PERIMETRU TEMPORAR DE EXPLOATARE “VALEA …€¦ · GREUTATI INTAMPINATE ... specifice de...

1

H&S ECO CONSULT 2011

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

pentru

PERIMETRU TEMPORAR DE

EXPLOATARE “VALEA URSULUI”

JUDETUL SIBIU

Beneficiar:S.C. CARIER TRANSIB S.R.L., Sibiu

Elaborator: S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. Sibiu, Piata Mare, nr. 16

2


FOAIE DE SEMNATURI

EVALUATOR/AUDITOR ATESTAT

Colectiv de elaborare

Ing.: Rodica NEDELCU

ADMINISTRATOR

Ing. Cristian Valer STOICA

3


CCUUPPRRIINNSS

1. INTRODUCERE………………………………………………………………......................8

2. INFORMATII GENERALE…………….……………………………………………..........10

2.1. Titularul si denumirea proiectului ................................................................................. 10

2.2. Elaboratorul atestat al studiului de evaluare a impactuluiasupra mediului ................. 12

2.3. Descrierea proiectului……………………………………………………………....................12

2.4. Informatii despre materiile prime, sunstante si preparate chimice……………………….18

2.5.Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa………………………………………………………………………….…21

2.6. Alternative studiate pentru proiect……………………………………………………………27

2.7. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea teritoriala in

zona amplasamentului proiectului ..............................................................................27

2.8. Alte avize si autorizatii detinute de beneficiar………………………………………………27

2.9. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta………………………27

3. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE……………………………………………29

3.1. Descrierea procesului tehnologic………………………………………………………………29

3.2. Avtivitati de dezafectare…………………………………………………………………………32

4. DESEURI……..……………………………………………………………………………....40

4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate…………………………………………….40

4.2. Managementul deseurilor………………………………………………………………………43

5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

ACESTUIA……………………………………………………………………………….45 5.1. Apa…………………………………………………………………………………………………45

5.1.1. Alimentarea cu apa………………………………………………………………………..46

5.1.2. Managementul apelor uzate………………………………………………………………46

5.1.3. Impactul potential………………………………………………………………………….47

5.1.4. Masuri de diminuare a impactului………………………………………………………47

5.1.5. Impactul prognozat………………………………………………………………………..48

5.2. Aerul………………………………………………………………………………......................49

5.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament………………………………….49

4


5.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in

zona………………………………………………………………………………………..50

5.2.3. Surse si poluanti generati……………………………………………………………….50

5.2.4. Impactul potential…………………………………………………………………………52

5.2.5. Masuri de reducere a impactului……………………………………………………….65

5.2.6. Impactul prognozat………………………………………………………………………..66

5.3. Solul………………………………………………………………………………………………66

5.3.1. Consideratii geomorfologice si geologice…………………………………………….66

5.3.2. Surse de poluare a solului……………………………………………………………….76

5.3.3. Impactul potential…………………………………………………………………………76

5.3.4. Masuri de diminuare a impactului……………………………………………………..80

5.3.5. Prognoza impactului……………………………………………………………………..80

5.4. Geologia…………………………………………………………………………………………82

5.5. Biodiversitatea………………………………………………………………………………….82

5.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public……………….………84

5.7. Peisajul…………………………………………………………………………………………..85

5.8. Mediul social si economic……………………………………………………………………..85

5.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural…………………………………………..86

6. SITUATII DE RISC……………………………………………………………………......86

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR…………………………………………………………87

8. MONITORIZAREA………………………………………………………………..…….....92

9. GREUTATI INTAMPINATE……………………………………………………...……...95

10. REZUMAT FARA CARATER TEHNIC……………………………………………….96

5


GLOSAR DE TERMENI

acord de mediu - decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului din punct de vedere al protectiei mediului;

arie naturala protejata – o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii si altele;

atmosfera – masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon;

autoritate competenta pentru protectia mediului – autoritatea publica centrala pentru protectia mediului sau dupa caz, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului;

autoritati publice teritoriale pentru protectia mediului – inspectoratele pentru protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”;

biodiversitate – diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si intre ecosisteme;

deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;

deseuri – substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;

echilibru ecologic – ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa a acestuia;

ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale si micoorganisme si mediul lor lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;

emisii – poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electromagnetice si ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din sursa;

evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si autoritatilor competente implicate in implementarea anumitor planuri si programe, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate, conform legislatiei in vigoare;

6


evaluarea impactului asupra mediului – cuantificarea efectelor activitatii umane si a proceselor naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a bunurilor de orice fel;

habitat – locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural;

impact asupra mediului – efecte asupra mediului ca urmare a desfasurarii unor activitati antropice;

impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe, avandu-se in vedere calitatea preconizata a factorilor de mediu;

instalatie – orice unitate tehnica stationara, precum si orice alta activitate direct legata, sub aspect tehnic,cu activitatile unitatii stationare aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte asupra mediului;

mediu – ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale;

modificari semnificative – schimbari in functionarea unei instalatii sau in modul de desfasurare a unei activitati care, dupa opinia autoritatii competente pentru protectia mediului, poate avea un impact negativ semnificativ asupra oamenilor si mediului;

monument al naturii – specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;

poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al unei activitati desfasurate de om, de substante, de vibratii, de caldura si/sau de zgomot in aer, in apa ori in sol, care pot aduce prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime;

poluant – orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;

proiect – executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale;

raport de mediu – parte a documentatiei anumitor planuri sau programe, care identifica, descrie si evalueaza efecte posibile asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta;

resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in

7


activitatea umana: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili, regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica si permanente: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor;

studiu de evaluare a impactului asupra mediului – lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se identifica cauzele si efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ in cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului;

substanta – orice element chimic si orice compus al acestuia, cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic, in intelesul legislatiei aflate in vigoare;

titularul proiectului sau al activitatii – persoana fizica sau juridica, care propune, detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala;

utilizare durabila – folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si la o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentionand potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare;

zona umeda – zona cu exces de umiditate care include mlastini, regiuni inundabile, limane, estuare si lagune.

