Doamne, auzi-mi

glasul, dimineaţa!

Dimineaţa eu ımi

ındrept rugaciu-

nea spre Tine, şi

aştept. (Psalmul

5:3) Tu asculţi

rugaciunea, de a-

ceea toţi oamenii

vor veni la Tine. (Psalmul65:2)

Ca tamaia sa �ie rugaciunea mea ınaintea Ta, şi

ca jertfa de seara sa �ie ridicarea mainilor me-

le! (Psalmul141:2) Tot ce veţi cere cu credinţa,

prin rugaciune, veţi primi. (Matei21:22) Staruiţi

ın rugaciune, vegheaţi ın ea cu mulţumiri.

(Coloseni4:2) Rugaciunea facu-ta cu credinţa va

mant-ui pe cel

bolnav, şi Dom-

nul ıl va ınsan-

atoşa; şi daca a

facut pacate, ıi

vor �i iertate.

Marturisiţi-va

unii altora paca-

tele, şi rugaţi-va

unii pentru alţii,

ca sa �iţi vindecaţi. Mare putere are rugaciu-

nea �ierbinte a celui neprihanit. (Iacov5:15-16)

Sfarşitul tuturor lucrurilor este a-proape. Fiţi

ınţe-lepţi dar, şi vegheaţi ın vede-rea rugaciu-

nii. (1 Petru 4:7) ... potire de aur, pline cu

tamaie, care sunt rugaciunile s�inţilor. (Apocalipsa5:8b)

Rugaciunea este un dialog sincer. Este modul

ın care avem o conversatie intima cu

Creatorul universului si Rascumparatorul

su�letelor noastre, care are o mare dorinta de

a avea comuniune cu noi. Rugaciunea

reprezinta locul ın care ne a�lam ın cea mai

mare siguranta, la fel ca ınaintea unui prieten

drag care ne accepta asa cum suntem, cu

bune si cu rele.

I,n rugaciune venim ınaintea lui Dumnezeu

asa cum suntem. Dumnezeu ne primeste din

toata inima.

Rugaciunea este o relatie cu Cel ce a a�irmat

ca suntem copiii Lui iubiti si ca doreste sa �ie

cat mai aproape de noi. Asadar, despre ce

vorbim cu El, cand ne rugam? Dialogul

nostru cu Domnul are diverse subiecte, la fel

ca si conversatiile cu prietenii nostri. Care

sunt aceste subiecte? O sa le prezint si apoi

sa le discutam pe larg: adorare, marturisire,

multumire si cerere.

ADORAREA(LAUDA)

Primul lucru pe care-l face inima noastra ın

rugaciune este sa-L adore pe Dumnezeu. Este

util sa facem deosebire ıntre adorare si

multumire. Adorarea ınseamna a-L aprecia

pe Dumnezeu I,nsusi, ın timp ce multumirea

este exprimarea recunostintei pentru ceea ce

CumnerugămCumnerugăm

PIATRADEAJUTORBule�nul Bisericii pen�costale romBule�nul Bisericii pen�costale române âne “Eben Ezer” “Eben Ezer” -- TorinoTorino

Nr. 71, iulie 2015Nr. 71, iulie 2015

Dumnezeu a facut pentru noi.

Adorarea ne face sa uitam de noi ınsine si sa

privim la frumusetea si bunatatea lui

Dumnezeu. Psalmii, cartea ınchinarii din

Biblie, tresalta de laude si reprezinta un

exemplu pentru noi.

“Te voi ınalta, Dumnezeule, I,mparatul meu si

voi binecuvanta Numele Tau ın veci de veci.

I,n �iecare zi Te voi binecuvanta si voi lauda

Numele Tau ın veci de veci. Mare este

Domnul si foarte vrednic de lauda si

marimea Lui este nepatrunsa.” (Ps.145:1-3)

Un mod prin care I,l putem adora pe

Dumnezeu este sa alegem un atribut al lui

Dumnezeu si sa scriem ın jurul lui ceea ce

ıntelegem, dand frau liber imaginatiei. De

exemplu: Dumnezeu este suveran – acest

adevar ınseamna ca �iecare molecula din

univers ıi este supusa lui Dumnezeu;

Dumnezeu este imanent – la fel ca aerul,

datorita lui Dumnezeu respiram, ın El avem

�iinta, viata si miscarea.

De ce doreste Dumnezeu sa I,l laudam? Nu

numai pentru ca El merita din plin laudele

noastre, ci si pentru bene�iciul nostru.

“Lauda este ecoul dulce al execelentei lui

Dumnezeu ın inimile poporului Sau.”

MĂRTURISIREA

Cand ne evaluam vietile conform

standardului perfectiunii lui Dumnezeu,

vedem cat de patate sunt inimile noastre.

I,n urma viziunii pe care a avut-o profetul

Isaia ın cap. 6, el continua si spune ın

versetul 5: “Vai de mine! Sunt pierdut, caci

sunt un om cu buze necurate... .”

