Piciorul uman, adaptat la staiunea biped, are o dubl funcie : primete greutatea corpului i permite derularea dinamic a pasului n timpul mersului

Piciorul uman, adaptat la staiunea biped, are o dubl funcie : primete greutatea corpului i permite derularea dinamic a pasului n timpul mersului. Aceasta presupune n acelai timp rezisten i suplee. Piciorul cuprinde 26 de oase, de talie i structuri diferite, 31 de articulaii i 20 de muchi proprii.n acelai timp piciorul este n general deformat, prins ntre forele mecanice ale corpului i cele ale nclmintei, de multe ori departe de a fi ideal.Acest capitol va asocia studiul piciorului cu cel al gleznei deoarece muchii care mobilizeaz glezna au toi o aciune de rezisten asupra piciorului.

DISPOZITIVUL OSOS AL PICIORULUI

Un picior vzut de sus prezint trei regiuni (dinspre anterior spre posterior).Anterior : un aliniament osos format din coloane orizontale numerotate de la interior spre exterior 1, 2, 3, 4, 5. Fiecare coloan conine un metatarsian prelungit prin falange.Posterior : 2 oase voluminoase suprapuse pe vertical : astragalul i calcaneul ce formeaz tarsul posterior.

ntre cele 2 zone se gsete o zon intermediar ce reprezint o zon de jonciune i torsiune ntre cele 2 precedente, permind adaptarea la sol. Este format din 5 oase mici formnd tarsul anterior : scafoid, cuboid, 3 cuneiforme.Piciorul mai poate fi mprit i ntr-un picior " extern " care urmeaz calcaneul pe direcia ultimelor dou coloane osoase ( piciorul de recepie) i un picior " intern " ce urmeaz astragalul pe direcia primelor trei coloane osoase (piciorul de propulsie).

MICRILE GLOBALE ALE PICIORULUI

Micrile ilustrate sunt cele care se produc global la nivelul piciorului; aceleai micri se pot produce ntr-o manier local la nivelul diferitelor regiuni ale piciorului. Vedere de profil (plan sagital)Aa cum s-a artat la nceputul lucrrii, o micare ce aproprie dosul piciorului de gamb se numete flexie dorsal (flexia propriu zis).Amplitudinea flexiei dorsale este cu att mai mare cu ct genunchiul este n flexie i se limiteaz cnd genunchiul este n extensie datorit tensiunii muchilor gemeni gambieri.

O micare ce apropie planta de gamb se numete flexie plantar ( extensie ).Vedere din fa (plan frontal).O micare ce orienteaz planta spre interior, ridicnd marginea medial a piciorului se numete supinaie; micarea opus care ridic marginea lateral a piciorului se numete pronaie.

O micare ce duce partea anterioar a piciorului spre exterior este o abducie. O micare ce duce partea anterioar a piciorului spre interior este o adducie.Aceste micri pot fi amplificate sau chiar confundate cu rotaiile coapsei ( dac genunchiul este extins ) sau ale gambei ( atunci exist i deplasri ale tuberozitii anterioare tibiale).n practic exist o asociere automat a celor trei tipuri de micri. Abducia, pronaia, flexia dorsal se asociaz n micarea de eversiune. Adducia, supinaia i flexia plantar se asociaz n micarea de inversiune. Aceasta se datoreaz formelor suprafeelor osoase i orientrii axelor micrii, micrile din cadrul fiecrei grupe efectundu-se simultan.

ARTICULAIA GLEZNEI

Se mai numete i articulaia talocrural, participnd oasele gambei i talusulPrivit anterior are aspectul unei " chei engleze " format din extremitile inferioare ale tibiei i fibulei ce se muleaz pe o suprafa situat pe faa posterioar a astragalului ( trohleea talusului).Privit din profil se observ c cele dou suprafee articulare au o form cilindric (superior un cilindru gol, inferior un cilindru plin). Aceste suprafee sunt acoperite de cartilaj.

Corespondena dintre suprafeele articulare este destul de precis:

- trohleea talusului este prelungit lateral de cele dou feioare maleolare ce se vor articula cu cele dou maleole.-n partea intern (tibial) suprafeele sunt aproape verticale.- n partea extern (fibular) suprafeele sunt mai curbate, oblice i coboar mai jos. Din punct de vedere al formei osoase singurele micri posibile se realizeaz spreanterior i posterior i sunt flexia plantar i dorsal. La acest nivel aceste micri sunt cele mai importante pentru piciorul privit ca ntreg. Axa micrilor trece prin cele dou maleole.

n ceea ce privete stabilitatea osoas, pentru flexia dorsal glezna prezint o stabilitate crescut; pentru flexia plantar este mai puin stabil. Pentru contracararea acestei instabiliti exist ligamente i muchi stabilizatori n timpul flexiei dorsale active.

Articulaia este ntrit mai ales prin ligamente laterale. Dispoziia lor este relativ simetric, de fiecare parte de la nivelul maleolei pleac 3 fascicule ligamentare, cobornd spre oasele tarsului.

Ligamentul colateral extern - fasciculele anterior i posterior se termin la nivelul astragalului pe care l leag direct de oasele gambei; fasciculul mijlociu se termin pe calcaneu, antrnndu-1 n micrile de la nivelul gleznei.

