Concurenţa imperfectă se caracterizează prin absenţa uneia sau mai multora dintre elementele concurenţei perfecte. Formele pieţei cu concurenţă imperfectă sunt: piaţa cu concurenţă monopolistică, piaţa cu concurenţă de oligopol, piaţa de monopol, piaţa de monopson şi oligopsonul.

Monopolul reprezintă acea formă de piață în care întreaga ofertă a unui bun este asigurată de o singură firmă.

Monopolul prezintă dintre toate trăsăturile concurenţei perfecte două: atomicitatea cererii şi omogenitatea produselor. Cele mai importante caracteristici ale monopolului sunt:

Piața monopolistă pură este un model ideal,caracterizat prin următoarele trăsături:

-bunul este produs de o singură firmă care satisface întreaga cerere exprimată pe piață;

-bunul nu poate fi substituit;

-nu există concurență pe piață,nici internă și nici externă;-firma monopolistă stabilește prețul pe piață și cantitatea vândută.

- preţul este mai ridicat decât pe celelalte pieţe, iar gradul de satisfacţie al consumatorului este cel mai scăzut;

- în multe ţări statul intervine prin legi antitrust, care împiedică formarea monopolurilor şi /sau diminuează puterea acestora pe piaţă.

* Legile antitrust

Scopul acestor legi este prevenirea practicilor concurențiale neloiale.Guvernul urmărește prin aceste legi să împiedice firmele să se implice în activități care ar exclude rivalii de pe piață.Printre practicile interzise se numără :

-interzicerea prețurilor discriminatorii,dacă discriminarea nu este justificată de cost și/sau calitate ;

-interzicerea contractelor de exclusivitate,adică a contractelor prin care cumpărătorul se obligă să cumpere doar de la un singur ofertant,dacă practicarea lor urmărește excluderea de pe piață a concurenților ;

-publicitatea neloială ;

-interzicerea achiziționării de către o firmă de acțiuni în scopul vădit al reducerii sau eliminării concurenței.

** Prețuri discriminatorii

În scopul maximizării profitului, monopolul poate practica prețuri discriminatorii.Astfel,unități identice dintr-un bun se vor vinde la prețuri diferite pentru același consumator,de la un consumator la altul sau pe piețe diferite.

Din trăsăturile menționate se desprinde concluzia că în realitate nu există monopol pur,deoarece nu pot fi întrunite concomitent toate cele patru condiții menționate anterior.

;

Oligopolul este piaţa pe care acţionează câţiva producători, care oferă bunuri economice unui număr foarte mare de consumatori. El se aseamănă cu concurenţa perfectă prin atomicitatea cererii. Dar se deosebeşte de aceasta prin:

- lipsa de omogenitate a produselor (rareori pe această piaţă produsele sunt omogene; de exemplu, piata oţelului);

- capacitatea producătorilor de a influenţa piaţa, prin preţ şi cantitate;

- preţuri mai mari;

- nu există libertate la intrarea firmelor pe piaţă;

- nu există perfectă mobilitate a factorilor de producţie;

- firmele sunt interdependenţe, în sensul că ele trebuie să ţină seama de deciziile celorlalte în stabilirea propriilor strategii.

Exemple de piețe oligopoliste: piața băuturilor răcoritoare,piața telefoniei mobile din România,piața automobilelor etc.

Monopsonul este piaţa caracterizată printr-un singur cumpărător (de exemplu, statul în producţia de armament). Pe această piaţă, cumpărătorul are capacitatea de a influenţa cantitatea tranzacţionată şi preţul pieţei.

Oligopsonul este piaţa caracterizată prin puţini cumpărători şi mulţi producători; desigur, producătorii pot influenţa piaţa.

Concurența monopolistică

Concurența monopolistică este un fel de hibrid între concurența perfectă și monopol. Trăsăturile comune cu concurența perfectă sunt:

-numărul mare de ofertanți și de cumpărători; în consecință fiecare ofertant deține o pondere foarte mică din piață;

-costuri neglijabile la intrarea și ieșirea firmelor pe și de pe piață;

-independența firmelor, în sensul că o firmă consideră prețul practicat de celelalte firme ca pe o variabilă exogenă,iar deciziile sale sunt independente de deciziile celorlalți operatori de pe piață .

Diferența fundamentală dintre concurența perfectă și cea monopolistică constă în faptul că produsele sunt diferențiate,ceea ce conferă firmei o oarecare putere asupra prețului și o apropie de monopol.Am spus o oarecare putere deoarece,spre deosebire de monopol care producea bunuri omogene, produsul firmei monopolistice este ușor substituibil,iar cererea foarte elastică.

Exemple de piață monopolistică:țăranii din orice piață, brutăriile de la fiecare colț de stradă,micile măcelării de cartier etc.

Diferențierea produselor, alături de puterea conferită firmei,mai are două consecințe importante: cererea la nivelul firmei are pantă negativă, iar concurența se realizează prin alte mijloace decât prețul. Cele mai importante strategii concurențiale au în vedere: calitatea produsului, serviciile oferite consumatorului,cum ar fi perioade mai mari de garanție,service gratuit; localizarea și programul firmei,respectiv aproape de consumator și la dispoziția sa 24 ore; tehnicile promoționale,respectiv crearea unei imagini de marcă, sponsorizarea unor evenimente importante.