Verbul a marturisi are sensul ın limba greaca

„a �i de acord”. Cand marturisim, suntem de

acord cu ceea ce vede Dumnezeu ın noi.

Atunci cand marturisirea devine o parte

permanenta a dialogului nostru cu

Dumnezeu, I,i permitem Lui sa ne arate cum

sunt vietile noastre prin ochii Lui.

Rugaciunea noastra este: „Doamne, ajuta-

ma ma vad asa cum ma vezi Tu.”

Marturisirea ınseamna recunoasterea

curajoasa si onesta a realitatii ca am ıncalcat

Legea sfanta al lui Dumnezeu si ca avem o

disperata nevoie de iertare. Regele David a

fugit de Dumnezeu timp de aproape un an

dupa adulterul cu Bat-Seba si dupa abuzul de

putere din incidentul mortii sotului ei. Apoi,

profetul Natan a descoperit faptele si lipsa de

sinceritate a lui David: “Tu esti omul

acesta!” (2 Samuel 12:7) Abia atunci a

recunoscut. Psalmul 51 reda marturisirea

lui: “Ai mila de mine Dumnezeule ın

bunatatea Ta! Dupa ındurarea Ta cea mare,

sterge faradelegile mele!... caci ımi cunosc

bine faradelegile si pacatul meu sta

necurmat ınaintea mea. I,mpotriva Ta, numai

ımpotriva Ta, am pacatuit si am facut ce este

rau ınaintea Ta.” (Psalmul51:1,3,4)

MULȚUMIREA

Cand ıntelegem realitatea ca Dumnezeu ne-a

scapat din cursa vinovatiei si a condamnarii

din cauza pacatelor noastre, ne vom da

seama ca scopul principal al vietii crestinului

este sa ıi multumeasca lui Dumnezeu. Una

dintre dovezile umplerii cu Duhul Sfant,

spune Pavel, este multumirea. (Efeseni5:20)

Atunci cand ne lasam calauziti de Duhul

Sfant ın rugaciunile noastre, coboram cu

mintea ın profundul inimii si lasam inima sa

vorbeasca, multe sunt motivele de

multumire: jertfa rascumparatoare,

justi�icarea prin credinta, Duhul Sfant care

ne calauzeste, modul miraculos prin care se

ıngrijeste ın �iecare zi de nevoile noastre

�iziologice, etc.

Este usor sa ne pierdem sentimentul de

recunostinta si sa uitam lucrurile bune pe

care le-a facut Domnul pentru noi. Sa nu

uitam caci voia lui Dumnezeu este sa I,i mul-

tumim pentru toate lucururile. (1Tes.5:18),

Piatra de ajutor - Biserica pen�costală română “Eben Ezer” - Torino - nr. 71, iulie 2015

chiar si pentru cele mai putin bune.

CEREREA

Cererea ınseamna a te ruga cu intensitate, cu

dorinta aprinsa si cu perseverenta. Vorbind

despre rugaciune, Domnul Isus a spus:

“cereti si vi se va da.” (Luca11:9) Rugaciunea

de acest tip poate �i o mijlocire pentru noi

ınsine si pentru altii.

Putem sa luam drept model rugaciunile de

mijlocire a lui Pavel din Efeseni 1-19;3:16-19

si Coloseni 1:9-12. Desi noi ne rugam mai

mult pentru nevoile materiale, cum ar �i:

vindecarea, un loc de munca sau lipsuri

�inanciare, Pavel era preocupat ca oamenii

pentru care se ruga sa stie ca Dumnezeu este

su�icient pentru toate nevoile lor, caci,

cunosterera voii lui Dumnezeu aduce

ımplinire ın vietiile lor.

Faptul ca nu stim sa cerem arata ca nu-L

cunostem su�icient de bine pe Domnul Isus.

El i-a spus femeii din Samaria: “daca ai �i

cunoscut tu darul lui Dumnezeu si Cine este

Cel ce-ti zice: „Da-Mi sa beau!” tu singura ai �i

cerut sa bei si El ti-ar �i dat apa vie.” (Ioan4:10) Nu avem nevoie de un limbaj religios pentru

a ne ruga. Suntem chemati la o discutie

sincera, deschisa cu Cel care ne accepta asa

cum suntem. Aceasta discutie sa contina

adorare, marturisire, multumire si cerere. DanielCoasa

Decetrebuiesănerugămpentru

musulmani?

Pentru ca islamul este a doua religie ın lume

ın ceea ce priveste numarul de adepti, dupa

crestinism, si continua sa atraga tot mai

multi oameni. I,n Romania, islamul este

urmat de 0.3% din populatia tarii, iar ın

prezent, ın tara noastra exista peste 80 de

moschei. Noi stim si credem ca Biblia si

Dumnezeul Bibliei reprezinta Adevarul.