8


1. INTRODUCERE Prezentul Studiu de Impact s-a intocmit pentru <Perimetrul temporar de exploatare “ VALEA

URSULUI” judetul Sibiu> in vederea incadrarii proiectului in standardele europene.

Beneficiarul investitiei este S.C. CARIER TRANSIB S.R.L., cu sediul social in localitatea Sibiu,

Sos. Alba Iulia, bloc 13 mezanin, jud. Sibiu, tel./fax 0269-235058, E-mail.

[email protected].

Date de identificare:

Cod unic de inregistrare (RO) 25329620;

Nr. De inmatriculare la Registrul Comertului J32/293/2009;

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in

conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale

si secundare ale proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este

posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu

(fiinte umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural,

interactiunea dintre acesti factori) si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a

acordului de mediu. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape.

Aceste etape au ca obiect: stabilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra

mediului, consultarea publicului si a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul protectiei

mediului, luarea in considerare a raportului evaluarii impactului asupra mediului si a rezultatelor

acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii publicului asupra deciziei luate.

In vederea intocmirii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au avut

in vedere cerintele Hotararii de Guvern cu nr. 445 din 2009 privind stabilirea procedurii – cadru de

evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private. S-au respectat

prevederile legislative in domeniu: OUG nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind

protectia mediului; Ord. nr. 135/2010 privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului

si de emitere a acordului de mediu; Ord. MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Studiul are scopul de a identifica, descrie si a analiza in mod corespunzator pentru obiectivul

interesat, efectele directe si indirecte ale activitatii asupra factorilor de mediu si comunitatii umane.

Activitatea principala propusa in proiect se incadreaza astfel:

9


- Proiectul se incadreaza conform anexelor la Hotararea Guvernului nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, in Anexa nr. 2,

astfel;

→ punctul 1. Agricultura, silvicultura si acvacultura, litera d). (impadurirea terenurilor

pe care nu a existat anterior vegetatie forestiera sau) defrisare in scopul schimbarii

destinatiei terenului;

→ punctul 2. Industria extractiva, litera a). Cariere, exploatatii miniere de suprafata si

extractie a turbei, altele decat cele prevazute in anexa 1.

Se mentioneaza faptul ca proiectul propus se va desfasura in apropierea urmatoarelor situri Natura

2000:

- ROSCI 0085 – Frumoasa;

- ROSCI 0132 – Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu;

- ROSPA 0043 – Frumoasa;

- Parcul Natural Cindrel;

- Parcul Natural Dumbrava Sibiului.

10


2. INFORMATII GENERALE 2.1. Titularul si denumirea proiectului

Denumirea proiectului:

„PERIMETRUL TEMPORAR DE EXPLOATARE <VALEA URSULUI> JUDETUL SIBIU”

Beneficiarul/titularul a investitiei este: S.C. CARIER TRANSIB S.R.L.,, cu sediul social in localitatea Sibiu, Sos. Alba Iulia, bloc 13

mezanin, jud. Sibiu, tel./fax 0269-235058, E-mail. [email protected].



Nr. de inmatriculare la Registrul Comertului J32/293/2009;

Profil de activitate:

Cod CAEN 0811 – extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii,

extractia pietrei calcaroase, gipsului, cretei si a ardeziei;

Amplasamentul obiectivului Perimetrul temporar de exploatare “ VALEA URSULUI” judetul Sibiu, are o suprafata de 0.90

km2 si este situat la 3.6 km sud - vest de orasul CISNADIE, jud. Sibiu, respectiv 2.4 km sud de

localitatea Cisnadioara, pe valea Ursului, la vest de Dealul Hihoala

Accesul in zona perimetrului temporar de exploatare se poate face din orasul CISNADIE pe

drumul judetean DJ 106D (CISNADIE – CISNADIOARA), din care se ramifica un drum de

exploatare pe o lungime de 3.6 km.

Resursa ce constitue obiectul exploatarii este reprezentata de gnaise.

Coordonatele de delimitare a perimetrului sunt:

Punct X Y 1 465071 431328 2 465096 431310 3 465174 431432 4 465140 431563 5 465068 431536 6 465103 431425

11


Suprafata perimetrului temporar de exploatare este de 9000 m2, respectiv de 0.009 km2.

Din punct de vedere morfologic, zona este caracterizata prin prezenta culmilor muntoase abrupte

ce prezinta altitudini atingand 850-1070 m, constituite din formatiuni ce apartin masivelor

cristaline prealpine, formele de relief fiind puternic fragmentate si cu largi suprafete de eroziune. In

zona carierei altitudinea este cuprinsa intre 720 si 850 m, inaltimea maxima a taluzului general

fiind de 30 m in partea nordica.

