BEDACŢIUffEl,EfiiliMUM ti TipmfliBîfeşov, piaţa mart 5?. V

TELEFON Nr. 2?*».tfs iso ri netTanoa«« eu ;•»

primesc.I iiEcsor.'pte nu ae ts tru u ît

» a a e r a t e«*> primese ies, Admlnlatreţtuna

fcreţev si la u sm ătoara ie Î^OURI do ANUNŢURI :

;; vşsna ia M. Duiiea A'aoM »O». Ăiigentoid & Emeric Lei* .ci;. H einrich Schaieir, A. O- * eiik Iïa;:ki'., Anton O rpelik . a findiipasta la A, V Qolber- ,er. Wkstein Bornât. Iu liu Le poid (711 K raséb e t-k ô ru t

Preţul Ineerţlunllor : o serie jtiscr.d pe o co loană IC bani -•r-ro o publicare. Publicări iu ilene după tarifă 91 Invo.

a H.EGLAMK pe pagina ieri» 20 bani.

A N U L L X X I I ITelefon: Nr. 226.

8AZETA apare îa ftesars i ibssamoate neutru ahîk-OîîhîîPe un an ‘ăi o_ît., t» $a=k i

12 cor., pe tvoi 1 ‘iu 1 *5 o j T Bf-HI da Oamlnsiă A oar 1•< *Fffltri Româna si îîiLiit«Pe un an 40 lianei, pe ţi.

luni 20 fr., pe N u iunî 1 M-rii de Duminjo» S fr. g.i cn

8e p renum ixă In to r te <• siilo poqtale Im învia ţa d afară si la d- ui colectori.

Aboaai&mi pMîra phw?Admlnistraţlu >es, Fiat» sfai*

fcârgul Inu lu i Nr. HO. ora■?,? I. Pe. un an 2J t r , , pe *<tt> lun i 10 oor.. po t» ti luni ă e.-'.v Cu dusui aouiă : l e un »<» 4 eor,. pe şase ...c i 1:1 cor., r tî8J luni 6 CO — l;J3 p ia r 10 bani. — A tât »nna.. m entei». s9t ya iria?sţiarj< annt a se p lă t’ '-«j-.»“.

rrVKsakU'C’.rjMONR

N r. 4, , Miercuri 6 (19) Ianuarie 1910.

»O n o ra tă a iB im arc g e n e r a lăÎncheind socoţile anului de gestiune 1909 şl împărtăşindu-le acelea prea stimaţilor acţionari ai institutului »Drăganul« — no luăm voie a vi le prezenta, toate conturile şi toate ramuri!© de operaţiune, în urmă­torul chip :

Înainte de toate subliniem rezultatul final al operaţiunilor noastre, faptul îmbu­curător, că faţă de profitul net de 6738 cor. 56 fii. al anului trecut, estimp am produs cu cor. 20 886.13 mai mult — adecă 27,724 cor. 69 fi'. Acest câştig considera­bil şi acest progres l-am ajuns prin muncă neobosită şi prin stăruinţă de a ne extin­de in operaţiunile noastre peste obicinuita plasare a materialului nostru în împru­muturi, — îmbrăţişând întreprinderi unde plasarea capitalului se vede asigurată şi cu mai mare folos. Astfel singur din cumpă­rarea unui depozit de sticle putem înregis­tra câştig curat de cor: 1130. La urcarea venitului curat contribue apoi în măsură Însemnată şi profitul transpus din anul trecut: cor. 1500. Ajutaţi de acestea şi alte sucurse, economisând cu spesele de administrare şi restrângându-le şi celelalte erogaţiuni curente la o sumă minimală, — maree de prezenţă s-au plătit numai eor. 200 — necondiţionat trebuincioase — am ajuns la acest câştig frumos, asigu- rându-i clientelei noastre diferite înlesniri ţi tratându-o cu blândeţă, onest, evitând protestările şi procesele afară de cazurile absolut de neîncunjurat.«

Acesta e cel dintâiu bilanţ, care ne-a sosit, anul acesta, Ja redacţie. Măcar de ar putea vorbi cătră onoratele direcţiuni toate bilenţele aşa cum vorbeşte bilanţul »Drâganului« I î Nu-i o frumoasă limbă ro­mânească ceia a Drăganului, dar e cea mai irumoasă ispravă românească.

întreprinderi în afară de cele trei fe­luri de credit, mărci de prezenţă mini­male, speso de administraţie reduse, tra ­tare cinstită, incunjurarea de procese za­darnice... Unde conducătorii sunt inspiraţi de astfel de sentimente reale, nu ne miră

dacă vedem la rubrica propunerii pentru scopuri de binefacere:

a) pentru şcoala gr. cat. civilă de fote din loc, cor. 100, b) pentru şcoala gr. or. rom. din loc, cor. 100, c) pentru şcoala susţinută de ambele confesiuni in tocola, cor. 100, d) pentru şcoala gr. cat. din Fi­niş, cor. 100, e) pentru şcoala gr. or. din St.-Mărtin, cor. 100, /) la disreţiunea di­rect. executiv, cor. 300. Total 800 cor.

Cultura germanăIn tr’un al doilea articol, despre limba im­

periului, d-1 A u re l C. Popovici, fac« culturei germane, Îndeosebi limbei germ ane o adevărată ei negreşit, justă, apologie. Să dăm mulţumită ferbinte bunului Dumnezeu, că a pus atâţia ger­mani In Monarchie, spune d-1 Popovici. Repro-l ducem ad literem unele părţi din acel artico entuziast. — „Gaz. Trans.‘‘

In România trâesc vre»o 50.000 de germani. Politiceşte, numărul lor nici că poate fi luat în seamă. Ei sunt veseli daca icî-colea capătă impămân- tenire câte unul. Şi totuşi, ce să vezi? In toate şcoaieie secundare din Ro­mânia limba germană este introdusă ca studiu obligator. Toate acestea de bună voe, fără siJâ, în deplină cori ştiinţă, ca şi fraucezii, cari au făcut asemenea, că prin limba germană Ji-se deschide o comoară îutreagă de şti­inţă şi cunoştinţă omenească, iar fără de aceasta limbă universală chiar şi cultura naţională va suferi de lipsuri. D*câ neamuri şi state streine dau a- tât de mare importanţă Jimbei ger- raane, de ce nu i-am da noi, cei din monarchie ? ?

Pentru noi limba germană e ca şi cea dintâi condiţie a progresului. Fără de influinţa seculară a culturei germane, acuma n-am avea nici cul­tură naţională. Orice om, care se cu­getă, ştie bine, că toată cultura euro­peană, întru cât nu e direct de obârşie elino-romană, în cea mai mare parte este un rod al spiritului şi rassei germane. Chiar şi dacă fundamentul ei este cultura antică, pe aceasta cul-

tur^ antică tot germanii au desgro- pat o, au înţeles-o, au adâncit-o şi au înălţat-o! Gobineau, Bacher de La- ponge, H. lát. Chamberlain, Wollt- mann, în toate cercetările lor ne do­vedesc, că meritele renaissance-ului se cuvin fără îndoială, toate germa­nilor.

E veche şi între români cunoscută părerea mea : pentru un popor cu fra ­gedă cultură, este cel m ai de căpe­tenie interes a cunoaşte limba ger­mană, şi prin aceasta a pătrunde în felul de gândire al germanilor, în ştiinţele gen mane, în arta, în firea şi în simţirea specifică germană. Numai pătruuzâad în adâncimile a- cestea, pline de comori, poate da înainte un popor tînăr. — In tot orientul, în toată monarchia, ba chiar în toată Europa, în genere, nu ezistă un popor atât de superior, ca cel german, orice ar trâmbiţa demagogii.

Rămân ia români. Pănă şi în Re­gatul român, cunoscut ca franţuzit cei mai de seamă bărbaţi au fost totdea­una aceia, cari aveau o temeinică cul­tură germană. Cogălniceanu, Sturdza, Carp, Ion si Titu Maiorescu, Eminescu, toţi vorbeau nemţeşte tot aşa de bine ca şi româneşte. Ion Brătianu, deşi nu vorbea nemţeşte, era un mare admirator al culturei nemţeşti, şi el a adus România mai aproape la t ipia alianţă, care-i o operă germană. Băr­baţii de stat de valoare şi viitor sunt tocmai aceia, cari suut strâns legaţi de cultura şi de aspiraţiunile germane.

