Pagina 1

1. INTRODUCERE

Într-un moment în care Europa caută noi

surse de creștere și de ocupare a forței de muncă, piața unică digitală are un

potențial enorm. Utilizarea tehnologiei digitale s-a răspândit în întreaga

economie. Acesta joacă, de asemenea,

un rol esențial în majoritatea proceselor economice, de la producție la marketing

și la vânzări. Piața unică digitală poate oferi IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor

nou-înființate, posibilitatea de a se adresa unei piețe de peste 500 de

milioane de cetățeni și de a transforma industriile tradiționale.

Realizarea pieței unice digitale necesită o abordare cuprinzătoare în ceea ce

privește o serie de factori interconectați: 1 - un acces mai bun al consumatorilor și

al întreprinderilor la bunuri și servicii online în întreaga Europă; 2 - crearea

condițiilor adecvate pentru dezvoltarea

rețelelor și a serviciilor digitale; 3 ­ valorificarea la maximum a

potențialului de creștere al economiei digitale europene.

Începând cu jumătatea anilor nouăzeci, o

scădere a prețurilor TIC a dus la investiții

semnificative în echipamente TIC și la o mai mare creștere economică pentru

întreaga economie. Între 2001 și 2011, utilizarea sporită a TIC (digitizarea) a

reprezentat 30 % din creșterea PIB-ului

în UE1 și a contribuit la realizarea unor

câștiguri de eficiență mai mari (creșterea productivității totale a factorilor), deși

acest lucru a fost mai vizibil în SUA decât în UE. Este încă nevoie de investiții

importante, în special în infrastructura de bandă largă. Există dovezi care arată

că o creștere cu 10 puncte procentuale a ratei de penetrare a conexiunilor în

bandă largă duce la o creștere anuală a

PIB-ului pe cap de locuitor de aproximativ 1 până la 1,5 puncte

procentuale2. Infrastructura de bandă largă stimulează inovarea

organizațională, îmbunătățește procesele comerciale și reduce costurile. Aceasta

stimulează dezvoltarea de piețe noi, creează noi locuri de muncă și reduce

discrepanțele de pe piața forței de

muncă. O piață a comunicațiilor electronice dinamică și competitivă este

esențială în acest sens.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2017 rezumă indicatorii relevanți

privind performanța digitală a Europei și

urmărește evoluția pieței unice digitale în statele membre ale UE3. Prezenta fișă

abordează dimensiunea „conectivitate”,

1 B. van Ark et al., „Unlocking the ICT growth potential in Europe: Enabling people

and businesses” (Valorificarea potențialului de creștere al TIC în Europa: facilitarea accesului

pentru cetățeni și întreprinderi), 2013. 2 Czernich et al., „Broadband Infrastructure and Economic Growth” (Infrastructura de bandă largă și creșterea economică), 2009. 3 Indicele include cinci dimensiuni

principale: conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.

SEMESTRUL EUROPEAN FIȘĂ TEMATICĂ

PIAȚA UNICĂ DIGITALĂ:

BANDA LARGĂ ȘI COMUNICAȚIILE

ELECTRONICE

Pagina 2

și anume gradul de implementare a infrastructurii de bandă largă și calitatea

acesteia.

Fișa informativă este structurată după

cum urmează: secțiunea 2 analizează performanța țărilor UE în ceea ce

privește acoperirea și gradul de utilizare a rețelelor de bandă largă. Secțiunea 3

analizează probele disponibile cu privire la eventuale politici menite să abordeze

în mod eficace provocările legate de

acoperirea și gradul de utilizare a rețelelor de bandă largă și reexaminează

abordarea adoptată la nivelul UE. Secțiunea 4 schițează bunele practici în

materie de politică menite să răspundă acestor provocări, ale diferitelor țări din

UE, prezentând în special modul în care a fost abordată implementarea benzii

largi în Țările de Jos și în Luxemburg.

2. PROVOCĂRI LEGATE DE POLITICĂ

O condiție necesară pentru dezvoltarea

societății digitale este capacitatea

membrilor acesteia de a se conecta la internet. În prezent, o simplă conexiune

la internet nu mai este suficientă. Pentru a beneficia de întregul spectru al

evoluțiilor determinate de apariția

internetului, conexiunile rapide la internet sunt esențiale. Conectivitatea

este o bază esențială a economiei digitale și a societății.

Dimensiunea „conectivitate” din cadrul

DESI 2017 măsoară gradul de implementare a infrastructurii de bandă

largă și calitatea acesteia. Accesul la

serviciile prestate cu ajutorul benzii largi de mare viteză este o condiție prealabilă

necesară a competitivității. Dimensiunea este calculată ca media ponderată a

patru subdimensiuni: banda largă fixă (33 %), banda largă mobilă (22 %),

viteza (33 %) și tarifele (11 %). Punctajele corespunzătoare fiecărei țări

sunt normalizate între 0 și 1 (Tabelul 1).

Potrivit DESI 2017 (Figura 1), nivelul de implementare a infrastructurii de bandă

largă, calitatea acesteia și accesibilitatea din punctul de vedere al prețului

(conectivitatea digitală) sunt inegale pe teritoriul Uniunii Europene.

Figura 1 – Indicele economiei și societății digitale — Dimensiunea „conectivitate”

Sursă: Comisia Europeană, 2017.

Pagina 3

2.1. Acoperirea de bandă largă

Agenda digitală pentru Europa a stabilit

două obiective pentru acoperirea de

bandă largă: (1) toți europenii ar trebui să aibă acces la banda largă până în

2013 și (2) toți europenii ar trebui să beneficieze de acoperirea de bandă largă

de mare viteză de cel puțin 30 Mbps până în 2020.

