m u l Yor tot în l inie d r e a p t ă , apo i a r u r m a c u r â n d s a u m a l t â rz iu , ca u-i i iversul n o s t r u , ca re a c u m fo rmează u n tot, u n i m e n s glob tu r t i t , s a u o-liptic, - s ă se desagregheze . Ex i s t a î n să u n c e n t r u în u n i v e r s şi d a c ă

. aces t c en t ru n u e r e p r é s e n t â t .crin-t r ' u n s i n g u r corp ceresc, u n corp Imens în j u r u l c ă r u i a să se învâ r ­tească to ţ i cei la l ţ i sorî-stele, apo i exis tă de s i g u r u n cen t ru în ca r e se află so r i n e n u m ă r a ţ i , m a l s t r â n ş i , m a î deşi .

P e n t r u u n a s e m e n e a c e n t r u s u n t m a l toţ i a s t r o n o m i i m o d e r n i şi m a l a les cel c a r i se o c u p ă cu s t u d i u l m i ş c ă r e î stelelor, s t u d i u ce n u m a i de câ tva t i m p e făcut pe temel i i şti­inţifice şi u r m ă r i t cu a s i d u i t a t e . S u n t vre-o 10—12 a s t r o n o m i , în m a r e p a r t e englezi , a m e r i c a n i şi g e r m a n i (unul d i n t r e el şi cel m a l i l u s t ru e olandez) , ca r i s 'au c o n s a c r a t cu to­tul s t u d i u l u i c o n s t r u c ţ i u n e l un iver ­s u l u i nos t ru , d a r nu făcând n u m a i teor i i .şi ipoteze, ci s t u d i â n d n e n u ­m ă r a t e l e stele ce fo rmează u n i v e r s u l n o s t r u din toa te punc te le dc vedere , d a r m a l cu s e a m ă din acela al miş ­c a r e ! lor.

Se ştie în cot ro m e r g e Soare le şi p r in u r m a r e din cot ro vine, clar d a r ă d r u m u l lu î e o cu rbă şi nu o linie d r e a p t ă , a t u n c i d u p ă zeci, su l e şi m i l i o a n e de an î , u r m e a z ă ca ţ i n t a a p a r e n t ă a m e r s u l u i Soa re lu i in s p a ţ i u să se sch imbe m e r e u .

Ches t iunea aceas t a a i n t r a t in t r ' o n o u ă fază şi a s t r o n o m u l T u r n e r , di­rec toru l o b s e r v a t o r u l u i din Oxford, î n t r ' u n s tud iu pub l i ca t în o r g a n u l socie tă ţ i r ega l e de a s t r o n o m i e d in Angl ia , ana l i zează toa te ce rce tă r i l e • făcute , a le sale , c u m şi ale a l to r a s ­t r o n o m i . El găseş te , că cen t ru l u n i ­v e r s u l u i n o s t r u t r ebu ie să se gă ­s e a s c ă în ap rop i e r e de o f r u m o a s ă s tea d in cons te la ţ ia Or ionu lu i , n u ­m i t ă Betelgeuse, la j u m ă t a t e d r u m în t r e aceas t ă stea şi s t e a u a g a m a din Gemeni i . Acum m a l p u ţ i n de u n mi l ion de a n i a m fi t r e c u t noi p r i n r e g i u n e a cen t ra l ă "şi ne v o m re în­toa rce în acele p a r a g i n i peste 399 mi­l ioane de a n i . căcî pe r i oada osci la­t o a r e a S o a r e l u i a r fi iOfl mi l ioane de an i .

D a r t r e c e r e a Soa re lu i p r i n o re­g i u n e în care as t re lé s u n t a ş a dc dese, t rebuie s ă fi avut vre-o consc c l n ţ ă şi poa te că per ioadele g l ac i a l e p r i n ca r i a t r ecu t P ă m â n t u l a r fi în l e g ă t u r ă cu t recerea Soa re lu i m a l a-p roape , sau m a l d e p a r t e de cen t ru Bine înţeles , T u r n e r se păzeşte de a s tab i l i l e g ă t u r a şi b ine face, căc i e per icu los a ind ica ipoteze, ce n u a i e t eme l i i solide. Ipoteze h a z a r d a t e nu ­m a i semi-docţ i î fac. ,

Mal e de r e m a r c a i că in r e g i u n e a ace ia s'au văzu t in veacu l n o s t r u d o u ă stele nou î şi de s i g u r vor m a i fi fost şi al tele, ca r i au t r ecu t neob­s e r v a t e ; de ace ia a s t r o n o m i i a ü de

g â n d să sup ravegh ieze cu b ă g a r e Й* s e a m ă acea p a r t e a ce ru lu i , c a r e e c r e z u t ă c a c e n t r u a l u n i v e r s u l u i t n c a r e n e a f l ăm.

Victor Anestin.

LITERATURA VECHE

DE LA BUCUREŞTI LA ROŞIORII-DE-VEDE ŞI ÎNAPOI

de 1». I s p i r c s c u

U r m a r e

Aveţi n i ţ i că r ă b d a r e , s ă i sp răvesc . D a r ă oa r e n u s u n t p r in B u c u r e ş t i m u l t e ca r e fumează ? Şcoa la s a u bol­d u l de p ropăş i r e , n u ş t iu b ine să vă s p u n , a făcut ca femeile cele t i n e r e din R u ş i şi fetele n u m e t a h i r i s e s c aces t obiceiu, d a r ă cele b ă t r â n e , n u ş t iu zău d a c ă este v r e - u n a ca re să n u fumeze.

C e r c e t â n d şi d e s p r e s â r g u i n ţ a pro­fesorilor şi de sp re p u r t a r e a lor, so­ţu l m e u mi-a poves t i t u r m ă t o a r e l e : m a l an i i t r ecu ţ i , Rege le vo ind să facă o inspecţ ie oş t i r e ! t ă b ă r â t ă pe m a r g i n e a D u n ă r e i , a t r e c u t şi p r i n aces t o ra ş .

P re fec tu l de pe vremea aceia i-a În fă ţ i şa t pe to ţ i s lu j i tor i i S t a t u l u i , î n t r e ca r i e r a u şi profesori i . S t â n d el în r â n d , u n u l c a r e se c redea că al­tu l ca d â n s u l n u se află procops i t , пѳѵое m a r e , î n a i n t e a z ă cu t r e î p a ş i şi începe a vorb i Rege lu i în l imba n e m ţ e a s c ă . Văz D o a m n e , ce s'o fi socotit el, s ă şt ie şi Vodă că se află şi pe aicî o a m e n i cu ş t i in ţ ă de l imbi s t r ă i n e şi s ă nii-1 ia la ochi .

A păţ i t -o î n să , căcî Regele îl În­t r e a b ă :

—• D-ta eşt i profesor l a şcoa la na ­ţ i o n a l ă dc aici ?

— Da, M ă r i a Ta . — De ce d a r ă n u vorbeş t i r o m â ­

neş te ? Л p u s botul pe labe şi s'a r e t r a s ru ­

ş ina t la locul luî şi cu n a s u l t ă i a t , f i ind-că n ' a şt iut t e r ă s p u n s s ă m a î dea.

P r i e t e n u l m e u mi-a da t apo i o scr i ­soa re a ace lu iaş i nepr icops i t profe­sor, pe ca r e o ţ in şi a s t ăz i .

Cetind-o, m i - a m a d u s a m i n t e de p i lda D o m n u l u i Chr i s tos d in evan ­ghel ie cu v a m e ş u l şi far i seul :

Furi i cui Mul ţumescu - ţ t ţie D u m n e z e u l e eă

n u suni, ca cel la l l ţ l o a m e n i , r ă p i t o r i , nedrep ţ i , s a u ca şi aces t vameş .

Postesc de d o u ă ori pc s ă p t ă m â n ă şi d a u zec iu ia lă d in toa t e câ te câş t ig .

l'roeopsilul din zilele noastre „Căci , d o m n u l e deşi s u n t veni t aci

în R o m â n i a de й de « n i î n s ă n u re­gre t a s p u n e că încă n ' a m a d o p t a t c a r a c l e r u l a m u l t o r d in a c e a s t ă f r u m o a s ă ţ a r ă .

Adesea se pot g ă s i şi în co rpu l di­dac t i c o a m e n i fă ră î nc rede re , î n s ă pe m i n e vu rog a n u m ă t rece în o r d i n e a ace lora" .

Vedeţ i d-voas t ră , d r a g i i m o ş u l u i , far iseul , tot far iseu este în t o a t e t i m p u r i l e şi la toate popoare l e .

Din cele ce a u z i r ă ţ î m a î sus , p u s e In faţă, vorbele f a r i s eu lu i vechiu cu cele ale fa r i seu lu i nou , v 'a ţ î pu fu t Înc red in ţa , socotesc ,de a d v ă r .

B a încă cel n o u este şi m a i vino­vat , d u p ă m i n e . El este şi n e m u l ţ u ­mi to r c ă t r e u n p o p o r ca r e l-a p r i m i t eu b r a ţ e deschise , îl h r ă n e ş t e şi-1 so­coteşte ca pe f ra te 'e lui şi-î p â r â t o r de t o v a r ă ş i i de şcoa lă cu ca re s t ă to t pe-o t r e a p t ă .