Cabinetul Héderváry. s’a constituit tocmai aşa cum am dat noi ieri o listă. Portofoliul ministeriului de culte, rezervat lui Zichy, il va conduce deocamdctă Szé­kely, ministrul de justiţie. Astăzi la orele 11 s-a prezintat înaintea Maj. Sale întâiu noul guvern, pe urmă cel vechiu. Heder- dervăry n’a făcut declaraţii de importanţă, după audienţa de ieri.

Noul guvern se va prezintă Camerei

i pe Ia sfârşitul săptămânei. Opoziţia 48-istă ! nu-1 va lăsa pe Hedervâry să apuce la cuvânt şi să-şi desfăşure programul. In cazul acesta, după cum suntem informaţi, Hedervâry se va prezintă după prânz în camera magnaţilor, şi va desfăşura acolo programul său. Se spune tot cu mai multă siguranţă că el are în program st a i i l i ­c ă r e a administraţiei şi o largă reformă electorală

Scrisori din Paris.Un glas pentru noi.

Societatea de geografie comercială din Paris, înfiinţată în 1873, a fost recu­noscută de utilitate publică în 1884. Ea este împărţită pe secţiuni în întreg Pari­sul, unde se ţin conterinţe de mai toţi profesorii de la »Collège d’école sociale«.

Vineri, la secţia a Il-a a acestei so­cietăţi, cu sediul în Rue Tournon, s-au ţi­nut câteva conferinţe cu următorul subiect: »Conflictele de rassă în Austria. — expo­zeu general de d-1 prof. Dr. M. Blondei, vice-prezidentul societăţii ; »Agitaţia în Bohemia«, de d-1 Dr. Jelinek, profesor la acad. de comerciu din Praga, şi »Câte-va cuvinte asupra procesului din Agram şi situaţiei din Croaţia, de d l Dr. Milan Kresia.

M-am dus mai ales curios să aud lă­muririle şi aprecierile d-lui Blondei asupra conflictului perpetu dintre austriaci şi slavi de-o parte, între maghiari şi români

• de alta.iSala era plină. Publicul francez nu e

doritor numai de arta saloanelor de pic­tură, a teatrelor, concertelor, etc., dar ia parte cu viu interes şi la conferinţele ace­stea de ordin extern chiar, cari se ţin dese-ori în Paris.

D-1 Blondel a vorbit un ceas, făcând istoricul conflictului între cele trei popoare ale imperiului austro-ungar. A inzistat în deosebi asupra incoherenţei şi nostabili- tăţei caracteristice acestui imperiu, — a Austriei care altădată era aşa de puter­nică încât Napoleon I, ca s-o cucerească, a trebuit să ceară mâna »Măriei Luiza«. Venirea maghiarilor a fost stafia sla­vilor, aşa precum venirea turcilor a fost stafia Europei. Vorbitorul a arătat apoi pe harta imperiului diferitele părţi locuite cje cele 3 popoare, afirmând că sunt acolo 24 milioane de slavi, 12 milioane de au-

KOILETONUu »GAZ TRANS.«9M//FAV//*//*//*//*/*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//

Edgar Al. Poe.

Adevărul despre d. Waldemar.(Urmare şi fine.)

Pănă la ceasurile trei dimineaţa, am lăsat In linişte pe d-1 Waldemar. Apro- piindu-mă atunci de el, l’am găsit în aceeaşi «tare ca şi la plecarea doctorului F..., fără puls, cu răsuflarea abia simţindu-se pe o- glindă, cu pleoapele închise, cu mânile şi picioarele ţapene si reci ca marmora. Am cercat să fac braţul drept să urmeze miş­cările ce făceam cu al meu, deasupra pa­tului. Spre mirarea mea cea mare, braţul ie schiţă foarte slab, toate mişcările mâ- nei mele — lucru ce izbutisem foarte rar a căpăta dria d-nul Waldemar, înainte ▼reuie.

— »Domnule Waldemar« — i-am zis — »dormi«?

Nici un răspuns, dar o treuiurătură a buzelor.

Şi am întrebat iar di douâ-trei ori* Trupul tremură uşor; pleoapele alunecând

i | in sus, descoperiră o linie albă din globul ochilor.

De pe buze eşiră aceste cuvinte, ca

o şoaptă, aproape neînţeleasă : »Da ! acuma dorm ! Nu mă deşteptaţi ! — Lăsaţi-mă să mor aşa !«

Braţul stâng tot ţeapăn ca şi celă­lalt, asculta de mişcarea mânei mele. Am urmat cu întrebările: — »Te doare piep­tul Waldemar« ?! Răspunse limpede, şi apă­sa t: — »Să mă doară? Nu!... Mor!«

Nu mai voii să-l chinuesc. Am aştep­tat până-n ziuă. Doctorul F... veni. Se mi­nună, când îi puse o oglindă la buze şi-mi zise să-l întreb ; — »Waldemar«, l’am în­trebat »dormi mereu?« Bolnavul păru că se sileşte — să- vorbească Am întrebat din nou. A pa!ra oară, zise, foarte slab:

— „Da! mereu !.. dorm., mor!«Doctorii îşi dădură părerea că va muri

peste cinci minute, şi că ar dori ca d l Waldemar să rămâie până la sfârşit in li­niştea aceasta, fără a l turbura. In potriva părerei lor, am încercat să mai vorbesc odată cu el şi i-am pus din nou întrebarea. De odată, o schimbare turbură faţa bolna­vului. In orbite, ochii i-se rostogoliră, vă- zându-se subt pleoapele puţin ridicate, cu­loarea i se făcu ca de mort, pielea părea un pergament sau mai de grabă o hârtie aibă, cele două pete roşi ale obrajilor, pănă atunci aşa do vii, se stinseră de o- datâ, ca o flacără în care sulfi. Buza de sus descoperi dinţii, pan aci ascunşi, falca

de ios căzu cu zgomot înnăbuşit; gura rămase mare, deschisă, arătând toată limba neagră, umflată. Ori cât de deprinşi eram toţi cu grozăveniile unui pat de moarte, aşa de urâtă şi în afară de orice închi­puire fu priveliştea d-lui Waldemar, încât fiecare se dădu îndărapt.,. Ajung acuma la acel purret al povest'rei, când cetitorul răz­vrătit nu va voi să crează. Datoria mă face totuşi să urmez.

Abia mai dădea d l Waldemar semne slabe de viaţă Crezând că-i mort, l’am lă­sat în seama păzitorilor; deodată limba se mişcă foarte vădit, aproape o minută. Apoi dintre fălcile descleştate, nemişcate, ţişni un glas. Glasul acela, ar fi nebunie să încerc a-1 descrie ; iată totuşi cam cum era : un sunet aspru, sfâşiat, găunos, pu­teai să-i zici acestui zgomot groaznic, ne­lămurit, care de buna seamă nici-odată n-a izbit urechea omeneasca. Cum să dau idee de această intonaţie ciudată, nepă- raânteaseă ?

Părea că vine ca dela o ' depărtare mare, din vre-o prăpastie de sub pământ. Ciudată impresie!-- Oh I unde să aflu chip de-a face înţeles ceeace nu se poate rosti — ca ceva cleios, în care mâna se prinde.

Sunetul era alcătuit din silabe deo­sebite. D-1 Waldemar vorbea, răspunzând

acuma de-abia la întrebarea ce-i făcusem cu câte-va minute înainte.

11 întrebasem, vă aduceţi aminte, dacă tot dormea.

Glasul zise: — »Da. — Nu. Am dor­mit, şi acuma sunt m ort!«

Nici unul din noi nu încercă să tă- găduească, niri să micşoreze groaza de nepovestit, fiorul ce ne dădură aceste cu­vinte. Studentul leşină. Pâzriorii fugiră ca nebuni. Nu i-am mai putut aduce îndărăpt.

Nu mai adaog nimic despre ce sim­ţeam.