Primul obiectiv a fost atins, toți cetățenii

din UE având în prezent acces la banda

largă de bază, atunci când se iau în considerare toate tehnologiile majore

[xDSL, cablu, FTTP (fibre to the premises), WiMax, HSPA, LTE și satelit].

Totuși, dacă se iau în considerare numai

tehnologiile fixe și fixe-wireless,

acoperirea se întinde până la 97,5 % din gospodăriile UE, un procent ușor mai

ridicat în raport cu anul trecut (figura 2).

În aproximativ jumătate dintre statele

membre, mai mult de 99 % din gospodării au acoperire. Acoperirea fixă

este cea mai ridicată în statele membre cu infrastructuri DSL bine dezvoltate și

este de peste 90 % în toate statele membre, cu excepția a trei dintre

acestea. Polonia, Slovacia și România

sunt în urma celorlalte state membre, procentul acoperirii din aceste țări fiind

mai mic de 90 %. În ceea ce privește zonele rurale, acoperirea de bandă largă

fixă la nivel rural este cea mai scăzută în Estonia, Bulgaria și Polonia.

Figura 2 – Acoperirea de bandă largă fixă la nivel național și la nivel rural

Sursa: IHS și Point Topic, Acoperirea de bandă largă în Europa, 2016. Aceste cifre se referă la utilizarea benzii

largi prin tehnologiile fixe și fixe-wireless și nu țin seama de soluțiile mobile wireless și de cele prin satelit.

Pentru cel de al doilea obiectiv, și anume

acoperirea de bandă largă de mare viteză

de cel puțin 30 Mbps până în 2020 pentru toți europenii [prin așa-numitele

tehnologii de acces de generație următoare –NGA (Next Generation

Access)], acoperirea a continuat să crească și a atins 76 % din gospodăriile

din UE. În sensul prezentului raport, tehnologiile NGA includ VDSL, cablu

DOCSIS 3.0 și FTTP. La jumătatea anului

2016, VDSL aveau cea mai largă acoperire NGA, și anume 48 %, fiind urmate de

cablu (44 %) și FTTP (24 %). Majoritatea modernizărilor rețelelor de cablu europene

fuseseră întreprinse înainte de 2011, iar

acoperirea VDSL este în prezent de 2,5 ori

mai mare decât în urmă cu patru ani. VDSL au înregistrat cea mai mare creștere

în Italia în ultimul an, de la 41 % la 72 %. A existat, de asemenea, un progres

semnificativ la nivelul FTTP (de la 10 % în 2011 la 24 % în 2016), dar acoperirea

FTTP este încă scăzută.

Acoperirea se concentrează încă în

principal asupra zonelor urbane, în timp ce tehnologiile NGA sunt din ce în ce mai

răspândite în zonele rurale, acoperind 40 % din gospodării (Figura 3).

Pagina 4

Aceasta înseamnă că încă mai există diferențe în ceea ce privește calitatea

acoperirii de bandă largă între zonele

urbane și cele rurale și există riscul excluziunii economice și sociale.

Figura 3 – Acoperirea de bandă largă de mare viteză (acces de generație următoare) la

nivel național și la nivel rural

Sursa: IHS și Point Topic, Acoperirea de bandă largă în Europa, 2016. Aceste cifre se referă la utilizarea benzii

largi prin tehnologiile fixe și fixe-wireless și nu țin seama de soluțiile mobile wireless și de cele prin satelit.

În ceea ce privește soluțiile mobile,

toate statele membre au lansat rețele 4G. Disponibilitatea benzii largi mobile

4G a ajuns la 96 % în iunie 2016 (figura 4), în creștere față de procentul

de 86 % din 2015.

LTE este cel mai dezvoltat în

Danemarca, Suedia și Finlanda.

Acoperirea la nivel rural a crescut de la

36 % în 2015 la 80 % în 2016.

Disponibilitatea conexiunii medii 4G4

(calculate ca media acoperirii fiecărui operator) se încadrează ușor sub nivelul

acoperirii totale, situându-se la 84 %.

Acoperirea 4G medie este de peste 90 %

în aproximativ jumătate dintre statele membre, cel mai scăzut procent

înregistrându-se în România (45 %).

4 Este vorba de un nou indicator care măsoară media acoperirii operatorului de telecomunicații mobile în fiecare țară. În versiunile anterioare ale Tabloului de bord al Agendei digitale a fost utilizat un alt indicator pentru a măsura acoperirea 4G. Indicatorul 4G anterior măsura acoperirea

totală a operatorilor, arătând astfel cifre mai mari decât noul indicator.

Pagina 5

Figura 4 – Acoperirea 4G (LTE)

Sursa: IHS și Point Topic

2.2. Utilizarea benzii largi (abonamentele la conexiunile de

bandă largă)

27 % dintre gospodăriile europene au abonamente la conexiunile de bandă

largă de mare viteză de cel puțin 30 Mbps. În Belgia și în Țările de Jos,

două treimi dintre gospodării sunt deja abonate la conexiunile de bandă largă de

mare viteză, în timp ce în Croația, Grecia, Italia și Cipru, serviciile de mare

viteză rămân marginale.

În același timp, potrivit Agendei digitale

pentru Europa, 50 % dintre gospodăriile europene ar urma să aibă abonamente la

conexiunile în banda de 100 Mbps (banda largă ultrarapidă) până în 2020.

Deși rețelele capabile de a oferi

100 Mbps acopereau 49 % dintre gospodării, în iunie 2016 abia 11 %

dintre gospodării aveau abonamente la

conexiunile de bandă largă ultrarapidă. Lentoarea introducerii benzii largi rapide

și ultrarapide afectează capacitatea Europei de a inova, de a disemina

cunoștințe și de a distribui bunuri și servicii și izolează zonele rurale.

