Piata Unica Final

7/25/2019 Piata Unica Final

1/16

Academia de Studii Economice din BucurestiFacultatea de Management si Administratie Publica

Piata unica

Masteranzi:

Florin Emil Ilie

Comoroschi Daniel Antonio

Bucuresti 20!


2/16

Cuprins:

"Introducere""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""#

2"Eta$e esentiale ale constituirii $ietei unice""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""%

#" &niunea 'amal( )i $ia*a unic("""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!

%" E+ectele $ie*ei unice"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""",

!" Ciclul $olitic )i actorii institu*ionali""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2!""Actorii $olitici""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""#

!"2"Deschiderea s$atiului $oliticilor"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""#

!"#"- mai mare atentie indre$tata s$re ser'icii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""%

!"%"Metoda $oliticii de reglementare""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""%

." Pers$ecti'e"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""!


3/16

1.Introducere

Conce$tul de $ia*( unic( euro$ean( se re+er( la dezideratul instituirii unui s$a*iu

economic unitar reglementat/ n 'ederea o$timiz(rii condi*iilor de des+()urare a acti'it(*ilor

comerciale dar )i a altor ini*iati'e economice )i sociale" 1n zona $ie*ei unice euro$ene/ sunt

a$licate $olitici s$eci+ice/ 'iznd ma3imizarea bene+iciilor circula*iei libere a $o$ula*iei/

bunurilor/ ser'iciilor )i a ca$italului"

Ideea unei $ie*e comune e3tinse a a'ut o dinamic( durabil( de4a lungul deceniilor trecute/

+iindc( re+lecta tot mai mult realitatea inde$enden*ei economice" Pe m(sur( ce tehnologiile se

dez'oltau/ )i al(turi de ele/ economiile de'eneau tot mai solide/ tot mai multe +irme de toate

m(rimile doreau s( aib( acces la o $ia*( e3tins( )i sigur(" Pentru s(n(tatea economiei )i

bene+iciul consumatorilor/ $ia*a trebuia s( +ie su+icient de mare $entru a +urniza s$atiu

com$eti*ional/ chiar )i ntre cele mai mari +irme" Ast+el c(/ $e m(sur( ce economiile euro$ene sedez'oltau/ $roiectul ini*ial al CEE 5Comunitatea Economic( Euro$ean(6 centrat $e abolirea

ta3elor ntr4o uniune 'amal(/ a +ost urmat in anii 780 de $rogramul $ie*ei unice/ a$oi n anii 790

de moneda unic("

Au e3istat atat moti'e economice/ cat )i $olitice $entru +iecare dintre cele trei $roiecte: $e

de o $arte bene+iciile ra*ionalit(*ii economice/ $e de alt( $arte consolidarea sistemului comunitar

ca un cadru $entru rela*iile $a)nice ntre statele membre" Economia )i $olitica au +ost de

asemenea/ im$licate n realizarea $roiectelor/ deoarece integrarea economiilor moderne necesita

un cadru legal )i/ deci/ institu*ii $olitice )i uridice comune"Doar succesul economic sau doar cel

$olitic nu ar +i +ost de auns $entru a sus*ine Comunitatea" Era ne'oie ca ambele s( re$urteze

succese $entru ca uniunea 'amal( )i $iata unic( s( $oat( de'eni realitate" ;ot un amestec de

moti'e economice )i $olitice a dus la ca$(t cu succes lansarea monedei unice/ de)i nc( nu to*i

membrii $artici$( la acest $rogram"

Aceast( lucrare )i $ro$une s( demonstreze c( Pia*a &nic( euro$ean( este instrumentul

care a +acilitat s$orirea com$etiti'it(*ii a+acerilor euro$ene n conte3tul economiei globale"

Caracteristicile $ie*ei unice/ coroborate cu su$ra$unerea unora dintre a'antaele sale cu

criteriile care de+inesc com$etiti'itatea constituie i$oteza maor( $e baza c(reia se 'a +ormula

demonstra*ia"


4/16

2.Etape esentiale ale constituirii pietei unice

4 1951/ )ase *(ri euro$ene 5Belgia/ Italia/ Fran*a/


5/16

3.Uniunea a!al" #i pia$a unic"