D a r s ă l ă s ă m la păca t e l e pe n i ş t e astfel de o a m e n i şi s ă ne c ă u t ă m de ş i r e t en ia n o a s t r ă .

C u m ieşi d in Roşior i î -de-Vede pe ş o s e a u a c ă t r e Bucu re ş t i , l a o m i c ă d e p ă r t a i e da i de u n sa t p ă r ă s i t , n u ­mit Ţ i g ă n i a . Aci este o biser ică p ă ­r ă s i t ă , d in ca re a u r ă m a s n u m a i zi­dur i l e , şi desp re c a r e se s p u n m u l t e p r i n o r a ş . A m în t r eba t pe ace l p r o ­copsit de profesor, de cu r ioz i t a t e n u ­m a i , ca s ă - m î s p u e ce şt ie desp re a-

Page 5: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

Luni, 21 Maiu 1912. UNIVERSUL LITERAR No. 21. — 5.

i e a biser ică . E l mi -a r ă s p u n s , c ă c ine ee o c u p ă de a s e m e n e a f l eacur i ?

Auzi ţ i D-voas t r ă v o r b ă ? Şi cu i ee cuvine , m ă rog, s ă cerceteze, s ă m e a r g ă la fa ţa locu lu i , ici o p a l m ă de loc, ea s ă v a z ă cu ochi i lor, s ă c i tească inscr ip ţ i i l e , s ă c o m p a r e cu ce zice i s to r ia ţ ă r i i , s ă a d u n e spu­sele de p r i n g u r i l e b ă t r â n i l o r , de n u profesor i lor '?

El, c a r e se n u m e s c o a m e n i cu pa ­t r u ochi , p e n t r u că ş t iu ca r te , s u n t d a t o r i să scrie, s ă facă cunoscu t , s ă dea la l u m i n ă sp re desba te re , tot ce ee zice, to t ce se af lă a s u p r a u n u l l uc ru , ca re a d u c e a m i n t e t r e c u t u l u-nei local i tă ţ i , u n d e s lu jesc eî ca pro­fesori câ te l p şi 20 de b a n i .

Nu li se cere de n i c ă e r î n imic , ei s u n t b u n i b u c u r o ş i că li se dă leafa, şi un i i d i n t i ' î n ş i î pu t rezesc t oa t ă z iua pe lavi ţe le cafenelelor. M ă c a r de cur ioz i ta te , s ă se a r a t e că t r ă e s c şi ei, să se ştie că a u t r e c u t p r i n l u m e a a s t a a lbă , a r t r e b u i s ă se în­d e m n e să afle ça s ă şt ie şi ei s p u n e celor ee i-ar Î n t r eba de sp re i s to r i a m a s u l u i şi a p re jmete lo r . D a r ă ei n ic i a t â t a n u fac. P e m i n e m ă r â m a la i n i m ă să .ştiu ceva despre i s to r i a acelei biser ici , a m î n t r e b a t vre-o doi t r e i b ă t r â n i , şi d in spuse le lor, i a t ă ce a m î n j g h e b a t : Cică o d a t ă R a -du-Vodă N e g r u a ieşit la bă t ă l i e cu p ă g â n u l , şi aces t a l-a dovedit ; i a r ă el a da t dosul . Şi fugind d i n a i n t e a p ă g â n u l u i , a a j u n s la u n copac scorboros . I n aces t copac s 'a v â r â t şi a s căpa t cu zile.

Turc i i , l u â n d u - s e d u p ă Negru -Vodă In i i goni t , p â n ă ce i-au p i e r d u t u r ­m a . Şi caută-1 în sus , caută-1 în jos , mi m a l de te ră cu m â n a de el. Vă­z â n d el că R a d u N e g r u a p ie r i t d in ochii lor ca o n ă l u c ă , se î n t o a r s e r ă de u n d e a u veni t ; i a r ă Negru -Vodă se f ăgădu i să facă u n schi t de că­l u g ă r i în locul ace lu i copac scorbu-r o s .

IHipă ce s a u a şeza t l u c r u r i l e în ţ a r ă . R a d u Vodă s'a ţinut, de făgă-du ia l ă şi a făcut o biser ică ,— bise­r i c a ce s tă a s t ăz i pus t ie .

De ce n u s 'a făcut schi t de că lu­gă r i , n u pot şti, f ă r ă decâ t ş t iu că s 'a făcut u n s a t de ţ igan i , şi s 'a n u m i t Ţ i g ă n i a .

Pop i i ca re s lu j eau la acea biser ică , m u r e a u des, şi b i ser ica r ă m â n e a a-dese'a-orl v ă d u v ă de preoţ i . Azi a şa , m â i n e a şa , p â n ă ce i-a eşit n u m e rău , şi popi i î n c e p u r ă a se codi, ad ică a n u m a l voi să s lu jească la a ş a bi­ser ică cu t r i ş t e rea .

Din p r i c ina a c e a s t a să ten i i înce­p u r ă a câ r t i şi a se p l â n g e că le v ine g r e u să m e a r g ă pe la biserici le sa te ­lor megieşe p e n t r u c u n u n i i , bo tezur i .şi a l te t r e b u i n ţ e a le lor. EI de te ră svon eă se va s p a r g e s a t u l .

I n a r e n d a ş bogat , vo ind s ă ţie sa­tu l , ca să n u se r i s i pea scă locui to­rii , făcu leafă b u n ă p reo ţ i lo r c a m a r voi să s lu jească l a b i ser ica d in Ţ igăn ie , şi se şi g ă s i r ă vre-o câ ţ iva , c a r î n u рз»еа c r edeau în piezele cele a le biserici i , m a i cu s e a m ă că le l u a văzu l a lb işor i î s u n ă t o r i . D a r ă se că-i r ă de p r o s t i a ce făcuseră , c â n d se

V E D E R I D I N B A S A R A B I A

PORT TÂRĂNEiG

v ă z u r ă l a ceasu l mor ţ i i , Î n a i n t e d e v reme.

De a t u n c i încoace n u m a l voi n ic i u n preo t s ă s iu jească . S a t u l se s p a r s e şi b i ser ica r ă m a s e pus t ie , c u m o vezi cu ochii verzi , de c â n t ă în e a cucu­velele.

Să ten i i , u n i i a p u c a r ă în t r ' o p a r t e , a l ţ i i I n t r ' a l t a . Din a d u n ă t u r a u n o r a d in t r ' înş i î , şi m a l ven ind şi a l ţ i i de , p r i n p r e a j m ă , î n f i i n ţ a r ă u n al t s a t c a r e se c h i a m ă „ sa tu l nou" . Acolo îşi f ă c u r ă o a l t ă biser ică , şi aci po­pii s lujesc fă ră frică.

Acum, d in t o a t ă a c e a s t ă poveste, t r ebue s ă fie ceva. Ma i î n t â i u ş t im, d u p ă c u m vedem şi în B u c u r e ş t i , că u n d e a fost o c u r t e m a r e de bo-er î n s e m n a t , or i vre-o m ă n ă s t i r e ,

s a u n i s c a i cu r ţ i domneş t i , a l ă t u r i a iost ş i o ţ igăn ie . Ce să fi fost oa r e la Roşior i , de a l ă t u r e a s 'a în f i in ţa t sa­t u t Ţ i g ă n i a ? Dacă b i se r ica n u v a avea oa r e vre-o inscr ip ţ ie ceva, c a r e să dea la ivea lă ş i re ten ia povest i i cu în f i in ţa rea el ?

Toa te aces tea , u n profesor d in a l loca l i t ă ţ i i le-ar p u t e a dovedi m a l lesne decâ t u n s t r ă i n .

(Va u r m a )

THOMAS CARLYLfi

C U G E T Ă R I V i a ţ a f iecărui o m se poa te ase­

m ă n a cu u n r â u , a l c ă r u i i svor de fajpite este c l a r de tot, d a r al c ă r u i c u r s şi des t ina ţ i e î n d e p ă r t a t — p r i n în t inse le c â m p i i pe u n d e el ş e rpueş -te în zeci de mi i de a n i — n u e cu­noscu t , decâ t de Ato tpu te rn i cu l . Că m ă r e ş t e , a m e s t e c ă s a u înghi te a l te r â u r i vecine ? Că este u n p â r â i a ş , cu v a l u r i mic i pe l â n g ă mi l ioane de a l te p â r â u r î şi fluvii, c r e scând va­lur i le u n u l fluviu a l l umi i ? S a u că o s ă devie o D u n ă r e or i u n Rh in , a l c ă r u i va l s ă fie : o l inie de g r a n i ţ ă vec ină pe g lobul p ă m â n t e s c , u n po r t s a u u n „ H i g h w a y " a t u t u r o r cont i ­nen te lo r şi î m p ă r ă ţ i i l o r ? — a s t a no i n u ş t im; d a r ş t i m n u m a i a t â t : că el se v a r s ă în o c e a n u l cel m a r e ; că apele sa le de-ar fi n u m a i câte-va pi­c ă t u r i , exis tă , şi că .e le n u pot n ic i să se p i a r d ă n ic i să se o p r e a s c ă u n t i m p în loc.