Precipitatiile anuale sunt abundente, variind intre 800 si 1000 mm/m2. Vegetatia este etajata in

functie de altitudine, fiind dezvoltate pe un areal larg padurile de foioase si conifere. In perimetrul

de exploatare vegetatia este reprezentata de padure de foioase pe 62% din suprafata.

Versantii dealului in care se afla zacamantul prezinta pante de 25-400, nefiind afectati de alunecari

de teren. Zona in care se va dezvolta cariera, nu a fost exploatata anterior.

Reteaua hidrografica este tributara raului Cibin, al carui afluent de dreapta valea Cisnadie

colecteaza micile paraie cu debit temporar sau permanent ce brazdeaza zona.

Depozitul care reprezintǎ resursa utilǎ (gnais) este amplasat la limita vestica a dealului Hihoala.

Din punct de vedere geologic regiunea este situata in partea de Nord a Carpatilor Meridionali

centrali, in bazinul vaii Oltului, spre Nord fiind bordata de culmea dintre paraul Stezii (afluent al

vaii Cibinului) si paraul Poplaca, iar spre Sud de valea Sadului. La Est este limitata de formatiunile

sedimentare ale bazinului Transilvaniei, iar la Vest de valea Stramba, afluent al paraului Steaza si

de culmea dealului Plaiului.

Perioada de exploatare propusa: Pentru exploatarea gnaiselor din perimetrul “VALEA

URSULUI”, jud. Sibiu se solicita permis de exploatare pe perioada de un an contractual

Situatia juridica a terenurilor ce fac obiectul exploatarii din perimetrul “Valea Ursului”, se prezinta

astfel:

Cariera teren proprietatea Primariei Cisnadie;

Halda teren proprietatea Primariei Cisnadie;

Suprafetele ce vor fi ocupate sunt:

Cariera S = 7182 m2;

Halda de steril S = 1818 m2;

Total S = 9000 m2.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 218 din data de 19.08.2010 emis de Primaria Orasului

Cisnadie obiectivul este caracterizat de urmatoarele:

12


- Regimul Juridic – terenul este situat in EXTRAVILAN Cisnadie, fiind in proprietatea

statului roman;

- Regimul Economic:

• folosinta actuala – padure;

• destinatia – padure;

• stabilita prin PUG Cisnadie aprobat prin HCL 14/2000;

- Regimul tehnic:

• dimensiunile si suprafetele parcelelor: 7182 mp (definite exclusiv

pentru cariera);

Cooperarea cu alte lucrari hidrotehnice sau hidroedilitare existente sau prevazute a se executa

in zona

Nu exista nici o legatura cu alte lucrari hidrotehnice si hidroedilitare prevazute a se executa in zona

proiectului.

2.2. Elaboratorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. Sibiu ,

- adresa: Str. Piata Mare, nr. 16, 550163 – Sibiu;

- tel./fax.: 0269-232439;

- certificat de inregistrare din 24.11.2009: pozitia 53 in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului ptr. RM, RIM, BM, RA, RS, EA.

2.3. Descrierea proiectului

a) Stadiul actual al lucrarilor miniere

In limitele perimetrului temporar de exploatare nu au fost executate in perioadele anterioare lucrari

de extractie. Terenul aferent carierei este cotat ca padure.

In scopul schimbarii destinatiei terenului carierei ITRSV Brasov a emis Decizia nr.30/03-iun.-2010

pentru scoaterea din fondul forestier national a terenului in suprafata de 0.9 ha, aflate in

proprietatea orasului Cisnadie, pentru constituirea unei cariere de exploatare agregate minerale.

Terenul este localizat in U.B.1 Cisnadie ca UA 32B - 0.71 ha si UA 32C – 0.19 ha si administrat de

RPLP Valea Sadului.

13


In scopul concesionarii terenului aferent exploatarii depozitului de agregate minerale –gnaise s-a

incheiat contractul de concesiune nr. 7523/14.07.2009, intre Consiliul Local al orasului Cisnadie si

S.C. CARIER TRANSIB S.R.L..

Partile au convenit sa desfasoare activitati rentabile avand ca obiect exploatarea urmatoarelor

activitati:

� exploatarea unei cariere de gnaise in extravilanul orasului Cisnadie, in partea de vest a

Dealului Hihoala, pe partea stanga a paraului Valea Ursului;

� transportul pe caile rutiere/feroviale ale Romaniei a produselor rezultate;

� orice alta activitate care ar fi rentabila si care va fi convenita de parti prin acte aditionale.

b) Lucrari miniere programate in perioada urmatoare

Estimarea resurselor de gnaise din perimetrul Valea Ursului s-a facut considerand (pe baza ivirilor

de roca din versant) ca structura geologica este continua pe toata suprafata perimetrului de

exploatare. Calculul cantitatii de resursa minerala s-a facut pe pe un singur bloc de calcul, cuprinse

intre cotele + 735 m si + 720 m cu ajutorul programului SURFER 8 determinandu-se o cantitate de

cca. 32.000 mc resursa minerala.

Cantitatea de gnaise prognozata a se exploata din perimetrul temporar de exploatare Valea Ursului

pentru anul 2010-2011, va fi de 4.990 mc gnaise care va fi utilizat in constructii (constructii civile,

drumuri).