Fára un cuvânt, am căutat eu şi doc­torul să aducem în simţiri pe student. Ne-a trebuit aproape un ceas. Apoi am cercetat ce mai era cu mortul. Nici o urmă de su­flare pe oglindă; am încercat sâ-i luăm sânge la braţ, fârâ vre o izbândă; mâirle nu mai voeau de loc să urmeze imboidul meu.,. Numai limba, îşi păstra mişcările. După întrebările mele, erau mai repezi, arătând încordarea voinţei ca să asculte de îndemnul magnetic, dar neîndestulă­toare ca să poată răspunde Am pus trupul in »comunicare« cu cei doi doctori, apoi cu studentul; dar întrebările puse de ei păreau că-l iasă nesimţitor.

Cred c-am spus tot despre starea a- ceasta de somnambulism. Am adus alti

G A Z E T A TH A NS IL V À N I Efl. Nr. 4.—1910Pasrira 2.

atriaci, 9 milioane de maghiari, 2 milioane 300 de mii de români. D-l Blondel n-a gă sit cu cale, pe când vorbea pe larg despre cehi, croaţi, sârbi şi maghiari, să spue nici un cuvânt despre români.

După ce se expnseră celelalte confe­rinţe, d-l Al. Spineanu, doctorand în drept Ia Paris şi president al »Cercului român din Paris“ se ridică şi ceru d-lui Georges Pillion, preşedintele întrunirei, să-i îngă- due a spune câteva cuvinte — ceia-ce i s-a acordat.

D-l Spineanu a observat atunci că d-l Blondel a spus că printre naţionalită­ţile cari formează imperiul austro-ungar sunt 9 milioane de maghiari şi numa* 2 milioane 300 de mii de români. Este o inexactitate. Sunt numai 7 milioane de maghiari şi 3 jum. milioane de români. »Vous savez, les statistiques hongroises sont toujours inexactes. Méfiiez-vous !« a zis d-l Sp«neanu.

Publicul aplaudă sgomotos.Continuând, d-l Spineanu a declarat

că ţine să afirme câ şi poporul român,— despre care de altfel abia s-a pomenit în conferinţă, — are faţă de imperiul austro- maghiar acelaş drept legitim de revendi­care naţională ca şi poporul ceh ori cel croat.

Azistenţii au făcut o frumoasă ma­nifestaţie de simpatie românilor.

Hyperion.

Stările din Făgăraş.(Un răspuns.)

— U r m a r e . —

Corectitatea ţinutei mele, cred, că apare mai bine din însăşi vorbirea ţinută contra propunerei votului de încredere. Am zis cam următoarele :

»Onorată adunare generală 1 Pare că e o persecuţ'e a sorţii, că mă văd silit a reflecta iarăşi la flecăriile d-lui Nagy, atât de bine cunoscute. Şi dacă n’ar fi atins chestiuni gingaşe, în modul său dur, nici nu aşi fl aflat de demn a-i reflecta.

încât priveşte persoana d-lui Széli, ca ala e şi caracterul său individual, ches­tia aceasta nu se (ine de adun >re>i muni­cipală, deci nu pufem face nici o excepţie în contra integrităţii a r ader ului si cin­stei sale p rsonale. Cu totul sub altă apre- ţiare cade d-l Széli în calitatea si î'* po ziţta sa de comite suprem (flşpan). După lege flşpanul fiind organul de încredere ai guvernului, reprezintă politica si sistemul de guvernare şi administrare al guver­nului sau. Faţ de sistemul politic, guver­namental şi administrativ de astăzi r pre­zentat prin d-l comite suprem, care sistem ne este fi ouă duşmănos şi voieşte desfiin­ţarea noastră naţională, şcolară şi biseri­cească, noi românii nu avem şi nu putem avea nici o încredere.

Şi pană când naţionalităţile din ţara noastră nu vor fi recunoscute ca factori politici cu toate atributele necesare desvol- tării şi vaiiditărei lor politice, naţionale, culturale şi economice, până când nouă, românilor, şi celorlalte naţionalităţi nu ni se va da în conducerea destinelor ţârei şi pe toate terenele vieţei de stat locul care ni se compete după numărul, cultura şi averea noastră şi după jertfa în sânge ş i .

avut, ce o aducem pe altarul patriei noas­tre, până atunci orice sistem politic şi ori ce guvern, ne va afla totdeauna faţă In /aţă ca duşman şi până atunci pace între popoarele din Ungaria nu va putea fi. Şi poate în nici o ţară nu e mai mare lipsă de pace ca la noi.

Drepturile, cari le pretindem, ni se compet cu atât mai mult, căci noi suntem cetăţenii cei mai vechi, autochtoni ai aces­tei ţări, cari eram deja de mult aici, când au venit ungurii şi alţii, şi aveam deja or- ganizmul nostru politic şi administrativ, cum dovedeşte istoria, deoarece sistemul politic şi administrativ şi guvernul repre­zentat prin d-l comite suprem (flşpan) nu este aplicat a recunoaşte drepturile noas­tre, declar în numele meu şi al românilor, că nu avem încredere în d-l flşpan şi fac contra propunere : ca votul de încredere să nu se primească4*.

Cuvintele mele au fost subliniate de aprobarea tuturor românilor presenţi. Do­vadă cred că au fost corecte şi la loc.

Punându-se propunerile la vot, ro­mânii am votat t<-ţi contra votului de în­credere. Observ, că în decursul vorbirei d-lui N gy, corniţele suprem părăsise scau­nul prezidial, pe care îl ocupă d-I viceco- mite Belle. Rechemat în sa^ă şi ocupând flşpanul presidiul, d-l vicecomite ’i tălmă­ceşte votul de încredere. Neastâmpăratul Nagy L. se scoală şi iaraş începe a-i tă­mâia fişpanului.

Văzând acestea, a trebuit să repetez şi eu declaraţia de si s şi în faţa fîşpanii- lui cu adausul, că ar fi de dorit, ca duş­mănia politică, să nu treacă în sistem de persecuţiune, cum durere se uzitează la guvernele şi administraţia noastră. D-nul comite suprem declară, că el respectează principiile şi convingerile politice ale ori şi cu , însă nu poate permite, ca cineva să terorizeze administraţia pentru interesele sale private.

La acestea i-am reflectat, că şi noi, românii, dorim, că ghe-eftăria să fie cu to­tul svârpită din dministraţie şi că oficiile pubi/ce să nu fie folosite pentru câştigarea de favoruri private, căci un astfel de om nu poate întruni încrederea publică. Am declarat totdeodată în faţa adunării, »că eu nici când nu am călcat pragul nici al d-'ui comite suprem, nici al d-lui vice­comite şi nici al altui funcţionar adminis­trativ pentru a stoarce favoruri sau câş­tiguri personale«.

Asemenea, amintind Nagy L de lin­guşitori, « ari totdeauna au umblat după graţia fişpanului, iar acum se întorc în contra lui, am pretins să-i numească cu numele şi să nu arunce suspiţionari în generai.

Astfel a decurs faptice desbaterea j mult pomenitei abzieeri şi s au petrecut j lucrurile în congregaţia din Decemvre.

.,Va uri, )

Adunarea generala ordinarăa Reuniunii fem. rom. din Braşov.

Adunarea generală s-a ţinut în anul acesta la 16 (29) Noemvrie şi la 9 (22) Decemvrie, dându-se seamă cu demnă- runtui despre agendele anului 1908/9.

Adunarea s-a fost convocat pe 7 (20) Noemvrie, dar în acea zi, fiind şi t i mpi

nefavorabil, nu s-a putut întruni numărul recerut de membre. Cu atât mai bine a fost cercetată adunarea la a doua şi la a treia convocare şi întrunire; a fost nece­sară şi o a treia şedinţă din cauză, că a doua şedinţă ţinând cam prea mult — dela 3—8 oare p. m. — membrele per- duseră liniştea şi în pripă — fiind alege­rile de restaurare a comitetului pe 3 ani de zile — majoritatea a ales comitetul cel nou prin aclamaţiune, în loc de a l alege prin votizare cu şedule, după cum prescriu statutele.