*

U l t i m a Evanghe l i e a aces te i l u m i este : Cunoaş te - ţ l m u n c a şi l uc rează . „Cunoaş te- te pe t ine însu - ţ i " ; aces t „insU-ţi", te-a f r ă m â n t a t şi chinuit, m u l t ă v reme, şi t o tu ş i , d u p ă c u m

V E D E R I DIN B A S A R A B I A

CETATEA SO ROCA

cred eu, n u o Să a j u n g i să-I c u n o ş t i n ic ioda tă . Să n u a i ca t e m ă , s ă t é cunoşt i , , căci t u eşt i ü n ind iv id ce1

n u te pot s tud i a . Ma î Mne af lă ce t r ebue să lucrezi şi. m u n c e ş t e î n toc ­m a i ca u n Hercu le ! Căci, a c e a s t a , este în or ice caz u n s i s tem m a l b u n

Fer ic i t este ace la ca re şi-a g ă s i t m u n c a s a ; el -nu vrea să m a l a i b ă a.lte fericiri', căci a găsi t -o şi-I v a u r m a ! : '

M u m a - e s t e v ia ţa . Din a d â n c u l i-l i imiî m u n c i t o r u l u i ' ' n a ş t e o for ţă su­p r e m ă ' : divina si ce reasca e sen ţ ă a vieţii, ' "•care i-a fost, ; i n suf la tă p r i n p u t e r e a Ri t -Dumnezeu ' . Când m u n c a . a d e v ă r a t ă - începe, ' m u n c i t o r u l t rezeş­te iii suf le tu l s ă u - i d e i ' m ă r e ţ e , — a-s u p r a t u t u r o r cunoş t in ţe lo r „de sine î n su - ş i " şi a m u l t o r a l to ra . Cunoş­t inţă-? Aibăt h u m a ! "pe aceia, c a r e s e vede la- l uc r ă to r , de oarece însu-ş l N a t u r a con f i rmă aceas t a . Drep t vor­bind, t u iiu a l -n i c i o a l tă c u n o ş t i n ţ ă decât, ace ia ce-o cape ţ i pr in m u n c ă , r e s t u l fiind n u m a i c u r a t e ipoteze, cu c a r i se l u p t ă în şcoli şi ca r i ipoteze p lu tesc î n - n o u r i , ' " f r ăn i an t andu- se tn nes fâ r ş i t e vo i tor i logice, p â n ă c e să fie dovedite şi su s ţ i nu t e . „ î ndo i a l a , or i c a r e a r fi ea, n u poa te să a i b ă u n sfârş i t , decât p r i n ac t iv i ta te" . Traduse de X i c o l a e M i c h a i l . B-rlii)

Ф .

GÂIN'DEŞTE-TE. .

E plină de verdeaţă lunca şi 'n ţoală firea-î sărbătoare, şi ce frumoasă e liia.ia scàilatd 'n razele de soare. Din toată frunza se revarsă un zvon duios, o adiere, şi *•» graiul paserilor, află o. lume 'nlreagă mdngdere. Răzoareie-s in mit de feţe şi roi de fluturi — crai de vara -rotind in preajmă, le alintă ' ' Cu 'ndrăgostirea lor fugara.

. Iar zvonul dragostei tresare, din orl-ce freamăt si găseşti prilej de caldă 'nduio-şore in toate câte. le priveşti...

Dar noi, de ce rămânem astfe-t nehotărâţi fi aşteptăm, — ort, nu e vremea poirivită viaţă viseior să dăm ? In 'amândoi, nestrămutată, e-aceia-şi tainică dorinţă — ori nu găsim in noi putere să dăm acestui dor, fiinţă

Se duce tinereţea noaslră în sbor de pasăre pribeagă şi veşnic nu s'o mai întoarce in sufletele nousire, dragă ! De nu ne folosim de clipa când toate ne surâd a bine — zadar'lie vom boci în urmă pea năzuinţelor ruine. Ce-ţl pasă că vorbeşte lumea şi toţi ai lăi îţi suni vrăjmaşi-' de ţii la fericirea noastră in seama Domnului să-i laşi!

Că, vezi tu, firea este astfel — şi contra firii ce să faci'!'— ori cât de bun aï fi la süßet nu tuturora o să. placi ! Şi-i de prisos să iei aminte, la tot cc-auzi in jurul tău— cifcï. nu e nime să-ţi voiască doar ţie bine şi lui rău. Ascultă, glasul tinereţii cât e melodios şi plin, şi lasă-ţî păsurile 'n grija în veci tăcutului destin. Când toate-s trecătoare 'n lume ar fi cuminte să 'nţelegi, că, ori cât ne-avem dragi, rămânem şi noi supuşi acestei legi ! — Şt când vom fi bătrâni, zadarnic óm plânge anii risipiţi — în vreascuri, nu găseşti mireasnta vlăstarilor înmuguraţi !

O zi ăe şovăire 'nseamnă • un an de mulţămire, stins­ei e păcat, să pierdem vremet iubirii, 'n chinuiri şi plâns. Gdndeşte-ie că tinereţea se duce şi de pregetăm, în locul imnului de nuntă prohodul va să-l aşteptăm. Şi nu ţi-i jale de viaţa pierdută fără de folos ? • • • E trist să ştii că 'n omenire Ai fest un'suflet de prisos! Craiúva, P . L i f t e s t

Page 6: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

fi. — N'o. 21 . UNIVERSUL ІЛТЕПАД Luni, 24 Maii,

EDMOND Şî JULES DE GONQDURT

SORA FIbOpEf TRADUCERE DE

MfflAIL NEfiHB

— URJÍABE si SFÂRŞIT — 21

Din s t r a d a Geofiroy-Saint-Hila.il-» i n t r a s e r ă în s t r a d a Saint -Vic tor . Case l e se a p r o p i a u s c u r t e ş i m o h o ­r â t e , c i u r u i t e de fereşti . B a r n i e r şi Mal ivo i re t r eceau p r i n fa ţa câ r c iu ­m i l o r cu ferest re m u r d a r e , cu in te r io -trurilc negre , p r i n fa ţa n e g u s t o r i l o r tie z a r z a v a t u r i c a r i î ş i î n t i n d e a u pe s u b g a n g u r i sc rumbi i l e s ă r a t e a m e s ­t e c a t e cu mere le , p r i n fa ţa espald-rnlor ca re i m b i a ü cu halc i le l o r de c a r n e p r i n t r e sticlele goale . D u p ă o p r ă v ă l i e de vech i tu r i , c a r e a p r o a p e a s t u p a i n t r a r e a î n t r ' o a iec , venea u n n e g u s t o r dc v i n u r i . P e u r m ă e r a o b ă c ă n i e p l i nă cu b u t o a e de p r u n c a lbe de m u c i g a i u , u n m a g a z i n de t r ico ta j p l in cu t r i c o u r i şi l u n u r i g r o a s e In ca re se înveleş te p o p o r u l i a r n a , Ü l ib ră r ie de noutăţi t a p e t â n d cu cân tece de câ te cinci b a n i o fe­r e a s t r ă de subsol , o v i t r i n ă de coa­for a le că re i f igur i de c e a r ă p a m â n -t o a s ă a v e a u r o ş u l o b r a z u l u i por to­ca l iu .

P u ţ i n m a l î n a i n t e de p i a ţ a M a u -Lcrt, o c a s ă î n d ă r â m a r e r id i ca în p i c ioa re u n zid m a r e pe c a r e se ve­d e a u cad ru r i l o odăi lor d i s p ă r u t e , li­n i a t ava nur i lo r , a duşumele lo r , a ocări lor , b u c ă t ă r i i l o r ş i d u n g a n e a ­g r ă a coşur i lor , t ape te le de p r i n odă i u n s u r o a s e l a î n ă l ţ i m e a cape te lor .

„Dacă o c a s ă ca a s t a ţ i - a r « p u n e câ t e sufer in ţe a văzu t ! m u r m u r ă B a r n i e r p e n t r u el s i ngu r , cu ochi i p i e r d u ţ i pe cele şase etaje dc mize* r i e scoasă la l u m i n ă .

— D a r t e z a t a , B a r n i e r ? — în­t r e b ă Malivoire . Şt i i că n u e u ş o r l u c r u ee-aî l u a t : Anaslamosclc gan­glionului cervical superior...

— Nu.... n u m a l e a s t a , acum. . . a m s c h i m b a t .

— Şi tc -a l h o t ă r â t l a ce "7 — Moartea. — A ! — Da...' a m să- ţ î s p u n ideia mea.. .

V r e a u s ă dovedesc că m o a r t e a n a ­t u r a l ă , a c e a s t ă m o a r t e ca r e ora m o a r t e a o m u l u i d in p r ime le t i m p u r i , m o a r t e a n a t u r a l a n u m a l exis ta . I n v i a ţ a n o a s t r ă m o d e r n ă , t o a t ă l u m e a m o a r e p r i n acc ident . V i a ţ a n u se m a i uzează : se s p a r g e . E o s inu ­cidere m a l m u l t s a u m a î p u ţ i n lentă. . .

— Eş t i tot o r g a n i c i a n , b ă n u e s c ? — N e a p ă r a t !... Suf le tu l e o m a r e

î n c u r c ă t u r ă în chest i i le ştiinţifico... Şi B a r n i e r s p u s e f raza a c e a s t a

din u r m ă pe u n t e n pe ca re Mali-voirô nu-1 p u t u defini.

— Să l u ă m o t r ă s u r ă . . . u i t e u n a . . . r e l u ă B a r n i e r t ă c â n d s e m n u n u l b i r j a r c a r e t r ecea .