Lucrari de deschidere

Zona in care este amplasat perimetrul de exploatare dispune de drum de acces pana la baza carierei

(treapta cota +720 m).

Accesul in zona superioara a carierei (treapta cota +735 m), se face din drumul de exploatare

existent. Pentru ca acesta sa fie functional in vederea transportului cu mijloace auto este necesara

depunerea unui pat de balast si executarea rigolei de scurgere.

Lucrarea de deschidere este reprezentata de o semitransee amplasata de la limita vestica a carierei,

in perimetrul de exploatare, pe directia SV - NE, astfel:

• intre cotele +733m si +735m, semitranseea are o lungime de 160 m si o latime de 6

m, panta medie fiind de 1.25%;

Realizarea lucrarilor de deschidere a fost prevazuta a se realiza in trim. I .

14


Lucrari de pregatire

In cadrul lucrarilor de pregatire se va efectua inlaturarea sterilului reprezentat de coperta ce

acopera resursa (sol vegetal), aferenta celor 2 trepte de exploatare, grosimea medie a acesteia fiind

de 1,0 m.

Volumul total al copertei este de 5332 m3, fiind repartizat astfel:

Specificatie Volum coperta (m3)

Treapta + 735 m 2737 Treapta + 720 m 2595 TOTAL 5332

Greutatea specifica medie a decopertei este de 1.5 tone/m3, rezultand o cantitate de steril (sol

vegetal) de:

Specificatie Cantitate coperta (tone)


Lucrarile de descopertare vor incepe dupa finalizarea amenajarii lucrarii de deschidere si se vor

executa astfel incat sa se mentina in permanenta un decalaj in avans fata de lucrarile de exploatare.

Dinamica lucrarilor de descopertare se prezinta astfel:

Steril (sol vegetal) Perioada

m3 tone

trim. I 2737 4106

trim. II 1300 1950

trim. III 1295 1944

trim. IV 0 0

TOTAL 5332 8000

Lucrarile de descopertare vor incepe in trim I, la treapta +735 m, realizandu-se in prima faza

impingerea spre cote inferioare si excavarea volumului de 2737 m3 sol vegetal, urmata de

evacuarea acestuia la halda de steril. In acest fel resursa existenta la treapta +735 m este pregatita

pentru a fi extrasa in cursul trimestrului I. Se creaza astfel decalajul necesar asigurarii unei

activitati coerente de exploatare.

15


In cursul trimestrului II si a trimestrului III, lucrarile de descopertare se vor desfasura la nivelul

treptei de exploatare +720 m, volumul copertei fiind de 2595 m3.

Pentru asigurarea unui indice de normalitate corespunzator, la treapta +720 m, frontul de

descopertare va avansa astfel incat sa se mentina un decalaj minim de 15 m in avans, fata de

fronturile de exploatare a utilului.

Prin modul de executie a fazei de pregatire, se va crea o halda de sol vegetal cuprinsa intre cotele

+722 m si +737 m in partea de vest a carierei, urmand ca acest material sa fie refolosit la

reabilitarea suprafetei excavate dupa incheierea lucrarilor de exploatare.

Lucrari de exploatare

Din cele cinci grupe de metode de exploatare, care au fost definite teoretic functie de modul cum se

realizeaza evacuarea din front si transportul sterilului la halde, pentru cariera VALEA URSULUI,

jud. Sibiu, s-a ales „METODA DE EXPLOATARE CU TRANSPORTUL ROCILOR STERILE

LA HALDE” cu urmatoarea incadrare:

Grupa de metode de exploatare • Metode de exploatare cu transportul rocii sterile la halde (grupa C).

Conditii de aplicare a grupei metodei de exploatare

• In orice conditii de configuratie si asezare a corpurilor de substanta minerala utila.

• Descoperta de grosime mica pana la mare. • Roci sterile si s.m.u. de orice tarie.

Metoda de exploatare din cadrul grupei

• Metoda de exploatare cu transportul rocii sterile la halde (metoda 2).

Compunerea procesului tehnologic

• Extragerea din masiv prin procedee mecanice, incarcare in mijloace de transport

Avantajele metodei

• Deschiderea directionala a carierei nu este limitata si ca urmare cantitatea de rezerve deschise, pregatite si gata de exploatare se stabileste si se realizeaza dupa necesitati.

Dezavantajele metodei • Complicate din punct de vedere al procesului tehnologic si mai putin economice.

Prin modul de exploatare propus se estimeaza ca coeficientul de transformare cantitativ este

1,0.

Principalii parametrii a treptelor de exploatare sunt:

Inaltimea treptelor de exploatare este de 15 m pentru treptele +720 m si +735 m.

Unghiul de taluz al treptei este:

- treapta +735 m α = 650

- treptele +720 m α = 650

16


Unghiul de luneta a carierei γ = 600

Berma de siguranta este de min.3.5 m

Berma de lucru este de min.10 m.

Lucrarile de exploatare (productie) au fost amplasate la treptele de la cota +735 m si + 720 m.

Pentru realizarea productiei societatea dispune de urmatoarele utilaje (utilaje proprii si

utilaje inchiriate):

- excavator CAT cu cupa de 2.5 m3 1 buc.

-excavator cu cupa de 1.2 m3 1 buc.

