personalitateala copii

7/26/2019 personalitateala copii

1/7

xpresia celor 7 ani de acasa,pe care omul ii are sau nu-i are, refecta tocmai

importanta pe care aceasta perioada o are in evolutia psihica a copilului. Copilul se

integreaza tot mai activ in mediul social si cultural din care ace parte asimiland

modele de viata si experiente.

Solicitarile complexe si diversicate ale mediului social determina dezvoltarea

azelor personalitatii, dezvoltarea capacitatii de cunoastere si acomunicarii.!ntegrarea copilului in colectivitate devine o conditie esentiala a stimularii si olosirii

optime a potentialului sau. "radinita devine astel unul din actorii cheie ai

dezvoltarii copilului in aceasta perioada de varsta. Copilul se descopera din ce in ce

mai mult pe sine, realizand ca nu este identic cu ceilalti. #ot in aceasta perioada

constientizeaza ca propriile actiuni $comportamente% produc anumite reactii in

mediul lui de viata sau altel spus avem de a ace cu o prima orma de

responsailitate.

STADIILE PRESCOLARITATII

Sustadiul prescolarului mic $&-' ani%se caracterizeaza prin(

) dicultati de adaptare la mediul gradinitei, datorita aptului ca este inca in mare

masura dependent de adult*

) prescolarul este egocentric, instail motric, aectiv, apar primele orme ale crizei

de prestigiu*

) principala orma de activitate este +ocul de manipulare cominat cu cateva orme

de activitate sistematica, scurte ca durata si relatii simple prin continut.

Sustadiul prescolarului mi+lociu $'- ani%(

) dicultatile de adaptare la programul gradinitei se diminueaza, de la -/ sapt. in

sustadiul anterior la &-' sapt.*

) miscarea si manipularea oiectelor imogatesc perceptia si suportul intuitiv al

operatiilor gandirii*

) prescolarul mi+lociu este preocupat de descoperirea realitatii externe*) apar modalitati psihocomportamentale noi( lima+ul intern, caracterul voluntar al

ma+oritatii proceselor psihice, deci un inceput de organizare a vointei*

) +ocurile incep sa aia un caracter colectiv*

) apare deutul identicarii cu grupul educativ din care ace parte $0sala mea de

grupa, 0gradinita mea%.

Sustadiul prescolarului mare $-127 ani%(

) creste capacitatea de intelegere a situatiilor si cauzelor acestora*

) apar conduite azate pe retinerea reactiilor imediate*

) pe langa activitatea de +oc care continua sa detina ponderea in program creste

numarul activitatilor cu rol pregatitor pentru viata de scolar*) viata psihica este indreptata spre perceperea intentionata, pe procedee de

retinere, de asociere a datelor. 3par orme evoluate de simolizare in care intervin

integratori verali. 4ste o simolistica inantila cu o incarcatura aectiva mult mai

accentuata decat intelectuala.

MOTRICITATEA

5iscarile au o mare incarcatura aectiva, semantica.

6rescolarul imita, gesticuleaza, a+uta, pentru a se pune in valoare.


2/7

!n unele situatii miscarile sunt liere, impreviziile, lipsite de o anumita ordine, in

altele, dimpotriva, sunt stapanite, stereotipizate, chiar exprima un anume grad de

organizare privind ormarea deprinderilor $mancat, taiat cu oareca, desenat etc.%.

!mplicarea copilului in actiune prin executarea anumitor miscari constituie aza

dezvoltarii psihice a acestuia.

5anuirea oiectelor nu este un simplu +oc, ci, totodata o armare a personalitatii.04u ac sau 0singur expresii recvente ce insotesc actiuni cand incearca sa

deschida usa, sa deschida televizorul, sa manance, sa aca ceaiul etc. dezvaluie

dorinta copilului de a egala adultul, 0amorul propriu al acestuia, care prin ecare

reusita vrea sa semene mai mult cu cei mari.

aca vom arata multa intelegere pentru acest 0eu ac vom evita aparitia 0crizei de

incapatanare la copil.

!maginea corecta a oiectului se ormeaza chiar in procesul actiunii iar manevrarea

acestuia precizeaza orma, marimea, natura materialului din care este alcatuit etc.

6e masura ce copilul achizitioneaza dierite conduite motorii $alimentare,

vestimentare, igienice, ludice% doandeste autonomie, isi extinde posiilitatile de

cunoastere si socializare.

5ana, 0acest creier exterior al omului $8ant% reprezinta pentru prescolar organul

privilegiat de investigatie, de cunoastere a realitatii.