Nu a împedecat de feliu Impresia excelentă ce au avut-o asupra ascultăto­rilor rapoartele, comitetului despre acti­vitatea sa în decursul anului 1908/9.

înainte de toate presidenta d-na Maria B. Baiulescu deschide adunarea cu o vor­bire despre însufleţirea ce a esistat acum 60 de ani între fundatoarele acestei Reu­niuni. Mai departe espune principiile ce o conduc pe dânsa şi pe consoaţele d-sale din comitet în afacerile Reuniunii femeilor ro­mâne din Braşov. In prima linie le a in­teresat ridicarea şcoalei Reuniunii, adecă a internatului Orfelinat, stăruind a corăs- punde recerinţelor moderne; a doua pro­blemă ce a aflat că trebue cultivată a fost, este şi va rămânea de cultivat, esto să­direa armoniei şi a bunei înţelegeri între membrele Reuniunii; adunate şi concen­trate, zice presidenta, trebue pe lângă Reuniune şi instituţiunile sale, toate ele­mentele dornice şi capabile do muncă; presidenta îşi încheie vorbirea lăsând pe toţi şi pe toate plini de veneraţiune şi de entusiasm pentru maicele noastre bune, înfiinţătoarele Reuniunii.

Acest entusiasm şi astăzi se mani­festează destul de puternic faţă de Reu­niune. Presidenta d. e. chiar în această şedinţă propune ca adunarea gen. să de­clare pe doamna Elena A. Popovici de membră fundatoare şi binefăcătoare, pen­tru marinimoasele ajutoare date Reu­niunii. Adunarea primeşte propunerea cu inimă veselă, salutând pe doamna Elena A Popovici cu entusiaste »să trăiască«.

Presidenta mai comunică, că s-au în­ştiinţat de membre fundatoare doamnele Bălaşa Blebea şi Elena Dr. lancu Meţian. Adunarea ie acceptează cu vie plăcere şi cu sincere salutări de »să trăiască.«

Credeam de încheiată procedura pen­tru sporirea membrelor, când de nou au­zim presidiul cetind alt grup de dame — 9 la număr — cari au trimis ajutoare Reuniunii în decursul anului, între acestea şi doamna Mina Viad născută braşoveanâ, care acum însă trăieşte în Brăila şi odi­nioară era şi dânsa între acele dame bra­şovene, cari au stăruit pentru înfiinţarea Reuniunii.

I. Dupăce într un mod de tot însufle- ţitor a trecut adunarea peste aceste mo­mente întroducătoare, se ceteşte raportul comitetului, din care se vede ce a lucrat comitetul în decursul anului 1908/9.

Scopul Reuniunei, după statute, este a creşte fetiţele române. Reuniunea spre scopul acesta are un internat, a cărui ac- tiviiate principala începând de acum un an — se cuprinde în însuşirea căsniciei, cu toate ce aparţin la ea. Comitetul arată tot ce a făeut, ca copilele să se simtă ca în casa părinţilor lor; nu pot înşira toate, d.n recomand or'cui se interesează, a-şi procura un raport tipărit şi a se informa do acolo în detail.

nici să nu se piardă ce este şi poate fi al Reuniunii sau al Internatului său de fete: înşişi elevele cu munca lor contribuesc la întâmpinarea speselor casnice, făcând di­verse lucruri ce se valorează în bani şi făcând producţiuni, cari publicul preţuiri du-le benevol, [le preface în bani spre fo­losul elevelor.

Averea Reuniunei este astâz «U or 114638 şi 53 fi., mai mare docât în an il trecut cu 2426 cor. 51 fii.

Averea Internatului-Orfelinat este de 7171 cor. 96 fii.

Bugetul Reuniunii pe 1910 se stabi­leşte la intrări şi la eşiri cu 7594 cor. 31 fii. încheiat şi bilansat fiind bugetul cu un prisos de 762 cor. 27 fii., iară al Interna­tului se stabileşte cu 15.360 cor.

Acesto.r rapoarte urmează propune­rile primite de adunare de a se esprima mulţămdă: <i) institutului nostru de cre­dit »Albina» din Sib iu, pentru ajutorul primit în acest an, de 400 cor., b) Doam­nei Mina Vlad Alexandrescu din Brăila pentru un ajutor de 50 cor. şi c) părinte­lui Dr. V. Saftu pentru instrucţie gratuită.

De însemnătate a fost Regulamentul redactat de doamna presidenta .şi prezen­tat adunării generale de comite' ^pro pri­mire pentru organizarea interna <x inter­natului Orfelinat.

In şedinţa din urmă în fina - Jes comitetul pe periodul 1909—1912 rea a urmat prin votare secretă cu şed oii, după cum pre-crie Statutul. Au fuou ales« în comitet 12 membre, iară dintr-ânsele au fost alese presidenta, vicepresidenta şi cassiera şi anume: Maria B. Baiulescu presidenta, Virginia Vlaicu vicepresidenta, Sidonia Petrovici cassieră şi următoarele nouă membre: Elena A. Popovici, Balaşa Blebea, Maria D. Lupan, Catinca A. Bâr­san, Eugenia Vecerdea, Maria Maximilian, Elena Sfetea, Maria Popescu şi Maria Me- dean, iară secretariu a tost ales d-l loan Lengeru advocat. Suplente au fost alese: Elvira Navrea, Catinca N. Bogdan, Maria Chichomban, Maria Duşoia, Elena Voina şi Maria Stinghe.

Adunarea de alegere a fost condusă de doamna presidenta de onoare Elena Sabadeanu, care merită toată stima pen­tru tactul, cu care a ştiut să întâmpine toate greutăţile ivite.

B ă .

E s t r a sdin rapoartele anuale ale societăţii * Fetru Maiori de pe anii 1907/8 şi 1908 9 (Ce d

şi primit în şedinţa II. adm. din 28 Nov. n. 1909.)

(Urmare.)

Anul 1907/8.Comitetul s-a constituit în modul ur­

mător (şed. gen. din 13 Oct. n. 1907): Preşedinte: Petru Suciu, teol. abs.

stnd. fii.Yicepreş.: Nicolae Negruţiu stud. în

ştiinţe.Secretar: Sabin Evuţian stud. în

ştiinţe.Notari: loan Pop stud. în drept, lo

Ţeicu stud. med.Bibliotecar: Simion Câmpean stud. în

drept.

păzitori, şi la ceasurile zece, am eşit cu cei doi doctori şi cu studentul.

Am venit iar cu toţii după mâţă Starea mortului era aceeaşi. Ne-ain întie- bat, dacă n-ar fi bine să facem să înce­teze somnul; păreiea tuturor a fost că n-ar ti de nici un folos. De bună seamă, moartea sau ce înţelegem noi prin cuvân­tul ăsta, era întârziată prin lucrarea mag­netică. Clipa deşteptărei ar fi fost şi cea din urmă.

....De-atunci pănă Vinerea trecută, — timp de şapte luni, — ne-am întâlnit în casa lui Waldemar, eu, doctorii şi alţi în­văţaţi. In aceste şapte luni, somnambulul a rămas tocmai în starea arătată, sub pa­za oamenilor.

In sfârşit, Vineri, am hotărât să-l deşteptăm. Această experienţă, prost cu­noscută, a dat naştere basmelor crezute cu uşurinţă în popor.

Cele dintâiu încercări au fost fără folos. In sfârşit, semnul întoarcerei la viaţă a tost o plecare a irisului, vestind sfârşi­tul apropiat al catalepsiei magnetice.

O scurgere îmbelşugată de lichid găl- buiu a însoţit această mişcare a globului ochiului. Lichidul avea miros arzător, ne­suferit.

Am încercat să-l fac să mişte braţul : firi o izbândă. Doctorul F... mi-a zis să-i pa-, întrebări. I-am zis:

»Domnule Waldemar, poţi să no lă­mureşti, cari sunt acum simţirile şi dorin­ţele d-tale?«

Petele de pe obraz se aprinseră din nou. Limba tren ură ; dar buzele şi tăîciie râmaseră nemişcate....