-buldozer CAT D6H 1 buc.

-autobasculante 12 - 26 tone 2 buc.

Esalonarea productiei (rezerve industriale) se prezinta astfel:

Treapta

cota U.M. Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV TOTAL

m3 6862 0 0 0 6862 +735 m

tone 17841 0 0 0 17841

m3 0 10000 10000 5138 25138 +720 m

tone 0 26000 26000 13359 65359

m3 6862 10000 10000 5138 32000 Total

tone 17841 26000 26000 13359 83200

Materialul excavat in frontul de lucru al carierei va fi incarcat in mijloace auto ale beneficiarilor si

transportat pe amplasamentele de punere in opera.

In perioada de exploatare sterilul se va excava separat, in volum de 5332 m3, urmand sa fie

depozitat la halda de steril amplasata la V de cariera in imediata vecinatate a acesteia.

Exploatarea zacamantului se va face in conformitate cu dispozitiile legale privind protectia si

exploatarea rationala a zacamintelor de substante minerale utile.

Dotari cu utilaje si echipamente

Pentru realizarea productiei societatea dispune de urmatoarele utilaje (utilaje proprii si utilaje

inchiriate):

17






Forezele apartin unei firme terte care efectueaza lucrarile de forare – impuscare si sunt de tipul:

-foreza ROC 203 (ATLAS COPCO) 1 buc.

Lucrari de dezafectare programate

Nu sunt prevazute lucrari de dezafectare in perimetrul de exploatare.

UTILITATI

Alimentarea cu apa

Nu se face alimentarea cu apa potabila sau tehnologica si nici nu se face evacuare de ape uzate.

Apa necesara in scop potabil este transportata in bidoane din material plastic, de volume cunoscute.

Alimentarea cu apa potabila a personalului angajat se face prin transport in recipiente din material

plastic.

Pe amplasamentul exploatarii apa nu este utilizata in scop tehnologic.

Nu se face alimentarea cu energie electrica a amplasamentului. Nu este cazul racordarii

obiectivului la alte sisteme de distributie utilitati.

Accesul in zona - Accesul in zona perimetrului temporar de exploatare se face din orasul

CISNADIE pe drumul judetean DJ 106D (CISNADIE – Cisnadioara), din care se ramifica un drum

de exploatare pe o lungime de 3.6 km.

In scopul definirii drumurilor de acces in zona pentru mijloacele grele de transport exista

urmatoarele adrese ale Primariei Cisnadie:

Adresa 8876/25.08.2009 mentioneaza la punctul 3 ca variante de tranzit:

- Cariera - str.Livezii - viraj satnga dupa Casa de Copii - intrare DJ 106 D

Cisnadioara-Sibiu ;

- Amenajarea unui drum de exploatare care sa faca legatura cu DJ 106 C Cisnadie-

Sadu;

cu conditia respectarii proprietatilor private din zona si negocierea inainte de inceperea

activitatii a tonajului si programului de lucru.

18


Adresa 12188/15.11.2010 mentioneaza ca traseul mijloacleor de transport care deservesc

cariera de piatra poate fi pe drumurile publice, drumurile de exploatare, drumurile agricole

si forestiere, neafectand zonele rezidentiale.

Regimul de lucru

Programul de lucru la obiectiv este de 8 ore/zi, 5 zile /saptamana, 250 zile/an.

Perioada de executie propusa: 2010 – 2011.

2.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

→ Date fiind caracteristica activitatii, produsele obtinute sunt blocuri/parti mai mici de roci

metamorfice de tipul ganise. Volumul de substanta utila rezultat este de 32000 mc.

→ Pentru activitatea de transport materii prime sunt utilizate mijloace specifice de

transport si utilitare, majoritatea utilizand drept combustibil, motorina. Acestea sunt

administrate de unitatea executanta a lucrarilor.

Date fiind caracteristicile activitatii (excavari, nivelari, taluzari si compactari ale terenului pentru

terasare zona) nu se utilizeaza materii prime in aceasta activitate.

Pentru activitatea de realizare a teraselor sunt folosite mijloace mecanice specifice pentru executie

lucrari (utilitare), majoritatea utilizand drept combustibil motorina.

Se va lucra cu urmatoarele tipuri de utilaje in perimetrul de exploatare:

-excavator CAT cu cupa de 2.5 m3 1 buc.




In total, pentru aceste utilaje se estimeaza un consum de cca. 50 l/zi motorina.

Activitatea se desfasoara doar in perioade favorabile, fiind excluse zilele cu inghet, care in aceasta

zona sunt de cca. 100 zile/an, fiind excluse si pauzele de sarbatori, deci au ramas pentru activitate

cca. 250 zile. In 250 zile s-a apreciat consumul de motorina pentru toate utilajele la 12,5 mc

inclusiv pentru transport in afara perimetrului si pe drumurile tehnologice.

19


Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuala/ existenta in stoc

Categorie Periculozitate Fraze de risc 1. Motorina cca. 12,5 mc/0mc periculos Xn - nociv

N – substante periculoase pentru mediu.

R18 – in timpul utilizarii formare posibila de amestec aer/vapori – inflamabil, exploziv; R40 – posibile riscuri cu efecte ireversibile; R45 – substante si preparate care pot provoca cancer; R53 – poate avea efecte nefaste, pe termen lung, pentru mediul acvatic

Parametrii fizico-chimici ai produselor petroliere utilizate se incadreaza in standardele si

normativele tarii noastre, motorina – conform STAS 240-80.