Ligamentul colateral intern - cele 3 fascicule sunt dispuse n dou plane:- un plan superficial ce conine un fascicul ce se termin pe scafoid, ligamentul glenoidian i sustenaculum tali- un plan profund ce conine un fascicul anterior ce se termin pe astragal i un fescicul posterior ce se termin posterior de astragal.n ceea ce privete stabilitatea articulaiei gleznei datorit ligamentelor, tensiunea ligamentelor variaz n funcie de poziia gleznei;- n flexie dorsal fasciculele posterioare sunt tensionate, cele anterioare destinse;- n flexie plantar situaia este invers, i ansamblul osos, aa cum sa artat anterior, este mai stabil. Fasciculele anterioare sunt solicitate mai ales extern, existnd o sndin puternic la supinaie. De fapt acest ligament este cel mai frecvent lezat n entorsele gleznei.Stabilitatea gleznei este completat de jocul aciunilor musculare care intrevin n micrile active ale gleznei.Genunchiul este segmentul mobil al aparatului locomotor care leag coapsa de gamb. Scheletul

genunchiului este format din extremitatea inferioar a femurului, extremittile superioare ale celor dou oase ale gambei: tibia si peroneul si osul propriu al regiunii, rotula.

a) Extremitatea inferioar a femurului prelungeste corpul la partea lui

distal, mrindu-si progresiv dimensiunile att n sens transversal, ct n sens antero-posterior. Anterior, ea prezint o trohlee (mosor), posterior, santul trohleei se continu cu o scobitura intercondilian care imparte extremitatea inferioar a femurului ntr-un condil extern si un condil intern, ultimul terminndu-se mai jos dect primul.

Pe fetele interne ale celor doi condili se inser extremittile proximale ale ligamentelor ncrucisate. Fata lateral a condilului intern are o tuberozitate pe care se inser ligamentul lateral intern al articulatiei genunchiului.

Tot pe aceast fat se mai afl si tuberculul pe care se inser marele adductor si o mic foset pe care se inser gemenul intern al tricepsului sural.

Fata lateral a condilului extern prezint si ea o tuberozitate, pe care se inser ligamentul lateral extern al articulatiei genunchiului. napoia acestei tuberozitti se inser gemenul extern al tricepsului sural si popliteul.

b) etxremitatile superioare ale tibiei si peroneului vor fi studiate la gamb.

c) rotula (patela) un os scurt, situat la fata anterioar a genunchiului.

Vzut din fat ea are o form aproximativ triunghiular, cu baza asezat proximal, iar vrful, distal. Fata anterioar este convex si vine n contact cu fascia genunchiului si cu tegumentele. Fata posterioar este concav si articular. Pe baza si marginile ei se inser tendonul cvadricipital, iar la vrf, tendonul rotulian. Rotula este astfel nglobat n largul tendon distal al cvadricepsului.

La nivelul genunchiului se gsesc trei articulatii: femuro-tibial (articulatia propriu-zis a genunchiului), femuro-rotulian (care particip la alctuirea articulatiei genunchiului) si articulatia tibio peronier superioar care va fi descris la gamb.

I. Articulatia femuro-tibial

1. Structura functional a articulatiei femuro-tibiale

Aceast articulatie este cea mai voluminoas articulatie a corpului si cea mai puternic. Structural, ea este o trohleartroz imperfect si de accea are n constitutia ei dou meniscuri.

a) Extermitatea inferioar a femurului are cei doi condili, separati de scobitura intercondilian si de trohlee si acoperiti la suprafat de un cartilaj hialin.

b) Extremitatea superioar a tibiei prezint dou cavitti glenoide acoperite de cartilaj hialin, separate ntre ele de doi tuberculi (intern si extern) ai masivului osos ce apartin spinei tibiale. Pe spina tibial se inser capetele distale ale ligamentelor ncrucisate.

c) Fata posterioar a rotulei este divizat n dou fatete laterale de ctre o creast tesit si este acoperit de cartilaj hialin.

d) Deoarece ntre suprafetele osoase articulare ale femurului si tibiei nu exist congruent perfect, intre ele s-a dezvoltat, pe fiecare cavitate glenoid cte un menisc. Meniscul extern are

o form circular, iar cel intern forma literei C.

Meniscul intern, prin cornul su anterior, se fixeaz la marginea anterioar a platoului tibial, imediat nintea

ligamentului ncrucisat anterior, iar prin cornul su posterior, pe suprafata retrospinal, imediat inapoia insertiei ligamentului ncrucisat posterior.

Meniscul extern, prin cornul su anterior, se fixeaz pe suprafata prespinal, imediat naintea spinei si pe fata extern a ligamentului ncrucisat anterior, iar prin cornul su posterior, se fixeaz pe tuberculul intern al spinei tibiale. Cele dou meniscuri sunt reunite la partea lor anterioar de o formatiune delicat numit ligamentul transvers (jugal) care este nconjurat de pachetul celular grsos anterior al genunchiului.

Aceste meniscuri nefiind strict cartilaginoase, au o elasticitate si o deformabilitate mai mare dect a cartilajului obisnuit. Partea intern a meniscului nu contine vase, dar n partea capsular acestea sunt abundente.

e) Segmentele osoase din articulatie sunt mentinute ntre ele de o capsul articular ntrit de sase ligamente.

