PEŞTERA BĂTRÂNULUI

Reprezinta insurgenta apelor ce ies la lumina prin pestera descrisa mai sus, fiindsituata în zona Imasul Batrânului de pe Platoul carstic 10 Hotare. A avut din fericire osoarta mai buna decât pestera de la celalalt capat al retelei subterane peisajulsubteran fiind în buna masura bine conservat. Partea cea mai spectaculoasa a pesteriio reprezinta Sala Mare unde dimensiunilor gigantice li se adauga o încântatoare risipade concretiuni: stalactite (baldachine, curgeri parietale, draperii, coralite),

stalagmite,domuri, gururi, coloane. Acestea sunt completate pentru a întregi peisajul cu cursul subteran presaratcu forme de eroziune, cascadele din zona intrarii si alte galerii bogat concretionate. Lungimea totala a pesterii estede 1633 m.

PEŞTERA CU APĂ DE LA BULZ

Este situata în bazinul inferior al v. Iadului si reprezinta exurgenta apelor din Pestera-ponor Sancuta si din Depres. carstica Ponoare ce alcatuiesc unul dintre cele maiimpresionante sisteme carstice din M. Padurea Craiului. Este vizitabila actualmente peo distanta de 1170 m dar dincolo de sifonul nr. 2 (terminal) au fost explorati 4.5 km degalerii bogat concretionate. Sectorul vizitabil este sarac în astfel de frumuseti,impresionînd însa prin curgerea salbatica a râului subteran (însotit de cascade,

marmite, meandre), prin sobrietate si grandoare. Prezinta un potential de pozitie favorabil aproape de soseaua(viitoare axa turistica) Bulz-Stâna de Vale.

PEŞTERA DE LA FAŢA APEI

Este asezata pe cursul mijlociu al v. Iadului în raza satului Remeti (com. Bulz) la bazaunui perete calcaros (Peretele Cornilor). Are dimensiuni modeste (350 m) si un

potential de atractivitate redus la scurgerile parietale ce caracterizeaza prima parte a pesterii si la sectorul activunde domina formele de eroziune si coroziune (niveluri de eroziune, polite). Atractivitatea este sporita în sezonulrece de frumoase stalactite si stalagmite de gheata ce se formeaza iarna în zona intrarii.Atuul principal al pesteriieste pozitia favorabila pe drumul ce uneste com. Bulz de Stâna de Vale.

PEŞTERA IGRITA

Se deschide în abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de Depresiunea Vadului înapropiere de localitatea Pestere (com. Astileu). Perioada lunga scursa de la prima ei

explorare si numarul mare de vizitatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului atractiv.Interesul turistic nu se regaseste din aceste cauze în formatiunile prezente ci în vestigiile de ordin paleontologic

si mai ales arheologic descoperite aici de catre celebrul arheolog francez Henri Breuil invitat aici de Emil Racovita.Aceste vestigii demonstreaza existenta în zona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. La acestea seadauga labirintul freatic din zona intrarii, dimensiunile uriase ale Salii Oaselor din extremitatea finala a pesteriilunga de 838 m si numeroasele oseminte apartinînd ursului de caverna (ursus spaeleus).

PEŞTERA MOANEI

Se deschide în versantul drept al Vaii Luncilor (cum este denumita Valea Misidului înbazinul superior). A început sa fie cercetata înca din primele decenii ale secolului

nostru. Are o dezvoltare de peste 1200 m lungime pe care se apare o mare varietate de speleoteme.Caracteristice acestei pesteri sunt însa cascadele de calcar depuse pe planseu de catre apa a carei albie s-a înaltatodata cu depunerea carbonatului, precum si "macaroanele " acele stalactite tubulare lungi uneori aproape de 2 msi cu o latime de ordinul milimetrilor. Din pacate cunoasterea timpurie, lipsa masurilor de protectie (limitate lastrâmtorile naturale) si numarul mare de vizitatori si-au pus amprenta asupra resurselor atractive stirbindu-levaloarea. De mentionat este si descoperirea pe una din terasele de la intrarea în pestera a patru vase deceramica, din care doua înalte de 60 cm si doua mai mici, apartinînd culturii de Cotofeni (2000 î.Hr.).