În ceea ce privește rata de utilizare a benzii largi fixe de către gospodării,

Italia, Bulgaria și Polonia au cele mai scăzute niveluri, cu mult sub media

europeană de 72 %. Luxemburg și Țările de Jos au cele mai ridicate niveluri de

utilizare, cu peste 90 % (figura 5).

Pagina 6

Figura 5 – Banda largă fixă – utilizarea benzii largi de bază și a benzii largi rapide (tehnologiile NGA) de către gospodării

Sursa: Serviciile Comisiei, pe baza datelor Comitetului pentru comunicații și ale Eurostat

Banda largă mobilă reprezintă un

segment în creștere rapidă al pieței serviciilor în bandă largă. În ceea ce

privește rata de utilizare a benzii largi mobile, în UE există 84 de cartele SIM

active pentru conexiunile mobile în

bandă largă per 100 de locuitori, în creștere față de cele 34 care existau în

urmă cu patru ani. Creșterea a fost liniară în ultimii patru ani, peste 40 de

milioane de abonamente noi fiind adăugate în fiecare an.

În țările nordice și în Estonia, Luxemburg

și Polonia există deja peste 100 de abonamente per 100 de persoane, în

timp ce în Ungaria și Grecia rata de utilizare se situează în continuare sub

50 %. Cea mai mare parte a

abonamentelor la banda largă mobilă sunt utilizate pe telefoane inteligente,

mai degrabă decât pe tablete sau laptopuri (Figura 6).

Figura 6 – Rata de utilizare a benzii largi mobile

Sursa: Serviciile Comisiei, pe baza datelor Comitetului pentru comunicații și ale Eurostat

Pagina 7

3. IDENTIFICAREA PÂRGHIILOR POLITICE ADECVATE

Piețele de telecomunicații din Europa au în principal o acoperire națională,

regională sau locală, cu condiții diferite în materie de cerere și ofertă. Operatorii

de telecomunicații au strategii naționale, chiar și atunci când fac parte din grupuri

multinaționale mari. În ceea ce privește reglementarea în domeniul

telecomunicațiilor și politicile privind

spectrul, există diferențe importante în cadrul UE care nu pot fi justificate prin

circumstanțe naționale și care blochează potențialul de noi investiții și înființarea

de întreprinderi inovatoare la nivelul UE. Această situație împiedică UE să

valorifice întregul potențial al unei piețe de telecomunicații europene.

Actualul cadru de reglementare a comunicațiilor electronice (care este în

vigoare din 2002 și a fost actualizat în 2009) a liberalizat cu succes piețele

naționale care în trecut erau monopoliste. În plus, acesta a redus

obstacolele din calea intrării pe piață,

prin promovarea unei concurențe efective și prin crearea unor principii

comune pentru piețele comunicațiilor electronice din întreaga UE. Principalele

dispoziții din cadrul reglementării economice sunt bazate pe analiza pieței

de către autoritățile naționale de reglementare (ANR), care impun măsuri

corective prealabile pentru a garanta o

concurență efectivă atunci când unul sau mai mulți operatori dispun de o putere

de piață semnificativă (sau de o poziție dominantă). Prin urmare, cadrul actual

se bazează pe modul în care normele sunt puse în aplicare în cele 28 de state

membre de către autoritățile naționale

de reglementare.

Cadrul de reglementare actual a reușit în general să creeze condițiile pentru o

concurență efectivă pe piețele naționale distincte. Furnizorii tradiționali ai

serviciilor de telecomunicații integrate vertical („operatorii tradiționali”) se află

în concurență cu furnizorii care încearcă

să intre pe piață („nou-veniții”) și cu furnizorii de rețele de cablu (care

ofereau în mod tradițional servicii de televiziune). Inovarea în rețelele de

bandă largă mobilă a dus la o nouă platformă de servicii.

Cu toate acestea, deși în anumite situații există un consens privind necesitatea de

a reglementa accesul la rețelele de bandă largă, măsurile corective de

reglementare alese variază încă în mod considerabil.

Această situație sporește demersurile pe care operatorii trebuie să le întreprindă

pentru a investi în rețele și servicii conexe la nivel transfrontalier sau pentru

a intra pe piețe noi pe baza unei simple extensii a modelelor comerciale și

tehnice existente. Prin urmare, consumatorii și întreprinderile din toate

sectoarele pot avea acces la servicii de

comunicații electronice a căror calitate variază de la o țară la alta; rețelele de

acces de calitate scăzută reprezintă un obstacol în calea performanței anumitor

sectoare economice și reduc interesul cetățenilor în activitățile online.

Pagina 8

În procesul de punere în aplicare a strategiei privind piața unică digitală,

Comisia a adoptat, la 14 septembrie

2016, o serie de inițiative și de propuneri legislative menite să propulseze UE în

avangarda conectivității la internet5:

1) o serie de obiective noi și fără caracter obligatoriu în materie de

conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă până în 20256;

2) un nou Cod european al

comunicațiilor electronice7 care amestecă patru directive existente în

materie de telecomunicații (Directiva-cadru, Directiva privind autorizarea,

Directiva privind accesul și Directiva privind serviciul universal) și un

regulament actualizat privind Organismul Autorităților Europene de

Reglementare în Domeniul

Comunicațiilor Electronice (OAREC)8; 3) un regulament menit să sprijine

comunitățile locale în efortul lor de a furniza Wi-Fi public gratuit

cetățenilor9 (WiFi4EU); 4) un plan de acțiune vizând

implementarea tehnologiei 5G pe teritoriul UE10.