Capsula articular este un manson fibros, care se fixeaz de jur mprejur, foarte apropiat de limita

cartilajelor articulare, lateral pe meniscuri si nainte pe ligamentul jugal, ajungnd la tibie. Este foarte rezistent,

poate suporta tractiuni mai mari de 300 kg.

Cele sase ligamente sunt:

1. ligamentul anterior (rotuluian) reprezint tendonul terminal al cvadricepsului, se ntinde de la rotul la tuberozitatea anterioar a tibiei, este lit transversal, gros si foarte rezistent.

2. ligamentul posterior (Winslov) se confund cu insertiile muschilor gemeni (ai tricepsului sural). Partea mijlocie este n scobitura intercondilian si se confund cu insertiile ligamentelor ncrucisate.

3. ligamentul lateral intern - se inser sus pe tuberozitatea condilului femural intern, iar jos, pe partea cea mai de sus a fetei interne a tibiei. 30

4. ligamentul lateral extern - se inser sus pe tuberozitatea condilului femural extern, iar jos, pe partea anteroextern

a capului peroneului.

Ligamentele ncrucisate se gsesc n scobitura intercondilian.

5. ligamentul ncrucisat anterior se inser sus, pe portiunea posterioar a condilului extern si se ndreapt n jos, nainte si nuntru pentru a se insera pe partea antero-intern a spinei tibiale si pe suprafata rugoas prespinal, ntre insertiile cornurilor anterioare ale meniscurilor.

6. ligamentul ncrucisat posterior se inser pe portiunea posterioar a condilului intern si se ndreapt n jos, nainte si nuntru pentru a se insera napoia spinei tibiale.

f) sinoviala genunchiului tapeteaz fata interioar a capsulei; se adapteaz la toate fundurile de sac capsulare si se ntrerupe la nivelul insertiei meniscurilor, mprtindu-se n dou portiuni: una suprameniscal, care reprezint aproape ntreaga sinovial si alta submeniscal, mult mai redus ca dimensiuni. Sinoviala genunchiului comunic n aproape 10 % din cazuri cu sinoviala articulatiei tibio-peroniere superioare.

2. Biomecanica articulatiei femuro-tibiale.

Articulatia femuro-tibial are un singur grad de libertate si n consecint prezint dou miscri principale:

flexia si extensia gambei pe coaps, miscri la care se adaug si altele secundare ca: rotatie intern si rotatie extern. Articulatia mai prezint si miscri de nclinare lateral foarte reduse ca amplitudine. Amplitudinea medie a miscrilor active de flexie si extensie este 1350, iar a celor pasive de 1500. Miscrile se execut n plan sagital, n jurul unei axe transversale care trece prin cei doi condili femurali.

Articulatia femuro-tibial actioneaz dup principiul unei prghii de gradul III, prin deplasarea femurului pe tibia fixat (ca n sprijinul pe sol), prin deplasarea tibiei pe femurul fixat (ca n pozitia seznd) sau prin deplasarea simultan a celor dou oase (ca n mers, cnd gamba este pendulat).

Miscarea de flexie este aceea prin care fata posterioar a gambei se apropie de fata posterioar a coapsei. Se execut n jurul mai multor axe. nceputul miscrii de flexie se face mai mult prin rostogolire, iar sfrsitul mai mult prin rotatie pe loc n jurul unei axe fixe. Cnd flexia ajunge la 700 , se asociaz si o miscare de rotatie intern, care poate ajunge pn la 200 amplitudine.

muschii motori pentru flexie sunt: bicepsul femural si semimembranosul, ca muschi principali, iar n mod accesoriu intervin si semitendinosul, gemenii, popliteul, plantarul subire, dreptul intern si croitorul. Limitarea miscrii de flexie este realizat de ntlnirea fetei posterioare a gambei cu fata posterioar a coapsei.

Miscarea de extensie este aceea prin care fata posterioar a gambei se deprteaz de fata posterioar a coapsei. La nceputul miscrii are loc rotarea extremittii femurului, apoi rostogolirea lui pe platoul tibial, pn cnd axa lung a gambei ajunge s continue axa lung a coapsei (vzute din profil). Miscrii de extensie i se asociaz si o miscare de rotatie n afar a gambei pe coaps.

muschii motori ai extensiei sunt n primul rnd cvadricepsul si tensorul fasciei lata. Ei realizeaz,

mpreun cu tendonul cvadricipital, rotula, aripioarele rotuliene si tendonul rotulian, un aparat complex de extensie a genunchiului. Extensorii actioneaz cu toat forta lor atunci cnd se face extensia forat a genunchiului flectat sau cnd se execut o miscare fortat de blocare a genunchiului n usoar flexie, ca n activitatea fizic. Astfel, n aceste situatii se poate rupe aparatul extensor al genunchiului la diferite nivele, ajungndu-se la ruptur de tendon cvadricipital (mai ales la fotbalisti si rugbisti), la o fractur de rotul, la o ruptur de ligament rotulian (la alpinisti) sau la o smulgere de apofiz tibial anterioar. Miscarea de extensie este limitat de ligamentul posterior al articulatiei, de ligamentul ncrucisat anterior, iar n mod accesoriu de ligamentul ncrucisat posterior, de muschii ischio-gambieri si de ligamentele anterioare care

se extind n momentul extensiei.