DEZVOLTAREA GANDIRII

0Copilul poate gandi ceea ce percepe, ceea ce a perceput. 3ceasta armatie este

dependenta de reprezentarea elementului perceput.

4ste o 0gandire intuitiva ce reuseste sa se desprinda de 0predominanta aectiva si

activa ce o ranau in anteprescolaritate, datorita limii vorite care contriuie la

claritatea, coerenta, comunicailitatea ei $ex. daca prezentam prescolarului mai

multe $1-9% +etoane alastre asezate in linie dreapta cu mici intervale intre ele si ii

cerem sa aseze el, dedesut, tot atatea +etoane rosii dintr-o gramada alaturata,realizeaza echivalenta numai atat cat exista corespondenta vizuala $unele rosii su

cele alastre, asezate de el, piesa cu piesa% dar egalitatea 0nu se mentine si in

corespondenta logica, pentru ca daca incercam sa le distantam pe cele din randul :,

desi vede ca nu se ia sau nu se adauga nici una, spune ca acolo sunt mai multe

pentru ca sirul este mai lung%. eci este o gandire articulata, intuitiva, adica supusa

primatului perceptiei.

0"andirea prescolarului se desasoara in contexte concrete raspunzand atat

treuintelor sale de adaptare, de depasire a ostacolelor, dar si dorintei de a afa

ceea ce il atrage. 3stel gandirea isi mentine caracterul situativ.

"andirea este preconceptuala sau cvasiconceptuala intrucat opereaza cu notiunicare nu sunt asolut individualizate dar nici notiuni generale $ex. cand pronunta

cuvantul 0masina nu se limiteaza numai la masina amiliei sale dar nici la notiunea

asoluta prin care desemneaza o anumita categorie de oiecte%.

;data cu conceptiile empirice, sau cu antrenarea acestor 0structuri insulare, sau a

0zonelor de asimilare de maxim interes progreseaza si operativitatea gandirii

numai ca operatiile sunt puternic impregnate de continut concret, legate de

perceptie si de actiune reala, sla schematizate, care inca nu pot surprinde


3/7

invarianta sau reversiilitatea.

4ste o gandire preoperationala pe aza careia prescolarul reuseste sa realizeze

scrieri, clasicari $in sarcini simple% pe suportul unor criterii practice $orma, culoare,

unctionalitate%.

3stel, spre sarsitul prescolaritatii gandirea doandeste o operativitate generala

nespecica punand in evidenta in cazul gurilor logice vehicularea unor operatori deaza.

orinta de a sesiza relatiile este desprinsa si din recventa intrearilor 0de ce


4/7

cel pasiv $doar inteles si implicat in competenta lingvistica%.

Se imogateste competenta lingvistica $intelege ceea ce i se comunica% si

perormanta lingvistica $exprima capacitatea de a comunica eectiv%.

?ima+ul doandeste capacitate generativa, copiii reusind sa integreze un cuvant

nou insusit in numeroase alte cominatii verale $ex. 0am ulgilit, 0am impungit cu

acul in loc de 0am cusut, 0eu sunteam, 0urlaret pentru cel ce plange%.@eeritor la structurile verale construite de copil se remarca(

) in comunicarea cu mama apare orma cea mai liera si expresiva ca topica, sunt

prezente constructii eliptice*

) in comunicarea cu ceilalti copii apar dierente, prescolarul mare impunandu-se

prin propozitii ogate, cu unele ad+ective*

) comunicarea cu educatoarea evolueaza de la reticenta la articularea unor

propozitii complete, cu tendinta de a se inscrie in unele scheme, sau in cliseele

verale.

MEMORIA

3laturi de memorarea involuntara se dezvolta cea voluntara, intentionata chiar daca

intelesul nu este doandit in totalitate si actioneaza pe aza memorarii mecanice.

5emorarea inteligiila apare cand inormatiile au o anume semnicatie pentru copil.

Continutul memoriei este divers( experienta explorarilor perceptive, dialogul,

miscarile, trairile aective dar si povesti, poezii, reguli de conduita. 4ste o memorie

concreta prin excelenta. Continutul il atrage prin tonalitate, ritm, caracter, morala.

3par si unele procedee specice memorarii precum repetarea.

Cu privire la insusirile memoriei( volumul creste sesizail iar in privinta pastrarii, la

'> ani anumite evenimente sunt redate dupa cateva luni. !ncepe sa apara memoria

de lunga durata si se undamenteaza amintirile, legate de momente deoseite, cu

incarcatura aectiva.

?a prescolarii mici si mi+locii, un enomen specic este reminiscenta. aca participala un eveniment deoseit si imediat dupa ce a avut loc sunt intreati ce au retinut,

nu pot relata nimic, in schim, in zilele urmatoare pot oeri chiar amanunte.

