Piata Cerealelor

8/12/2019 Piata Cerealelor

1/14

Introducere

Piaa romneasc a cerealelor cuprinde o gam larg de produse,

asemntoare cu cele ntlnite pe piaa mondial a cerealelor, avnd nsanumite particulariti. Printre cele semnificative particulariti ale pieeicerealelor se nscriu urmtoarele:

comparativ cu alte subsisteme de marketing, piaa cerealelor sedistinge, n primul rnd, prin raportul dinamic dintre cerere i ofert.Piaa cerealelor constituie un mijloc de echilibrare a pieei, deoarece are caobiect produse care repreint o sfer economic de larg interes pentruansamblul populaiei, iar stabilirea unui echilibru ntre cerere !i ofert, ctmai apropiat de cel considerat satisfctor, are efecte economice !i sociale

dintre cele mai importante" piaa cerealelor repreint un indicator al pulsului pieei, carepoate anticipa schimbri !i direcii de aciune pentru ntreprinderile din sferasa de influen, dar !i asupra mediului comercial, n general"

comportamentul cumprtorului este puin influenat de factoriemoionali sau impulsivi, deoarece cumprtorii sunt dispersai, iarconsumul este relativ constant, indiferent de mrimea veniturilor sau

preurilor, n situaia n care consumul s#a stabilit la nivel raional" filierele de marketing cerealier sunt lungi, intervenind un numr

din ce n ce mai mare de intermediari specialiai pentru care activitatea

promoional are o pondere redus, iar comerul internaional este dominatde mari ntreprinderi comerciale specialiate.

Comercializarea cerealelor a repreentat, din cele mai vechi timpuri,o activitate important n $omnia, ele constituind sursa alimentaiei umane!i, ntr#o msur nsemnat, a celei animale. %n ultimii ani ns, a crescutgradul de prelucrare al cerealelor, consumatorii devenind din ce n ce maie&igeni n legtur cu produsele finale obinute n urma prelucrrii acestora.

Un fenomen care a influenat negativ piaa cerealelor, ndeosebi acelor panificabile, a fost '!i este nc( repreentat, n ultimii ani, de

creterea stocurilor la productorii agricoli. )cest fenomen este, evident,!i o consecin a preurilor practicate pe pia.* alt problem sensibil cu care se confrunt piaa cerealelor n

$omnia este aceea a repartizrii teritoriale a culturilor cerealiere.+ispersia ofertei generea probleme de colectare, de transport, distribuieetc., avnd n vedere faptul c cererea este repartiat uniform pe teritoriulri.


2/14

Privire de ansamblu; organizarea si functionareapropriu-zisa a pietei de cereale

-tructura culturilor din $omnia !i, respectiv, a produciei vegetaleeste dominat de producia de cereale. -uprafeele agricole ocupate deaceste culturi repreint circa / din suprafaa cultivat anual. +intreacestea, grul !i porumbul 0 culturi tradiionale pentru agricultorul romn,indiferent de mrimea gospodriei sau a fermelor 0 dein procentesemnificative, respectiv 12/ din suprafaa total cultivata !i 31/ dinsuprafaa cultivata cu cereale.

4a urmare, msura n care agricultura romneasc evoluea de laeconomia tradiional la economia de pia se poate aprecia prin modul ncare producia acestor culturi se valorific, respectiv prin dinamica

cantitilor de gru sau porumb care se consum prin cumprare de laproductor.

5alorificarea pe pia a cerealelor repreint, de altfel, o cerin amodernirii economice. %n absena circuitelor comerciale nu se pot majoraresursele acumulate pentru investiii !i nici nu se poate ndeplinii deideratulfiscalirii acestui sector.