=a 2! martie 9!, Fran*a/oma" Acesta de+ine)te con*inutul Pie*ei Comune )i creeaz( institu*ii care s( stabileasc(

regulile $e acest( $ia*(/ s( l(rgeasc( com$eten*ele euro$ene n materie economic( )i s( asigure

a$licarea regulilor" Sub as$ect institu*ional / sunt de remarcat dou( institu*ii cu rol esen*ial/ )i

anume: Consiliul de Mini)tri/ cu rol legislati'/ )i/ Comisia / care a'ea un rol e3ecuti'"

Iat( care erau cele trei sco$uri $rinci$ale ale ;ratatului de la >oma:

a6 - uniune 'amal(/ $rin care urmau s( +ie nl(turate toate barierele tari+are sau de alt( natur( din

calea dez'olt(rii schimburilor comerciale dintre membrii CEE/ ob*inerea unui acord cu $ri'ire la

stabilirea unui tari+ e3tern comun/ ast+el nc(t toate bunurile im$ortate de CEE s( +ie su$use

acelora)i ta3e )i ti$uri de controale"

b6 - $ia*( euro$ean( unic(/ n cadrul c(reia s( se $romo'eze libera circula*ie a $ersoanelor/

ca$italurilor/ bunurilor )i ser'iciilor"

c6 - $olitic( agricol( comun(/ $rin care +ermierilor s( li se asigure un $re* garantat $entru

$roduc*ia ob*inut(/ $ie*ele de des+acere a $roduselor acestora s( +ie stabile/ iar $ro'iziile de hran(

asigurate"

&niunea 'amala a +ost +inalizat( +ar( a nt(m$ina mari greut(*i n anul 9.8/ $rin

stabilirea unui tari+ e3tern comun/ ns( barierele non4tari+are $entru comer*ul dintre statelemembre au r(mas" =a milocul anilor 7,0/ c(nd recesiunea +acuse ca statele membre s( simt( acut

ne'oia unei $rote(ri a $ie*elor lor na*ionale/ $ers$ecti'ele unei $ie*i unice $(reau im$osibile" =a

nce$utul anilor 780 de'enise clar c( se im$uneau m(suri urgente care s( restabileze relati'ul

declin economic al Comunit(*i Euro$ene/ iar $rogramul cre(rii unei $ie*e unice a'ea ne'oie de

un im$uls/ $entru a *ine $ie$t concuren*ei str(ine" Economiile Euro$ei $uteau de'eni mai

com$etiti'e )i mai e+iciente/ iar a+acerile mult mai $ro+itabile"

=a Summitul de la Bru3elles din +ebruarie 98!/ Consiliul Euro$ean a con'enit c( era

momentul s( se concentreze din nou asu$ra unuia dinre sco$urile ini*iale ale Comunit(*ii

Euro$ene/ )i anume constituirea unei $ie*e unice/ n care s( nu e3iste niciun +el de bariere

comerciale" Idealul la care se as$ira era $romo'area libert(*ii de acces )i de circula*ie n $atru

arii cheie:


6/16

" Persoane: reziden*ii legali ai statelor membre &E s( aiba dre$tul s( locuiasc( )i s( munceasc(

n oricare dintre statele membre/ iar cali+ic(rile $ro+esionale s( le +ie recunoscute n oricare din

aceste state"

2" Ca$ital: moneda )i ca$italul s( circule liber dintr4un stat n altul/ iar reziden*ii &E s( $oat(

+olosi ser'iciile +inanciare ale oric(rei *(ri a &E"

#" Bunuri: com$aniile s(4)i $oat( comercializa $rodusele la ni'elul ntregii &E/ iar consumatorii

s( aib( libertatea s( cum$ere res$ecti'ele $roduse +(r( a trebui s( $l(teasc( ta3e su$limentare

sau $enalit(*i"

%"Ser'icii: orice ti$ de ser'icii/ de la cele arhitecturale la ser'iciile bancare/ asigur(ri/ consultant(

uridic(/ asisten*( medical( )i nu numai/ s( $oat( +i o+erit( n oricare dintre Statele Membre/

indi+erent de *ara de origine a +urnizorului res$ecti'elor ser'icii"