— Ce m a l e иеѵ-ое a c u m . . . D a r ce a i ? T r e m u r i .

— P a r 'că a m u n frison.. . — D r a g u l meu , s u n t s i g u r că afu­

r i s i t u l t ă u de a b s i n t î ţ i d ă t o a t e astea. . E lovitura dc Ысій, ceva -cam c u m d ă ffîH-ul englezilor.. . Nu ! p r e a e p ros t luc ru , a r t r e b u i s ă n.u m a î bel.

— Eî bine , î ţ i i agăduesc . . . n ' a m sà m a l beau , Malivoire . . . A c u m a ins . í гш-m î m a l vorb i . . . h m face rău...

Şi B a r n i e r s e g h e m u i î n t r ' u n colţ al t r ă s u r i i .

A juns la sp i ta l , B a r n i e r se u r c ă iu se culce.

A douaz i d i m i n e a ţ ă , tot s p i t a l u l ştir. că B a r n i e r , s g â r i a t l a m â n ă în a m n f ăcând d isec ţ ia u n u l c a d a v r u a t i n s de infecţie pu.-ulenfcă, m u r e a tn c h i n u r i g roazn ice .

l .a p a t r u c e a s u r i , c â n d Mal ivoi re , fugind u n m o m e n t de l a p a t u l p r ie ­t e n u l u i lu i , ven i să-1 în locu i a scă şi să-î facă servic iul , £u u r m a t de so ra . Mergea de l a p a t l a pa t , pe u r m e l e lu i , î n d ă r ă t n i c i n d u - s e p e u r ­mele lui , d a r fără. să- î vo rbească , cu < < h î c a r i nu-1 p ă r ă s e a u şi c a r i Mal ivo i re îi s i m ţ e a m e r e u in­t r a i lui . C u m e r a să i a s ă d i n sa la :

— Ce este, îl zise ea cu t o n u l ace la scur t cu c a r e femeile op resc p e me­dic l a u l t i m a lu i vizi tă î n p r a g u l uş i i .

— Pierdut . . . zise Maî ivoi re c u u n g i i l ; n u m a i e n i m i c d e f ă c u t . . A porn i t de l a p u l p a p i c i o r u l u i d r e p t , a c u p r i n s p ic ioru l , coapsa , t o a t e i n t h i e t i M Ü e . . . Şi ce d u r e r i ! . . . b i e tu l băiat . . . de -a ï v r e a s ă se i s p r ă v e a s c ă cat m a î c u r â n d c u pu t in ţă . . .

— N a r e s ă m o a r ă p â n ă d i s e a r ă ? î n t r e b ă s o r a , s i m p l u .

— O nu.. . Are s ă t r e a c ă cel pu­ţ in noaptea . . . E ace laş caz c u a l lu i R a g u i d e a u a c u m t r e i ani . . . A du­r a t pa t ruzec i şi o p t d e ore , R a g u i ­deau.. .

П

I n s e a r a aceea, la zece, so r a F i ­l o m é n a î m p i n g e a în p o a r t a biser i -cel Notrc-Dame-des-Vic to i res .

I n biser ică , se coborau cande le le : f l a că r a l u m â n ă r i l o r m u r e a sub s t in-g ă t o r u l cu c o a d ă ce m e r g e a Ac la u n a l a a l t a . P r e o t u l t o c m a i eşise clin sacr i s t i e . S o r a îi ce ru a d r e s a : lo­cuia la dou l p a ş i de biser ică , î n s t ra ­da Bănce î .

P r e o t u l sosea a c a s ă c â n d e a i n t r ă d u p ă d â n s u l , î m p i n g â n d u ş a pe ca re el vo ia s'o î nch idă .

— I n t r ă , soro, zise cl desch izân-du-ş l u m b r e l a u d ă , pe ca re o în t in ­se în sală. . .

Şi se î n t o a r s e : ea e r a în g e n u n c h i . — D a r bine , soro , ce f a c i ? îi zise

ci m i r a t . Ridică- te , cop i lu l m e u . . . N u e aci locul. . . Ha ide , r id ică- te . . .

— AÍ să-1 scapi , n u e a ş a ? şi F i ­l o m é n a a p u c ă pe p r e o t dc m a n i l e pe ca r e le în t insese s p r e d â n s a c a să o r idice. Ce-ţi p a s ă d a c ă s t a u în g e n u n c h i ?

— I i a M e ! ha ide , copi lul aa-eu, n u t e exal ta . . . N u m a i D u m n e z e u , o ştiu bine , poa te s c ă p a pe cine-va... E u , n u pot de câ t s ă m ă rog. . .

— A ! n u poţ i de câ t să te rogi . . . zise ea d e s c u r a j a t ă . , . Da, a ş a e...

ş i ochii îi r e c ă z u r a pe pă raân t . . . F u o tăce re .

— Ascul tă , s o r ă , s t a l colea. Eş t î m a i l in i ş t i t ă a c u m , n u « a ş a ? . . . Spune-rnI . . . d e ce c v o r b a ?

— Işî t r a g e suf le tul . . . zise F i lo­m é n a r idic â n d u - s e î n t r ' o s i n g u r ă m i ş c a r e . P o a t e că n ' a r e s ă a j u n g ă d iminea ţa . . . şi ' n c e y u su p l â n g ă . E iui b ă i a t d e douăzec i şi ş a p t e de­mn.. . n u s'a; a p r o p i a t dc g r i j a n i e , uicï de vre-o b iser ică , n i c i n u s 'a r u ­gat lui D u m n e z e i i de la î n t â i a lu i c o m u n i u n e . . . N ' a r c să v r e a s ă as ­

cu l te n i m i c . Nu-ş î m a l ştie r u g ă ­c iun i le , ' pă r in te . . . N ' a r e să ascu l t e n i c i p e p reot , n i c i p e n imeni . . . Şi-ţi s p u n c ă s 'a s fâ rş i t , a r e s ă moa ră . . . A t u n c i m ' a m g â n d i t l a Archiconfra-t e r n i t a t e a d - v o a s t r ă Not re -Dame-des-Victoires. . . f i indcă e p e n t r u oa­men i i c a r i n u cred. . . Da, da. , t r ebue scăpat . . .

— S o r ă . . . — Şi în v r e m e a a c e a s t a poa te m o a ­

re. . . O ! n u e a ş a ? I m î făgădueşt î . . . AI s ă faci n u m a i de c â t to t ee t r e ­bue , tot ce e p r i n că r ţ i l e d -voas t ră , r u g ă c i u n i l e , în s fâ r ş i t to t ! AI s ă tc rog i p e n t r u d â n s u l n u m a i de cât , n u e a ş a ?

— Dar , cop i la mea , a s t ă z i e Vi­n e r i şi A r c h i e o n f r a t e r n i t a t c a n u se î n t r u n e ş t e de câ t Joia_.

— N u m a i Jo ia ! De ce ? E p r e a t â r z iu , Jou i ! E cu n e p u t i n ţ ă să t r ă ­i a scă p â n ă Joui . . . I n sfârş i t t r ebue scăpa t , c u m au fost s căpa ţ i a t â ţ i a a l ţ i i !

Sora. F i l o m e n a . s e u i t a la preot cu ochii m ă r i ţ i şi în c a r i se ivise, p r in ­t r e l a c r ă m l , o p r iv i r e m a n d r ă de revol tă , de n e r ă b d a r e şi de c o m a n ­dă . Un m o m e n t , în o d a i a a c e a s t a in c a r e s e a f la o s o r ă fa ţă dc u n preot , se a f l a r ă fa ţă ' n fa ţă o femeie şi u n b ă t r â n .

P r e o t u l u r m ă т — Tot ce pot face p e n t r u b ă i a t u l

a c e s t a a c u m , fata. m e a , e să-î apl ic m e r i t u l t u t u r o r r u g ă c i u n i l o r şi fap­t e lo r b u n e c e s e i a c în Arch iconf ra -t e r n i t a t e şi s ă le ofere p r e a sfintei şi i m a c u l a t e i i n i m i a Sf in te i Fec ioare ca să-î obţ in conver t i rea . . . A m să m ă rog m â i n e p e n t r u d â n s u l in t i m p u l l i t u rgh ie i şi a m să-1 reco­m a n d S â m b ă t ă şi Dumin ică . . .

— O ! s u n t m u l ţ u m i t ă , zise Fi lo­m é n a ca re s imţ ise că l ac r imi l e îi umezesc i a r ă ş i ochii în t i m p ce p re ­o tu l vorbea , a m încredere . . . Are să se conver tească . . . a r e să-î fie m i l ă de el... Bine c u v i n t e a z ă - m ă p e n t r u dânsu l . . .

— D a r bine, soro, n u dai't b ine­c u v â n t ă r i dc câ t l a a l t a r , iu a m v o n s a u l a coufesiorial. N u m a i acolo s u n t m i n i s t r u l lu i Dumnezeu. . . Aci... aci , soro, n u s u n t de câ t u n biet om, u n mizerab i l păcă tos . . .

— Nu face nimic, . . . eşti tot m i ­n i s t r u l lu i Dumnezeu. . . şi n u m ă po ţ i refuza.. . n ' a î să vre i . . . e în a-gonie!