3.1. Obiective în materie de conectivitate pentru o piață unică

digitală competitivă până în 2025

Pe baza actualelor obiective pentru 2020

în materie de bandă largă, Comisia a stabilit o viziune pentru o societate

europeană a gigabiților. Punerea în

practică a acestei viziuni, disponibilitatea și introducerea rețelelor de foarte mare

capacitate vor permite utilizarea pe scară largă și dezvoltarea de produse, servicii

și aplicații în cadrul pieței unice digitale.

5 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-

16-3008_en.htm 6 https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34110 7 https://ec.europa.eu/digital-single-

market/news-redirect/34112 8 https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34114 9 https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34228 10 https://ec.europa.eu/digital-single-

market/news-redirect/34115

Noile obiective pentru 2025 sunt după cum urmează:

1) Toți principalii actori socioeconomici, cum ar fi școlile, universitățile,

centrele de cercetare, nodurile de transport, toți furnizorii de servicii

publice (spitale, administrații etc.) și întreprinderile care se bazează pe

tehnologiile digitale ar trebui să aibă acces la o conectivitate de foarte

înaltă capacitate (care să le permită

utilizatorilor să descarce/încarce 1 gigabit de date pe secundă);

2) Toate gospodăriile din Europa – din mediul rural sau urban – trebuie să

aibă acces la o conectivitate care să asigure o viteză de descărcare de cel

puțin 100 Mbps, cu posibilitatea de transformare în Gbps (1 000 Mbps).

3) Toate zonele urbane și toate marile

rute de transport rutier și feroviar ar trebui să beneficieze de acoperire 5G

neîntreruptă (cea de-a cincea generație a sistemelor de comunicații

wireless). Ca un obiectiv intermediar, tehnologia 5G ar trebui să fie

disponibilă pe piață în cel puțin un oraș de mari dimensiuni din fiecare

stat membru al UE până în 2020.

Se estimează că pentru a atinge

obiectivele în materie de conectivitate va fi nevoie de investiții de 500 de miliarde

EUR în următorul deceniu. Această sumă va trebui să provină în mare parte din

surse private. Cu toate acestea, având în

vedere actualele tendințe în materie de investiții, este posibil să existe un deficit

de investiții de 155 de miliarde EUR.

3.2. Noul Cod european al comunicațiilor electronice

Pentru a răspunde provocării în materie

de investiții, Comisia a propus modernizarea actualelor norme UE în

materie de telecomunicații, care fuseseră actualizate ultima dată în 2009. Noul Cod

european al comunicațiilor electronice face în prezent obiectul discuțiilor

colegiuitorilor.

Codul propune:

- O mai mare concurență și investiții

mai previzibile: oricare ar fi sectorul în care operează, investitorii au nevoie de

Pagina 9

certitudine pe termen lung. Aceasta înseamnă un mediu de reglementare

stabil care să reducă divergențele dintre

practicile în materie de reglementare la nivelul UE. Codul propus va aplica măsuri

de reglementare a pieței numai dacă acest lucru este în interesul utilizatorului

final și dacă acordurile comerciale dintre operatori nu dau rezultate competitive.

Noul cod va reduce în mod considerabil reglementarea în cazul în care operatori

concurenți investesc împreună în rețele de foarte mare capacitate și facilitează

accesul actorilor mai mici la proiectele de

investiții, prin punerea în comun a costurilor, depășirea barierelor de scară

etc. Noile norme propuse sunt concepute pentru ca proiectele de investiții să fie

mai previzibile în cazul „pionierilor” care își asumă riscul de a investi în aceste

rețele în zone mai puțin rentabile, precum cele rurale. Noul cod nu

promovează doar concurența pentru

accesul la rețele, ci și concurența pentru investițiile în aceste rețele.

- O mai bună utilizare a frecvențelor

radio: reducerea divergențelor dintre practicile în materie de reglementare la

nivelul UE este deosebit de relevantă în

domeniul spectrului de frecvențe radio, care reprezintă principala materie primă

pentru comunicațiile wireless. Codul propune licențe de lungă durată, corelate

cu cerințe mai stricte pentru utilizarea eficace și eficientă a spectrului. Codul

propune, de asemenea, coordonarea parametrilor de bază, cum ar fi

calendarul asignărilor, pentru a se

asigura eliberarea în timp util a spectrului de frecvențe radio pe piața UE

și o convergență sporită a politicilor privind spectrul, cu scopul de a oferi o

acoperire wireless completă pe teritoriul UE.

- O protecție consolidată a consumatorilor, în domeniile în care

normele generale privind protecția consumatorilor nu abordează nevoile

specifice sectorului. Normele actualizate vor facilita schimbarea furnizorilor atunci

când consumatorii au optat pentru pachete (pachetele care combină

internetul, telefonul, serviciile TV,

conexiunile mobile etc.) și vor asigura faptul că grupurile vulnerabile (cum ar fi

persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cele care primesc asistență

socială) au acces la contracte de internet

la prețuri abordabile.

- Un mediu online mai sigur pentru utilizatori și norme mai echitabile

pentru toți actorii implicați: anumite norme trebuie să fie extinse la noi actori

online care oferă servicii echivalente cu cele ale operatorilor tradiționali, pentru a

garanta în special aplicarea cerințelor în

materie de securitate (garantarea faptului că rețelele și serverele sunt

sigure). De asemenea, propunerile prevăd posibilitatea utilizatorilor de a

contacta numărul de urgență european 112 prin intermediul acestor servicii

online în viitor. Acest lucru nu va implica costuri suplimentare pentru utilizatori.

Comisia a propus consolidarea rolului autorităților naționale de

reglementare și a Agenției - OAREC pentru a asigura o aplicare consecventă

și previzibilă a normelor la nivelul întregii piețe unice digitale, limitând

fragmentarea și inconsecvențele actuale.

