Pianistul-Recenzie

2
Pianistul -Recenzie- Pianistul, in regia lui Roman Polanski este un film bazat pe memoriile pianistului Wladyslaw Szpilamn din timpul celui de al II-lea Razboi Mondial. In film este prezentata povestea unui pianist polonez foarte talentat,de origine evreiasca si care este nevoit sa duca o viata de fugar in timpul ocupatiei naziste din Polonia. Szpilman ajunge in ghetoul din Varsovia alaturi de altii evrei si familia lui. Dupa ce au fost adusi toti evreii in ghetou,nazistii au construit un zid pentru a-I separa de restul orasului.Personajul principal ajunge sa lucreze in cafenele pentru a-si putea intretine familia,care era formata din mama,tata,fratele si cele doua surori ale lui. Ei traiesc in ghetou timp de 2 ani,pana cand se hotaraste ca toti evreii sa fie deportati in lagarele naziste. O scena emotionanta din film in opinia mea, este aceea in care familia Szpilman cumpara o caramea,iar tatal lui Wladslay taie in asa fel incat,sa ajunga cate o bucatica pentru fiecare membru al familiei. Szpilman ajunge sa scape cu ajutorul unui politist de deportare si se intoarce in ghetou,dar nu ramane mult timp fiind nevoit sa se adaposteasca in alt loc. Gaseste un apartament si se ascunde in el, fiind ajutat de prietenii care i-a cunoscut in timp ce a lucrat in cafenele. Dar,situatia sa inrautatit,imobilul a inceput sa fie bombardat,astfel personajul a trebuit sa fuga din nou. Ajuns intr-o cladire a intalnit un ofiter german,care surprinzator i-a crutat viata si

description

Pianistul

Transcript of Pianistul-Recenzie

Pianistul -Recenzie- Pianistul, in regia lui Roman Polanski este un film bazat pe memoriile pianistului Wladyslaw Szpilamn din timpul celui de al II-lea Razboi Mondial.In film este prezentata povestea unui pianist polonez foarte talentat,de origine evreiasca si care este nevoit sa duca o viata de fugar in timpul ocupatiei naziste din Polonia. Szpilman ajunge in ghetoul din Varsovia alaturi de altii evrei si familia lui. Dupa ce au fost adusi toti evreii in ghetou,nazistii au construit un zid pentru a-I separa de restul orasului.Personajul principal ajunge sa lucreze in cafenele pentru a-si putea intretine familia,care era formata din mama,tata,fratele si cele doua surori ale lui. Ei traiesc in ghetou timp de 2 ani,pana cand se hotaraste ca toti evreii sa fie deportati in lagarele naziste.O scena emotionanta din film in opinia mea, este aceea in care familia Szpilman cumpara o caramea,iar tatal lui Wladslay taie in asa fel incat,sa ajunga cate o bucatica pentru fiecare membru al familiei. Szpilman ajunge sa scape cu ajutorul unui politist de deportare si se intoarce in ghetou,dar nu ramane mult timp fiind nevoit sa se adaposteasca in alt loc. Gaseste un apartament si se ascunde in el, fiind ajutat de prietenii care i-a cunoscut in timp ce a lucrat in cafenele. Dar,situatia sa inrautatit,imobilul a inceput sa fie bombardat,astfel personajul a trebuit sa fuga din nou. Ajuns intr-o cladire a intalnit un ofiter german,care surprinzator i-a crutat viata si l-a ajutat pe Szpilman cu hrana.In cele din urma razboiul se incheie, iar Wladyslaw Szpilman nu mai este nevoit sa fie fugar.Un alt moment care ma captat, a fost atunci cand personajul se afla dupa mult timp in fata unui pian, dar nu are voie sa faca niciun zgomot pentru a nu alerta vecinii si astfel, incepe in liniste interpretarea unei bucati musicale, fara greseala cuprins de o dragoste infinita pentru muzica.In incheiere pot afirma ca acest film a fost de mare ajutor pentru toti cei care l au vizionat pentru a intelege prin ce greutati au fost supusi evreii in trecut (lipsa mancarii,apei,aerului,frica de momentul in care nazistii for da buzna peste ei),drama care dezvaluie realitatea Holocaustului.