Biodiversitatea ecosistemelor din zona Parcului Natural Lunca Joasa

a Prutului Inferior si retele trofice implicate in acumularea xenobioticilor

Angela Petrescu, Gabriel Chisamera, Costica Adam, Iorgu Petrescu

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA “GRIGORE ANTIPA”

Proiectul PNCDI II-PC nr. 32-111/2008„Cuantificarea bioacumulării xenobioticilor în lanţuri

trofice aparţinând zonelor umede - BIOXEN”

TIPURILE DE ECOSITEME ANALIZATE

RÂUL  

•Hidrobiologic, râul Prut se caracterizează prin aceea că are două tipuri de biotopuri: biotopul lotic şi biotopul lentic.

Biocenozele lotice•Biocenozele lotice ale acestui râu se găsesc înspre marginile adânci, unde viteza apei la curburi este destul de mare, sau pe pietrele care ies din apă, sau chiar pe unele plante ce se găsesc în curentul principal. Aici trăiesc o serie de plante (Ceratophyllum, Myriophyllum, Sparganium, Elodea) şi animale (Glossiphonia, Hydra, Bythnia, Plumatella, Dorylaimus, Chaetogaster, etc.)

Biocenozele lentice•Biocenozele lentice ale râului Prut sunt situate mai ales pe fundul şi marginile mai puţin adânci ale acestuia şi conţin asociaţii ce depind de natura biotopului. Nivelul apelor râului nu este constant. Primăvara creşte din cauza topirii zăpezilor şi a precipitaţiilor, a ploilor, vara şi toamna scade din cauza micşorării debitului afluenţilor şi a evaporării. Ca urmare, la marginea râului o anumită zonă, care depinde de nivelul malului, este inundată sau uscată în timpul anului. În timpul verii plantele rămase aici din primăvară se usucă şi mor, iar din ele rezultă o cantitate însemnată de materie organică ce se mineralizează apoi şi care este luată de apele viiturilor din primăvara următoare, antrenând-o în apele râului unde va servi ca săruri minerale nutritive pentru potamoplancton.

Ecosistemul de lac

• Lacul este un ecosistem cu un mare grad de autonomie si complexitate, cu multe organisme din diverse grupe sistematice, care se găsesc în asociatii caracteristice si dependente unele de altele. Rolul principal în viata lacurilor îl joacă aceste asociatii (biocenoze) si numai în

mod exceptional prezenta unor indivizi (de o anumită specie si talie) poate influenta ansamblul fenomenelor biologice din lac. In linii mari într-un lac există (ca în orice bazin acvatic) trei mari categorii de oragnisme (grupate în asociatii):Producătorii primari, secundari si consumatorii

Figura 1 – Tipuri de retele trofice existente in zona unui lac

• O trăsătură importantă a ecosistemelor acvatice este aceea că lanţurile trofice din bazinele acvatice interioare se caracterizează printr-o biomasă imensă la nivelul verigilor intermediare şi terminale, deci şi pe nivelurile ocupate de diferite specii de peşti. Acestea sunt susţinute de o biomasă relativ mică de pe nivelul verigilor iniţiale. Forţa verigilor iniţiale, deci a producătorilor primari, nu rezidă din masa lor, ci din randamentul ridicat al fotosintezei, din capacitatea de a extrage substanţe minerale din soluţii apoase diluate puternic, precum şi din potenţialul biotic ridicat - producerea unui mare număr de generaţii care se succed repede şi servesc ca hrană consumatorilor primari. Producătorii, în primul rând fitoplanctonul, se caracterizează printr-o mare putere de asimilaţie şi înmulţire, biomasa lor într-un moment oarecare al timpului fiind mică. Consumatorii au o biomasă relativ mare şi o dezasimilaţie lentă. În schimb, pe uscat este caracteristică masa imensă a producătorilor şi cantitatea redusă de consumatori.