Z i c â n d cuvinte le aces tea căzu în g e n u n c h i . P r e o t u l o b i n e c u v â n t a , a-po l zise :

— S u n t a p r o a p e unsp rezece cea­suri . . . a l o cale de făcut. . . dc s t r ă ­b ă t u t P a r i s u l . . . a t â t de t â r z i u !

— O ! n u mi-e frică. . . — r ă s p u n s e F i l o m é n a cu u n s u r â s , — D u m n e ­zeu şt ie de ce-am s ă fiu pe s t r a d ă . . . Şi-apol , a m să-mî s p u n r u g ă c i u n e a pe d r u m ; Maica D o m n u l u i a r e s ă fie cu rnine.. .

L I I

I n ace iaş i s ea r ă , B a r n i e r , e ş ind din t ă c e r e a lu i de t o a t ă z iua, zise lu i Mal ivoire :

— AI s ă ser i i mami î . . . AI să-î spui . . . că a s t a se ' n t â m p l ă dese or i î n m e s e r i a noas t r ă . . .

— D a r l-rine, zise Mal ivoi re p leca t pe pa t , n ' a î a j u n s î ncă aoolo, d r a ­g u l meu.. . eu m ă bizui s ă te s cap .

- - Nu... m i - a m ales eu o m u l bine , c a să m a l pot scăpa. . . , C u m t e - аи і păcă l i t , d r a g ă Mal ivo i re ! — Şi a v u u n fel d e s u r â s . — în ţe leg i , n u m ă p u t e a m uc ide , eu... Când a ï o m a ­mă, b ă t r â n ă pe c a r e v r e i s'o l aş i s ă t r ă i a s c ă . . . D a r nenorocir i le . . . a r a n -j a z ă io t o nenoroc i re . . . AI să -mî iei

t oa t* «&mi>._ şi t r u s a , vr-eau s'a p ă s t r e i î . . . De ©e m ' a m owierât , n u e a ş a *.„ Vino m a l ap roape . . . Fe -в*ѳеа aceea . . . N ' a fost d e c â t e a în v Î A i ţ a mea . . . Nu- î d ă d u s e r ă (lestul d o r o f o n n : le ctMiseseaa eu... A î ţ i ­p ă t u l e î c â n d « 'a trezit . . . p â n ă n u se i s p r ă v i s e !... n u m ' a p ă r ă s i t u n m o m e n t ţ i p ă t u l acela . de-atunc' i ! Nu face M i n i e , — r e l u ă el d u p ă o oontra-c ţ iune n e r v o a s ă , — d a e ă a r fi să re încep. . . -aşi a l ege al ta . . . î n c a r e sufer i m a î pu ţ i n . . . A tunc i , şt iu, a mur i t . . . Mi-a d a t îu g â n d v ă o ue i -sesem... Am revăzut-©... O r e v e d e a m în sânge . . . Si beam. . . beam. . . pen­t r u că tot o iubesc.» Iată . . . a s t a ѳ tot , tot . . .

B a r n i e r t ă cu . Redeschise g u r a d u p ă o l u n g ă t ăce re , şi zise lu i Ma­l ivo i re :

„Aî s ă s p u i m a m i î să a ibă g r i j ă d e b ă i a t .

D u p ă a l t ă t ă ce r e , lăsă să-î scape : „Trebue să fi spu# o r u g ă c i u n e , so­ra. . ."

Mal pe u r m ă î n t r e b ă ; ^ —- Câte ceasur i s u n t ".' — Vn'sprezeco. — Tot întârzie . . . Are s ă trial ţ i n ă

p â n ă . . . a m s'o duc p â n ă m â i n e . . . P u ţ i n m a l în u r m ă î n t r e b ă i a r

câ te c e a s u r i s u n t şi, î n c r u c i ş â n d u - ş t m â i n i l e pe piept , c h e m ă cu g l a s u l s l ab : Mal ivoi re ! şi inc ercă să-î vor­bească , Mal ivo t re î n s ă n u p u t u а ш і cuvin te le pe ca re le s u s p i n a .

Apoi h o r c ă i a l a î l ţ i n u p â n ă iu zori .

I . I I I O l u m â n a r e l u m i n a odaia, Ardea î n t r e cele p a t r u z idu r i albe

pe ca re t r a n ş a în ga lben c a n a t u l uş i i şi cele două d u l a p u r i b ă g a t e în zid. U n u l d in d u l a u u r i l e f ă ră u ş i l ă s a să se v a d ă căr ţ i le g r ă m ă d i t e p e r a f t u r i ; în rela.lt e r a o c a r a f ă de a p ă de f a i an ţă . D e a s u p r a c ă m i n u ­lu i vopsi t în m a r m o r ă n e a g r ă , o foaie de Gorgonă a t â r n a a g ă ţ a t ă pe z idul gol. î n t r ' u n colţ, l â n g ă u u loc u z a t p r i n f recarea ch ib r i t u r i l o r c a r e l u a s e r ă va ru l , e r a o ogl injoa­r ă m i c ă î n c a d r a t ă în h â r t i e pole i tă , a m i n t i r e a v re -une î pe t rece r i la ţ a r ă , a vre-uneî s e r b ă r i în î m p r e j u ­r i m i l e P a r i s u l u i . F e r e a s t r a , f ă r ă perdele , l ă s a să se v a d ă u u acoper i ş şi n o a p t e a . E r a o odae ca o odae d.-ho te l în v r e - o m a h a l a de o r a ş m a r c .

P e p a t u l de fier c u perdele le albe, cea r şa fu l se r id ică şi se l ipea pe u n corp , d e s e n â n d inflexibil cu o l inie veşn ică r i g i d i t a t e a a aceea ce aco­p e r e a .

L â « g ă m a s a de l e m n a lb , în foto­l iul cel m a r e de pae , Mal ivoi re ve-ghia , m o ţ ă i n d , p e j u m ă t a t e a d o r m i t şi nedoj-mind i a c ă .

I n t ă c e r e a odă i i , n u se a u z e a ni­mic a l t de câ t ţ ă c ă n i t u l ceasorn i ­c u l u i m o r t u l u i .

De d u p ă u ş e , ceva p ă r u c ă a lu-aîecă înce t şi î n a i n t e a z ă ; c h e i a se î n t o a r s e : s o r a F i l eoaena e r a î n f a ţ a p a t u l u i . F ă r ă s ă se ui te l a Maî ivo i re f ă r ă să-1 v a d ă , î n g e n u c h e ş i se r u g ă c u m se r o a g ă s ta tue le de b iser ic i î n g e n u c h i a t e pe m a r m o r ă ; r och i a n u se m i ş c a pe ea c u m nic î cear­şaful n u se m i ş c a pe m o r t .

P e s t e u n sfert d e o ră , se r id ică , ţ j lecă f ă ră s ă s e - î n t o a r c ă , d i spă ru . . .

A doua zi, t r e z œ d u - s e î n s g o m o t u l gol a l c o s e i u g u l u î lovit pe s c a r a cea . s t r âmtă , Maî ivo i re , a m i n t i n d u - s î v a g a p a f i ţ i a de pes te n o a p t e , se în­t r e b ă d a c ă n u visase , şi d u c â n d u - s o maşHaaâiceşte l a m ă s u ţ a de noap te , c ă u t ă pe m a r m o r ă şuv i ţ a dc p ă r c« t ă i a s e p e n t r u m a m a l u i B a r n i e r ; ş u v i ţ a d e p ă r n u m a l e r a acolo.

— S F Â R Ş I T -

Noul roman al «Universului literar» va fi senzaţionala poveste a luî L E O N T O L S T O I

T A . T A S E R G I U " ea re începe in numărul viilor

Page 7: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

Luai, 21 Maiu 1912. UNIVERSUL LITERAR No. 21. — 7.

EMANCIPAREA FEMEEI C h e s t i u n e a f emin i s t ă , c a r e se a-

g i i a a c u m m a î a les î n lumcţa a n -g l e - a m e r i c a n ă , a p r o v o c a t şi-n ţ a r a n o a s t r ă câ te -va î n t r u n i r i publ ice . D e ş i aces te î n t r u n i r i n 'au a v u t de c â t u n r e z u l t a t c u t o tu l t eore t ic , t o ­t u ş i fac c a s c r i e r e a lu i Novicow „ E -m a m c i p r e a femeeî", t r a d u s ă de d. B o g d a n I . Goü&v, s ă fie de a c t u a l i t a ­t e şi l a no i .

Novicow descr ie î n p a g i n e p l ine d e color i t şi р о г п й е d i n t r ' o adâncă s i m p a t i e s i t u a ţ i a e c o n o m i c ă ş i m o ­r a l ă a femeiei î n ţ ă r i l e zise civili­za te . Aceas t ă s t a r e este, d u p ă p ă ­r e r e a m a r e l u i sociolog r u s , v r e d n i c ă de p l â n s . P e n t r u o m u n c ă e g a l ă cu a b ă r b a t u l u i femeia este p l ă t i t ă cu j u m ă t a t e s a l a r i u s a u c h i a r cu d o u ă t r e i m i m a i pu ţ i n . Apoi î n m a j o r i t a ­t e a cazurUor e s i l i tă pe l â n g ă m u n c a p ro fes iona lă i cu g o s p o d ă r i a .