+e!i msurile ntreprinse de 6uvern pentru e&tinderea mecanismelorde pia !i reducerea evaiunii fiscale au nceput s produc efecte poitive,n absena dinamicii rapide a concentrrii proprietii agricole, progresele n

ceea ce prive!te valorificarea produciei de cereale prin vnare#cumprarenu vor fi semnificative. %n acest conte&t, sunt de subliniat dou msuri ce voravea impact n schimbarea structurii utilirii cerealelor 'viibil mai ales

pentru anul agricol 789787(, respectiv Programul Primul -ilo; cefacilitea depoitarea cerealelor !i utiliarea certificatelor de depoit pentrugarantarea finanrii, precum !i ta&area invers la


3/14

$=6>?)@=A? '4=( A$. 7BC97882 )? 4*A-D?D>?>D din 77octombrie 7882 de instituire a unei organiri comune a pie elor agricole i

privind dispoi ii specifice referitoare la anumite produse agricole '$egulamentul unic *4P ;( 4*A-D?D>? >AD>ADD =>$*P=A=, avnd nvedere


4/14

de societatile de asigurari, care obtin profituri fabuloase, dar, cand este vorbade calamitati, inventeaa tot felul de motive ca sa nu le acorde despagubiri.

)tunci cand producatorii trebuie sa#si vanda produsele, apar pe piatatot felul de comercianti, cei mai multi fara identitate, care, actionand innumele unor firme ine&istente, necontrolati de nimeni si neingraditi de nici olege, ofera producatorilor preturi de vanare mici in comparatie cu pretul decost pe tona de produs.

+in veniturile incasate, cei mai multi dintre producatori nu si#aurecuperat nici macar cheltuielile de productie, astfel ca de profit, care este,de altfel, ratiunea oricarei activitati economice, nici nu poate fi vorba.+in aceste caue agricultura romaneasca nu este un mediu de munca menit aoferi prosperitate si bunastare pentru cei care traiesc si muncesc in mediulrural. -i acestia nu sunt deloc putini: ei repreinta aproape C1/ din populatiaacestei tari.

4a urmare, o implicare a guvernului in reolvarea problemelorcomple&e cu care se confrunta producatorii agricoli, si care franeaa ritmulde devoltare a agriculturii, este de stricta si neaparata actualitate. 4ufermieri saraci, care au la indemana doar cea mai inapoiata tehnica si caresunt lasati pe mana a tot felul de speculanti, nu putem avea o agriculturamoderna, cu inalta performanta economica.

#rganizarea comuna pe piata pentru cereale

*raganiarea comuna pe piata face posibil ca preturile sa fie stabilite

prin introducerea unei scheme ajutatoare si renuntand la regulile amanuntitein ceea ce priveste comertul cu tarile care nu fac parte din >niunea=uropeana.

*raganiarea comuna pe piata cerealelor s#a propus in cadrul$egulamentului 4omisiei la 7F septembrie 788B. $egulamentul face partedin reforma politicii comuna agrare din 788B si contribuie la cercetareaorganiarii commune a pietei pentru cereale.

*ragniarea comuna a pietei pentru cereale furnieaa pentru unsistem in cadrul caruia se afla piata interna si pentru o anumita cantitate cu

scopul de a sprijini comertul cu produsele europene pe pitele internationale.

ObiectivPentru stabiliarea pietei cerealelor se impune luarea unor masuri pe

piata interna care sa cuprinda un regim comun de import # e&port si un regimspecial de interventie pe piata.

C


5/14

*rganiarea comuna a pietei cerealelor cuprinde doua forme de actiune:# introducerea unui pret de interventie unic pentru cereale, n vedereaachiitionarii de cereale.# stabilirea unui regim de schimburi la frontierele e&terne ale >niunii=uropene ce trebuie sa cuprinda ta&e de import si restitutii pentrustabiliarea pietei comunitare, avnd la baa cadrul negocierilor comercialemultilaterale din $unda >ruguaH.-copul masurii este de a valorifica ntreaga cantitate de cereale achiitionatede catre )PD) ')gentia de Plati si Dnterventie pentru )gricultura( n cadrulinterventiei:

# la e&port obiectivul principal este de a e&porta surplusul de cerealedin stocurile de interventie n afara teritoriului comunitar. 4erinta de baa avnarii este sa e&iste asigurarea ca cerealele vndute nu vor fi reimportate

pe piata comuna.