PEŞTERA OSOI

Este localizata în Valea Poieni (în bazinul superior al Vaii Topa) în vecinatatea drumuluiforestier ce leaga localitatea Vârciorog de drumul Alesd-Beius. Este prin potentialul

turistic cea mai importanta pestera din partea de nord- vest a M.Padurea Craiului. Pestera are în total peste 4 kmdar zona de interes turistic se suprapune labirintului si salilor din zona intrarii. Aceasta parte a pesterii are ca sitrasaturi specifice salile de mari dimensiuni (Sala Mare- 37/31/12 m, Sala Mijlocie-32/19/17 m) dar si sali bogatîmpodobite cu scurgeri stalagmitice, baldachine, coloane de calcit, gururi si ceea ce este simbolul acestei pesteriSala Padurii Împietrite, denumita astfel datorita stalagmitelor lumânare cu înaltimi de 2-4 m printre care turistulse rataceste ca într-o padure.

PEŞTERA PONORAŞ

Este situata în nordul depresiunii cu acelasi nume si este drenata de cursul de apa cese infiltreaza în subteran dupa ce strabate depresiunea. Este cursul de apa care dupa

ce strabate una din pesterile cele mai bogat împodobite din acesti munti iese din nou la suprafata printr-un izbucla fel de frumos: Izbucul Bratcanilor. Pentru a nu face o risipa, deloc inutila de epitete, vom descrie pesteraenumerînd succesiunea de sali cu denumirile lor asa cum le-au dat cei care au intrat pentru prima data în aceastapestera: prima este Sala Mamut, denumire ce vorbeste de dimensiunile acesteia, urmeaza Sala Fotografiilor, SalaBazinelor, Sala Prabusirilor, Sala Fetitei, Sala Paradis, Galeria "La Bai", "La Cascade", Sala Mare, toate acestedenumiri venind sa sugereze varietatea formelor ce se succed pe o lungime totala de peste 6 km.

PEŞTERA UNGURULUI

Este amplasata în marele meandru încatusat pe care îl face Crisul Repede întrelocalitatile Balnaca si Suncuius. Resursele atractive ale pesterii, lunga de peste 500 msunt cavernamentul grandios cu portalul înalt de 30 si lat de 20 m, vestigii arheologice,sala de intrare lunga de 146 m urmati de alti 350 m cu o morfologie austera, cuprabusiri de blocuri. Pestera a fost amenajata si electrificata in cadrul programului Lifesi este vizitabila pe o lungime de circa 200 m.

PEŞTERA VADU-CRIŞULUI

Reprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si esteamplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si princascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510m.

A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperire este amenajata pentruvizitare cu podete si scari din lemn fiind astfel una din primele pesteri amenajate din România. Un alt fapt demnde precizat este ca odata cu deschiderea pesterii pentru vizitare ce a avut loc în anul 1905 este publicat, prin grijalui Czaran Gyula si primul ghid turistic al pesterii ce cuprindea o descriere detaliata a partii vizitabile însotita de oremarcabila schita. A fost apoi reamenajata dupa 1948 de Organizatia pentru turism din cadrul Consiliului Generalal Sindicatelor, ocazie cu care se încearca si introducerea iluminatului electric. În anul 1969 este din noureamenajata (de Muzeul Tarii Crisurilor- Oradea) si electrificata pe o distanta de 500 m, fiind a doua pesteraelectrificata din România, instalatie care în 1979 înca functiona dar în 1984 era deja defecta.

Aceasta pestera este un exemplu pentru impactul negativ al omului asupra mediului subteran si pentruvalorificarea neeconomica a resurselor atractive existente. Pestera era la descoperirea ei în anul 1903 una din celemai frumoase din Europa si avea una din faunele cavernicole cele mai bogate din tara. În prezent nici una din celedoua afirmatii nu mai are valabilitate exploatarea necontrolata si neorganizata, îndeosebi din ultimele doua deceniiducînd atât la distrugera celei mai mari parti a speleotemelor (care puteau fi distruse), la înnegrirea peretilordatorita lampilor de carbid, cît si la periclitarea si disparitia unor specii de fauna cavernicola.

Totusi prin concretiunile existente dincolo de sifonul nr. 2 greu de depasit, prin cavernamentul uneori grandios sipozitia deosebit de favorabila (în apropiere de calea ferata Oradea- Cluj-Napoca, de drumul european E 60 si deCabana Pestera) merita o reconsiderare a potentialului turistic si o valorificare adecvata.