IMAGINATIA

!mpresioneaza amploarea, ogatia vietii imaginative dar si rapiditatea, usurinta cu

care trece din planul realitatii in cel al ctiunii.

Se apreciaza ca daca aectivitatea este motorul activitatii copilului, imaginatia este

mi+locul, calea, metoda de realizare a ei.

!maginatia reproductiva este antrenata in ascultarea povestirilor si in reproducerea

lor. ?a prescolarul mare mecanismele sunt mai elaorate, reconstituie mintal, relativ

usor, cele ascultate si tinde sa adapteze continutul povestirilor si la alte coordonatespatio-temporale.

!maginatia creatoare se exprima in desen, modela+, constructii.

3ia pe la ' ani desenul se organizeaza in +urul unei teme, coloritul este sincer, apar

unele preocupari privind proportiile.

!ncep sa aordeze desenul gurii umane, a casei, forilor. 3par si unele clisee de

redare.

Au pot desprinde inca elementele caracteristice. 6ovestile, povestirile pe care le


5/7

inventeaza dovedesc cea mai liera putere de cominare imaginativa.

ATENTIA

Se maniesta oarte activ atentia involuntara datorita activitatii sale de orientare,

explorare $inta scotocitoare%. 3ceasta orma va activa complementar cu atentia

voluntara, cea din urma ind sustinuta mai intai de +oc, care creeaza conditii propice

pentru realizarea legaturii constiente intre motiv si scop.?a inceputul stadiului, atentia voluntara se orienteaza asupra oiectelor din spatiul

imediat iar mai tarziu asupra a ceea ce ace adultul $ex. le studiaza ticurile si apoi ii

imita%.

Se mareste volumul atentiei, prescolarul ind capail sa cuprinda ' oiecte.

Concentrarea si stailitatea daca la &-' ani sunt doar de : minute, la prescolarul

mare a+ung la :/-: minute $ex. desen, activitati grace%.

6osiilitatea de a orienta atentia si de a deveni voluntara se ace prin cuvant

$unctia reglatoare a lima+ului extern%. #otusi predomina atentia involuntara, de

aceea pot usor distrasi.

Se pun : proleme( trezirea atentiei involuntare si mentinerea atentiei voluntare

pentru o perioada cat mai mare.

AFECTIVITATEA

Cunoaste expansiune, modicari, reorganizari generate de(

patrunderea copilului intr-un nou mediu, gradinita*

contradictiile dintre dorintele copilului de a-l satisace pe adult, pe care il iueste,

de restrictiile impuse si de tendinta spre autonomie.

Stadiul are specic o imensa nevoie de aectiune a copilului, prin preerinte

constante sau variaile ata de anumite persoane $ex. intr-o zi, un copil, in urma

unei impre+urari neplacute s-a reugiat in ratele mamei, maniestand ostilitate ata

de ceilalti memri ai amiliei* in ziua urmatoare preera alt protector%.

!ndata cu dragostea apare si gelozia $se agita daca mama isi maniesta simpatiaata de alt copil sau de adulti%.

3par enomene de transer aectiv si de identicare aectiva. Copilul isi transera

dragostea si atentia catre educatoare, cu care se si identica, ind pentru el un

inlocuitor al mamei.

!denticarea se realizeaza cu modelele umane cele mai apropiate. 3ceasta incepe

inca din anteprescolaritate, prin adoptarea unor conduite, gesturi, urmarind

modelul.

3par stari aective de vinovatie $la & ani%.

3par stari aective de mandrie $la ' ani%.

3par crize de prestigiu, mai ales daca este mustrat in pulic $la 1 ani%.Cercetarile au descris sindromul omoanei amare, starea aectiva de rusine ce

apare in urma unei recompense nemeritate, ucuria ind insotita de neliniste,

agitatie, sindromul de spitalizare, reactia aectiva violenta cand urmeaza sa e

internat pentru a urma un tratament, datorita despartirii de cei dragi.

3par si unele sentimente morale $rusine, atasament, prietenie%, sentimente

intelectuale $mirare, curiozitate, satisactie dupa ce a afat ceea ce l-a interesat%.

!n privinta ordinii oiectelor care provoaca sentimente estetice, s-au stailit


6/7

urmatoarele(

) oiectele propriu-zise*

) culorile*

) animalele*

) omul*

) natura $pe la 1-7 ani%.4ste un deut al invatarii aective prin( invatarea pericolelor si a posiilitatilor de a

le depasi, a modului de a reactiona in impre+urari curente dar si estive $ucuria de

a revedea o persoana cunoscuta, de a participa la maniestari, de a apreciat de

pulic%.