Cu toate acestea/ n mod ngrior(tor/ $rogresul nregistrat a +ost nesimni+icati'/ n mare

masura deoarece statele membre au mers $e calea strategiilor economice $ro$rii/ $rote(ndu4)i

$ie*ele )i cor$ora*iile na*ionale )i lu$t(ndu4se $e cont $ro$riu cu $robleme $recum retele ridicate

ale )omaului/ ni'elul scazut al in'esti*iilor si cre)terile economice lente" Mono$olurile na*ionale

din domenii $recum trans$ortul )i comunica*iile )i4au orientat $e scar( larg( achizi*iile de

ser'icii si $roduse catre surse autohtone/ n loc s( 'izeze +urnizori mai com$etiti'i din a+ara

grani*elor na*ionale"=a reuniunea din +ebruarie 98! a liderilor Comunit(*ii/ acues Delors care tocmai

$reluase $re)edin*ia Comisiei/ era hot(r(t sa contribuie la $rogrese n constituirea $ie*ei

unice"Comisarul $entru comer* )i industrie/ =ord Coc+ield/ a su$e'izat redactarea C(r*ii Albe

care enumera $rinci$alele schimbari care se im$uneau" Acest document a stat la baza Actului

&nic Euro$ean 5 A&E6/ $rima modi+icare semni+icati'( adus( ;ratatului de la >oma/ semnat cu

a$roa$e #0 de ani nainte" Actul &nic Euro$ean a +ost semnat n +ebruarie 98. )i a intrat n

'iguare n ianuarie 98," S$re deosebire de dezbaterile ce a'eau s( nsoteasc( e'olu*ia tratatelor

de la Maastricht/ isa )i Amsterdam/ Actul &nic Euro$ean nu a generat $rea multe contro'erse"

Princi$alul obiecti' a +ost nl(turarea barierelor non4tari+are din calea liberei circulatii a

$ersoanelor/ ca$italului/ bunurilor )i ser'iciilor $(n( la +inalul anului 992"Aceste bariere erau de

trei categorii: +izice/ +iscale )i tehnice"


7/16

4.E%ectele pie$ei unice

1n decembrie 98!/ o Con+erin*( Intergu'ernamental( 5CIoma" u numai c( a

accelerat $rocesul de integrare economic(/ dar a )i schimbat realmente 'ia*a +iec(rui euro$ean"

A&E a a'izat n mod e3$licit G$rogramul 992G de realizare a $ie*ei unice )i a schimbat

$rinci$ala regul( decizional( n Consiliu n ceea ce $ri'e)te m(surile $ri'ind $ia*a unic(

5+iscalitate/ libera circula*ie a $ersoanelor/ cu e3ce$*ia dre$turilor )i intereselor angaa*ilor6 de la

unanimitate de 'ot la o maoritate cali+icat(" De asemenea/ aceea)i Con+erin*( a m(rit $uterile

Parlamentului $rin introducerea $rocedurii de coo$erare n ceea ce $ri'e)te m(surile re+eritoare

la $ia*a unic("Aceast( leg(tur( a +ost crucial(" 1n $rimul rnd/ a legat schimbarea institu*ional( de

obiecti'ele concrete de $olitic(" 1n al doilea rnd/ acordul de a continua realizarea $ie*ei unice a

+ost inclus ntr4un set mai larg de $robleme" Acesta era conectat cu acomodarea unor noi membri

)i cu redistribu*ia bugetului/ dar a +ost inclus )i un num(r de $olitici cone3e H $recum mediul )i

$olitica n domeniul tehnologiei H $entru a atenua $reocu$(rile unor state membre cu $ri'ire la

dinamica de liberalizare a $rogramului P&E 5Armstrong )i Bulmer 998: %6"

'e%or!a institu$ional" ulterioar"

1n +a$t/ A&E a stabilit cadrul institu*ional al $rogramului $ie*ei unice/ iar $arametrii s(i

r(mn n linii mari neschimba*i" Cea mai im$ortant( modi+icare ulterioar( a +ost introducerea

$rocedurii de codecizie n ;ratatul de la Maastricht $ri'ind &niunea Euro$ean( 5;&E6"