# pe piata comuna obiectivul principal pentru vnarea la interventie acerealelor este de a asigura un nivel adecvat al cantitatilor necesare decereale pe teritoriul comunitatii prin vnarea si libera circulatie a cerealelorntre statele member.Principiile de baa ale vnarii cerealelor din stocurile de interventie serefera la punerea n vnare a cerealelor detinute de )PD) n baa sistemuluide adjudecare.

4onsiliul >= a stabilit ca interventia sa se aplice pentru urmatoarelecereale:

# gru comun# sorg# gru dur# or# porumb4omisia =uropeana stabileste criteriile minime de calitate pe care

cerealele trebuie sa le ndeplineasca pentru a fi interventionabile.=tapele interventiei la cereale sunt:)( 4umpararea cerealelorI( +epoitarea si monitoriarea stocurilor

4( 5narea cerealelor4umpararea de cereale de catre organismul de interventie al statului

membru >=, n conformitate cu legislatia europeana creeaa premisaactivitatii de vnare a stocurilor create cu aceasta ocaie.5narea din stoc a cerealelor de la interventie se realieaa prin:

# vnare la e&port# vnare pe piata 4omunitara

1


6/14

# vnare cu scop9destinatie specifica# ajutor alimentar%n vederea asigurarii controlului volumului schimburilor de cereale cu

tarile terte se impune instituirea unui regim de certificate de import#e&portsupuse unor garantii menite sa asigure realiarea operatiilor pentru careaceste certificate au fost solicitate.

#rganizarea !omun de Pia a culturilor $n arabilurmrete%

stabiliarea pieei produselor cerealiere, a produselor oleaginoase, dar!i a altor culturi cum ar fi: plantele te&tile, sfecla de ahr, leguminoasele,

plantele medicinale, tutunul etc" asigurarea unui venit echitabil agricultorilor, care se afl n prima

verig a filierei agroalimentare, !i anume producia" garantarea unor preuri reonabile consumatorilor interni 'dar !i a

celor de pe piaa european comunitar( la produsele cerealiere, oleaginoase,legumicole, medicinale, etc.

Producia de cereale $n Rom&nia

-uprafa a cultivat cu gru !i secar n anul 78 s a diminuat u!or

fa de anul precedent, ns produc ia total a crescut cu circa 77/ pe fondul cre!terii considerabile a randamentului la hectar.

Produc ia de porumb a crescut n anul 78 realindu se ,2milioane de tone, cu circa 73/ mai mare dect n anul 788. ?a or si

oroaic sa nregistrat o scdere de / a suprafe ei cultivate in anul 78 fa de anul 788 dar produc ia total a cunoscut o cre!tere de / ca urmare a majorrii randamentului la hectar.