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fractii petroliere, provenite din procesele

de distilare primara a titeiului, hidrofinarea si solventarea fractiilor de motorina de cracare

catalitica.

Motorinele se caracterizeaza in general prin calitati de combustie:

cifra octanica: 40 – 45;

indice Diesel: 45 – 53;

temperatura de congelare: -35 0C ÷ + 5 0C;

motorinele sunt lichide limpezi cu miros caracteristic;

densitatea: 0,815 – 0,865 kg/l;

temperatura de fierbere: 240 0C;

temperatura de inflamabilitate: 55 – 60 0C.

Motorinele se livreaza in urmatoarele tipuri: Roman, LD, tip 35, tip 15, tip 10, tip 5, tip +5.

⌦⌦ MOTORINA

- caracterizarea generala: N, Xn.

Xn - nociv

N – substante periculoase pentru mediu.

Fraze de risc:

R18 – in timpul utilizarii formare posibila de amestec aer/vapori – inflamabil, exploziv;

R40 – posibile riscuri cu efecte ireversibile;

R45 – substante si preparate care pot provoca cancer;

R53 – poate avea efecte nefaste, pe termen lung, pentru mediul acvatic;

20


Recomandari de prudenta:

S16 – a se pastra departe de orice flacara sau sursa de scantei;

S21 – a nu se fuma in timpul utilizarii;

S23 – a nu se respira gazele, vaporii, fumurile;

S29 – a nu se arunca reziduurile la canal.

Motorinele se livreaza in urmatoarele tipuri: Roman, LD, tip 35, tip 15, tip 10, tip 5, tip +5.

→ Extragerea din masiv prin procedee mecanice se face prin impuscare si se realizeaza de 3-5

ori/an, insumand o cantitate de 1,02 tone echivalent trotil/an.

Societatea va incheia un contract cu o societate de profil autorizata in domeniul forare-impuscare,

care se obliga sa transporte marfuri periculoase din clasa I conform clasificarii A.D.R., respectiv

explozivii necesari lucrarilor de impuscare, si va obtine toate avizele si aprobarile necesare

executarii lucrarilor de impuscare, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

In ceea ce priveste utilizarea explozivilor, se vor respecta prevederile Legii 126/1995, cu

modificarile si completarile ulterioare, si Normele tehnice privind regimul materiilor explozive.

→ La pregatirea terenului prin defrisare se vor folosi trei drujbe, care consuma fiecare cate 3

l/zi. Pentru suprafata necesara de defrisat, pentru prima treapta (in prima faza), se estimeaza

ca va fi nevoie de aproximativ 20 de zile pentru terminarea lucrarilor de defrisare (3 drujbe

x 3 l benzina x 20 zile = 180 l benzina).

Informatii privind necesarul resurselor energetice

Activitatea Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumire Cantitate

anuala Denumire Consum

energetic anual Furnizor

Transportul roca 12,5 mc Motorina 12,5 mc Statii de distributie a carburantilor

Defrisare vegetatie 0.18 mc benzina 0.18 mc Statii de distributie a carburantilor

Impuscare/desrocare 1,02/0 tone ETNT

Nitramon amorsat cu dinamita

1,02/0 tone ETNT Firma specializata in activitati de forare-

impuscare

21


2.5. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile umane,

poluantii de natura fizica si biologica pot genera efecte de poluare grave ireversibile. In cazul in

care prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate, acestia constituie in primul

rand factori de stres putand sa aiba in anumite conditii si potential poluator puternic.

Dat fiind specificul activitatilor, nu exista posibilitatea contaminarii mediului cu germeni patogeni

sau aparitia vreunui impact de aceasta natura.

O categorie aparte o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea umana si mai ales in zonele

industriale. De asemenea, vibratiile care se propaga in materiale provoaca dezagregari avand in

primul rand un efect distructiv.

Ca factori fizici de stres care ar putea fi generati ca urmare a activitatii in faza de realizare a

proiectului, sunt:

ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

Nivele de zgomot si reactia oamenilor :

Explozii → 165 - 170 dB → Foarte neplacut; lezarea auzului, vibratii puternice;

Camion greu → 80 – 90 dB → Foarte neplacut; lezarea auzului (8 ore);

Trafic de autoturisme → 40 – 50 dB → Linistit.

Datele furnizate au fost preluate din literatura de specialitate (studii ale Departamentului

Transporturilor de USA).

Urechea umana percepe, fara efecte negative, sunete pana la 80 dB. Peste acest prag intensitatea

sunetului devine nociva, creand indispozitie, jena, iar o expunere indelungata poate provoca

pierderea definitiva a auzului.

In perioada de realizare a fazelor investitiei, “media de zgomot” va fi cea specifica zonelor

industriale.

Se vor lua toate masurile pentru a atenua din zgomotul produs de utilaje si pentru a se incadra in

limta de 65dB(A) si Cz 60, conform STAS 10009/88, exceptie zilele in care se vor executa

exploziile – pentru aceasta actiune nu exista metode de atenuare a zgomotului si vibratiilor, sigurul

lucru care se poate face este ca explozia sa fie executata de catre profesionisti cu experienta

indelungata.