Propunerea privind transformarea OAREC într-o veritabilă agenție merge mână în

mână cu propunerea privind noul Cod european al comunicațiilor, care

identifică domenii în care OAREC ar trebui să contribuie la realizarea

obiectivelor privind conectivitatea și coerența în materie de reglementare

(cum ar fi aspectele transfrontaliere,

orientările pentru autoritățile naționale de reglementare etc.).

Deosebit de relevantă pentru banda

largă, chestiunea reglementării accesului pentru rețelele deținute de

operatorii cu putere semnificativă pe

piață rămâne o parte importantă a cadrului de reglementare a

comunicațiilor electronice. Aceasta înseamnă că respectivii operatori vor

continua să ofere accesul la propriile rețele altor operatori în schimbul unei

plăți și că, în caz contrar, autoritățile de reglementare pot interveni. Cu toate

acestea, se propune simplificarea și

adaptarea condițiilor în care se acordă acest acces, pentru a stimula

implementarea de noi rețele de mare capacitate. În plus, pe baza actualelor

bune practici din întreaga Uniune

Pagina 10

Europeană, Comisia propune o abordare cu țintă mai precisă, pentru a garanta că

obligațiile în materie de acces sunt

impuse numai atunci când și acolo unde acest lucru este necesar pentru

abordarea deficiențelor pieței. De asemenea, Comisia propune extinderea

la cinci ani a perioadei de reexaminare a pieței, actualmente de maximum trei ani,

pentru a oferi operatorilor o mai mare stabilitate a mediului de reglementare.

Pentru a orienta mai bine reglementările și a stimula investițiile în zonele

defavorizate, codul propus va impune autorităților naționale de reglementare

să identifice intențiile de investiții în rețele și să organizeze cereri de

exprimare a interesului pentru implementarea rețelelor în zone în care

nu sunt planificate rețele de foarte înaltă

capacitate. Pentru îmbunătățirea siguranței investițiilor, normele propuse

permit autorităților de reglementare să acționeze împotriva operatorilor care nu

își respectă intențiile declarate în respectivele zone. În acest mod, codul

va încuraja operatorii de rețea alternativi care se concentrează pe zone geografice

mai mici și va pune la dispoziția

cetățenilor din afara orașelor o conectivitate de înaltă calitate.

În plus, sunt propuse două modele care

permit operatorilor să își reducă sarcina de reglementare, și anume:

1) Coinvestițiile: Concurența stimulează investițiile, în special

acolo unde concurența la nivelul infrastructurii este posibilă (de

exemplu, în zonele dens populate). În alte zone, coinvestițiile pot

contribui la punerea în comun a

resurselor și la reducerea costurilor de implementare. Acestea oferă

operatorilor alternativi care doresc să investească o posibilitate mai realistă

de a face acest lucru și, de asemenea, ar putea permite

operatorilor dominanți care își modernizează rețelele să se

diferențieze de cei care nu investesc.

O astfel de abordare încurajează o gamă largă de actori de pe piață să

își reunească forțele de la început pentru a implementa rețele de mare

capacitate și a beneficia pe deplin de

acestea. De asemenea, aceasta are potențialul de a stimula noi acorduri

de acces comercial pe măsură ce

capacitatea rețelei crește. În plus, persoanele care trăiesc în zone cu o

densitate mai mică a populației vor beneficia de o implementare mai

rapidă a rețelelor de foarte mare capacitate pe care aceste modele le

sprijină.

2) Doar cu ridicata: actorii de pe piață care realizează investiții cu finanțare

privată în rețele și apoi se ocupă

exclusiv de vânzarea sau închirierea accesului la acestea, fără a oferi

servicii utilizatorilor finali, vor beneficia, de asemenea, de obligații

mai puțin stricte în materie de acces, dacă sunt considerați încă drept

actori dominanți pe piață. Oferind acces mai multor furnizori de servicii,

investitorul poate asigura o punere în

comun a veniturilor și o mai bună rentabilitate a capitalului necesar

pentru a construi infrastructura.

Normele vizând o mai bună coordonare a asignării spectrului de frecvențe

radio vor facilita, de asemenea,

intensificarea activității investitorilor dincolo de frontiere. Codul propune

licențe de lungă durată pentru a stimula investițiile, însoțite de cerințe stricte

privind utilizarea eficace și eficientă a spectrului. Acesta propune, de

asemenea, să se coordoneze în special calendarul asignărilor spectrului de

frecvențe radio și condițiile de acordare a

licențelor care au cel mai mare impact asupra structurii pieței și a strategiilor de

afaceri, pentru a se asigura faptul că spectrul este furnizat în timp util pieței

UE. Noile norme vor reduce costurile suportate de operatorii de

telecomunicații care își desfășoară activitatea în mai multe țări, contribuind

astfel la crearea pieței interne.

Serviciile wireless de bandă largă

contribuie în mod semnificativ la asigurarea accesului cetățenilor din

zonele îndepărtate la conexiunile de bandă largă de mare viteză și a

disponibilității serviciilor inovatoare pe

dispozitive mobile (cum ar fi telefoanele inteligente, tabletele și laptopurile)

oriunde în Europa. Printr-o utilizare

Pagina 11

eficientă a spectrului de frecvențe radio, favorizată de condiții armonizate de

acces la spectru care să permită

interoperabilitatea și economiile de scară pentru echipamentele wireless,

produsele și serviciile digitale au potențialul de a sprijini toate aspectele

vieții cetățenilor și de a stimula redresarea economică a Europei.