Pajisti xerofite si pajisti inundate

Ecosistemele de pădure

• Pădurea reprezintă teritoriul ocupat de vegetatia lemnoasă (arbori si arbusti). În zona cursului inferior al Prutului sunt păduri de foioase, de sălcii si plopi în zona de luncă si păduri de stejar pufos, pedunculat, cer si gârnită în zona de silvostepă.

• În zona luncii inferioare a Prutului, în cadrul pădurilor mai putem face distinctie între două tipuri de păduri, cele naturale, care se pot regenera singure pe bază de seminte sau lăstari si pădurile plantate, care sunt rezultatul activitătii constiente, orientate a omului, care a creat pâlcuri de păduri noi de salcâm, frasin, plop canadian, duglas, etc. Aceste păduri plantate se caracterizează cel mai adesea prin monodominantă specifică. În plus retelele trofice pot fi la fel de complexe ca si la pădurile naturale.

Ecosistemele agricole (Agroecosistemele

• In zona cercetata, un rol important îl ocupă terenurile agricole (agroecosisteme), care ocupa o suprafata insemnata, si care s-au format ca urmare a intervenŃiei omului asupra ecosistemelor naturale. Se poate afirma că terenurile cultivate sunt ecosisteme semiartificiale, în care omul si-a pus puternic amprenta, dar care păstrează si unele caracteristici primare.

• Ca intregul mediul înconjurător, si ecosistemele agricole sunt incarcate cu diferiti poluanti, ceea ce constituie o problemă majoră cu care este confruntată astăzi societatea.

Figura 2 – Tipuri de lanturi trofice dintr-un agroecosistem, controlate de pasari rapitoare de zi (Ordinul Falconiformes)

Figura 3 - Tipuri de lanturi trofice dintr-un agroecosistem, controlate de pasari rapitoare de noapte (Ordinul Strigiformes)

• Toate aceste specii de pe uscat, aer şi din apă alcătuiesc o reţea trofică complicată alcătuită din lanţuri trofice mai scurte cu 2-3-4 verigi sau mai lungi cu 4-10 verigi. Unele din verigile acestor lanţuri trofice au un caracter permanent, altele sunt sporadice (ca unele păsări care poposesc într-o zonă a râului doar pentru a se hrăni şi odihni în timpul migraţiei), altele au caracter sezonier, apar numai în anumite anotimpuri ca oaspeţii de vară sau cei de iarnă.

Giurgiulesti

Mastacani

Rogojeni

Sivita

Vadeni

Vladesti

TIPURI DE PROBE PRELEVATE

• a) Organe provenind de la păsări si mamifere: Ficat, rinichi, inimă, creier, tesut muscular, pene (de zbor, de contur si puf, din coadă, din aripă si din piept), glanda uropigiană (acolo unde aceasta este prezentă), sânge (preferabil, de la exemplare bolnave sau moarte sau de la specii neprotejate prin lege).

• b) Organe provenind de la specii de peste: Branhii, ficat, tesut muscular, sânge din vena codală.

• c) Ouă, coji de ouă, membrană corioalantoidă. Cojile de ouă ce contin încă membrana corioalantoidă dupa eclozare permit, in conditiile nesacrificarii pasarilor, evaluarea bioacumulării poluanŃilor dupa stabilirea raportului dintre concentratiile de DDE din ouă si, respectiv, din membranele corioalantoide (ce acoperă embrionul).

• Pene de la exemplare moarte sau bolnave capturate, precum si din cuiburi sau din locuri de hrănire care permit identificarea speciilor de la care provin.

Nevertebratele au fost recoltate simultan cu probe de apă si probe de moluste, crustacee etc., pentru a evalua raportul dintre concentratiile poluantilor în organisme si, respectiv, în mediul lor de viată.

Astacus leptodactylus

Sinanodonta woodiana

Unio pictorum Anodonta anatina

Dreissena polymorpha

VA MULTUMESC!

VA MULTUMESC!