7882 7883 788F 788 78

6rau-uprafata'mii ha(

.F21,8 7.8,B 7.C3,3 7.7,C .F22, 2

Productiemedie

.1C B.C8B 7.C7 7.33 B.B2


7/14

'kg9ha(

Productietotala 'mii

tone(

B8CC,1 2.3,8 1.787,1 1.3,3 2.F7,7

Porumb si sorg-uprafata'mii ha(

7.171,3 7.CCF,1 7.BCC,F 7.83,2 7.,

Productiemedie'Jg9ha(

.17 B.7B B.C8 C.7F2 C.C38

Productietotala 'miitone(

B.311, 2.328,8 2.F32,2 F.88,2 .278,7

Repartizarea pe culturi a suprafeelor de referin i a produciilor

Cultura Suprafaacultivat

n !!"mii #a$

Suprafaadereferin"mii #a$

Randament"t%#a$

&roduciadereferin"mii t$

&lidirecte"'URO%t$

6rau sisecara

7B8 7727,3 7,1 87B B

*r sioroaica

12F 1F,1 7,31 7B B

Porumb 73F1 73C3, B,83 33F,1 B-org 7,3 7,2 ,1 C,8 BEloareasoarelui

F8 3F,2 ,B 1F,7 B

-oia 27 28,2 ,F2 BF,7 BPlantete&tile

,1 ,C B,1 C,F B

)lteculturi B7 B11,2 7,1 FC, B

(otal )*+,- )!*, / *+0+1 -

Consumul cumulativ mediu anual

Cons

2


8/14

umul mediu anual

2nul !!) !!+ !!3 !*! !**

=chivboabe

'kg9loc(

7F,2 77,7 771 71 7F,3

'c#ivfaina"kg%loc$

1,3 ,F F,3 7,7 ,7

Consumul individual

a. 4rau

5estinatie

>@ !! !!) !!+ !!3 !*! !**

Consum tone B.87,37

B.1,8C

B.F7,3F

C.81,2F

C.B,7

C.32,B1

'6port tone 7,3 C,7F 738,BF BF,7 1C,3 733,7

b. &orumb

5estinatie

>@ !! !!) !!+ !!3 !*! !**

Consum tone F83, 3,2 .82,3

.827,71

F8,F FFB,3

'6port tone 3,F CB,33 7C,3F 2,B2 BC, CC2,1

c. Orez

+estinatie >@ !! !!) !!+ !!3 !*! !**Consum tone C,27 BF,1 C,F2 B2,2 C,8B BF,72'6port tone 7,3 ,81 8,C 8,73 8,7 8,7

d. Ovaz

5estinatie >@ !! !!) !!+ !!3 !*! !**Consum tone 8,BB 8,2 ,17

3


9/14

'6port tone 8,8 7,2C

e. Secara

5estinatie >@ !! !!) !!+ !!3 !*! !**Consum tone 8,7 7,1 7,7C 8,8C B,3 F,13'6port tone ,87 8,17 8,7 8 8,8 8,8

'egislatia () in domeniul pietei cerealelor

*rdonan a nr.C9788 privind msuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate productorilor agricoli, ncepnd cu anul 788,aprobat prin ?egea nr.2C9788"

Kotrrea nr.2C39788 privind aprobarea ajutoarelor de stat care seaccorda productorilor agricoli pentru anul 788 si a sumei totale alocateacestor ajutoare de stat"

Kotrrea nr. C839788 privind aprobarea acordrii unui ajutor de statpentru motorina utiliat n agricultur"

*rdin nr. 79788 pentru aprobarea procedurilor specifice deimplementare !i control,precum !i formularistica necesar acordrii unuiajutor de stat pentru motorina utiliat n agricultur cu modificrile !icompletrile ulterioare.

*$+DA nr 2B din 8 aprilie 787 pentru modificarea Procedurilorspecifice de implementare !i control, precum !i a formularisticii necesare

privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utiliata n agricultur ,aprobate prin *rdinul ministrului agriculturii !i devoltrii rurale nr.79788"

Kotrrea nr.219788 privind normele metodologice referitoare lamodul de acordare a ajutorului de stat n agricultur pentru plata primelor deasigurare"

Kotrrea nr.21F9788 privind acordarea de ajutoare specific pentrumbunt irea calit ii produselor agricole n sectorul de agricultur

ecologic " *rdonan a de urgent nr.719788 pentru aprobarea schemelor de pl i directe !i pl i na ionale directe complementare, care se acord n agricultur ncepnd cu anul 7882, si pentru modificarea art.7 din ?egea nr.B9FF privind societ ile agricole !i alte forme de asociere n agricultur, cu modificrile !i completrile ulterioare.