Sunt prezente si unele incercari de reglare a conduitelor emotionale $isi stapanesc

durerile, expresiile 0dau lacrimile in mine, isi intensica dragalaseniile daca vor sa

otina ceva 0maaama, ce te mai iuesc, unico Smaranda%.

6rescolaritatea este perioada ormarii initiale a personalitatii, a aparitiei primelor

relatii si atitudini care constituie un nivel de organizare a vietii psihice.

;rganizarea si relativa stailizare a comportamentelor sunt posiile datorita

modicarilor esentiale care se produc in structura activitatii psihice.

a% Cele mai semnicative modicari sunt in planul motivelor care inca nu au a+uns

sa e constientizate si ierarhizate in motive esentiale si motive neesentiale, mai

ales la varsta de & ani. #reptat se stailizeaza.

!nteresele se dierentiaza( interesul pentru +oc, pentru mediu incon+urator $oserva

plante, animale% , pentru activitati artistice, pentru invatare $+ocul 0de-a scoala,

rolurile de elev, de invatatoare, dorinta de a i se citi, de a raspunde%.

% !nceputul construirii unei morale primare trecand prin mai multe aze(

) imitarea adultilor in respectarea cerintelor, cu tendinta de a le incalca, mai ales in

asenta lor*

) apoi respectare oarecum interiorizata $pentru ca se conormeaza chiar si atuncicand parintii lipsesc%*

) iar mai tarziu, apar si generalizari si veralizari privind dorintele parintilor $0asa

spune mama%.

aca relatiile dintre copil si adult sunt decitare, apar conficte $iau orma

incapatanarii, negativism ca reuz al participarii, minciuna care initial este un

amestec intre realitate si intentiile copilului, apoi devine intentionata ca evitare a

pedepsei sau ca solutie pentru a primi o recompensa.

4ste deutul constiintei morale, care include elemente simple $reprezentari, notiuni%

si unele ceva mai complexe $sentimente oisnuite%. 4ste un acceptor ata de ceea

ce este ine si ceea ce este rau.c% 5odicari in privinta constiintei de sine si a identitatii de sine. !maginea eu-lui

zic devine mai analitica si mai importanta. upa & ani isi dau seama ca apartin

unui anume sex $04a este etita%. orinta de extensie a eu-lui $patul meu, gradinita

mea%.

4u-l social in curs de undamentare spri+ina mult eu-l spiritual $04i zic ca sunt

rumos%.

d% !mogatirea aptitudinilor in special a celor cu componente senzoriale( muzica,


7/7

desen, coregrae, limi straine, modela+.

e% !nceputul ormarii unor componente de orientare, reglare si deci, a unor trasaturi

de caracter. Bormarea trasaturilor de caracter este asigurata de urmatorii actori(

. mecanismele reglatorii*

:. conturarea sentimentelor*

&. ormarea deprinderilor de a reactiona ata de norme*'. calitatea climatului amilial si din gradinita $aze pentru harnicie,

responsailitate, punctualitate%.

Se disting : etape(

. @eprezinta etapa componentei instrumentale $specica perioadei de inceput%. Se

ormeaza deprinderi si moduri de comportare pe aza cerintelor din aara

$adultilor%, orientare si reglare externa.

:. Componente de orientare pe aza deutului constiintei morale, primare. Specica

varstelor '-127 ani.

% Socializarea > traieste noi experiente sociale, interrelationale. 4ste pusa in

evidenta prin modul in care prescolarii realizeaza perceptia altora.

?a & ani, altul este perceput ca o amenintare, de unde si confictele intre ei.

?a ' ani, altul devine oiect de identicare, copilul doreste sa e si sa actioneze asa

cum este partenerul. 3poi este perceput ca rival, ca persoana care treuie depasita.

?a ani, altul perceput ca partener egal de activitate, dorintele ii sunt respectate,

ascultate.

6e acest ond se dezvolta sociailitatea $adaptarea sociala% care se reera la

posiilitatile generale ale copiilor de a ace ata cerintelor mediului social. 4ste

oarecum pasiva.

Se dezvolta capacitatea sociala concretizata in autonomie, putere de a ace ceva

$comisioane, de a a+uta, de a supraveghea copiii mai mici%.

6ot apare unele intarzieri sau tulurari ale sociailitatii prin instailitatecomportamentala, agresivitate, izolare.

4ducarea sociailitatii se poate ace prin antrenarea copiilor in +ocuri, activitati,

solicitarea lor in indeplinirea unor sarcini.

personalitateala copii

Documents

Transcript of personalitateala copii