Cineva spunea ca nu e necesar sa �ii crestin

ca sa realizezi ca Biblia este adevarata, ci

doar sa stii putina istorie si vei vedea ca tot

ceea ce s-a scris ın Biblie, s-a ımplinit. De

aceea, sa mijlocim pentru mantuirea acestui

popor, ca �iecare sa ajunga sa I,l cunoasca pe

Domnul Isus Hristos, Singurul care poate da

mantuire.

Totodata, aceasta actiune a avut ca scop

rugaciunea pentru cei care s-au convertit de

la islam la crestinism. Acesti oameni se

confrunta zi de zi cu persecutii din cele mai

greu de ınchipuit. O privire mai atenta

asupra stirilor legate de persecutiile ındurate

de crestinii din zonele musulmane ne fac sa

ıntelegem nevoia de rugaciune pe care o au

acesti frati ai nostri si, totodata, ne fac sa ne

analizam modul ın care ne ducem noi traiul

zilnic ın tara noastra si lucrurile gresite pe

care punem noi pret. Ne fac sa vedem ca, ın

timp ce noi, pro�itand de libertatea din tara,

ne luptam pentru lucrurile pamantesti, ın

alte parti din lume, crestinii sufera

batai, foamete, ınchisoare si chiar ısi pierd

viata – toate de dragul lui Dumnezeu si al

lucrurilor de sus.

www.stiricrestine.ro-cuautorizațiaadministratorilor

Piatra de ajutor - Biserica pen�costală română “Eben Ezer” - Torino - nr. 71, iulie 2015

INTREBĂRIDINBIBLIE1. Care dintre cei 11 ucenici nu a fost de faţă

când Domnul Isus S-a arătat pentru prima dată

ucenicilor?

2. Ce vârstă a avut Domnul Isus când a mărturi-

sit pentru prima dată în Templu despre

Domnul?

3. Cum s-a numit tatăl lui Ioan şi Iacov?

Răspunsuri la întrebările din Nr. 70:

1. Păstorii

2. Pavel

3. Să fii robul tuturor

ȘTIRICREȘTINE

Nuuitasăterogişisăposteştipentru:

ÎnbisericaEbenEzerîn

lunaaceasta:

29-5 Umplerea cu Duhul Sfant

5 Casatorie (Filon Lazurca şi Sara Iordachescu)

6-12 Copii şi tineri

12 Ziua tineretului

13-19 Familii

19 Binecuvantare de copii

20-26 Pregatire pentru Cina Domnului

26 Cina Domnului

P.S. Vineri este ziua de post a bisericii

27-2 Mulţumire

NUTEDABĂTUT,PERSEVEREAZĂ!Cunoasteti vreun exemplu al unei persoane care a perseverat in a face fata di�icultatilor si

incercarilor? Eu am auzit deseori povestea lui Thomas Edison care, atunci cand lucra la

inventarea becului incandescent, a indurat esec dupa esec, incredintat ca printr-un proces de

selectie ar putea atinge succesul. Ma gandesc de asemenea la Joni Earickson Tada, care desi

paralizata de la gat in jos, si-a invins handicapul, devenind un vorbitor, cantaret si autor de carti

de renume mondial. Asa cum a recunoscut ea insasi, daca nu ar �i trecut prin incercarea unei

paralizii permanente, nu s-ar �i apropiat de Dumnezeu – si niciodata nu si-ar �i folosit pe deplin

darurile si abilitatile care i-au fost date.

Da, este di�icil sa perseverezi. Esecul este deseori dureros si cine si-ar dori sa experimenteze

durerea? Dar bucuriile si sentimentul de implinire pe care le castigam prin perseverenta nu pot �i

obtinute pe nici o alta cale. De fapt, daca privim in urma, incercarile noastre deseori devin o parte

importanta a triumfului nostru! "Ferice de cel ce rabda ispita. Caci dupa ce a fost gasit bun, va

primi cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor care-L iubesc" (Iacov 1:12).

Persevereaza!

ContactBisericaEbenEzer

Via G. Previa% 18/A, 10155 Torino

Mi�că Iordăchescu (pastor)

+39 348 063 5643

Constan�n Dascălu (prezbiter)

+39 340 918 7672

www.ebenezertorino.wordpress.com

piatradeajutor@yahoo.it

Miercuri

Vineri

Duminică

19.30 - 21.00 rugăciune și

ves%re a Cuvântului

19.30 - 21.00 rugăciune

10.00 - 13.00 și

18.00 - 20.00 rugăciune și

ves%re a Cuvântului

Suntem chemați la post și

rugăciune pentru biserica Eben

Ezer, în mod special ca

Dumnezeu să lase protecția Sa

peste noi.

Orarsăptămânal

Piatra de ajutor - Biserica pen�costală română “Eben Ezer” - Torino - nr. 71, iulie 2015