Miscrile de rotatie nuntru si n afar

Aceste miscri se asociaz miscrilor de flexie si extensie. Mai intervin si ligamentele ncrucisate, care roteaz gamba n afar n pozitia final de flexie si nuntru n pozitia final de extensie. Amplitudinea miscrii de rotatie activ este de 150 200, iar de rotatie pasiv de 350 400 .

Rotatia n afar se face de bicepsul femural, iar rotatia nuntru se face de: semimembranos, semitendinos, popliteu, drept intern si croitor.

n rotatia extern ligamentele laterale se extind, iar ligamentele ncrucisate se relaxeaz, n timp n rotatia intern se ntind ligamentele ncrucisate si se destind ligamentele laterale.

Miscrile de lateralitate sunt limitate de ligamentele laterale n special n mers, cnd sunt puse sub tensiune maxim odat cu extensia genunchiului. n flexia complet, ligamentul lateral extern se relaxeaz, dar cel intern se mentine usor destins. n semiflexie, ns, se obtine o relaxare maxim a ligamentelor.Ligamentele ncrucisate limiteaz deplasarea nainte si napoi a platoului tibial pe condilii femurali, cnd genunchiul este extins.Ligamentul ncrucisat anterior limiteaz deplasarea nainte, iar cel posterior deplasarea napoi.Ligamentul ncrucisat anterior se ntinde n extensie, se relaxeaz n flexia usoar si se ntinde din nou n hiperextensie. El se poate rupe n

extensia genunchiului, n flexia de 900 a genunchiului, sau prin trecerea fortat de la flexie la extensie cu genunchiul rotat extern Ligamentul ncrucisat posterior se ntinde n flexie complet, se relaxeaz n semiflexie si se ntinde din nou usor n extensie. El se rupe foarte rar, cnd lovitura pe gamb surprinde genunchiul n flexie. 31

3. Meniscurile: biomecanica si rolul lor

Desi solitare pe tibie, meniscurile se deplaseaz n flexie, dinainte napoi pe platoul tibial, dar se apropie usor si ntre ele, prin extremittile posterioare. n extensie, meniscurile se deplaseaz n sens invers, adic dinapoi nainte, ating marginile anterioare ale platoului tibial si se deprteaz usor unul de altul. Tot ele se mai deplaseaz si odat cu platoul tibial fat de condilii femurali, ele situndu-se mereu pe acea parte a platoului care suport presiunea condililor. Astfel, n extensie, condilii alunec nainte, mpingnd meniscurile naintea lor, iar n flexie, condilii alunec napoi, mpingnd meniscurile napoia lor.n rotatia gambei n afar, partea anterioar a meniscului intern urmeaz capsula la care ader si se deplaseaz dinapoi nainte si dinuntru n afar, n timp ce partea sa posterioar este mpins napoi de condilul femural, ceea ce are drept rezultat o puternic distensie a meniscului. Meniscul extern poate suferi o deplasare asemntoare, dar de sens invers, n timpul miscrii de rotatie extern. El este mai rezistent si mai mobil.

Rolul meniscurilor.

1. Completez spatiul liber dintre suprafata curb a femurului si suprafata plan a tibiei si mpiedic astfel protruzia sinovialei si capsulei n cavitatea articular, n cursul miscrilor.

2. Centreaz sprijinul femururlui pe tibie n cursul miscrilor.

3. Particip la lubrefierea suprafetelor articulare, asigurnd repartizarea uniform a sinovialei pe suprafata cartilajelor.

4. Joac rolul unui amortizor de soc ntre extremittile osoase, mai ales n miscrile de hiperextensie si hiperflexie.

5. Reduc n mod important frecarea dintre extremittile osoase.

Majoritatea rupturilor de menisc se produc n miscri rapide si puternice sau n miscri care si modific directia n timpul efecturii lor, cnd meniscurile sunt supuse unor presiuni foarte mari.

II. Articulatia femuro-rotulian

1. Structura functionala a articulatiei

Aceast articulatie este o trohleartroz fiind alctuit din trohleea extremittii inferioare a femurului si fata posterioar articular a rotulei. Aparatul capsulo-ligamentar se confund cu cel al fetei anterioare a articulatiei femuro-tibiale.

Muschii implicati n miscrile genunchiului sunt: a) muschii coapsei (anteriori: cvadricepsul, tensorul fasciei lata, dreptul intern, croitorul si posteriori: ischio-gambierii), muschi biarticulari, care au fost descrisi la muschii soldului si b) muschii gambei, dintre care ca muschi accesori n miscrile genunchiului intervin cei doi

gemeni ai tricepsului sural, popliteul si plantarul subtire, care vor fi descrisi la muschii gambei.

2. Biomecanica articulatiei femuro-rotuliene

Rotula este mentinut pe locul ei, de un sistem complicat de fruri, de origine muscular, ligamentar si tendinoas.

n sens vertical, este fixsat de tendonul rotulian si de tendonul cvadricipital care numai el este motor si solicit rotula, trgnd-o n afar si aplicnd-o puternic n santul trohlean. Aceste tendoane fac ntre ele un unghi deschis n afar (unghiul Q). nchiderea lui favorizeaz aparitia luxatiei rotulei.

n sens transversal, rotula este mentinut de cele dou aripioare rotuliene. Aripioara intern se ntinde de la marginea intern a rotulei, la fata intern a condilului intern, este ntrit de insertia vastului intern si de ligamentul menisco-rotulian intern si este deosebit de solicitat.