;ratatul de la Amsterdam a stabilit linii directoare mai clare $ri'ind $osibilitatea

gu'ernelor de a ado$ta reguli na*ionale mai stricte dect normele comune con'enite" ;ratatul

Constitu*ional a luat n considerare trecerea ctor'a as$ecte ale $ie*ei unice/ $recum +iscalitatea/

la 'ot $rin maoritate cali+icat(/ dar s4a lo'it de o o$ozi*ie $uternic(/ n s$ecial din $artea Marii

Britanii )i a Irlandei" Mai interesant/ re+orme institu*ionale introduse $rima dat( $entru m(surile

re+eritoare la $ia*a unic( au +ost ulterior e3tinse n alte domenii"

P&E )i A&E au schimbat n mod +undamental $olitica integr(rii $ie*ei n cadrul

Comunit(*ii Euro$ene" 1n $rimul rnd/ P&E a readus la 'ia*( Gintegrarea negati'(G/ res$ecti'


8/16

eliminarea normelor na*ionale care m$iedicau schimburile economice" Acest lucru este e'ident

n ceea $ri'e)te $rinci$iul recunoa)terii reci$roce/ abolirea controalelor la +rontier( )i eliminarea

controlului asu$ra cursului de schimb" 1n al doilea rnd/ P&E a schimbat cadrul institu*ional al

Gintegr(rii $oziti'eG H con'enirea unor norme comune care s( le nlocuiasc( $e cele na*ionale @

$rin e3tinderea $uterilor PE"

1n $lus/ n ceea ce $ri'e)te noua abordare )i controlul *(rii de origine/ P&E a redus

di+eren*ele dintre integrare $oziti'( )i negati'(/ stabilind numai cerin*e minime" Aceste

modalit(*i di+erite de integrare au im$lica*ii $olitice $ro+unde/ att n ceea ce $ri'e)te identitatea

actorilor $rinci$ali/ ct )i n $ri'in*a $uterii relati'e a acestora"

Integrarea negati'( const( n eliminarea normelor na*ionale care ngreuneaz( schimburile

economice" Aceasta $oate a$(rea n urma unui acord $olitic ntre statele membre sau n baza unei

$ro$uneri a Comisiei/ cum a +ost cazul elimin(rii $rocedurilor de control la +rontier( )i abolireacontroalelor asu$ra cursului de schimb" 1n aceste cazuri/ integrarea 9 negati'(/ n $o+ida

inten*iilor )i sco$urilor sale/ se aseam(n( mult integr(rii $oziti'e6"

Princi$iul recunoa)terii reci$roce +ormeaz( esen*a integr(rii negati'e" El este n a$aren*(

sim$lu" Ideea de baz( este c( toate reglement(rile statelor membre/ cu toate di+eren*ele de

detaliu/ ar trebui s( aib( un e+ect echi'alent"

Integrarea $oziti'( consta in nlocuirea di+eritelor norme na*ionale cu norme euro$ene

comune $entru concilierea obiecti'ului res$ect(rii unor sco$uri de $olitic( $ublic( culiberalizarea comer*ului" Dat( +iind im$ortan*a relati'( a Gintegr(rii $oziti'eG n $roiectul &E de

integrare a $ie*ei/ este mai adec'at s( descriem P&E ca $e un e3erci*iu de rereglementare/ iar nu

de dereglementare"

1n asemenea cazuri/ $entru a concilia obiecti'ul res$ect(rii unor obiecti'e de $olitic(

$ublic( cu liberalizarea comer*ului/ este necesar s( se nlocuiasc( di+eritele norme na*ionale cu

norme euro$ene comune 5Gintegrare $oziti'(G6" Dat( +iind im$ortan*a relati'( a Gintegr(rii

$oziti'eG n $roiectul &E de integrare a $ie*ei 5'ezi tabelul 0 %"26/ este mai adec'at s( descriem

P&E ca $e un e3erci*iu de rereglementare/ iar nu de dereglementare"

"Dre$tul de reziden*(

;ratatul de la >oma a dat euro$enilor dre$turi limitate de stabilire ntr4un alt stat/

indi+erent de durat(" Migrarea $o$ula*iei era $erce$ut( din $ers$ecti'( economic( )i $us( n