PEŞTERA CU APĂ DIN VALEA LEŞULUI

Este cea mai apropiata pestera semnificativa din punct de vedere turistic de Motelul Lesu amplasat în apropiereabarajului omonim. Din punct de vedere morfologic pestera prezinta doua sectoare: primul este dominat deneobisnuita orizintalitate a tavanului ce confera parca siguranta, cu meandrarile prin patul de aluviuni ale vaiisubterane, iar cel de- al doilea de un aspect haotic cu numeroase prabusiri, hornuri gigantice dar si de frumoasespeleoteme. Are o lungime de 1295 m. La atributele turistice de mai sus se mai adauga si climatul subteran de oremarcabila constanta cu amplitudini termice anuale de maxim 0.8 ° C, cu amplitudini ale umiditatii relative aaerului de 3 % si o ionizare puternica a aerului toate acestea conferind pesterii valente curative deosebite.

PEŞTERA VÂNTULUI

Este situata în apropiere de localitatea Suncuius în versantul stâng al Crisului Repede, deasupra Poienii Frânturiisi reprezinta simbolul lumii endocarstice a M. Padurea Craiului si totodata pestera cea mai lunga (cu cea mai maredezvoltare) din România (cu peste 48 km de galerii cartate pâna în prezent-1999). Prezinta un potential turisticremarcabil cei aproape 50 km de galerii gazduind, dupa cum era de asteptat, aproape întreaga paleta de formerezultate în urma proceselor fizice, chimice si tectonice. Coroziunea si eroziunea au generat elemente morfologice

cu totul aparte nu numai la nivelul tarii noastre dar si la nivel european cum sunt Meandrele Racovita,"Hipodromul", Sala "Metalul". Exista zone cu prabusiri masive, conuri de darâmaturi, iar la polul opus se gasescsalile si galeriile bogat concretionate: Sala Podoabelor, Galeria Rosie, Galeria Alba, Galeria "7 Noiembrie".

Regasim în galeriile acestei pesteri atât speleotemele întâlnite de obicei în pesteri: stalactite, stalagmite, scurgeriparietale, dar si unele foarte rare cum sunt: anthoditele, oupholitele, perlele de caverna.

La toate acestea pentru a întregi si contura obiectiv peisajul subteran trebuie sa mai adaugam lacurile, cascadelesubterane, hornurile, puturile si sifoanele. O problema ce se ridica este dispersia atractiilor turistice pe distantemari, greu de cuprins si valorificat la cote maxime într-un circuit turistic.

PEŞTERA GALASENI

Este amplasata în raza localitatii Galaseni (nordul M. Padurea Craiului). Se compune din doua sectoare activeunul în zona intrarii si celalalt în extremitatea finala între care se desfasoara o galerie fosila bogat concretionatapentru descrierea careia vom mentiona doar denumirile salilor sugestive pentru bogatia si forma speleotemelor:Galeria Sânilor, Galeria de Cristal, Sala Capitei de Argint, Galeria Morcovilor. Are o lungime totala de aproape 3km.

AVENUL BETFIA

Se gaseste între statiunile Baile Felix si Baile 1 Mai, în Dl. Somleului (346 m) aceasta apropiere fiind si cea care-iconfera un potential turistic important, amenajarea ei viitoare va contribui astfel la diversificarea posibilitatilor derecreare pentru turistii celor doua statiuni. Este alcatuita dintr-un put à pic de 54 m ce debuseaza într-o sala demari dimensiuni (35/18/20 m) continuata cu doua galerii descendente, în total 264 m si o denivelare totala de 85m.

PEŞTERA CUBLEŞULUI

Apartine din punct de vedere al asezarii Vaii Blajului, afluent de dreapta al Vaii Vida. Este cunoscuta de lamijlocul secolului 19, dar datorita asezarii sale izolate si construirii unui zid la intrare care au limitat accesul îninterior, bogatiile sale sunt înca bine conservate. Are o lungime de aproximativ 430 m dispusi în doua galeriiorizontale cu lungimi aproximativ egale. Atributele de frumusete constau în spatialitatea si orizontalitateagaleriilor, bogata concretionare cu curgeri parietale, stalactite, stalagmite, coloane gururi denumirile fiind si aicisugestive: Claia de Fîn, Amvonul, Palmierul, Sala Gururilor.