Aripioara extern se intinde de la marginea extern a rotulei, la fata extern a condilului extern, este ntrit de vastul extern, fascia lata si ligamentul menisco-rotulian extern si este mai slab dezvoltat. n afara acestor formatiuni, o serie de elemente fibroase se ncruciseaz peste rotul, formnd o veritabil retea. Este vorba de expansiunile directe si ncrucisate ale vastilor, expansiunile croitorului, fasciei lata, aponevrozei gambiere si ale dreptului anterior.

3. Rolul rotulei

- n extensie, mentine tendonul la distant de trohleea femural

- mreste bratul de prghie al cvadricepsului, deplasnd tendonul cvadricipital fat de axa de rotatie a genunchiului, usurnd activitatea acestui muschi.

- n flexie, fiind tras de tendonul rotulian, rotula ia contact progresiv cu suprafata articular a trohleei si se nscrie n santul trohlean; pornind de sus si usor din afar ea coboar spre linia median, trece peste linia vertical a trohleei, apoi, odat cu intrarea n santul dintre cei doi condili, se ndreapt din nou n afar, pentru ca la sfrsitul miscrii de flexie s acopere exclusiv condilul extern.

4. Statica genunchiului

La omul normal, cnd sprijinul se repartizeaz n mod egal pe ambele membre inferioare, greutatea corpului se transmite prin capetele femurale la genunchi si de aici la plante, linia de fort tercnd prin mijlocul capului femural, prin mijlocul genunchiului si prin mijlocul articulaiei gleznei.

Axa biomecanic a femurului care, trece prin centrul capului femural si prin scobitura intercondilian, face cu axa anatomic a corpului femural un unghi de 100 deschis n sus.

Fat de axa anatomic a tibiei, axa anatomic a femurului se gseste usor nclinat n afar, formnd astfel un unghi deschis n afar de 1700 1770 (genu valgum fiziologic).

Gamba articulatii si miscri

Gamba este segmentul care leag coapsa de picior. Dup coaps, ea reprezint a doua prghie important a membrului inferior. n alctuirea articulatiilor gambei intr dou oase lungi: tibia si peroneul.

1. Structura functional a articulatiilor gambei

Cele dou oase ale gambei se articuleaz ntre ele att prin extremittile lor superioare ct si prin cele distale, formnd dou articulatii tibio-peroniere (superioar si inferioar).

a. Articulatia tibio-peronier superioar este o artrodie.

a) Suprafetele articulare sunt plane si acoperite de cartilaj

b) Capsula fibroas este ntrit de dou cartilaje (anterior si posterior) si mentine n contact cele dou suprafete articulare.

c) Sinoviala tapeteaz fata interioar a capsulei si n 10 % din cazuri comunic cu sinoviala articulatiei femuro-tibiale.

b. Articulatia tibio-peronier inferioar este tot o artrodie.

a) Suprafete articulare sunt plane si acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin.

b) Capsula fibroas este ntrit de trei ligamente, anterior, posterior si unul intraarticular, interosos, care se continu proximal cu membrana interosoas tibio-peronier.

c) Aceast articulatie nu prezint nici cartilaj, nici sinovial. Este o articulatie strict ligamentar.

Membrana interosoas tibio-peronier mpreun cu cele dou oase, mparte gamba ntr-o loj anterioar si una posterioar. Pe fata ei anterioar se inser gambierul anterior, extensorul comun al degetelor si extensorul propriu al halucelui. Pe fata ei posterioar se inser gambierul posterior si flexorul peronier al degetelor.

2. Muschii implicati n miscrile gambei

Gamba prezint 12 muschi dispusi n trei loje: anterioar, extern si posterioar. Ei sunt:

1. Muschii lojei anterioare

a) gambierul anterior se inser proximal pe tuberozitatea extern a tibiei, pe tuberculul lui Gerdy, pe cele dou treimi superioare ale fetei externe a tibiei si pe partea superointern a fetei anterioare a membranei interosoase. Corpul muscular se continu ca un tendon puternic, care trece prin fata gleznei, pe sub ligamentul inelar anterior al tarsului si se inser distal pe fata intern a primului cuneiform si a bazei primului metatarsian. Cnd ia punct fix pe tibie, flecteaz, adduce si roteaz nuntru piciorul.

b) extensorul comun al degetelor este un muschi aplatizat.

Se inser proximal pe tuberozitatea extern a tibiei, pe cele dou treimi superioare ale fetei interne a peroneului si pe parrtea extern a membranei interosoase. Tendonul lui trece pe sub ligamentul inelar al tarsului si se mparte n patru tendoane secundare, care se ndreapt ctre ultimele patru degete. Cnd ia punct fix pe gamb, extensorul comun al degetelor este un extensor al ultimelor 4 degete pe picior si flexor, abductor si rotator extern al piciorului pe gamb.

c) extensorul propriu al halucelui se afl ntre primii doi muschi si se inser proximal pe treimea mijlocie a fetei interne a peroneului si pe partea corespunztoare a membranei interosoase. Tendonul distal trece si el pe sub ligamentul inelar anterior al tarsului si se ndreapt spre

haluce, pe a crui falang se inser distal. Cnd ia punct fix pe gamb, extensorul propriu al halucelui este extensor al halucelui pe picior si flexor, adductor si rotator intern al piciorului pe gamb. Este sinergic cu gambierul anterior.

d) peronierul anterior este cel mai extern muschi al lojei anterioare, se inser proximal pe jumtatea inferioar a fetei anterioare a peroneului, tendonul lui trece pe sub ligamentul inelar anterior al tarsului si se termin distal pe baza celui de al cincilea metatarsian. Cnd ia punct fix

pe gamb, peronierul anterior este flexor, abductor n afar al piciorului pe gamb. Este sinergic cu extensorul comun al degetelor, al crui fascicol extern poate fi considerat.