22


Exploatarea gnaiselor din perimetru se va face prin perforarea de gauri de mina verticala si

impuscarea cu explozivi specifici.

Pentru realizarea lucrarilor de impuscare societatea va incheia un contract de prestari servicii de

forare-impuscare cu o firma ajutorizata.

Impuscarile prin explozii se vor desfasura de 3-5 ori/an.

Desi spatiul pe care se vor desfasura activitatile miniere este relativ restrans si cantitatile de

exploziv vor fi reduse cantitativ, pot fi afectate zonele zonele limitrofe ale exploatarii.

Avand in vedere ca in zona nu sunt cladiri nu exista pericolul deteriorarii cladirilor civile.

In perioada de impuscare drumul local care urca pe valea Ursului va fi blocat pentru evitarea

accesului persoanelor straine in zona de puscare, de asemenea dupa puscare acesta va fi curatat de

eventualele bucati de roca care vor ajunge pe drum.

Cariera va fi realizata intr-o zona nelocuita si impadurita.

Activitatile desfasurate vor afecta negativ fauna din zona forestiera (care inconjoara

amplasamentul), dat fiind impactul major la nivelul acesteia, nu numai prin zgomote si vibratii.

Nivelurile ridicate de zgomote si vibratii, precum si deranjarea habitatului natural, va avea ca efect

ireversibil, retragerea animalelor in zone mai putin antropizate. Nivelul ridicat de zgomote si

vibratii va fi perceput cu o mai mare amplitudine la nivelul acestor receptori, determinand migratia

spre alte zone mai „prielnice” supravietuirii.

In aceasta faza apar si emisii de pulberi minerale in suspensie si sedimentabile, dar care nu se pot

identifica ulterior in fenomene remanente de poluare.

Principalele surse de zgomot in exploatarea carierei, sunt utilajele folosite.

Nu se preconizeaza depasirea limitei maxime admise de zgomot in zone industriale, cu exceptia

momentelor in care se executa exploziile; conform STAS 10009/88 se impune maximum 65 dB la

limita santierului deschis pentru executia lucrarilor propuse.

Este recomandabil sa se realizeze un test de impuscare prin explozie inainte de inceperea

activitatilor.

Referitor la emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant (emisii in aer, ape

reziduale), acestea nu se produc. In schimb emisiile de particule fine minerale in suspensie, si cele

foarte usor sedimentabile, vor fi perceptibile mai ales in perioadele secetoase si calde. Acest impact

se va cuantifica in capitolul destinat emisiilor atmosferice.

23


Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului

Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizand atat zgomotul

echivalent cat si indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 ore -

Lzsn(Lden ). Pentru calculul Lzsn(Lden) se folosesc indicatiile manualului Larry W. Canter -

,,Environmental Impact Assessment’’, editia a 2-a, capitolul ,,Prediction and Assesment of

Impacts on the Noise Environment’’, precum si recomandarile Directivei 2002/49/EC pentru

calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 ore -

Lzsn(Lden), transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. 391/2005 privind evaluarea si

gestionarea zgomotului ambiental.

Lden = 10 . lg 1/24 [td . 10 Lday/10 + te . 10(Levening+5)/10 + tn . 10(Lnight+10)/10]

Unde:

- te este cuprinsa intre 2 si 4 ore;

- td timpul de functionare in perioada zilei (8 ore);

- tn timpul de functionare in perioada noptii (8 ore);

- te+td+tn = 24 ore;

Pentru perioada de functionare.

Lzi(Lday) = 83,5 dB – este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de

zi dintr-un an – pentru perioadele normale de functionare;

Lseara (Levening)= 50 dB – este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru

perioadele de seara dintr-un an;

Lnoapte (Lnight) = 30 – este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de

noapte dintr-un an.

Valorile s-au estimat tinand seama de nivelul surselor principale de zgomot.

Distantele de la limita carierei pana la receptorii sensibili sunt: fata de zonele de locuit – aprox.

2000 m.

Variatia nivelului de zgomot cu distanta:

Lc1 = Lc – 20 log (d2/d1) unde d1 = 1 m si d2 distanta fata de sursa.

Aplicand relatia de mai sus nivelul de zgomot scade cu 66dB la 2000m.

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizeaza relatia:

Leq = 10 log 1/T ΣTi (10) Li/10

24


Li - zgomotul echivalent pentru fiecare sursa (camion, excavator, etc.)

T – timpul total de la faza initiala ( aprox. 2000 ore/an);

Leq = 10 log 1/2000 [2000(10) 85/10] = 85dB – nivel ridicat de zgomot in timpul zilei,

Pentru calculul nivelului zgomotului de fond in timpul serii si noptii, cand activitatea se reduce cu

aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculeaza Lzsn.

Lzsn(Lden) = 10 . lg 1/24 [8 .10 8,5+ 8 . 10 5,5 + 8 . 104,0] = 80,2dB

S-a neglijat zgomotul din exploziei pentru ca se desfasoara intr-un interval foarte scurr de timp

(cateva minute).

Nivelul de zgomot al traficului greu in zona amplasamentului.

Sursele amestecate din traficul greu includ zgomotele din rulare a cauciucurilor pe suprafata

strazii), zgomotul motorului si zgomotele accidentale care apar in timpul rularii. Zgomotul

motorului acopera nu numai zgomotul emis de motorul in sine, dar si zgomotul dat de

echipamentele auxiliare, de transmisii, conducte, ventilatoare, sistemul de presiune si de

exhaustare. Zgomotul dat de rulare depinde de emisiile din rulajul cauciucurilor si de tipul

suprafetei drumului.