3.3. WiFi4EU

Rețelele locale cu acces pe suport radio

(Wi-Fi) sunt din ce în ce mai dezvoltate de serviciile publice – de la administrații

la biblioteci, universități și spitale – în scopuri interne, dar și foarte adesea

pentru vizitatori. Pornind de la această tendință, Comisia a propus să se instituie

un sistem de servicii publice gratuite, cu un buget de 120 de milioane EUR, pentru

a sprijini autoritățile locale care doresc

să ofere gratuit conexiuni Wi-Fi, de exemplu în interiorul și în jurul clădirilor

publice, al centrelor de sănătate, în parcuri sau în scuaruri. Se estimează că

între 6 000 și 8 000 de comunități locale ar urma să beneficieze de acest nou

sistem până în 2020.

În mai 2017, Parlamentul European,

Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic privind inițiativa WiFi4EU și

finanțarea acesteia.

3.4. Planul de acțiune 5G

Planul de acțiune 5G este o inițiativă-cheie menită să abordeze provocările,

din punctul de vedere al pieței și al investițiilor, legate de lansarea serviciilor

comerciale 5G în întreaga Europă până în 2020. Mai precis, Comisia va aborda,

împreună cu părțile interesate, obstacolele în materie de politică și de

reglementare din calea implementării

acestor servicii, de exemplu prin promovarea disponibilității prompte a

spectrului de frecvențe radio și a unor condiții mai favorabile pentru

introducerea tehnologiilor având la bază microcelule sau prin abordarea

chestiunilor sectoriale care împiedică implementarea unor anumite servicii.

Această acțiune va completa efectul

general pozitiv al revizuirii cadrului de reglementare. Succesul său depinde de

coordonarea voluntară și reciproc avantajoasă a tuturor actorilor.

Planul prevede, de asemenea, accelerarea dezvoltării de noi ecosisteme

de inovare bazate pe conectivitate, reunind toți partenerii europeni, actori

publici și privați din toate sectoarele relevante – de la telecomunicații și până

la logistică, transport, energie, sănătate și industria prelucrătoare – în jurul unui

proiect comun vizând implementarea 5G.

În plus, planul face legătura între

actualele eforturi în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea tehnologiei 5G

și introducerea ulterioară a acesteia pe piață. Planul va include activități

avansate de demonstrare și de testare la

scară largă a tehnologiei 5G înainte de comercializare, precum și o strategie

consecventă a UE pentru standardizarea 5G. În fine, planul urmărește să

stabilească o foaie de parcurs clară pentru investițiile publice și private în

infrastructuri 5G în UE, ținând seama de importanța strategică a conectivității 5G

pentru economie și societate.

Planul se bazează pe numeroasele

eforturi depuse de Comisie până în prezent pentru a garanta faptul că UE

este un lider mondial în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G. În 2013,

Comisia a lansat un parteneriat public-

privat cu privire la 5G, dotat cu finanțare UE în valoare de 700 de milioane EUR în

cadrul programului Orizont 2020, pentru o perioadă care se întinde până în 2020.

Se vizează mobilizarea unei sume de cel puțin 3,5 miliarde EUR din partea

sectorului privat. De asemenea, Comisia cooperează la nivel bilateral cu omologii

săi din mai multe țări partenere

comerciale strategice pentru a promova dezvoltarea comună a tehnologiei 5G, și

anume Coreea de Sud, Japonia, China și Brazilia. UE colaborează, de asemenea,

îndeaproape cu organizații-cheie din SUA.

3.5. Spectrul alocat pentru furnizarea serviciilor de comunicații

electronice, inclusiv a serviciilor wireless de bandă largă

Unul dintre obiectivele-cheie de politică ale programului pentru politica în

Pagina 12

domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPP) adoptat în 2012 era identificarea

a cel puțin 1 200 MHz de spectru

adecvați pentru banda largă wireless până în 2015. Statele membre sunt

responsabile în mod individual de alocarea drepturilor de utilizare a

spectrului.

Unele state membre trebuie încă să finalizeze procesul de autorizare aferent

benzilor de frecvențe deja armonizate,

lucru prevăzut în programul pentru politica în domeniul spectrului de

frecvențe radio (RSPP). În mai 2017, Parlamentul și Consiliul au adoptat

Decizia (UE) 2017/899 care stabilea data de 30 iunie 2020 drept principala dată-

limită până la care statele membre trebuie să autorizeze utilizarea benzii de

700 MHz pentru sistemele terestre

capabile de a oferi servicii de comunicații electronice pe suport radio de bandă

largă, numai în anumite condiții tehnice armonizate stabilite de Decizia de punere

în aplicare (UE) 2016/687 a Comisiei. Între timp, Comisia și statele membre

lucrează în direcția unei posibile extinderi a benzii de 1,5 GHz, precum și a

modificării condiției tehnice pentru

benzile de 900 MHz și de 1 800 MHz, pentru a facilita utilizarea internetului

obiectelor aferentă acestora.

În timp ce UE este mai aproape de atingerea obiectivului de 1 200 MHz,

unele state membre mai au de atribuit

peste 30 % din spectrul armonizat. Pe de o parte, numai Finlanda, Franța și

Germania au alocat deja banda de 700 MHz (o „bandă-pionier” pentru 5G),

în timp ce în unele state membre procesul de reafectare ar putea dura mai

mulți ani. Pe de altă parte, se raportează că frecvențele de peste 1 GHz nu sunt

cerute pe piață. Cu toate acestea,

situația se schimbă, printre altele datorită interesului tot mai mare

manifestat în benzi de înaltă frecvență în vederea implementării tehnologiei 5G și

în special în banda de 3,4-3,8 GHz, identificată ca fiind o „bandă-pionier”

pentru 5G. Tabelul 2 prezintă situația generală din statele membre în ceea ce

privește procesul de autorizare în benzile

desemnate în programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio

pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice pe suport radio

de bandă largă.