2. Muschii lojei externe

- lungul peronier lateral este muschiul cel mai superficial. Se inser proximal pe fata extern si pe marginea anterioar si extern a peroneului. Se continu cu un tendon lung si puternic, care coboar napoia maleolei externe, o nconjoar, se ndreapt spre mijlocul marginii externe a piciorului, trece pe fata inferioar a scheletului piciorului pe care o strbate oblic nainte si nuntru si se termin pe tuberculul extern al bazei primului metatarsian. Cnd ia punct fix pe peroneu, muschiul este extensor, abductor si rotator n afar al piciorului pe gamb. Particip la

sustinerea boltii plantare.

- scurtul peronier lateral este situat sub lungul peronier lateral. Se inser proximal pe cele dou treimi inferioare ale fetei externe si pe marginea anterioar si marginea extern a peroneului. Tendonul lui coboar tot prin spatele maleolei externe, dublnd tendonul lungului peronier, pe care-l nsoteste pn la marginea extern a piciorului, unde se termin ns pe baza celui de al cincilea metatarsian.

3. Muschii lojei posterioare .

- tricepsul sural cel mai voluminos muschi al gambei, este alctuit din: cei doi gemeni (intern si extern) si solearul

- gemenul extern (gastrocnemianul extern) se inser proximal pe fata postero-extern a condilului femural extern.

- gemenul intern (gastrocnemianul intern) se inser proximal pe fata postero-intern a condilului femural intern

- solearul este un muschi lat si gros, situat naintea celor doi gemeni. Se inser proximal att pe tibie, ct si pe peroneu. Toate cele trei fascicule musculare converg ctre un tendon care le continu directia, tendonul lui Achile.

Acesta trece prin spatele articulatiei tibio-astragaliene si se inser pe jumtatea inferioar a fetei posterioare a calcaneului. Prin intermediul tendonului lui Achile, tricepsul sural are o mare important n actiunile motorii ale gambei si gleznei. Cnd ia punct fix pe insertiile superioare, tricepsul sural este flexor plantar al piciorului pe gamb si n mod accesoriu (prin cei doi gemeni), este flexor al gambei pe coaps. Cnd ia punct fix pe calcaneu, n pozitaie ortostatic, n mod accesoriu, ajut la mentinerea pozitiei de extensie a genunchiului.

- plantarul subtire este un muschi filiform, asezat la partea intern a tendonului lui Achile pe care-l dubleaz. Se inser proximal pe condilul extern al femurului, se ndreat oblic n jos si nuntru si cobornd pe lng marginea intern a tendonului lui Achile, se inser distal fie pe acest tendon, fie pe fata posterioar a calcaneului. Acest muschi este flexor plantar al piciorului pe gamb, fiind sinergic cu tricepsul sural.

- popliteul este scurt, plat, are o form triunghiular, fiind situat pe fata posterioar a articulatiei femuro-tibiale, naintea gemenilor si a plantarului subtire. Se inser proximal pe condilul femural extern, se ndreapt oblic n jos si nuntru si se inser pe fata posterioar a tibiei, deasupra liniei oblice a tibiei si pe buza superioar a acesteia. Este flexor si rotator nuntru al gambei pe coaps.

- flexorul comun al degetelor se inser proximal pe buza inferioar a liniei oblice a tibiei si pe treimea mijlocie a fetei posterioare a tibiei, apoi coboar si se continu cu un tendon care nconjoar maleola intern, dup care si schimb directia ndreptndu-se nainte n regiunea plantar, unde se mparte n patru tendoane terminale, inserndu-se pe bazele ultimelor falange. Cnd ia punct fix pe tibie, este flexor al ultimelor 4 degete pe picior si extensor al piciorului pe gamb. Cnd ia punct fix pe degete, n pozitie ortostatic, sustine gamba s nu se flecteze pe picior. Este deci si un sinergist al tricepsului sural.

- flexorul lung al halucelui se inser proximal pe cele dou treimi inferioare ale fetei posterioare a peroneului si pe membrana interosoas tibio-peronier si se continu cu un lung tendon care alunec pe fata posterioar a extremittii inferioare a tibiei, pe fata posterioar a astragalului, pe fata intern a calcaneului si ajunge n regiunea plantar. Aici se ndreapt oblic nainte si nuntru, ncruciseaz tendonul flexorului comun, cu care se uneste si ajunge s se insere distal pe baza celei de a doua falange a halucelui. Cnd ia punct fix pe peroneu, este flexor al halucelui si al celorlalte degete, precum si un extensor al piciorului pe gamb.Cnd ia punct fix pe insertiile distale, n ortostatism, sustine gamba s nu se flecteze pe picior. Este sinergic cu tricepsul sural si cu flexorul propriu

- gambierul posterior este situat profund ntre cei doi flexori, imediat napoia membranei interosoase. Se inser proximal pe buza inferioar a liniei oblice a tibiei, pe fata posterioar a tibiei, pe cele dou treimi superioare ale membranei interosoase si pe fata intern a peroneului, napoia crestei interosoase. Tendonul lui se ndreapt nuntru, ncruciseaz tendonul flexorului comun, trece pe marginea intern a acestuia, alunec napoia maleolei interne, pe care o nconjoar si se inser distal pe tuberculul scafoidului. Cnd ia punct fix pe gamb este extensor,

adductor si rotator nuntru al piciorului pe gamb. Cnd ia punct fix pe scafoid, n ortostatism, sustine gamba s nu se flecteze pe picior. Este sinergic cu tricepsul sural, cu flexorul comun si cu flexorul lung al halucelui.