D a c ă u r m e a z ă ca l ea l e g a l ă ş i se m ă r i t ă , apo i î n m a j o r i t a t e a cea m a r e a c azu r i l o r o a ş t e a p t ă m i l de su fe r in ţ i . De e s ă r a c ă , a d e s e a e v â n d u t ă de c ă t r e p ă r i n ţ i . De es te b o g a t ă i a u n b ă r b a t c a r e i s ' a v â n ­d u t . T n a m b e l e c a z u r i e a p r o a p e ine­v i t ab i l ă o c ă s ă t o r i e nefer ic i tă , căc i femeia n u şi-a a l e s . s i n g u r ă pe cel cu c a r e u r m e a z ă să - ş î î m p ă r t ă ş e a s ­c ă v ia ţ a , l e g ă t u r a s f â n t ă a că să to r i e i n u s 'a făcut d in p o r n i r e a f i rească a d ragos te i .

I n ce p r iveş t e femeile, c a r e a u cu­r a j u l s ă î n f r u n t e r u t i n a ş i p r e j u d e ­căţ i le , a l e g â n d u - ş i u n a m a n t , s o a r t a lo r e în g e n e r e şi m a î t r i s t ă . P e n t r u o c u p ă li se î n t r e d e s c h i d e u n r a l de fer icire . D a r m o r a l a n o a s t r ă de a s t ăx î n u le i a r t ă a c e a s t ă l i be r t a t e , p r iveş t e fer ic i rea l o r c a o c r i m ă , pe c a r e le-o p l ă t e ş t e a p o i p r i n u m i l i n ţ î şi c h i n u r i de t o t felul. I n d e p e n d e n ­te le pot deven i „femei p ă r ă s i t e " ş i a t u n e i s u f ă r n u n u m a i de p e u r ­m a aces te i p ă r ă s i r i , ce l e sfâşie in i ­m a şi le c u f u n d ă în tot so iu l de g r e ­u t ă ţ i a le vieţi i m a t e r i a l e , d a r m a i cu s e a m ă de p e u r m a d i s p r e ţ u l u i publ ic , c a r e le exc lude d in socie ta te .

„ A c e a s t a e, î n t r ' o r epede s ch i ţ a r e , s o a r t a pe ca r e idei le n o a s t r e suc i t e le-o u rzesc t o v a r ă ş e l o r n o a s t r e . Sa ­cr i f icate f ă r ă mi l ă , d u r e r e a l o r i s -b u c n e ş t e câ t e o d a t ă î n t r a g e d i i g ro ­zave , în a s a s i n a t e , o t r ă v i r i şi r ă z b u ­n ă r i să lba t i ce . S a u , de n u , se pier­d e î n t r ' u n m a r t i r i u n e ş t i u t de n i ­m e n i , î n t r ' u n ş i r de c h i n u r i î nă ­buş i te , de mizer i i a s c u n s e şi m â h ­n i r i nes fâ rş i t e . S o a r t a femeii î n a s t ă l u m e se poa t e r e z u m a î n aces te cu­v in te : „cea m a l m a r e p a r t e de sufe ­r i n ţ e şi c e a m a l m i c ă p a r t e de fe­ricire"*.

N i m e n i n u p o a t e p r iv i , des igu r , a-c e a s t ă s i t u a ţ i u n e c a d r e a p t ă ş i m u l ­ţ u m i t o a r e . D a c ă a r fi c o n f o r m ă cu o r â n d u i a l a b u n ă , a r t r e b u i s ă fie a c e i a s l a t o a t e p o p o a r e l e î n t o a t e t i m p u r i l e . I n s ă formele c ă s ă t o r i e i s ' a u s c h i m b a t î n c u r s u l v e a c u r i l o r ş i n ic i a s t ă z i n u sunt la fel în de­osebi te le ţ ă r i . I n u n e l e ţ ă r i f emeia p o a t e a v e a m a î m u l ţ i b ă r b a ţ i ; î n a l t e l e b ă r b a t u l p o a t e a v e a m a î m u l t e femei. P r o s t i t u ţ i a e r a o i n s t i t u ţ i e s a c r ă î n Bab i lon , î a t i m p u l As t a r -teei . P e n t r u a s lu j i a c e a s t ă d iv in i ­t a t e , p reo tese le eî se d e d e a u p r i m u ­l u i veni t . I n J a p o n i a , î n zilele n o a s ­t re , t i ne re l e musmè, c a r e a u c â ş t i g a t câ t m a i m u l ţ i b a n i de pe u r m a ga­l an t e r i e i , a n cea m a î m a r e ş a n s ă d e a-şî g ă s i u n b ă r b a t .

Acesfe fapte r ă s t o a r n ă cu desă­v â r ş i r e ideile n o a s t r e occ iden ta l e d e s p r e c ins te . E le dovedesc că for­m e l e m a t r i m o n i a l e n u d e c u r g d i n o r â n d u i a l a l u m i i , ci d i n ide i le c a r i a u c u r s î n t r ' o soc ie ta te l a o a n u m i t ă epoCă. Şi c u m c o n d i ţ i a a c t u a l ă a fernen* p r o d u c e necontestat m u l t e m i ­zeri i , s u f e r i n ţ i ş i c h i a r c r ime , u r ­m e a z ă că n u es te cea m a î b u n ă po­s ib i lă .

T r a g e d i i l e vieţ i i , c a r e a l i m e n t e a z ă zi lnic p r e s a d in t o a t e ţ ă r i l e , dovedesc că ex is tă o p r ă p a s t i e î n t r e firea, lu­

c ru r i l e ş i coave^iuiüle noastre; do­vedesc ţ»rm u r m a r e c ă idei le n o a s ­t r e conven ţ i ona l e s u n t greş i te . Mo­r a l a c o n s t ă î u a u r m a n a t u r a , n u în a o nesoco t i . D a c ă p r i n f i rea lu î su f l e tească o m u l n ' a r i u b i d e c â t o s i n g u r ă d a t ă , a t u n c i c ă s ă t o r i a ind i ­so lub i lă a r fi c o n f o r m ă cu n a t u r a . C u m însă. p u t e m iubi ş i u n i i c h i a r s imt n e a p ă r a t a nevo ie de a iub i de m a î m u l t e or i în v i a ţ ă u r m e a z ă că u n i u n e a ind i so lub i l ă es te o ideie g r e ş i t ă . ч

I n d u r ă m des tu le su fe r in ţ i d i n ca­u z e f ireşt i , conch ide cu e locven ţă Novicow, p e n t r u c a s ă t o l e r a m m a î d e p a r t e sufe r in ţe le p roven i t e d in ca­uze ar t i f iea le , sociale , d in c a u z ă c ă ins t i tu ţ i i l e n o a s t r e n u c o r e s p u n d n a t u r e l l u c r u r i l o r .

Şi m a r e l e sociolog se d e e l a r ă pen­t r u uniunea liberă.

N u pot r e z u m a aic i obiec ţ iuni le ca r e s ' au a d u s aces te i s a l u ţ i u n i . Ele s u n t n u m e r o a s e şi c â n t ă r e s c ceva m a i g r e u decâ t c rede Novicow. Fo r ­m u l a s a : „ con fo rmi t a t ea cu n a t u r a " este d e s i g u r a c c e p t a b i l ă î n a b s t r a c t , d a r n a t u r a o m u l u i e foar te complexă , se c o m p u n e d in m a î m u l t e „na ­turi" şi a t u n c i se p u n e t o c m a i p r o ­b l e m a m o r a l ă : pe c a r e d i n aces te „ n a t u r i " s'o u r m ă m ? s a u , d a c ă t r e ­b u e s ă Ie s a t i s f acem pe toa t e , î n ce m ă s u r ă ?

D. B o g d a n I. Goilav are m e r i t u l de a n e fi d a t o t r a d u c e r e r o m a * n e a s c ă , î n c a r e î n t â l n i m pe icî pe colo m o l d o v e n i s m e , d a r n e face u n e o r î s ă u i t ă m (şi a c e a s t a nu-î p u ţ i n l u c r u ) că c i t im o t r a d u c e r e .

Aladin .

ШШЩЖ J GELOZIE î n t r u n a din cele mai celebre scoale

de p ic tură ale Italiei, u n t â n ă r a n u m e Guidotto făcuse u n t ab lou care obţ inu cel ma i m a r e succes . Maeştrii îl ad­m i r a r ă şi au declara t în unan imi t a t e că dacă a :es t elev va con t inua p r e ­c u m a începu t , va a junge să fie u n u l din ceî ma î i luştri p ic tor i .

Acest tablou a fost pr ivi t de douî colegi ai săi cu totul diferit. Brunel lo , u n elev mai vech iu decât el şi care câştigase o reputa ţ ie oare -care , fu î n ­m ă r m u r i t când văzu super ior i ta tea tâ­nă ru lu i a r t i s t ; el p r ivea onoarea ce a obţ inut-o r iva lu l sau ca o u s u r u a r e a supra euluî său şi dori cu pa s iune să-4 vază că şi-a p ie rdu t r e n u m e l e ce-1 câşt igase .

Lorenzo , u n alt coleg al său , n u gândea de loc astfel. El deveni u n u l d iu ceî ma î s incer i admira tor i a l l u t Guido t to . Lorenzo dorea î n t r ' u n m o d arzător să mer i t e odată aceleaşi elogii; êl îl luă c a mode l şi în t reaga lui a m ­biţie a fost de a m e r g e pe u rme le luî . El in t ră cu pa s iune în car iera p rogre ­selor .