După o aşteptare, glasul, glasul în­spăimântător zise :

— »Pentru Dumnezeu! — răpede ! — răpede! — adoarme-mă sau, răpede! deş teaptă-mă! — răpede! Iţi spun că sunt m ort!«

Sleit de putere nervoasă, rămăsei o clipă nehotărît, încercând slab să-l liniştesc. O lipsă desăvârşită de voinţă îmi lua toată puterea; totuşi m-am hotărît să-l deştept. Toţi şi eu însu-mi, ne aşteptam la sfâr­şitul somnului magnetic. Dar ce s-a în­tâmplat nici o fiinţă omenească n-ar fi pu­tut aştepta ; era peste putinţă,

Am făcut repede mişcările pentru deşteptare. Pe limbă ca nebune ţipetele: »Mort! mort !< isbucneau fără să treacă pe buze. Trupul, deodată, în mai puţin de o clipă, se prăbuşi, se îmbucătăţi, putrezi sub ochii noştri, în mâniie mele. Pe pat, înaintea tuturor martorilor, rămase o gră­madă desgustătoare, aproape lichidă — o putrejune greţoasă.

Aci pot să dau espresie admiraţiunii mele asupra frumoasei armonii, ce văd că a domnit în toate lucrările comitetului

I şi asupra rezultatului, care se comunică publicului în fiecare an nu cu vorba sim-

î plă, ci cu fapta reală, adecă prin exame- j nul public.

Cu această ocazie azistentul poate | vedea frumoasele lucruri de mână, de croi- ; torie, admirabilele ţesături cu modele în i stil românesc, precum şi bucătăria repre- | zentată prin diverse mâncări d. e. prâji- | turi, dulceţuri, etc. toate preparate de eleve | în şcoală şi cari se ofer publicului spre ! gustare.

Din examenele teoretice se poate) constata, că toată această instrucţiune practică se face pe bază din instrucţiune teoretică şi ştienţifică.

Tot aşa de interesant este să vezi | pe bucătăreasa, după ce a isprăvit cu cina ' şi cu războiul, etc. să o vezi că decla-

mează după toate formele artei, analisează apoi piesa cetită după înţeles şi mai pe urmă şi după formele gramaticale; tot fosta bucătăreasă sau mai bine zis fostele bucătărese, se produc apoi în mici piese teatrale, unde ele înşişi şi cu toată des-

| teritatea dau lecţii de estetică şi de bună ! educaţie în viaţa socială.

II. Tot aşa de surprinzător a fost şi ' raportul cassierei în privinţa averii. O în­grijire exemplară de fiecare crucer, să nu cumva să se speseze de prisos, dar

Vicebibl.: Sabin Oprean stud. îr ştiinţe.

Cassier : loan Jianu stud. *în dreptControlor: Avram Sedeanu stud. lit.Econom : Adam lancu stud. med.|

Comisia literară:Petru Bucşan stud, med., Ioan"Duma

teolog abs. stud. în ştiinţe; Ştefan Hâră- guş teolog abs. stud. în d rep t; Sabin Lu­pan stud. med.; Const. Roşcău stud, techn.; Eugen Todoran teolog abs. stud. în litere; şi loan Ţeicu stud. med.

Comisia supraveghietoare:Iuliu Dan stud. în drept.; Romul

Maxim stud, drept şi Cornel Micloşi stud, technic.

In şed. gen. din 20 Febr. n. 1908 co- nntetul vechiu a fost înlocuit cu urmă­torul nou :

Preşedinte : Nicolae Negruţiu stud. u. ştiinţe.

Vicepreş.: Ştefan Hărăguş teol. ab» stud. în drept.

Secretar: loan Pop stud, dreptNotari: Traian Denghel stud. drepC

loachim Tolciu stud, drept.Bibliotecar: loan Ţeicu stud. med.Vicebibl.: Nicolae Comşa stud. med.Cassier: loan Colbazi stud, drept.Controlor: Const. Şerb stud, techn

*r. 4. - 1910. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Econom : Adam Iancu stud. med.Comisia literară se întregeşte prin

alegerea domnilor: Dam. Cazacu stud. drept.; Sabin Dan stud. drept.; Adam îancu stud. med. Sabin Oprean stud. în ştiinţe şi ioachim Tolciu stud. drept.

Comisia supraveghetoare rămâne cea v'eche.

Membrii societăţii.u bucurie înregistrăm înscrierea de

membru fundator a d-lui advocat Dr George Dobrin. De ar avea cât mai mulţi imita­tori! Numărul membrilor fundatori e de 46.

Numărul membrilor onorari în anul acesta s-a urcat la 45 prin alegerea sim­paticilor noştri scriitori: Ion Agârbiceanu, Zaharie Bârsan, Alexandru Ciura şi Dr iosif Popoviciu. Am perdut însă pe unul dintre cei mai distinşi membrii onorari, pe 1. P. S. Episcopul Caransebeşului Ni- colae Popea

încât priveşte numărul membrilor onorari, se observă un spor îmbucurător, atingând suma de 104, dintre cari 39 la drepturi, 34 la medicină, 13 la technică, 10 la litere şi ştiinţe, 3 la medicina ve- ter- iară, 3 h acad mia orientală şi cea corn orc. şi 2 !a farmacie. Când te gândeşti insa la numărul studenţilor romani din capitală, c ii-e întrece binişor suma de 250,

a. : nr- şi numărul 104. Şi ce să mai 7.'ci, când înir alţi ani abia sunt înscrişi la societate 60—70 de inşi?!...

Membru extraordinari au fo.-t 7.Activitatea societăţei. S-au ţinut cu

totul 16 şedinţe, dintre cari 8 cu program literar, restul administrative şi generale, toate fiind bine cercetate. In 14 Decemvrie n. s-a ţiuut obicinuita şedinţă festivă, din programul căreia — în ultimul moment — a fost îndepărtat punctul literar (con­ferinţa), fiind prefăcută astfel şedinţa fes­tivă, la constrângerea câtorva, într-o serată »socială dansantă«. Reuşita ei îusă n-a fost cea »sperată«,» In cele 8 şedinţe lit. s-au cetit 8 i

conferinţe, 4 dări de seamă, o schiţă ori- | ginală, 1 recenzie a schiţei acesteia şi 1 i traducere din englezeşte. Va să zică cu toate piedeciie întâmpinate şi pe lângă numărul mic al şedinţelor literare, s-a dezvoltat o activitate destul de trumoaşă.

Lac ă urmeze *»ici numele conferen­ţiarilor şi a opera:eior, sperând, că nu va fi fără de interes.

Simion Câmpean» stud. drepturi: Ra- duiescu Niger: »Străin în ţara lui« daredo seama.

loan Duma abs. teol., stud. în ştiinţe: »Eminescu Românii din Ungaria«, conf. »Despre începutul folklorului la Români“ conf. C. Moldovan: »Flăcări«, dare de seamă.

Sabin Opreanu st. în ştiin ţe : »Iubi­rea păr'nteas' ă în poezia poporală« conf »Fiucs şi reflucs« conf. ştienţ. »Călătoria unui grăunte de cristal« conf ştienţ. »De­spre peşteri« conf. ştienţ.

Avram Sedeanu st. în lit.: »Dimitrie Bolintineanu« conf.

Ioachim Tolciu st. d rep t: »Templul ştiinţei« trad. englezeşte. »Ciocnire« schiţă orig.

Ioan Ţeicu stud. m ed: »Balade ine­dite« conf. şi lectură. »Recenzie« asupra schiţei »Ciocnire«.

In ceea ce priveşte partea declama- cii-muzicală, trebuie să numim pe d-1

ivram Sedeanu stud. în lit, care ne-a de­lectat în mai multe şedinţe cu declamaţii; asemenea amintim şi faptul, că la serata 1 din Decemvrie societatea a debutat cu cor ; si orchestră.