PEŞTERA CIUR - IZBUC

Apartine sistemului carstic Pon. Tinoasa, P.Ciur- Izbuc, P. Ciur Ponor, Izb. Toplita de Rosia ce se dezvolta înPlatoul Runcuri (la nord de localitatea Rosia). Reuneste pe o lungime de 1030 m atât elemente atractivemorfologice, cât si paleontologice si arheologice. În prima categorie intra depunerile calcitice de tipul gururilor(Sala Gururilor), si cristalictitelor de aragonit (Galeria Aragonitei), galeria activa si salile de mari dimensiuni (SalaPasilor). În ce priveste vestigiile paleontologice si arheologice extrem de valoroase acestea sunt reprezentate decele aproape 200 urme de pasi apartinînd dupa cercetarile specialistilor unei familii (barbat, femeie, copil), care atrecut prin Sala Pasilor acum cca 12-15000 ani. Acestor urme li se adauga figurina umana gravata pe un canin deursus spaeleus decoperita aici si numeroasele resturi ale aceluiasi animal disparut din fauna terestra acum 10-12000 de ani, prezente îndeosebi în Galeria Ursilor.

PEŞTERA CIUR - PONOR

Apartine aceluiasi sistem carsic al Platoului Runcuri fiind prin cei peste 22 km de galerii una din aventurileimpresionante ale speologiei românesti, cursul subteran fiind parcurs integral, cu ajutorul echipamentului descufundare fiind depasite cele opt sifoane din Galeria Sifoanelor. Regasim si în aceasta pestera acea varietate aformelor caracterisica marilor retele subterane: forme de coroziune si eroziune: nivele de eroziune, marmite,cascade, coridoare meandrate, o bogata morfologie de detaliu. Formele de picurare si prelingere sunt si acesteaprezente în alternanta cu galeriile freatice. O amprenta deosebita asupra vizitatorului (sau mai bine zis aexploratorului) îsi pune si grandoarea si sobrietatea salilor gigantice cu prabusiri masive si aspect haotic: SalaMare, Sala Paragina.

PEŞTERA BONCHI

Se dezvolta în Platoul Farcu situat între vaile Lazurilor si Steazelor, afluenti ai Vaii Rosia la capatul unei mici vaioarbe ce dreneaza acest platou. Denumirile salilor ce o compun sunt si în acest caz deosebit de sugestive: SalaBazinelor, Sala Coloanei, Sala Haotica, Sala Catedralei,Sala Suspendata, Sala Prabusirilor. Acestea sunt raspânditeaproape uniform pe cei 2300 m ai pesterii dar pentru a le strabate pe toate este necesara parcurgerea unor galerii

de legatura înguste, argiloase, cu multe stâmtori si chiar trecerea unor amenintatoare sifoane ceea ce a facut capestera sa fie etichetata ca un "paradis ridicat pe un soclu pagân".

PEŞTERA MEZIAD

Este alaturi de P. Vadu-Crisului cea mai cunoscuta si vizitata pestera din M. Padurea Craiului. A fost vizitata încadin 1863 de catre cunoscutul geograf A. Schmidl care întocmeste cu aceasta ocazie si o prima schita a 1150 m degalerii ale pesterii. Se gaseste la câtiva km de loclitatea careia îi poarta numele pe Valea Pesterii, un afluent al VaiiMeziadului. Este recunoscuta pentru spatialitatea sallilor, începînd chiar de la portalul imens galeriile mentinîndu-se constant la dimensiuni de 20-30 m latime si 15-20 m înaltime. Se remarca si prezenta în cantitati uriase aramasitelor ursului de pestera (Sala Oaselor).

Cu toate aceste atribute care pledeaza pentru o amenajare corespunzatoare unui flux turistic ridicat P. Meziad nua cunoscut decât o amenajare partiala aceasta conducînd la un flux turistic redus (cca 11000 vizitatori anual) câtsi la distrugerea unor frumuseti ale pesterii: depunerea fumului pe galeriile pesterii, distrugerea unor formatiuni.

PEŞTERA CORNILOR

Este localizata în bazinul Vaii Draguestilor din partea de sud-est a M. Padurea Craiului. Întâlnim în acest labirintsubteran de peste 10 km dezvoltare ca si în multe din celelalte pesteri analizate o coplementaritate a atractiilor.Formele de eroziune-coroziune (marmite, hieroglife, niveluri de eroziune, meandre) adaugîndu-se concretiunilor(helictite, cristalictite, domuri, coloane, scurgeri parietale). Hornurile si pragurile cu cacade fac trecerea de la unnivel la altul iar galeriile înguste (Galeria de Acces, Galeria Meandrelor) lasa treptat locul celor de mari dimensiuni(Sala Sepia, Sala Pagodei, Galeria Cascadelor, Galeria cu Nisip) iar amprentele plantare ale ursului de pestera dinGaleria Urmelor vin sa întregeasca peisajul.