Mult t i m p Lorenzo fu n e m u l ţ u m i t d e încercăr i le sa le , dar el n u - ş î p ier­dea n ic idecum spe ran ţa , ci l uc ra în c o n t i n u i i . — « A b , striga e l , cât de de­pa r t e sun t eu de Guidot to!» I n sfârşit to tuş i el avu satisfacţia de a vedea că a începu t a reuş i şi p r i m i n d vii a-p lause cu ocaziunea une ia din operi le sale , Lorenzo 'şi s i se în s ine însuş i : «De ce n ' aş l pu tea e u să nu egalez pe r ivalul m e u , pe care '1 admir şi 'l iu­besc» '? Guidotto totuşi con t inua cursu l succese lor sale . Brunel lo se sbätea i a că d i sputàndu- ï p r emiu l ; da r îndată el părăs i această lup tă , consolându-se cu sa rcasmele invidiei şi exagerăr i le u n e î critici pas iona te .

E r a obiceiul ca la o a n u m i t ă zi a anu lu i fie-care e lev să e x p u n ă u n ta ­blou î n t r ' o m a r e sală , u n d e niş te exa­m i n a t o r i aleşi d in amator i i cei m a i l u m i n a ţ i , dece rnau o c u n u n ă celui ce M socoteau cél m a i b u n .

P e n t r u această zi m a r e Guidotto fă­cuse u n tablou in care el se în t recea pe s ine însuş i . El îl t e rmina în p r e ­ziua expoziţ iei , r ă m â n â n d u - î n u m a i să-i dea o culoare mâî s t răluci toare p r i m V u u lus t ru ma i t r a n s p a r e n t .

Invidiosul Brunello avu culpabila adresa de a a r u n e a in butel ia ce c o n ­ţ inea acest lus t ru , câte-va picătur i d in ­t r 'o p repara ţ i e caust ică, al căru i efect era de a dis t ruge eu totul frăgezimea şi s t ră luci rea p ic ture i . Guidotto în t inse acest lus t ru seara , servindu-se de câ­teva l u m â n ă r i şi îna in te de revărsa tu l zorilor el îşi a t â r n ă tabloul în locul ce ' i e ra des t inat . Cu o m a r e ne l in i ş te şi pa lp i ta ţ ie , Lorenzo îşi expusese şi el t ab loul . El îl sfârşise cu m u l t ă în­gri j ire şi cu toa tă modes t ia avea spe­r a n ţ a că tabloul său n u va fi inferior ntimelor îneercSrî, opere ale luî t iui-a o t t o .

Ora atât de dorită s u n a s e ; j udecă ­torii concursu lu i sosesc, salonul se deschide, se t r ag perdele le şi tablou­ri le se luminează de l u m i n a z i l e ï j n modu l cel m a l favorabil . Ei e x a m i ­nează mal întâi tabloul luî Guidotto, dar când în locul capo-d 'opercî aş tep­tate au văzut o mâzgăl i tură , toată l u ­m e a zicea : «E cu pu t in ţă ca acest t a ­blou să fie opera p r i m u l u i artist al acestei scoale» ! Nenoroci tu l S3 ap ro ­p i e şi m a r t o r a l oribilei sch imbăr i ce înce rcase opera sa favorită, el se des-perează şi s t r igă : «Sun t t rădat» ! Bru-

• ne lo , in famul , era in cu lmea fericirei , se bucura d& du r e r ea luî Guidot to ; dar Lorenzo căută să se împăr tăşească dia ea. «Este o infamie , e o c r imă ! s t r igă el ; asta nu-î opera lu i Guidot ta , eu a m vazut-o ; era perfectă atât în pr iv in ţa colori tului , cât şi a d e s e m -n u l u î » .

Toţ i spectatori i fură at inşi de dis-graţ ia lui Gu ido t to ; dar era imposibi l să se decearnă u n p r e m i u une i p â n i e în s tarea în care se afla.

Ei e x a m i n a r ă p e toate celelalte ta­blour i . Tabloul lui Lorenzo , artist p â ­n ă a tunc i pu ţ t n cunoscu t , obţinu p re ­fer inţa şi p r e m i u l î i fu decernat ; dar Lorenzo , pr imindu-1 , se duse la G u i ­dotto şi i'l oferi lu i : «Pr imeş te , ii zise, p remiu l pe care mer i tu l d-tale l 'ar fi câştigat de s igur dacă invidia n u v 'a r fi t rădat cu a tâ ta rău ta te : pen­t ru m i n e e destulă onoare de a fi al douilea după d-ta ; dacă în vii tor voiu pu tea a junge să te egalez, aceasta va fi p r in o s i l inţă nobi lă , dar n u p r i n ­t r e înşe lăc iune n e d e m n ă » .

VÄPSEA DE PÂR RAPID

J u r i u l , vasasé a tâ ta m ă r i n i m i e d in pa r t ea ral Lorenzo , hotăr î ca Guidot to să păstreze p remiu l oferit de- t â n ă r u l r ival şi u n p r e m i u d e o valoare egală' s â fie decernat lui Lorenzo .

A . Vâtn tu l .

Casă de Sănătate SPECIALA PENTRU

B O A . L E d e F E M E I SUB DIRECŢIA

Doctorului I.'KIRIAG CUirurg primar; şeful serv. de gynécologie

al spitalelor Eforiei S E C Ţ I E S E P A UATApent . ru ŰAR BAŢI

(hemoroide. lismiî. tumorii, calcule vesicale, stricturi urelrale,: etc.

Strada S t Ionică 8, î i desul Teatrului National — TELEFON 2/96 —

G R A T I S şi franeo trimit la cerere noul catalog da

Filme pentru cinematograf Cine trimite :

L e i 2 . 5 0 primeşte franco 1 film «Tonto­ii ni birjar», foarte hazlie, 18m. lungime.

L e i 3 . primeşte franco 1 fiim «Dobitoce-scu se răsbuuă», foarle conică, "2i m.

L e » 4 2 primeşte franco 3 filme şi anume : 1. Veneţia pitorească (vedere) 23 metri. 2. Piefke, vânător şiret (сот.еііе) 27 m. 3 . Comoara găsită (dramă) 44 m.

IV O U ! Lipitura Klebolin, cea mai bu&ă pentru

lipit filmele si care costă numai 50 bani flaconul.

N . B . Filmele de mai sus se potrivesc la toate aparatele de cinematograf, fie ni icî sau mari.

E. A. PUCHER Bulevardsl Elisabeta, No. 15 fstţb Hotei Princiar), Bucureşti. Telefon N'o. 34/39.

La administraţia ziarului „ U n i v e r s a l " se afla de vân­zare hârtie maculatură, cleiu întrebuinţat , precum şi cer­neală, cu preţ foarte conve­nabil.

GARANTAT ABSOLUT «EMTAMaTOARE

Vapseşte imediat pâ­rul cărunţit SSLU albit, tn negru, brum, castaniu sau blond tntr'un mod atât de perfect şi de na­tural ia c i t nu se cu­noaşte de loc ca pârul « väpeit. întrebuinţarea mal simplă şi mat u-şoaru ca la orl-ce altă văpsea de păr.

Prelut lei t.se. La nemulţumire se res­titue imediat cestul. ^

^24 OBIEMTALE Parfumează aămU

" c rabil gura • şi distrug orl-ce miros urât al gure i provenit din tutun, dinţi stricaţi sau stomac deranjat.

Cutia 5 0 baol laerogeri l şi farmacii. Observaţi marea Semiluna cu stea,

singure veritabile,

FLORA imţCjp 1 c e a m a î r ebe lă , brbn-lUijJLlA sitele acute şi cronice, tuşea măgărească, vindecă sigur

Sfidi ttf 3.— La droguerii şi farmatif

a p - T j - j R a - A - T i - v і В Б д ь c u r e n u m e u n i v e r s a l

De o eficacitate absolut sigură. Cutia eu 25 purgative lei 1.50. Observaţi ca fie­care paetilă »ă aibă inscripţia : PUROEN-BAYEB. s i n u u r u l veri labil-

АйРШІЯ í l l p s * *&0eelul)» elorosa, neu-fUIUIina rastenia, histeria, slăbiciunea generală, vindecă

recomandat de prof. dr. B u i c l i u , prot, ia.Leen t e , prof. V . N e g e l , Iaşi, si аЦіі, ca unul din cele mai puternica recoo-stitnante ale corpului slăbit. Sticla lei i .