F


10/14

Regim intern"

Preul cerealelor s#a liberaliat, dar rmne sub directa influen aprocesatorilor, care sunt mai bine organiai !i au interesul ca acest pre s

fie n avantajul lor, ca urmare, s fie ct mai redus. Productorii agricoli suntnumero!i !i cu o putere economic e&trem de scut, fapt care#i facevulnerabili pe pia. -laba organiare a productorilor de gru !i cereale n

plan asociativ !i puinele organisme neguvernamentale care#i repreintdetermin ca interesele acestora s fie insuficient repreentate !i aprate iar

propunerile legislative n interesul acestora s fie foarte rare !i inconsistente.Preul cerealelor a crescut n fiecare an, dar de fiecare dat cre!terea a

fost sub rata anual a inflaiei, fapt care a fcut ca puterea economic aproductorilor de gru s aib un trend descresctor.4onform celor mai recente date E)*-


11/14

1,2/, dar din punct de vedere cantitativa fost nregistrat o scdere de 77,B/.

Pentru porumb 'cod -) 881( e&porturile $omniei au nregistratcre!tere valoric important '1B/( !i o majorare din punct de vedere al

cantit ii '7,1/(, n timp ce importurile au fost marcate de cre!tere ca valoare 'BB,7/(, nso it , ns , de o scdere din punct de vedere cantitativ '

B,7/(.?a or 'cod -) 88B( e&porturile rii noastre au marcat o cre!tere

semnificativ ca valoare '3,7/( n timp ce cantitativ a e&istat o scdere ',/(. %n ce prive!te importurile acestea au nregistrat cre!teri mai multdect importante att ca valoare '1B,1/( ct !i din punct de vedere alcantit ii '81,1/(.

%n anul 78, $omnia a e&portat gru 'cod -) 88( pe urmtoarele

pie e principale de desfacere: -pania, Dtalia, =gipt, -iria !i *landa, cele 1 ri absorbind apro&imativ / din e&porturile romne si la acest produs.Principalii furniori de gru 'cod -) 88( ai $omniei, la nivelul anului78, au Eost Iulgaria, >ngaria, -erbia,ParaguaH !i )ustria, aceste ri acoperind circa F1,1/ din cererea de Dmport a $omniei.

Perspective pe termen scurt si mediu ale pieteloragricole din ()

Pieele agricole din >= sunt puternic afectate de ctre perspectivelemacroeconomice. %n caul cerealelor, producia din >=, ce poate fi utiliatn seonul agricol 789787, este de a!teptat s rmn, n mare parte,neschimbat n jurul valorii de 721 mil. tone, cu o scdere a suprafeei de,/ compensat de o cre!tere a randamentelor de /. %n consecin, pieelede cereale ale >= tind s rmn relativ rigide fiind de a!teptat o reduceresuplimentar a stocurilor. Plantele oleaginoase continu s#!i majoree

ponderea n utiliarea terenului arabil din >= dar condiiile de cultur suntde a!teptat s reduc producia utiliabil cu 7,7/, ajungnd la 73 mil. tone.%ntreaga pia a crnii din >= a fost caracteriat, n anul 788, de cre!terea

produciei '7,C/( !i de recuperarea poiiei deinute de >= n schimburilecomerciale nete.

Producia continu s creasc !i n anul 78, dar este de a!teptat ca nanul 787 s scad u!or, cu #8,B/. %n anul 787, consumul total de carne din>= este probabil s rmn la nivelul anului 788.

Culturi arabile


12/14

)nul de comercialiare 788978 a condus la o reducere drastic astocurilor de cereale din >= cu 2 mil. tone, cauat de producia utiliabilmai scut, de 721,7 mil. tone, dar !i de e&porturile nete considerabile de3,1 mil. tone. = ce poate fi utiliat n seonul agricol 789787este de a!teptat s rmn, n mare parte neschimbat, la 72C,3 mil. tone, cuo scdere a suprafeei de ,/ compensat de o cre!tere a randamentelor de/. %n consecin, pieele de cereale ale >= tind s rmn relativ rigidefiind de a!teptat o reducere suplimentar a stocurilor. Plantele oleaginoasecontinu s#!i majoree ponderea n utiliarea terenului arabil din >=, darcondiiile de cultur sunt de a!teptat s reduc producia utiliabil cu 7,7/,ajungnd la 73 mil. tone.