*

Biblioteca. Fiind împrejurările nu prea favorabile — după cum am văzut în introducere — privirea comitetelor a fost îndreptată mai mult asupra bibliotecii, căci numai aici se mai puteau duce lucruri bune ia sfârşit. Aranjarea şi completarea biblio­tecii cu autorii cei mai noi, mai moderni; complectarea colecţiilor vechi şi noui de reviste s’au impus, ca o cerinţă grabnică şi ca un mijloc pentru înrădăcinarea şi în­tărirea nouiior idei. Parte prin cumpăra­rea alor 115 cărţi, parte prin donarea mai ; multor volume de valoare, biblioteca a j crescut cu vre-o 150 opuri, devenind ast-

; tel mai atrăgătoare şi mai cetită. Că lă­săm urmeze numele donatorilor şi nu­mărul opurilor donate, o facem ca să le mulţumim şi pe această cale pentru bu­

năvoinţa şi atenţia domniilor lor faţă de societate, dar o facem şi pentru aceea, ca fapta lor să servească drept pildă şi al­tora. In special şi în primul rând avem datoria să amintim cu recunoştinţă »Aca­demia română«, care nici un moment n’a încetat de-a ne sprijini, trimiţându-ne toate publicaţiile ei. Au întrat în decursul aces- i tui an dela

»Academia Română«, Bucureşti, 11 opuri în 11 volume, şi fasc. 1 şi 2 (tom. I) din »Dicţ. limbei române«.

»Administraţia Cassei Bisericeşti«, Bu­cureşti nr. 1—2 din Buletinul Comisiei Mo­numentelor istorice«.

D-1 Constantin Berariu 5 volume.D-1 Nicolae Negruţiu 3 volume.D 1 Ioan Cav. de Puşcariu 1 volum.D-1 Gherasim Raţiu 7 volume.D-1 Victor Russu 2 volume.D-1 Dr. I. G. Sbiera 1 volum.A mai donat d-1 Grig. forga »Coasa« j

de I. Vidu.In cabinetul de lectură membrii au |

avut la îndemână toate revistele de va- j loare, cea mai mare parte româneşti (res- ' tul nemţeşti) şi aproape toate ziarele ro i mâneşti din patrie şi afară din patrie : din Ţară şi Bucovina. Ziarele toate le-am primit gratuit, revistele numai o parte ; restul s’a abonat. Mulţumim deci şi aici tuturor edi­torilor ziarelor şi revistelor, ce ne-au ve­nit gratuit

(Va urma.)

— 5 Ianuarie v.

C u ltu r a m a g h ia r ă . . . După vo­cea lui Bjornson în favorul naţionalităţi­lor »desiuierdate« i.in Ungaria, după stu- dii'e inimoase ale lui Scotus Viator, după unanima desaprobare a cercurilor străine contra culturei maghiare, ziarul parizian L’Huroamtă vine şi vorbeşte iarăşi occi­dentalilor despre — cultura — maghia­rilor.

Ziarul acesta povesteşte din nou mon­struosul c<iz al condamnarei d-nei Vlad.

Şi în vreme ce ziariştii francezi de­nunţă opin5ei publice europene această cultură, un poet mare, Octavian Goga a fost întemniţat,. Goga a fost arestat pen­tru pretexte. In fond era dragostea — specifică maghiară contra ori-căroi român fruntaş, care poute înălţa intelectuaiiceşte neamul său

E dragostea unui regim, care voeşte prin puterea politică, de care dispune, să — ademenească — pe alte neamuri cari au cu ele c va mai mult decât puterea formei politice, şi anume puterea modală şi intelectuală. O astfel de politică nu tace decât, să deştepte şi mai mult în români, vlaga resistenţei lor.

Sunt decenii întregi de când toate guvernele urmăresc aceiaş politică iar po- j pulaţiunea românească progresează. Pr - ; gresează ca număr, progresează în cultură, jDin neamul românesc ies parlamentari, j;cari fac cinste tribunei parlamentaro un­gare, es poeţi, organizatori şi istorici, şi bărbaţi, politici, crri sunt a^a do însern- ! naţi, încât ei luminând în primul râmi pe j cei din neamul lor, sunt. totuşi o podoabă , a statului maghiar.

Alt popor civilisat s-ar mândri cu I astfel de cetăţeni, cari ştiu să concilieze j atât de întelepţeşte iubirea de neam, cu j respectul statului, în care trăesc.

Maghiarii cred că întrebuinţând mij­loacele cari nu au dat nici un efect bun faţă de ei, până azi, ar putea deodată cu aceleaş mijloace să lupte faţă de români. E la mijloc, după-cum vedem o judecată de copil, care deşi constată că uici-o bă­şică de săpun nu durează, speră mei eu că j va face una cu care se va putea juca, ca şi cu o minge de cauciuc I

Speranţe de copil naiv.

Redacţionale Din cauza sf. săr­bători a Bobotezei şi a sf. loan , ziarul nu va apare până Vineri sara.

Din ÂrhiBuBCeză* Pentru completarea parohiei Cătina şi a protopopiatului de a- celaş nume, se escrie concurs cu termînul de 31 ianuarie 1910. Venitele ecngruale: 689 cor. 22 fileri. Salariul protopopesc de 240 cor. şi subvenţiune protopopească de 80 cor. pe an, ambele din iondul clerului. Celelalte cădinţe protopopeşti în sensul statutelor arhidecezane. Pentru ocuparea staţiunei cantordocentale dela şcoala din parohia gr.-cat. Fizeş în districtul proto- popesc al Dârgei, — ş> la postul de al doilea docent« împreunat cu cantoratul din parohia gr.-cat. Gârbova-de-jos în distric­tul protopopesc al AiudulUi înfinţat cu subsidiu dela stat, se publică concurs cu terminul de 31 Ian. st n. 1910. >Unirea<.

Locale. In 22 Ian. n. batalionul regi­mentului de honvezi din loc va face exerciţii de puşcat cu gloanţe aspre în »Poiană«. Se atrage atenţiunea publicului că în această zi mersul în »Poiană« este strict oprit.

localului gazetei. In sfârşit, deputatul Klo- fak e anunţat şi el că s-a hotărât asasi­narea lui.

Manevrele austro-ungare ridiculizatepe scena. In urma intervenţiei poliţiei, s a scos eri de pe afişul teatrului »Neue Wie­ner Bühne« piesa »Feldherrnhügel« a lui Roda-Roda, care s-a jucat de 24 ori în şir cu un foarte mare succes. Piesa ridiculi­zează manevrele şi participjrea la aceste exerciţii a multor membri ai casei impe­riale. Face aluzie şl la relaţiunile dintre un arhiduce, astăzi mort,' şi soţia sa. Un

; prinţ german apare şi el pe scenă în cos- ! tumul lui Lohengrin, salutând pe fraţii săi de arme austriaci.

»Neamul Românesc« apare dela anul nou în trei ediţii, formatul ca şi până a-

; cum. Duminecă, Luni, Marţi şi Vineri a- I pare ca revistă politică-socială, Miercuri ediţia pentru popor (cu numele acesta: Pentru Popor) Sâmbătă ca revistă literară. Numărul poporal se deosebeşte prin o limbă şi fel de espunere foarte nimerit pentru popor. Vom reproduce în numărul nostru poporal articolul din numărul în­tâi. Abonamentul numărului pentru popor costă 3 iei la an.

Pentru »Muzeul Asoclaţiunei« şi-aurăscumpărat felicitările de Anul nou 1910 domnii:

Dr. Isidor Pop, advocat Lugoj, Cor­nelia Brediceanu Lugoj cu câte 10 cor.; Nicolae Proştean, advocat Lugoj, Dr. George Măcelar, advocat Mercurea cu câte 5 cor.; Dr. G. Miclea, advocat Alibunar, Majorul Popa, Braşov, Romul Furdui, pro- topresbiter Câmpeni, Olimpia Damian, Brad cu câte 4 cor; Nicolae Togan, pro- topresbiter Sibiiu cu 3 cor.; Dr. C. Po- pescu, protopresbiîer Haţeg cu 2 cor.; Dr. Ioan Stroia, protopresbiter Sibiiu şi Ioan Vătăşan, funcţionar de bancă »Al­bina« S.biiu, şi-au răscumpărat felicitările de ziua onomastică cu câte 10 cor. pe seama Muzeului Asociaţiunii.

S biiu, 15 Ianuarie 1910 n. Iosif Sterca Şuluţiu, prezident.