4. EVALUAREA COMPARATIVĂ A

SITUAȚIEI ACTUALE ÎN MATERIE DE POLITICI

4.1. Bune practici

Banda largă în Țările de Jos

Țările de Jos au rezultate peste medie și

se mențin pe prima poziție în cadrul dimensiunii „conectivitate”. Atât în ceea

ce privește acoperirea de bandă largă, cât și acoperirea de bandă largă de mare

viteză, Țările de Jos se înscriu printre

primele 3 state membre ale UE. Serviciile în bandă largă sunt disponibile

în întreaga țară (prin intermediul rețelelor fixe, mobile și prin satelit), iar

gradul de implementare a benzii largi și a tehnologiilor NGA este ridicat. Cu toate

acestea, Țările de Jos au rezultate ușor mai slabe în ceea ce privește acoperirea

4G, utilizarea benzii largi mobile și

armonizarea spectrului.

În iulie 2016, Ministerul afacerilor economice a publicat noi acțiuni de

promovare a Agendei digitale pentru continuarea procesului de digitizare a

economiei neerlandeze în perioada

2016/2017. În general, strategia neerlandeză în materie de bandă largă

optează pentru o extindere a infrastructurii în funcție de piață. Ca un

element important, se subliniază faptul că sarcina principală a guvernului local

este aceea de a crea condițiile potrivite, cum ar fi planificarea și coordonarea

lucrărilor de excavație, scurtarea

procedurilor de acordare a autorizațiilor și reducerea costurilor aferente acestora

sau promovarea dezvoltării și a utilizării aplicațiilor și serviciilor. În situațiile în

care extinderea infrastructurii în funcție de piață eșuează, actorii locali și

regionali pot oferi asistență și pot furniza finanțare și instrumente financiare. În

plus, guvernul sprijină inițiativele

cetățenești privind rețelele de bandă largă autofinanțate, cum ar fi inițiativa

samensnelinternet.nl, o platformă de cunoștințe care furnizează informații cu

privire la diferitele aspecte ale

Pagina 13

proiectelor privind banda largă care sunt în curs de desfășurare.

Țările de Jos își mențin ritmul relativ bun al progreselor de-a lungul timpului, cu

menținerea competitivității sectorului. Transpunerea Directivei privind

reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă trebuie să fie

finalizată pentru a facilita și mai mult investițiile în infrastructură.

Țările de Jos intenționează să joace un rol important în strategia europeană

privind furnizarea de servicii 5G. Pentru a accelera inovațiile în domeniul

tehnologiei 5G, autoritățile publice și sectorul de resort au lansat inițiativa

Fieldlab 5G, prin care diferite societăți

pot dobândi experiență în ceea ce privește aplicarea inovatoare a

tehnologiei în domenii precum agricultura, serviciile de îngrijire,

energia, mediul de viață, traficul și logistica. În plus, au demarat pregătirile

pentru o licitație multibandă (5G), care ar urma să aibă loc în 2019.

Banda largă în Belgia

Belgia este unul dintre actorii cu cele mai bune rezultate în domeniul conectivității

din Europa. Gradul de acoperire a țării

este complet, iar 99 % din suprafața țării este acoperită de rețele rapide (de cel

puțin 30 Mbps). 80 % din gospodării sunt abonate la banda largă fixă, iar

81 % dintre acestea sunt abonamente la bandă largă rapidă.

Pentru a-și păstra poziția de frunte, Belgia trebuie să abordeze două

provocări în domeniul conectivității la internetul de mare viteză: în primul

rând, ea trebuie să sporească și mai mult utilizarea benzii largi mobile și, în al

doilea rând, să încurajeze implementarea de conexiuni de bandă largă ultrarapidă

(de peste 100 Mbps). În comparație cu

performanța sa globală, Belgia este puțin în urmă în ceea ce privește utilizarea

internetului mobil, cu o implementare a benzii largi mobile aflate sub media UE.

Guvernul belgian și-a luat angajamentul unei agende digitale ambițioase constând

în a acorda utilizatorilor acces la o conectivitate de 1 Gbps până în 2020 și

în a realiza un clasament și mai bun în

ceea ce privește DESI. Pentru a atinge aceste obiective, se promovează

investițiile dictate de piață, sprijinite de

un mediu de reglementare favorabil. Este în curs de pregătire un plan privind

acoperirea „zonelor albe”, a căror conectivitate fixă și mobilă este în

prezent insuficientă, plan care prevede strânsa cooperare dintre nivelul federal,

cel regional și cel municipal. În plus, un acord din 2016 între guvernul valon și

reprezentanții sectorului privind facilitarea implementării infrastructurii

wireless în schimbul reducerii impozitelor

oferă o indicație privind posibilele modalități de promovare a extinderii

rețelelor de comunicații digitale.

Pentru a stimula și mai mult conectivitatea și a realiza societatea

gigabiților până în 2020, Belgia va trebui

să promoveze în continuare implementarea benzii largi, precum și a

infrastructurilor pentru conexiuni mobile de clasă mondială. În acest sens, o cale

de urmat ar putea fi facilitarea bine orientată a dezvoltării infrastructurii,

împreună cu promovarea unor soluții de conectivitate mobilă cu valoare

adăugată. Punerea rapidă în aplicare a

Directivei privind reducerea costurilor va fi un element important în direcția

reducerii sarcinilor de reglementare pentru operatori, la fel ca și sporirea

coordonării între municipalități în ceea ce privește condițiile de implementare a

infrastructurilor, ceea ce ar putea conduce la unele orientări regionale.