9/16

str(ns( leg(tur( cu conce$tul ocu$a*iei $ersoanei" -rice $ersoan( care solicita mutarea dintr4un

stat membru n altul era e'aluat( $e baza $reg(tirii $ro+esionale $e care ar +i adus4o n noul stat"

De la crearea $ie*ei unice / situa*ia s4a schimbat radical: a$roa$e orice rezident legal al oric(rui

stat membru are dre$tul acum s( locuiasc( )i s( munceasc( n oricare din statele &E/ s(4)i

deschid( un cont bancar/ s( ob*in( un credit/ )i chiar n unele *(ri s( 'oteze n alegeri locale sau

la ni'el euro$ean" S4au mai men*inut o serie de restric*ii $entru reziden*ii &E din cele ! state

semnatare/ dar ele sunt minore" Mai serioase sunt restric*iile $entru ultimele *(ri care au aderat/

dar cu tim$ul 'or +i rela3ate"

2"Fuziunile )i $relu(rile de com$anii

&nul din e+ectele cele mai considerabile $e care le4a a'ut crearea $ie*ei unice a +ost

deschiderea $ers$ecti'ei $entru cor$ora*iile euro$ene de a +ace asocieri la ni'el euro$ean )i de a$relua com$anii din alte state ale &E" 1n mod obi)nuit com$aniile +uzioneaz( din urm(toarele

$atru moti'e: 'or s( se e3tind(/ )i atunci $reiau com$anii ri'ale mai mici? au ne'oie de $arteneri

care s( in'esteasc( ca$ital? au ne'oie de reducerea costurilor $rin mic)orarea salariilor )i

reducerea o+ertei de ser'icii $restate? sau )i iau m(suri de a$(rare n +a*a concuren*ei care tocmai

a +inalizat o ast+el de +uziune" Pia*a unica a nl(turat considerabil $rotectia $e care gu'ernele

nationale o o+ereau n trecut/ rezultatul +iind o stimulare a cresterii com$etiti'it(*ii cor$ora*iilor

euro$ene la ni'el global/ rec()tig(ndu4se ast+el o $arte din terenul $ierdut n +a*a concurenteiamericane )i a$oneze / n anii 7.0 )i 7,0"

Pia*a unic( a contribuit la nl(turarea barierelor cu care se con+runtau c(nd'a cor$ora*iile

na*ionale )i a dus la cre)terea num(rului de consumatori c(rora li se $or ele adresa" E3em$le de

+uziuni celebre: com$aniile ;hom$son din Franta )i Phili$s din -landa/ n domeniul

tele'izoarelor de nalt( tehnologie? Pirelli din Italia )i Dunlo$ din Marea Britanie n industria

an'elo$elor? BMJ )i >olls4>oKce n domeniul motoarelor aeronautice? +uziunile )i achizi*iile

care/ ntr4o $erioad( de 2 ani/ au +(cut din com$ania britanic( Loda+one una dintre cele mai mari

com$anii de tele+onie mobil( din lume"

oile o$ortunit(*i a$(rute au +ost dublate de o cre)tere remarcabil( a +lu3ului de in'esti*ii

directe/ at(t c(tre &E/ c(t )i dins$re &E c(tre alte *(ri" 1n $erioada 99%4200#/ n cele ! state

membre &E s4au in'estit $este # miliarde de dolari/ mai mult de dublu +a*( de suma in'estit( n

aceea)i $erioad( n S&A" Princi$alele destina*ii ale in'esti*iilor au +ost: Belgia/ =u3emburg/


10/16

Marea Britanie )i Fran*a/ ele atr(g(nd mai mult de um(tate din totalul in'estitiilor din &niune"

1n $ri'in*a in'esti*iilor +(cute de &E n a+ar(/ suma se ridic( la circa #"9 miliarde de

dolari"Com$arati'/ de trei ori suma in'estit( n acea $erioad( n S&A )i de ! ori +a*( de cea

in'estit( n a$onia/ n aceea)i $erioad("