ApoilO BiOSCOp. — Mercuri şi J o i: Călăreţii din Savoya, Plantarea de cafea Om pe apă (studii) După o maimuţă. Ho­ţul care nu poate fii legat. Factorul dela sat (humor). Fata de casă a actriţei (după natură). Dama cu camelii (dramă).

întrebuinţare multilaterală. Nici o dof-torie de casă nu este aşa de multe-ori în­trebuinţată ca spirtul şi sarea lui Mo l i iFranzbrantvein). Prin fricţiuni alină du­rerile la reumatism de membre, întăreşte nervii şi ca adaos la băi are bun efect. Sticla 2 coroane. Se trimite zilnic cu rara- bursă poştala de farmacistul A. Moli c. şi r. liferant de curte. Viena, Tuchlauben 9. In depositele din provincie să se ceară espres preparatul lui Moli cu marca de scut şi subscriere. — (6)

Zăpada. A Căzut foarte puţină ză -, padă în toată ţeara, până acum. In Buda- | pesta abia zilele trecute a căzut întâiaş- j dată zăpadă, iarna aceasta, timp de vre o j 20 minute. La noi in Braşov avem de la I sărbători încoace cele mai frumoase zile! de iarnă, nu prea frig, cu drum bun de san e.

Ranguri. Fr. Besenicy, colonel în re­tragere, a lost decorat cu ti lut de baron.

LbSker şi Schlecbter poartă de câ­teva zile un crâncen război, la Viena, oen- tru — premiul întâi la şah. 1 ânâ acum aproape toate partii e s-au terminat cu remis. Câte-o pârtie ţine 14—20 ceasuri, j

Dărnicia românească. Ca răscumpă- ş rarea f licitări or de anul nou la fondut zidire! unei nouă biserici gr-cat. în Re- teag au contribuit: d-1 Ioan Boca directo­rul băncei »Ţib e^ana« din Reteag 10 cor, d-1 Grigwre Boca dir gestul filia ei >Ţibie- wşana« in Caianul mx 10 cor., d-1 Aurei» Mureşan notar cercual in Tariişna 2 co r.. d l E nil Sighartăti preot m Agrieşiu 2 cur. I ioan onea preot în Ke;eag 3 cor. Suma tor- 1 27 cor. Contribuiri'e aceste s-au de- ;pus ia »Ţibleşana«, institut de credit şi oconomii în Reteag aiăUirându-se la fon­dul existent în suma de 43 cor. 7 filei i. Deci fondul zidirei unei nouă biserici gr.- cat în Reteag face 70 cor. 7 tileri. Expri- I m m muiţămită publică d< mnilu> comri- , b mori în numele c ratoratuiui bisericesc. Ret^agj la 13 Ianuarie 19*0, loan Sonea, \ pn ot gr.-cat. loan Aiiheştean, curator- I pr mac.

iitíkíiul poştei americane. Ministerul | de poşte ai statelor unite americane, deja ţ do mai mulţi ani de zile, lucră tot cil de- j licit. Nu s-a dat însă mare însemnătate ' acestui deficit până ce nu s-a ridicat la o j sumă conziderabilă. Acuma e de 17 mi- j lioane doilari.

Doi deputaţi ameninţaţi cu moartea. jAcuma câteva zile, deputatul Ktamcrz a j priin*t o se* stare anonimă, în care e ameninţ *t cu moartea. Redacţia zarului »Oscile Siovo« a primit şi ea o scrisoare, purtă d semnătura »Organizaţia uvrieră a tinerilor cehi« prin care e vestită că în curând se va săvârşi un atentat contra

^ Q Xi A - B O N A * ^ ^

LA

„GAZETA TRANSILVANIEI“ .Gu 1 Ianuarie st. v. 1910

se deschide nou abonament la care Invităm oe toţi amicii şt sprijinitorii ziarului nostru, cu atât mai vârtos, că din pricina muiţimei restanţelor sufere foarte mult expediţia regulată a ziarului. Rugăm din nou cu insistenţă ca să se reguleze abonamentul restant, almin-

trea va fi oprită trimiterea ziarului.Preţul abonamentului

Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

ÂDMINIS TRA ŢIUNEA

B i b l i o g r a f i aTransilvania nr. 5 a apărut cu ur­

mătorul cuprins: A. Bârseanu • VorMrea de deschidere, ţinută la adunarea generală a Asociaţiei, în Sibiiu, în 12 Octomvrie n. 1909, — Dr. Alex. Bogdan: »S rigoii« (stârşit). — Dr. Valeriu Bran sce: Alexan­dru de Mocsonyi. (Conferinţă ţinută la adunarea generală a »Asociaţiunei«). — Dr. ioan Raţiu: Dr. Augustin Bunea. (1857 —1909). — O. C. T.: Oameni şi fapte: Dr. Augustin Bunea. — Cronică: înmormânta­rea lui Dr. Augustin Bunea. Greşeli de e- vitat (Ax. Bauciu). Erata.

Budapesta, 5 lan. »Casinul Naţional« a hotărât să-şi schimbe statutele, ocupân- duse din nou cu politica.

Proprietar: Dr. Aurei Mureşianu. Ram.

Redactor respons.: Dr, Sever Dan.

I ’epresentaţia celei mai mari fabrici de spălat, cu abur, din Transilvania „Ki-istâly“ din Cluj, am luat-o asupra mea în „Unio“ magăzin de hârtie, Braşov, strada Porţii Nr. 50. împachetarea şi ex- 7 ...... = pedarea rufelor se face fără plată. Preţuri-curente gratuit. ...- , .... = =

Cela librăria „GAZ-TEI" Braşovse pot procura urmâtârele cârti

(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge ş e lângă portul postai arătat, încă 25 bani peutrn recomanda ţie.)

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 4.— 1 910.

Bârsan: „Visuri de noroc“ . . Cor.Cioflec: „Doamne ajutăne“ . . „Atexandrescu: „Versuri şi prosă“ „ Bolintineanu D. : „Opere compl.“ „ Creangă: „Opere complecte" . „Be’diceanu: „Chipuri de <a ma­

hala* ................................. „Eminescu: „Literatura poporală“ „

„ „Geniu pustiu“ . . . „„ „Scrieri politice şi li­

terare" .............................„Filimon: „Ciocoii vechi şi noi“ „ Negruzii: „Opere complete“ . „Cunţan Maria : Chendi llarie

,Poezii“, Preludii4

„ „ „Fragmente“ . .Grigorovilza : „Chipuri şi graiuri

din Bucovina“ . . .

2*—1.50 1.25 1-50 l.vO

1.50 1-50 2*-

2 -1*5')1*501- 25 2 5 j 2*50

2- 5Ü

ilodoş Constanţa „Frumos“ . .lorga: „Istoria Românilor în

chipuri şi icoane“ . .„ „Gânduri şi sfaturi" . .„ „Neamul româuesc în Bu­

covina“ „ „Cuvinte adevărate“ . .„ „S-Ate şi mănăstiri“ . .

6'. Nădejde: „Robia Banului“ .„ „Patimi“ . . . .

Speranţă: Teatru sătesc „Mireasa“ „ „ „ „Curcanii“

«m ânt‘

LâDgă Pă-

Odobescu: „Opere complecte“ . Tănăsescu: „Teatru de şcoală“Slavici: „Manea“ ....................A. O. Maior: „Biblioteca co­

piilor“ voi. I. şi II. â Elena Far ago : „Versuri“ . . Bolcaş: „Năvăliri barbare" . .Ciocârlan: „Traiul nostru“ . .los'f ot. O.: „Credinţe“ . . .lules Brun: „Moşneagul dela

mun e“ ................... ....

1 69

2*501-50

1*502*502 5( 2*— 2*-

-•50-•50

— 60 1.50 1 -2*50

1*00 1*50 1 — 1.59 V60

í$ 0

UNBARBAT FRUMOS

Norocul fem eilor ! Mândria m irese lor I Bucuria părinţilor iO m ul frum os la chip şi m inunat la făptură este voinic şi sănătos, isteţ şi cu minte. F rum seţia este şi pertru bărba t o avere sigură şi o recom anda-

. ţie bună. ---------

Frumos ca un zeu!

