Raluca Moldovan

grupa 402, seria I

Perspectivele sistemului penitenciar din România

La ora actuală, România se confruntă probabil cu cele mai multe probleme din

domeniul public, după 1989 încoace. Pe lângă sistemele privind sănătatea, educa ia, pensiile,ț  

sistemul social etc., intră i neregularită ile din domeniul penitenciarelor. Astfel că dificultă iș ț ț  

sunt prezente la nivelul managementului organizaţional (ce include domeniile privind resursele

umane, economico-administrativ, comunicare, juridic, cooperare şi programe, prevenirea

corupţiei şi criminalităţii în mediul penitenciar, inspecţia penitenciară), la nivelul   reintegrării

sociale, siguran ei de inerii (paza i escortarea) i asisten ei medicale.ț ț ș ș ț

În 2010, Guvernul României emite o hotărâre pentru aprobarea Strategiei sistemului

administraţiei penitenciare pe perioada 2010-2013, ca parte din reforma ini iată în 2004 dinț  

domeniul administra iei penitenciarelor. A a cum este men ionat în hotărârea pentru aprobareaț ș ț  

Strategiei sistemului administraţiei penitenciare pe perioada 2010-2013 men ionată,ț  

„Administraţia Naţională a Penitenciarelor este serviciul public responsabil cu aplicarea

regimului de detenţie şi cu asigurarea intervenţiei recuperative, în condiţii care garantează

respectarea demnităţii umane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în societate a

 persoanelor private de libertate şi contribuind la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii,

menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale.” Până în acest moment, în 2004 s-a început

 procesul de transformare instituţională a sistemului administraţiei penitenciare prin

demilitarizarea sistemului şi prin restructurarea Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul

Ministerului Justiţiei. În perioada 2004-2009 au fost înregistrate progrese importante (după

cum înse i hotărârea de guvern ne explică), în special prin modificarea legislaţiei în materie,ș  

iniţierea de proiecte de informatizare, de modernizare a spaţiilor de detenţie precum şi prin

derularea de programe de pregătire iniţială şi de specializare a personalului. În iunie 2008 a fost

elaborat  Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar , care a prevăzut, ca

măsură importantă în acest sens, fundamentarea şi implementarea unei strategii a sistemului

administraţiei penitenciare.

Pagina 1 din 3

 

Raluca Moldovan

grupa 402, seria I

Din punctul meu de vedere această strategie „sună bine pe hârtie”, dar nu dă o solu ieț  

clară i pragmatică a necesită ilor din practică. În primul i primul rând, numărulș ț ș  

condamna ilor la pedeapsa cu închisoarea sau deten iunea pe via ă este mult mai mare decâtț ț ț  

capacitatea penitenciarelor din România, în unele depâ ind 200%. Solu ia nu constă înș ț  

construirea mai multor penitenciare. Dacă în domeniul asisten ei sociale această solu ie esteț ț  

cea corectă, anume ridicarea de centre pentru orfani ( i pentru a a numi ii copii ai străzii),ș ș ț  

 pentru persoane lipsite de locuin ă i alte astfel de persoane care se află într-o imposibilitateț ș  

reală i obiectivă de a se între ine, în domeniul infrac ional persoanele private de libertate ar ș ț ț  

trebui să resimtă deten ia ca o formă de represiune a societă ii, ca o măsură educativă i deț ț ș  

îndreptare. Ori, majoritatea celor care ajung dupa gratii săvăr esc infrac iuni cu scopul de aș ț  

ajunge în penitenciar, deoarece li se asigură un acoperi asupra capului, un pat curat, trei meseș  

calde pe zi i multe alte condi ii, la care datorită sărăciei, n-ar fi avut acces în alt mod. i înș ț Ș  

modul acesta, închisoarea, ca pedeaspă principală din domeniul penal, î i pierde din caracterulș  

de corec ie asupra delicventului i, este privită ca o alternativă pentru condi iile precare deț ș ț  

via ă, anterioare, a multor dintre prezen ii de inuti. Numărul infrac iunilor mărunte cre te, înț ț ț ț ș  

acee i propor ie cu care cre te i numărul recidivi tilor.ș ț ș ș ș

O măsură alternativă ar fi munca în folosul comunită iiț pentru cei ce ar urma să fie