Pagina 14

4.2. Aspecte legate de consumatori

Începând din 2002, prețurile serviciilor

de comunicații mobile au scăzut

substanțial în UE pentru toate modelele de consum. Acestea au scăzut cu cel

puțin 30 % între 2006 și 2010(Figura 7).

În ceea ce privește banda largă, prețurile serviciilor în banda largă fixă au scăzut

în mod substanțial începând din 2012,

deși s-a înregistrat o încetinire a acestei tendințe începând cu 2015 (Figura 7).

Figura 7 – Prețurile de consum ale serviciilor în bandă largă, exprimate în paritate a puterii de cumpărare (PPC)

Pagina 15

5. RESURSE UTILE

Piața unică digitală https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/digital-single-market-strategy-

europe-com2015-192-final

Tabloul de bord al Agendei digitale

https://ec.europa.eu/digital-single-market/digital-scoreboard

Indicele economiei și societății digitale (DESI)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/desi

Comunicarea și documentul de lucru al serviciilor Comisiei

Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a

gigabiților

Planul de acțiune și documentul de lucru al serviciilor Comisiei/comunicarea privind

5G în Europa

Propunere privind un Cod european al comunicațiilor electronice

Propunere de regulament privind Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposed-regulation-establishing-body-european-regulators-electronic-communications-berec

Propunere de regulament privind promovarea conectivității la internet în comunitățile

locale și în spațiile publice (WiFi4EU)https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34228

Data: 22.11.2017

Pagina 16

ANEXĂ

Tabelul 1 – Indicele economiei și societății digitale 2016 – Conectivitate

Numele țării Codul țării Punctaj (0-1)11

Țările de Jos NL 0,81

Luxemburg LU 0,78

Belgia BE 0,77

Danemarca DK 0,76

Suedia SE 0,75

Regatul Unit UK 0,74

Germania DE 0,71

Lituania LT 0,70

Malta MT 0,67

Portugalia PT 0,67

Irlanda IE 0,64

Finlanda FI 0,64

Letonia LV 0,63

Ungaria HU 0,63

Austria AT 0,63

Uniunea Europeană 28 UE 0,63

Republica Cehă CZ 0,62

Estonia EE 0,62

Spania ES 0,59

Slovenia SI 0,57

Franța FR 0,55

Cipru CY 0,54

România RO 0,54

Slovacia SK 0,54

Italia IT 0,53

Polonia PL 0,52

Bulgaria BG 0,52

Grecia EL 0,48

Croația HR 0,45

11 Pentru agregarea indicatorilor exprimați în unități diferite în vederea încadrării în subdimensiunile și dimensiunile DESI, acești indicatori au fost normalizați. În DESI, normalizarea s-a efectuat cu ajutorul metodei „minim-maxim”, care constă într-o proiecție liniară a fiecărui

indicator pe o scară între 0 și 1. Pentru indicatorii cu o direcție pozitivă (și anume, în cazul cărora o valoare mai ridicată înseamnă o valoare mai bună), valoarea 0 de pe scara normalizată a fost ancorată la valoarea minimă din scara inițială a indicatorului, iar valoarea 1 din scara normalizată a

fost ancorată la valoarea maximă a scării indicatorului. Pentru indicatorii cu o direcție negativă s-a aplicat operațiunea inversă. Pentru a permite comparații intertemporale ale punctajelor indicilor, au fost stabilite valori minime și maxime pentru normalizarea fiecărui indicator, care vor fi utilizate

pentru normalizare în versiunile viitoare ale DESI.

Pagina 17

Tabelul 2 – Situația din statele membre cu privire la procesul de autorizare în benzile desemnate în programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice pe suport radio de bandă largă

Banda Subban

da

700 MHz

800 MHz

900 MHz

1 500 MHz

1 800 MHz

2,5-2,69 G

Hz

3,4-3,8 GHz

3,4-

3,6 GHz

3,6-

3,8 GHz

spectrul

disponibil (MHz)

60 70 150 190 200 200

AT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin

parțial)

O

BE √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ O

BG O √√√ √√√ L √√√ (cel puțin

parțial)

O

CY √√√ √√√ √√√ √√√ L L

CZ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√

(cel puțin parțial)

√√√

DE √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√

DK √√√ √√√ √√√ √√√ √√√

(cel puțin parțial)

/L

√√√ (cel

puțin parțial)/L

EE √√√ √√√ √√√ √√√

(cel puțin parțial)

√√√ √√√

EL √√√ √√√ √√√ √√√ √√√

(cel puțin parțial)

L

ES √√√ √√√ √√√ √√√ O

FI √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel

puțin parțial)

L

FR √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel

puțin parțial)

L

HR √√√ √√√ √√√ L √√√ (cel

puțin parțial)/L

L

HU √√√ √√√ √√√ √√√ (cel

puțin

parțial)

√√√ (cel

puțin

parțial)

L

IE √√√ √√√ √√√ O √√√ (cel

puțin parțial)

√√√

IT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√

Pagina 18

(cel puțin parțial)

LT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel

puțin

parțial)

√√√ (cel puțin

parțial)

LU √√√ √√√ √√√ √√√ L L

LV √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin

parțial)

√√√

MT √√ √√√ √√√ (cel puțin parțial)

L √√√ (cel puțin

parțial)

L

NL √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin

parțial)

L

PL √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√

PT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel

puțin parțial)

RO √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel

puțin parțial)

√√√ (cel puțin

parțial)

SE √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin

parțial)

√√√

SI √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin

parțial)/L

√√√ (cel puțin parțial)/L

SK √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (parțial)/

√√

UK √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√

(cel puțin parțial)

√√√

(parțial)/√√

√√√ — realizat; √√- procesul de autorizare este în curs de desfășurare; L — lipsa unei cereri pentru mai mult de o jumătate de bandă; O — niciun plan/nicio informație