DURERI REllÂTICE Nevralgii, migrenă,

dureri de cap şi de dinţi vindecă sigur

P A Ş T I I E L E Nevralgiae Jurist U n f l a c o n 2 . 5 0

La dreeueriï ii farmacii

Page 8: RĂPIREA BASARABIEI · Cântece populare din Basarabia ..... 1 Literatura românească însemnări cu creionul. Emanciparea femeeî . Emulaţiune ci gelozie Literatura veche De la

• — No. îil I:NIVEH*UL LITERAR

NOUILE MARI PREMII CE SE VOR OFRRI DE ZIARUL

u r s r i v A B O N A Ţ I L O R SÀ1 LA 27 MA1U, 1912

O SPLENDIDA VILA LA SINAIA «"VILA MARIA», construi ta a n u m e oenlru t r age re i vi i toare, pe strada I . C. Bră t ianu, in poziţia ce i mai pitorească din localitate

0 CAMERA DE CULCARE IN BRONZ de mare va lorë . ai 7 loa H >>ïnitor ïn-ivyat r ' "Vn i premii le no->n-e de lmhistjia mp/alică «\larrit». Bulevardul Elisabeta, No. 8

UN DORMITOR DE LEMN FIN construi t in marea fabrică de mobile de l emn Marin \ . (janea, şos. Milial-Bravul, 37 si str. Serbănicii , 1 0 . Sucursala cal . Victorie!, 10?

l \ A G A R ШЩ A Ш 1 Ц DE STEJAR TAPISATA, РЕлТЙ! ODAE Ш Ш\Ж • '. compusă din : u n a canapea , două fotoliuri ei sease scaune

DM BIUROU DS STEJAR HASIT Şl DM FOTOLIU DE В Ш Ш TAPISAT Toate acestea cumpărate de la cunoscuta Expoziţie mode rnă de mobilé Gildehţr Bosenthal * Has,al, Bucureşt i , s tr . Carol, 64 , etaj . I

O jumătate garnitură mobilă de l e m roţu lustruit culoarea mahonului pentru in t rare , compusă din : una canapea , 4 scaune , 2 marchize . 2 t 'aburele, u n a inaVă cu geam de cristal".' T o i l e îmbrăcate cw mochet

frez, cumpăra t e de la mare le magarz in de mobile Compania Americană'; étrV Gârol,: 74-, - т і ^4 ів de piaţa de Hori (lângă liotei Uaeia)

din cuţite Ud SERVIETA k ma fí^;^X7S, ,

de alpaca veritabil argintate şi bogat decorate, in cutia lor de piele imitată şi căptuşită cu mătase. lin САРѴІІЧЙ 1І vi l i P e D t r u § a s e P e r 8 0 a n e , compus din: Uli ЭСІѴНІІІ UC I U I u n a c a r a f ă şj ş a s e p a h a r e de cristal Bacara, cu monturi de alpaca veritabil argintate', imitând exact argintul oxidat ; toate aceste obiecte puse pe o tavă rotundă lot de alpaca veritabil argintată. ' -

Ina pereche sfeşnice de alpaca S * t e ş i b o g a t áe-: Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin,

ée ceasornice şi bijutertï en gros şi en detail Fraţii A.. & I. Roller, Bucureşti, stradă Smârdan, No. 35, etajul I. Ulli) ftßllfllllä ' e m n l u 8 l r u ' l i frumos ornamentată, in Iun-' U U d "ClIUIHd g i m e d e 8 7 centimetri, intorcâmlu-se la 18 zile. IІІЙ ПЙПІІІІІа Perete, de lemn de -nuc lustruit, frumos U U d |iniUIII<l s c u ]ptată , in lungime de 77 centimetri, întor-eindu-se odată la 13 zile. ' lillit h u p n i i t n i r ô eup'erioară, burduf dublu, colţurile legate, U U d 1101 l l l l l l l l l d cu 21 clape şi 8 basuri, toate de oţel.' ІІП rf'WKni'llii' ІІЙ maeă d e l e m n " e »tejar, reprVzentand I I I I r o M H I I I I UC ni(l>d u n c a s t e l medieval, înălţime 06 een ti m elfi, având o muzică cu două cântece naţionale. *

Cumpărate dè la'«Compania generala», biuroü de importa-ţiune, Bucureşti, strada Smârdan, No. 29 (etajul I).

O bicicletă de curse „Imperial", ™C,%S0KT l in u-i") m a i n i l m a p a f ă r ă pâlnie, ultima perfecţiune, cu fii I U „IcIIIIUIUII I l i ü l f p | ă c i marcă «înger», cântate de cei mai buni artişti.

IN serviciu d r lavoir, t f p f b „ c y 8

л l u r n u u ultima creaţiune, módeF «Cometa Haley*, sistem " «ölllp« american,;ç^a niai economieă şi luminoasa.:

Toate acçstea cumpirate de la cunoscutuf- magazin E. A. Pucker, Bulevardul Elisabeta, 15 (Hotel Princiar). -

O jardinieră cornet conţiflând 12 cuţite pentru fructe, - f Cumpărate de la cunoscutul magazin de bijuterie Th. l iadivon, Bulevardul Eli­sabeta, No.""8' bis.' ' : . v . . . . . . .. ІІПіі ІіІіЧІ>Ыа Viiimunil" d e m a r e l u x > u $ a din'xiele mai Ulld IIKMH'lu , . ѴШШиІШ s o l i ( I e şi excelente biciclete, din fabrica soc. pe acţiuni Siedel &• Naumirtra din Dregdaj'sin-gurile biciclelé'Mntrodùse în armatele- germană, rusa şi turcă şi la poştele germană şi română. Rej)rezeritat"^eeneral : ; D. Leo-nida Piorkowskv, Bucureşti, strada. Ştîirbey-Vodă-, 21 . *

In ceasoriiic de atfr i

u\S%&i^c' $ Fudulă de perete, ' ОДІМА лІ й comp'us din : ó lingură, furcu-* o rna tă si Ol. S r D J l IU Ща-şiŢcuţîîjde argint* veritabil

mare frumos ornată şi

LINA PENDULĂ: DE 'PITELE

marcat de Stat.-^Toate acestea cumpărate de la vechiul şi cu­noscutul -.magasin de - încredere «Ceasornicăria Colţei>, Bucu­reşti, strada Colţei, No. 31.

lemn de stejar, cu bă- | j - лл*_ taie, ultima noutate. L "

ЧІІГПІІ' ІІР hilll'IIM c u m P a r a l e a e i a marele magazin de bi-Mlllllţ yc "'ll'"4 ju-terie-, ceasornicărie şi argintărie Jean Schmidt & Çonst. Sţr'atulat, Bucureşti, calea Victoriei, 54. .

In gramofon щ г е . lina vioară. Ша harmonica. cumpărate de la cunoscutul magazin de mu­zică Jean Feder, calea Victoriei, 54.

I ut) Ipiiuă pentru damă., cu trei sticluţe l j n a Ыиѵі^е ™а~ Lila iriINt ş i c u necesar de toaletă. — L " d 1 1 , , S e nevră, pentru d-nii

ofiţeri..— LYEL INISF TREI ITNLVERIZA-Í « » S M S e , t . c ™ " TREI PUDRIERE Ş . F ; TREI â i r l i i i v l i i i á ' l i n l u f a P e n t T U masă, cumpărate de la cunoscuta UglIIMI IIIUIMoie Drogherie Princiară Const C. Popesçu, Bulevardul Elisabeta, colţ cu strida Brezoianu. ;

lua maşină de cusul je iÄO^!' .^ gramofon marca «Alelodion Carmen-Sylva», de ceá mai mare perfecţiune, împreună cu şase plăci marca »Premier-Record», având ^cân­tece româneşti. '— Aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de maşini de cusut, biciclete ş t grampfoane. «Campa-, nia Anglo-Americană» din Bucureşti, strada Carol, No. 50, cu sucursale in Piteşti şi Câmpina. ' : '

O marină dù ^IICIIÎ u e ianailie-«Mâr-klon», perfecţionalA, llld^lПЙ Ut t u n u l cumpărată de la marele magazin «Com-'

paniä Markton», strada Carbi, 38 (colţ cu str. Brâncoveanu).

Alic M m ş i i l de cusHt r ţ S & S T v cu LN plog deo |e l c

e

u

a J . ^ t : П LIN plug de o(el 2

c

brazde, marca Z. H. C. R. Ambele din celebra fabrică «Ru­dolf Bacher», Raudnitz (Bohemia), reprezetntatä in România prin marea c a s ă d e maşini agricole şi industriale ; «Soc. în comandită Wei l Joseph & Co. Suce» , Bucufeşti,'Smârdan, 5 . I>n«t m u c i n ä ni 'Jhu d e bucătărie «Ideal» cu 4 ochiuri, din Old Hlo^llld Ilidre tabu de oţel, cu cazan, de adatna, ele­gant şi solid construită, cumpărată de la cunoscuta, fabrică de-tinichigerie Mihail D. Boiez, -Bucureşti,,calea ^ăcJţFeştî, 142." 9 1'iKllllllP de liailIP ( s a c o ) . ' dupA măsura,şî alegerea sto-u iva iu i i ic wo n a i n e feï)' c a r î s e v o r confecţiona de cunosr cula croitorie Jaques Grimberg, Bucureşti, str. Academiei, 25 .

P A n n f i o f A coaţinâud fle-care cremă, pudră şi aăpun «Flora», 9v tdSClC f a c u t e anume pentru abonaţii иагиіиі «Universul».

Afară de aeeştoiu'Jtjiţî аЬопаШ5 maî ririmesc gratuit un volum din MemorlHe Rejgrelilî Çàro ï 1 ЛІ , României sau u^velumrdiff^rţile ce ap'ár.tn editura ziarului «Universul»,'tipărite anume pentru abonată.

. Г - • tei* » *** - . . . -

Preţurile^de, uJ?onai*»4Jt'sijfft, аеѳіеаеі : Pe ü» an lei 18; pe 6 lunî leî 9.15 pe 3 lunî leî. 4.1.)ii.