3. Biomecanica articulatiilor gambei

a. Biomecanica articulatiei tibio-peroniere superioare

Articulatia nu permite dect miscri de alunecare de mic amplitudine a celor dou suprafete articulare una fat de cealalt. Aceste miscri sunt indispensabile dinamicii articulatiei tibio-peroniere inferioare si gleznei de care sunt functional strns legate.

b. Biomecanica articulatiei tibio-peroniere inferioare

Articulatia intervine n miscrile de flexie si extensie ale piciorului pe gamb, mosorul astragalului ruleaz nainte si napoi pe fata articular a pensei tibio-peroniere. Este o articulatie ligamentar, fr cartilaj articular si fr sinovial. Rolul ligamentelor este acela de a mentine n contact cele dou extremitti ale oaselor gambei n miscrile piciorului si n static.

4. Statica si biomecanica gambei

n ortostatism, gamba, a crei ax longitudinal prelungeste axa biomecanic a coapsei, transmite greutatea corpului la picior.Cnd membrul inferior actioneaz ca un lant cinematic nchis, cu piciorul fixat pe sol, segmentul gambei se comport ca o prghie de gradul I, cu punctul de sprijin la mijloc. Cnd membrul inferior actioneaz ca un lant cinematic deschis (piciorul nu este fixat pe sol), gamba se comport ca o prghie de gradul III, cu punctul de aplicare al fortei la mijloc, deci este o prghie de vitez.

Articulatiile gleznei si piciorului

1. Structura functional a acestor dou segmente

Aceste dou elemente alctuiesc un tot functional, situatie asemntoare cu cea ntlnit la gtul minii si mn.Piciorul reprezint, dup coaps si gamb, a treia prghie principal a membrului inferior. El este elementul de legtur dintre corp si sol, cu o structur adecvat acestor functii. Piciorul, n structura sa complex, este format din 26 de oase scurte, legate ntre ele prin ligamente relativ scurte, dar foarte puternice, cu 32 de articulatii, cu insertii a 11 muschi ai gambei si a 20 proprii piciorului. Scheletul piciorului este format din 7 oase tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange.

Oasele tarsiene sunt:

astragalul situat ntre pensa bimaleolar si calcaneu

calcaneul situat sub astragal, cel mai voluminos os al tarsului, pe fata lui posterioar se inser tendonul lui Achile

cuboidul situat naintea calcaneului, ntre acesta si bazele ultimelor dou metatarsiene.

scafoidul situat medial fat de cuboid. Se articuleaz posterior cu capul astragalului si anterior cu fetele posterioare ale celor trei cuneiforme

cuneiformele, n numr de trei, au forma unor colturi, introduse ntre scafoid, cuboid si bazele ultimelor patru metatarsiene.

Oasele metatarsiene sunt oase lungi care prezint o extremitate proximal (baz), un corp si o extremitate distal(cap).

Falangele reprezint scheletul degetelor piciorului, au si ele o extremitate proximal (baz), un corp si o extremitate distal (cap). Fiecare deget are trei falange cu exceptia halucelui care are numai dou.

Articulatiile gleznei si piciorului

Aceste articulatii sunt numeroase, se pot grupa astfel:

Articulatia gleznei este o articulatie trohlean.

a) suprafetele articulare sunt: pensa tibio-peronier si fata superioar si fetele articulare ale astragalului(fata inferioar a extremittii inferioare a tibiei si fata extern a maleolei tibiale; suprafata extern a maleolei tibiale = interne = este plan si intr n contact cu fata intern a astragalului).

b) capsula este fibroas si ntrit lateral de un ligament intern si unul extern.

c) sinoviala cptuseste interiorul capsulei si formeaz funduri de sac.

Articulatia astragalo-calcanean este articulatia dintre fata inferioar a astragalului si fata superioar a calcaneului. Suprafetele sunt mentinute n contact de trei ligamente ( interosos, extern si posterior).

Articulatia medio-tarsian uneste cele dou oase ale tarsului posterior ( astragalul si calcaneul) cu primele oase ale tarsului anterior (scafoidul si cuboidul).

Articulatiile intertarsiene ale celor 5 oase ale tarsului anterior sunt ntre: scafoid si cuboid, ntre scafoid si cele trei oase cuneiforme, ntre cele teri oase cuneiforme ntre ele, ntre cuboid si al treilea cuneiform, toate articulatiile fiind artrodii.

Articulatia tarso-metatarsian uneste cuboidul si cele trei oase cuneiforme cu baza celor cinci metatarsiene. Toate articulatiile sunt artrodii si prezint o serie de ligamente interosoase, dorsale si plantare.