Suprafaa cultivat i producia de cereale, planteoleaginoase i proteine vegetale n U'/)

788F 788 78 789788 7897882-uprafata 'ha( 5ariatie '/(

4ereale 13C81 178 11111 #, #B,7-eminteoleginoase

8228 871 BFF B,C F,C

Proteinevegetale

888 7B B8 #8, 1,1


13/14

)vnd n vedere importurile de cereale de B,B mil. tone, niveluldisponibilitilor de cereale, innd seama de reportarea stocurilor, ar fi deBCB mil. tone. 4ererea intern s#ar putea ridica la 72,F mil. tone, furajele

pentru animale fiind reduse la 2,1 mil. tone iar utiliarea bioetanolului laF, mil. tone. =&porturile totale de cereale sunt estimate la B,3 mil. tone. Pe

baa acestor estimri, stocurile finale totale de cereale vor scdea cu 2,Bmil. tone la B2, mil. tone iar restul de 8, mil. tone este destinat

programului pentru persoanele cele mai defavoriate. 4ereale 0 prognoepentru anul de comercialiare 789787

Pentru recolta anului 78, condiiile meteorologice au avut careultat reducerea nsmnrilor de toamn n partea de nord comparativ cuanii anteriori. 4ondiiile din regiunea mediteranean au fost n mare partefavorabile, ceea ce a permis meninerea randamentelor medii, n timp ce la@area Ialtic umeeala a afectat condiiile de recoltare !i a avut un impact

puternic asupra randamentelor.-uprafaa cultivat cu cereale este prevut s scad cu nc ,/

comparativ cu seonul agricol 788978 pentru a ajunge la 11, mil. ha.-uprafaa cultivat cu gru moale este prevut s rmn neschimbat la7B, mil. ha, iar cea cultivat cu porumb s

creasc cu ,3/ ajungnd la 3,2 mil. ha. )ceast suprafa combinatcu estimrile randamentelor ar putea conduce la o producie de cerealerecoltat de apro&imativ 722,C mil. tone, cu 8,7/ mai scut fa de cea dinanul anterior.

=&porturile >= sunt de a!teptat s se reduc considerabil la 7,3 mil.tone. 4antitile totale utiliate pe piaa intern sunt de a!teptat s se reducu!or, cu 8, mil. tone la 72,B mil. tone, datorit preurilor ridicate, dinaceast cantitate , mil. tone repreentnd furaje iar F, mil. tone pentru

producia de bioetanol. Pe baa acestor previiuni, stocurile finale ar puteascdea cu ,1 mil. tone pentru a ajunge la B8, mil. tone, fr a mai e&istastocuri de intervenie.

&lante oleaginoase-uprafeele cultivate cu plante oleaginoase din >= au atins mil. ha,

n seonul agricol 788978, cu 8,7 mil. ha mai mult dect n seonul

anterior 788F9788. Producia total de semine oleaginoase s#ar putea situala 73,2 mil. tone, cu 7,/ mai mic dect recolta record din seonul agricol788F9788.

Producia de proteine vegetale a crescut cu ,F/ ajungnd la 7,F mil.tone.

-uprafeele cultivate cu plante oleaginoase din >=#72 suntpreviionate s ajung, n seonul agricol 789787, la ,C mil. ha

B


14/14

'MB,C/(. Producia total de semine oleaginoase ar putea atinge 73, mil.tone '#7,7/(. Producia de proteine vegetale ar putea nregistra o scdere de,/, ajungnd la 7,3 mil. tone.

C

Piata Cerealelor

Documents

Transcript of Piata Cerealelor