Au e3istat )i e+ecte mai $u*in +a'orabile ale +uziunilor/ deoarece $relu(rile $ot conduce la

diminuarea concuren*ei )i la limitarea o$*iunilor consumatorului" 1n $lus e3ist( )i riscul cre(rii

unor zone de domina*ie sau mono$ol n anumite domenii" Dorind s( $re'in( domina*ia e3trem( a

cor$ora*iilor mamut/ &E a $us bazele unei contro'ersate $olitici a concuren*ei/ menit( s(

m$iedice abuzurile" >egulamentul asu$ra +uziunilor ce dateaz( din 989 d( dre$tul Comisiei

Euro$ene s( monitorizeze toate +uziunile de an'ergur(/ chiar )i $e cele n care sunt im$licate

com$anii din a+ara &E/ dar care $ot a'ea 'reun e+ect asu$ra comunit(*ii de a+aceri din &E"

Comisia su$ra'eghez( e+ectul sub'en*iilor statului asu$ra concuren*ei din domeniul comecial$rintr4o analiz( a legilor na*ionale care au o anumit( inter+eren*( cu conce$tual de concuren*("

&n e3em$lu n acest sens este ordinul adresat n 200#4200%


11/16

euro$enilor din di+erite *ari $recum )i la ncuraarea unei coo$er(ri mult mai serioase la ni'elul

trans$orturilor/ dat( +iind cerea mare de trans$ort la $re*uri com$etiti'e"

Al doilea +enomen este re'italizarea trans$ortului +ero'iar/ care a de'it o alternati'( at(t

ecologic(/ c(t )i rentabil( ca $re* +a*a de trans$ortul auto sau cel aerian"Planurile &E include

crearea unei re*ele +ero'iare de #!"000 m $entru trenurile de su$er'itez(/ care s( +ac( leg(tura

ntre $rinci$alele ora)e ale Euro$ei" Deschiz(toare de drumuri n acest sens sunt Fran*a/ cu ;


12/16

5. Ciclul politic #i actorii institu$ionali

;eoretic/ n cadrul $rogramului $ie*ei unice/ Comisia este cea care stabile)te agenda/ +iind

singura ce $oate $ro$une ado$tarea de m(suri noi" >ealitatea ns( este ce'a mai com$licat("

Statele membre $ot cere Comisiei s( elaboreze $ro$uneri )i/ du$( cum am men*ionat mai sus/

$oate modela n mod indirect agenda $rin eliminarea m(surilor care $erturbeaz( libera circula*ie

a bunurilor sau ser'iciilor $e $ia*a unic("

1n $lus/ statele membre/ n cadrul $rocesului de aungere la anumite com$romisuri

legislati'e/ includ deseori anumite Gmecanisme de blocare a direc*ieiG/ acestea aducnc du$( sine

necesitatea reconsider(rii unor chestiuni la un moment dat n 'iitor"

1n s+r)it/ ;ratatul de la Maastricht a acordat PE dre$tul de a cere Comisiei s( de$un(

$roiecte legislati'e" De)i A&E a nt(rit rolul PE/ acordndu4i $uterea/ n baza $rocedurii de

coo$erare/ de a res$inge sau de a modi+ica $ro$uneri/ aceast( $utere este destul de limitat("Parlamentul trebuia s( 'oteze cu maoritatea absolut( a membrilor s(i $entru a modi+ica sau a

res$inge o $ro$unere? Comisia $utea alege s( nu integreze amendamentele Parlamentului n

$ro$unerea re'izuit( transmis( Consiliului? iar Consiliul $utea elimina sau res$inge

amendamentele Parlamentului $rintr4un 'ot unanim" 1n consecin*(/ Parlamentul res$ingea numai

+oarte rar $ro$unerile n cadrul $rocedurii c coo$erare/ )i numai circa %0N din amendamentele

sale/ multe dintre acestea re$rezentnd numai schimb(ri minore ale substan*ei te3tului/ aungeau

s( se materializeze n directi'e 5Parlamentul Euro$ean 99#6"

Introducerea $rin ;&E a $rocedurii de codecizie a s$orit im$ortan*a PE n chestiuni

$ri'ind $ia*a unic(/ m(rindu4i mai ales $osibilitatea de a res$inge $ro$uneri" Aceasta a dus la o

cre)tere semni+icati'( a num(rului de amendamente acce$tate de Comisie )i Consiliu 5Oi3 999:

9.6" In+luen*a crescut( a Parlamentului/ +ormal( n $rocesul decizional )i in+ormal( n +ormularea