încadra i în regimul deschis, care pe de o parte rezolvă problema lipsei de spa iu dinț ț  

 penitenciare, iar pe de altă parte pe cea a reintegrării în societate. Fiind obliga i să desfă oareț ș  

activită i în mediul în care au comis fapta prevăzută de legea penală, vor fi mai u or accepta iț ș ț  

de cei din jur i reintegra i în societate, deopotrivă. O altă consecin ă importantă ar fiș ț ț  

 posibilitatea de angajare mai facilă pentru cei care au executat muncă în folosul comunită ii,ț  

cât i reducerea riscului de a recidiva. O astfel de sanc iune ar îndeplini mult mai sigur rolul deș ț  

 prevenire de săvâr ire de noi infrac iuni, cât i pe cel de reeducare. Totodată, nu s-ar încălcaș ț ș  

 prevederile Conven iei Europene a Drepturilor Omului, Curtea Europeană statuând căț  

 pedeaspa cu muncă în folosul comunită ii se încadrează la sanc iunea privării de libertate,ț ț  

atâta timp cât există o hotărâre judecătorească care să prevadă pedeapsa, i nu reprezintă oș  

formă de muncă for ată.ț

O altă formă de pedeapsă ce ar u ura reintegrarea socială ar fi deten ia la domiciliu sauș ț  

deten ia pe timpul nop ii. Pentru cei ce ar executa forma de deten ie la domiciliu s-ar puteaț ț ț  

impune purtarea unei bră ări cu sistem GPS încorporat pentru a-l putea monotoriza pe de inut;ț ț  

Pagina 2 din 3

 

Raluca Moldovan

grupa 402, seria I

în cazul în care de inutul ar ie i din perimetrul permis, stabilit prin hotărârea judecătorească, săț ș  

transmită un sistem de alarmă sec iei de poli ie din raza domiciliului infractorului.ț ț Aceata ar 

 putea fi detectat cu ajutorul sistemului GPS i readus în arest. Bineîn eles, măsura î i vaș ț ș  

dovedi eficacitatea în cazul condamna ilor ce reprezintă un pericol redus pentru societate.ț  

Deten ia pe timpul nop ii într-un penitenciar are menirea de a nu-l rupe de via a socială pe celț ț ț  

ce a săvâr it fapta interzisă de dreptul penal. Men iunea făcută mai sus referitoare laș ț  

eficacitatea aplicării se men ine.ț

Asisten a medicală reprezintă o altă necesitate, anume îmbunătă irea ei. Este cunoscutț ț  

faptul că mediul de viaţă din sistemul penitenciar este unul cu necesităţi medicale specifice.

Diver i factori stau la baza trebuin ei imbunătă irii acestei ramuri, factori cum ar fi:ș ț ț  

comportamentul agresiv al unor persoane private de libertate, precaritatea educaţiei igienico-

sanitare în rândul acestora, riscul crescut al transmiterii bolilor de natură sexuală, starea precară

a condiţiilor de detenţie în unele unităţi etc. tiindu-se că este mai bine să previi decât săȘ  

tratezi, prin rezolvarea problemei asisten ei medicale din cadrul centrelor de deten ie seț ț  

creează o reală posibilitate de reducere a mortalită ii în rândul acestor persoane private deț  

libertate, mortalitate stabiliată în raport cu evolu ia indicatorilor în popula ia generală.ț ț

După cum am men ionat la început, problemele sunt multe, însă cele dezvoltate înț  

 prezenta lucrare le consider primodiale. Bazele sistemului penitenciar din România sunt bune iș  

în concordan ă cu realită ile sociale i economice, însă unele deficien e lasă func ia statuluiț ț ș ț ț  

de preven ie i ocrotire a cetă enilor săi fără efect în condi iile în care pedepsele aplicate nuț ș ț ț  

sunt propor ionate cu faptele săvâr ite. Cea mai buna variantă, în concep ia mea, constă pentruț ș ț  

început în uniformizarea condi iilor de deten ie la nivel na ional cu cele mai bune existenteț ț ț  

între penitenciarele actuale i abia apoi implementarea de reforme.ș

Pagina 3 din 3