Articulatiile intermetatarsiene sunt ntre ultimele 4 metatarsiene care se unesc prin bazele lor (trei artrodii) iar la capetelor lor au o bamdelet fibroas transversal (ligamentul transvers al metatarsului). 35

Articulatiile metatarso-falangiene sunt articulatii condiliene, realizate de capul rotunjit al metatarsienelor si de baza falangelor proximale, care prezint cte o cavitate glenoid, mrit n jos si napoi de un fibrocartilaj.

Extremittile osoase sunt legate de o capsul ntrit de cte dou ligamente laterale.

Articulatiile interfalangiene sunt articulatii trohleene. n linii mari, dispozitia segmentelor osoase si a articulatiilor respect structura minii, cu deosebirea c halucele nu dispune de aceeasi mobilitate si nu poate executa miscarea de opozitie.

Aponevroza plantar.

ntreaga structur arhitectonic a piciorului este sustinut de dou formatiuni fibroase complexe situate n plante (aponevroze). Ele sunt: una superficial si alta profund. Cea mai important fiind cea superficial. Are o form triunghiular, cu vrful spre calcaneu si baza spre degete, este foarte rezistent si contribuie la mentinerea boltii plantare n ortostatism.

2. Muschii implicati n miscrile piciorului

a. muschii gambei (descrisi anterior)

b.muschii proprii ai piciorului

-muschii regiunii dorsale singurul muschi n regiunea dorsal este pediosul se inser pe partea antero- superioar a

calcaneului, se ndreapt nainte si nuntru, se mparte n patru fascicule musculare, continuate cu un tendon subtire ce se inser pe primele patru degete. Extinde primele patru degete pe metatarsiene si este sinergic cu lungul extensor comun al degetelor.

- muschii regiunii plantare interne se inser proximal pe oasele tarsiene si distal pe baza primei falange a halucelui. Ei sunt: adductorul halucelui, scurtul flexor al halucelui si abductorul halucelui.

- muschii regiunii plantare mijlocii

-scurtul flexor plantar se inser proximal pe tuberozitatea intern a fetei inferioare a calcaneului. Se mparte n patru tendoane si se inser distal pe bazele falangelor mijlocii ale ultimelor 4 degete. Este flexor al falangelor mijlocii pe primele falange ale ultimelor 4 degete si un flexor al degetelor pe metatarsiene.

- accesoriu lungului flexor se inser proximal pe cele dou tuberozitti ale fetei inferioare a calcaneului si distal pe tendonul flexorului comun al degetelor. Flecteaz ultimele 4 degete pe metatarsiene.

- lombricalii piciorului sunt identici ca numr, dispozitie si actiune cu cei ai minii. Sunt n numr de 4 si flecteaz prima falang, extinznd concomitent celelalte dou falange ale ultimelor 4 degete.- interososii piciorului si ei sunt identici ca numr, dispozitie si actiune cu cei ai minii. Sunt 7 interososi (3 plantari si 4 dorsali) care se inser proximal pe fetele laterale ale metatarsienelor si distal pe primele falange ale degetelor. Sunt flexori ai primelor falange pe metatarsiene si extensori ai falangelor a doua si a treia pe prima

falang, deci sinergici cu lombricalii.

- muschii regiunii plantare externe sunt: abductorul degetului mic, scurtul flexor al degetului mic si opozantul degetului mic. Toti acesti muschi se inser proximal pe fetele infero-externe ale oaselor tarsiene si ale ultimului metatarsian si distal pe baza primei falange a degetului mic.

Boltile piciorului

Cele trei bolti ale piciorului sunt dou lungi (intern si extern) si o bolt scurt (transversal anterioar).

Prin ele este posibil biomecanica complex a piciorului, n mers, alergare, srituri, dans.

Bolta interna este format din calcaneu, astragal, scafoid si cele trei cuneiforme si primul metatarsian. Este ntrit

de ligamentul calcaneo- scafoidian plantar si de tendoanele muschilor gambei. Ea serveste la miscare.

Bolta extern (principal) este format din calcaneu, cuboid si metatarsienele IV si V si serveste la sprijin.

Bolta transversala este scurt, se ridic de la marginea extern a piciorului prin cuboid, are maximum de nltare n dreptul celui de al doilea cuneiform si coboar putin ctre marginea intern prin primul cuneiform

Amprenta plantaran mod normal, datorit existentei boltilor plantare, contactul dintre picior si sol nu se face pe toat suprafata plantar ci numai pe un anumit teritoriu (amprenta plantar), care variaz ca form si ntindere de la individ la individ si pentru fiecare individ de la o pozitie la alta.

Amprenta plantar se nregistreaz cu ajutorul plantogramei, prin badijonarea plantelor cu cerneal sau tus si asezarea plantelor pe o coal de hrtie.

3. Biomecanica gleznei si a piciorului

n articulatia gleznei au loc miscri de flexie si extensie ale piciorului. Axa biomecanic n jurul creia se execut aceste miscri, desi este transversal, face un unghi de 80 cu linia bimaleolar, asa nct, dac piciorul se aseaz n flexie dorsal, vrful lui se duce si n adductie.

Piciorul are o astfel de structur, nct s poat suporta greutatea individului dar si o alta n plus. El are posibilitti mari de miscare, n totalitatea sa, piciorul se poate misca n toate sensurile (flexie, extensie, abductie, adductie, rotatia intern si extern si circumuctie).