Publicaţiune.Subscrisul aduc la cunoştinţa

On public, că pun spre vânzare din mână liberă, casa sub Nr. 580 dinZârneşti. pe care 1 u este intabulată nici o datorie; foaia de posesiune din Zârneşti Nr. 2970, precum şi 11 parţele de pământ. De casă se mai ţine o grădină în mărime de 401 st □ plantată cu pomi roditori aproxima­tiv 80.

Doritorii de a cumpăra, să pot iofrrma numai dela proprietar.

Bolesch. Heinrich,notar comunal în Ghimbav.

A ceasta e un adevăr num ai pen tru bărbaţi. — P entru-ce vă plângeţi de p istru i, de piele dură şi te int palid, când c a tâ td e u şo r să devii şi să răm âi = frum os. Săpunul şi crem a lu i =------------- zucK-ooh s __ , =în tr ’adevăr fac pe om frum os. Căci scopul lo r este cultivarea perfectă a feţii, e sănătatea perfectă. C hiar fo lo ­site zilnic ele sun t ieftine, cu m ult m ai ieftine decât alte cosmetice scum pe şi

1 ----- fără efec . - - ...................

Se cautăr* d e î ik c li I r I a tlângă Băile de abur

o odae mare şi 2 mici în curte, pen­tru a aşeza un motor cu putere de l 1/., cal pentru labricaiea de maşini de cusut.

Informaţii la administraţia „G*î-

sap n n l Z n c MP achet m ic Tub ob ic inu it

f c o r . c o r .Pachet m are Tub m are9 .5 0 e o r . 9 , 5 0

Se capătă la farmacia FBNZ KELEMENla H i e e r l c a - A l b f t .

Crema Z a c M zo tei“. ̂891,1—S )

tm

I

G E O R G E B U C Acro ito r bărbătesc,

Braşov, Strada Orfanilor Nr.

Confecţionează: C o s t u m e m o d e r n e . F a s o n e l e g a n t .

Depozit deStofe veritabile englezeşti

Abonamente ia'„Gazeta Transilvaniei“

se pot faca ori şi caud pa tim p m ai îadeiungat sau lunare.

A N U H C I O R I(laserţiBBi şi resL

s u n t «t s » ea«$1*3528» » u to a to i» « » ;.- i *dminî*sr’fl.tRunu g I» «sas&iui pt*-r Îie&sri «rus? *out?d e odsriâ s a *ca$*« e i> s t o s s u e â f &s s f n s * m s i &&

ist.r, -Gagetci Trai*

w 7 o i r n mmP Prafuriie-Seid litz ale lui iOLL

Veritab ile numai decă fi«*-carc cutiă este provădută e u m arca de ---------------- apărare s lui A. MOLL şi cu subscrierea sa.

Prin efectul de lecuire durabilă al P rufurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greutăţi­lor celor mai ce bicose la stomac şi pântece, în ^ontra cârceilor şl acrelei ia stomac, con- stipaţiunel cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi » celor mai diferite bole femeesci a luat acest medicament de casă o răsoândire, ce cresce mereu do mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2 — F a !'iticap i‘e se vor urm ări pe cale judecătoresc».

litokld

'Yl

IE3 SL ■v :

Capital . . . . . . . . .Fond de r e z e r v ă .....................Fondul amortis. imob. şi material Bilete de Bancă în circuiaţiune .Profit şi P erd ere ...........................Di bânzi şi beneficii diverse . Depozite de retras . . . .

Seomptuj 5%* Dobâoda 5V2%

B a n c a N a ţ io n a lă a R o m â n ie i.N i i n a ţ i n i i e a îs m a nD

-- --------- 2-©©©c ţ v . 19 Decembre | 24 Decembre

90771788 Reser. metal, aur 94100928)86540972 „ Trate aur 382045671Argint şi diverse monede . . .Portofoliu Român şi străin. .*impr. contra efec. publice 16368000)

„ „ r în cont-coreufc 158255631Fonduri p u b l i c e ..........................Efectele fondului de reser vă .Etect. focd. de amort. imob. şi materimobiie ...........................................Mobilier şi Maşini de Imprimerie Cheltueli de Administraţniue .Depozite libere . . . . .Conturi c u r e n t e ...........................Conturi de valori . . . . . .

102.896.475 132 30 > 495

673.017 656.29972.413 327 66 261 805

32 695,799 3 i 193 563

11.999,805 H .999 80514 944,005 14 914 005

3 136.621 3 136 6215 999,497 b 999.687

708,517 708 517Í965,395 975 386:

108 170,205 107.888 780|16.251,128 20 70S 181143 113 467 43 758 695

443 967 268 441 536,839;

12.000,000 12.000,00027 055,126 27.055,126

4.060,322 4060 ,322288.141.870 285 936 850

2 287.648 2.237,6482.302,097 2 358, l ia

108 170,205 107.888 780

443 967.268 441.536 ^3C'

P re ţu r i foarte scăzute.Din cauza marelui asortiment vând din:

D e s p ă r ţ ă m â n t u l p e n t r u d a m e :Jachetă lungă de iarnă dela Cor. 24* — în sus.

„ scurtă , 16'— Y) »„ de pluş » 22— » Y)„ blănită , 60— îî Y)

Mantăl de copiii , 7— Y) »Rochie (foi) . 7— Y) Y)Capot . . . . • t • . 12— » nBluză de stofă • • t » 6 — » Y)

„ „ mătase . • • „ 15— Y) VJupon . . . . . ,, 5— » Y)

I k ^ m r ţ ă m â s i t a S p e n t r u b ă r S m ţi :Costum de bărbaţi dela Cor. 20*— în SUS.

n n v lung 25' n »„ „ băieţi • * 15— „ Yi

Palton de iarnă . * • 26— „ Y)V V » guler ,

de astrahan A4* — „ »» ,, » scurt . 1 7 ' - , «v> y) V blanit . 25— „ »

Costum de copii . • • 6— „ Y)Mantei „ „ • • 1 0 — „ »Pantalon de stofă * • 6— » ?»

„ „ Kamgarn . , 8 — „ »>

Franzbranntwem şi sare a ini Moli. ,V e r i t a b i l n u m a i dacă lle-eare sticlă este provázute cu murea 1—--------------- de s c iiire şi eu plumbul Ini Á. M o li _ _ _ _ _ _ _ _

F r a n s b r ^ f f n t w e i n - u l ş i s a r e a este lórte bine cunos- cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (trotat), a liu ăsa^D j-^ durerile d e $oidină şi reumatism şi ft altor urinări de récé A. -

Pírt-I unei rută orîgiuab plunibaîe cor. 2.—. Ff

8ii[>un do copii a Isii Moli.Cel mai fin sâ’. im de copii şi Dame, fabricat, după meredni cel mai nou, pentru cultivarea raţionala a pelei, cu deosebi’'e pentru copii şi adulţi. — P re ţu l unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bueăţ; cor. 1.80= : Kie-care bucată de aăpun, pentru copi t-sie proveiţutâ cu marca de apărare A. Moîl. = =

T r im ite re a p r in c ip a lă p r in F a r i n a * i > t u l A . M O L L W ien, I. T u c I M e a 9c. ţi re^. iuruisor »1 curţii imperiale

— Comande din provineiă se efertuăzâ ^ilnic prin rambursft poştală —La deposite sé se cérá umnuit preparatele provédure <u is ălitura şi marca de apă­

rare a iui A. M O L L.Deposite în llraşov : la d-nii farmacişti Ferd. Jektlius, Victor Botit.

T’pografi i A M ir

Cu toată stima

J. A SC H E R ,B raşov T ârgu l Inu lu i * « .

S f ,'lazf te Tran ál vauiéi"- cu numărul à 10 fi ier; je vinde la zaraful Dumitru Pop, ia tutungeria de pe par­ul Rudloi şi k Eremiss Nepoţii.

V o ia j o r ,care se pricepe bine în r e s o r t u l m a ş i n e - l o r d e e c o n o m i e şi posede limbile română, maghiară şi germană, află aplicare permanentă

imediat.

Informaţii la administraţia ziarului. j. 3.SlffS *

nu. liraşev .

mpÉl iB

mp