$ro$unerilor/ a a'ut un im$act asu$ra $oliticilor rezultate/ contribuind la o mai bun( re$rezentare

a intereselor ci'ice/ $recum cele re$rezentate de gru$urile $entru $rotec*ia consumatorilor sau

cele ecologiste"


13/16

5.1.&ctorii politici

Piata unica inseamna reglementari si este marcata de concurenta gru$urilor de interese/

con+orm caracterizarii lui ;heodore =oi" De ce'a tim$ $iata unica a atras nenumarate gru$uri

de $resiune si de lobbK din randurile cunoscatorilor care ar in+luenta legislatia comunitara"

Cresterea numarului de gru$uri euro$ene a +ost/ in $arte/ o sim$la reactie la ti$ul si

numarul sectoarelor si $roduselor a+ectate de $rogramul P&E si la 'iteza cu care acestea erau

abordate" -rganizatiile care anterior se bazasera $e calatorii ocazionale la bru3elles au ince$ut sa

isi stabileasca $ro$riile birouri aici sau sa angaeze re$rezentanti ai gru$urilor de interese"Acest

trans+er la Bru3elles a +ost $artial un ras$uns la amenintarea re$rezentata de LMC 5'otul

maoritatii cali+icate6/ care insemna ca +irmele si gru$urile de interese nu mai $uteau sa se bazeze

$e ca$acitatea gu'ernelor $ro$rii de a le a$ara interesele" Construireaunor aliante cu alte gru$uri

similar din alte tari/ cu alte gu'erne member si in cadrul Comisiei a de'enit cruciala/ iar aceasta ainsemnat o $rezenta $ermanenta in Bu3elles"

Pe langa schimbarea numarului si ti$urilor de gru$uri de interese/ acti'e la Bru3elles/

P&E a contribuit si la schimbarea +ormei de $artici$are a gru$urilor de interese la modelarea

$oliticilor" Firmele indi'iduale si asociatiile cu membri directi au auns sa ri'alizeze cu

asociatiile comerciale con'entionale a+late la a$ogee care dominau anterior in $rocesele

consultati'e"

P&E a a'ut ca e+ect liberalizarea $ietelor si cresterea concurentei intre +irme din di+erite

state membre" In aceste im$reurari/ costurile schimbarii $oliticilor sunt concentrate asu$ra

+irmelor $roteate/ iar bene+iciile tind sa +ie dis$ersate +oarte $utin asu$ra unei game largi de

actori 5consumatori si utilizatori6/ desi este +oarte $robabil sa bene+icieze si anumite +irme +oarte

com$etiti'e"

5.2.(esc)iderea spatiului politicilor

Sim$la re'igorare a $rocesului Euro$ean de elaborare a $oliticilor a a+ectat si relatiile

stat4$iata in Euro$a du$a cum urmeaza:

4autonomia in crestere a gu'ernelor +ata de societate

4deschiderea retelelor e3istente de actiune in domeniul $oliticilor $ublice


14/16

>etelele de actiune in domeniul $oliticilor $ublice din urul P&E 4 deoarece im$lica

actori din mai multe state member si deoarece $artici$antii nu sunt direct im$licate in $unerea in

a$licare a deciziilor de $olitica 4 tind sa +ie mai deschise decat cele din statele membre"

5.3.* !ai !are atentie indreptata spre sericii

Acti'itatea legislati'a din anii 980 si de4a lungul anilor 990 s4a concentrat in $rimul

rand $e libera circulatie a mar+urilor si a ca$italurilor intre rezidentii statelor membre"

=egislatia $ietei unice care e3ista/ cu $ri'ire la ser'icii/ a $us accentul in $rimul rand $e

inlaturarea restrictiilor cantitati'e im$use $restatorilor de ser'icii si $e introducerea concurentei

in sectoare dominate de mono$oluri $ublice/ cum ar +i electricitatea si telecomunatiile"

Prestarea de ser'icii intre state intam$ina totusi unele bariere" Multe ser'icii au ne'oie de

$ro3imitate +izica/ care se $oate realiza $rin:

4 stabilirea unei sucursale a $restatorului de ser'icii

4 detasarea tem$orara a lucratorilor

4 de$lasarea consumatorilor

Date +iind im$ortanta ser'iciilor in economia euro$eana si li$sa ser'iciilor $e $iata unica/

Comisia Euro$eana de la =isabona din 2000 a identi+icat inde$artarea barierelor in calea

ser'iciilor ca +iind o com$onenta cheie $entru stimularea com$etiti'itatii &E"

!"%"+etoda politicii de re,le!entareProcesul $oliticilor P&E combina ni'eluri ridicate de angaare a gru$urilor de interese cu

anre$renoriatul Comisiei/ negocierea in Consiliu si deliberarea $arlamentara asu$ra normelor

comune" De cele mai multe ori res$ectarea acestor norme este asigurata de actori $ri'ati/ $rin

intermediul instantelor"

Metoda de reglementare cu$rinde doua dinamici distincte:4una care $romo'eaza liberalizarea $ietei

4alta a reglementarilor mai stricte

Aceste dinamici di+erite se a$lica unor ti$uri di'erse de reglementare si/ in linii mari/

oglindesc ti$are in alte comunitati $olitice" In ceea ce $ri'este reglementarile economice @

$recum controlarea $returilor sau concurenta @ P&E a a'ut un e++ect de liberalizare" Cu $ri'ire la


15/16

reglementarile sociale/ cum ar +i siguranta consumatorilor P&E a a'ut tendinta de a s$ori

concurenta intre +irmele euro$ene/ stabilite legal $rin norme comune relati' stricte"

.. erspectie

1n ciuda $rogreselor nregistrate $n( n $rezent/ mai sunt nc( de+icien e $e $ia a unic(

euro$ean(/ mai ales n sectoarele ser'iciilor i energiei" umai &E $oate g(si solu iile de care

este ne'oie $entru ca cet( enii i ntre$rinderile s( $ro+ite la ma3im de a'antaele o+erite de $ia a

unic("

1n anii urm(tori/ Comisia i $ro$une s( contribuie la dez'oltarea economiei sociale/ n

general/ i a ntre$rinderilor sociale/ n s$ecial" Sco$ul $rinci$al al acestora nu este att ob inerea

de $ro+it/ ct mai ales a$(rarea intereselor comunit( ii/ $rin nde$linirea obiecti'elor sociale i de

mediu ale acesteia"

De asemenea/ este $osibil ca &E s( aib( un rol im$ortant n ncuraarea +inan (rilor

$artici$ati'e $rin intermediul internetului cu sco$ul de a contribui la asigurarea necesarului de

+inan are $entru ntre$rinderile mici i cele nou n+iin ate "

Proiectul Pie*ei &nice euro$ene +aciliteaz( intrarea $e $ia*( a noilor +irme/ s$ore)te

com$etiti'itatea )i credibilitatea a+acerilor euro$ene n $lan global/ nu a reu)it s( $(trund( ntoate sectoarele industriale 5$recum cel al telecomunica*iilor si energiei electrice/ chiar n $rezent

de$unndu4se e+orturi sus*inute de Comunitatea Euro$ean( n 'ederea liberaliz(rii acestor

sectoare6 )i nu se obser'( ti$are uni+orme de liberalizare n cadrul *(rilor n $articular"

Pre+erin*ele asu$ra liberaliz(rii 'ariaz( nu numai de la o *ar( la alta/ ci )i de la un sector

la altul" Caracterul multidimensional al liberaliz(rii +ace ca gu'ernele na*ionale care doresc

introducerea unui mai mare grad de com$etiti'itate s( ado$te alte metode mai accesibile" 1n $lus

$entru a asigura o $olitic( comercial( e3tern( e+icient( este necesar( e3isten a i sus inerea unei

$olitici interne solide/ caracterizat( $rin $ia ( liber( i in'esti ii/ legisla ie corect( i coerent( i

nu n ultimul rnd o larg( ca$acitate de ada$tare" Aceste as$ecte au +ost nde$linite $rin

intermediul Pie ei &nice ce a +urnizat o serie de $rinci$ii i reguli ce au +acilitat o com$etiti'itate

ridicat(/ contribuind la o mbun(t( ire a standardelor de 'ia ("


16/16

Piata Unica Final

Documents

Transcript of Piata Unica Final