Nivelul de zgomot echivalent va fi:

Lden = 10 . lg 1/24 [8 . 10 80/10 + 4 . 10(40+5)/10 + 8 . 10(35+10)/10] = 75 dB

Zgomotul in timpul perioadei de defrisare Zgomotul in timpul perioadei executie difera de alte surse din urmatoarele motive:

este cauzat de multe tipuri de echipamente;

efectele adverse vor fi temporare (doar pe perioada desfasurarii activitatii), operatiile se

desfasoara, de regula, in perioada zilei.

Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje sunt:

Dizlocarea substratului, manipularea materialelor:

1. excavator cu incarcator 80-93dB;

2. buldozer 70 dB;

3. la defrisare/decopertare 80 dB

4. drujbe – 80-85 dB

Utilaje stationare:

5. generator 73-85dB;

Calculul zgomotului echivalent:

Leq = 10 log 1/T∑Ti(10)Li/10

25


Li = Leq pentru fiecare faza,

Ti = durata fazei,

T = timpul total de constructie, limitat la un front de lucru.

Leq = 10 log 1/300 [70.10 8,5 + 170.10 8,5 +60 .10 7,0] = 84dB

Corectia cu distanta de interes (pana la zonele sensibile cele mai apropiate):

84 – 20 lg 2000 = 18 dB

Tabel sintetic - Informatii despre poluarea fizica generata de activitate Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe

zone

re

zide

ntia

le,

de

re

cree

re

sau

alte

zo

ne

prot

ejat

e cu

lu

area

in

co

nsid

erar

e a

polu

arii

de fo

nd

Tip

ul p

olua

ntul

ui

Surs

a de

pol

uant

Polu

area

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Nr.

surs

e de

pol

uare

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe

zone

de

pr

otec

tie

/ re

stri

ctie

af

eren

te

obie

ctiv

ului

co

nfor

m

legi

slat

iei i

n vi

goar

e

Fara

m

asur

i de

elim

inar

e,

redu

cere

a

polu

arii

Cu

impl

emen

tar

ea m

asur

ilor

de

elim

inar

e / r

educ

ere

Mas

uri

de e

limin

are,

red

ucer

e a

polu

arii

Pent

ru p

erio

ada

de

func

tiona

re.

50dB

2

85 d

B z

iua,

80

,2

dB

noap

tea

Max

. 65

dB

-

Niv

elul

de

zgom

ot a

l tra

ficul

ui

greu

in

zo

na

ampl

asam

entu

lui.

50 d

B

5

75 d

B

55 d

B

Zgo

mot

/vib

ratii

Zgom

otul

in

timpu

l pe

rioad

ei

de

defr

isar

e

65dB

(A);

Cz6

0, la

lim

ita in

cint

ei, c

onfo

rm S

TAS

1000

9/88

, 50

dB p

entru

rece

ptor

ii se

nsib

ili (l

ocui

nte)

, cu

10 d

B m

ai s

cazu

t pe

timpu

l nop

tii.

Zgom

otul

circ

ulat

iei

pe d

rum

ul d

e ac

ces

– ap

rox

50 d

B

Util

ajel

e si

au

tove

hicu

lele

pr

oprii

84

dB

65 d

b

18 d

B

-

Ince

tare

a ac

tivita

tii p

e tim

pul n

optii

Cele prezentate mai sus pot fi rezumate astfel:

26


Indicatorului de zgomot asociat disconfortului general Lzsn

Nivelul de zgomot echivalent continuu la nivelul celui mai apropiat receptor sensibil

Concluzii

Prognozat Conform STAS 10.009/88

In perioada de functionare - indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 ore - Leq = 85dB - zi Lzsn(Lden ) = 80,2dB – noapte si seara;

Lech = 65 – la limita carierei

65

Impactul este negativ semnificativ in zona frontului de lucru, pe toata perioada executarii lucrarilor. Niveluri ridicate de zgomote si vibratii, precum si deranjarea habitatului natural, va avea efect asupra faunei padurii, determinand retragerea animalelor in zone mai putin antropizate/galagioase. Raportat la zonele de locuit cele mai apropiate (2,0 km) impactul este nesemnificativ.

Masuri de reducere a zgomotului

Pentru diminuarea zgomotului si vibratiilor se vor lua urmatoarele masuri:

• se va tine sub control la locurile de munca o limita maxima admisa a nivelului echivalent

continuu de zgomot de 87dB (NGPM ed. 2002), iar nivelul de zgomot propagat in exterior

(masinile si utilaje folosite in fluxul tehnologic) nu trebuie sa depaseasca nivelul de 65dB

prevazut de STAS 10009/1998;

• conducere preventiva a autovehiculelor grele;

• realizarea lucrarilor in timpul zilei;

• etapizarea corespunzatoare a lucrarilor pentru a nu crea varfuri stresante;

• utilizarea de utilaje performante putin poluatoare.

Pentru perioada de constructie, excavare, terasare:

Conducere preventiva a autovehiculelor grele.

Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate

conduce la cresterea zgomotului, o planificare adecvata a activitatii statiei, utilizarea

echipamentelor cu nivel scazut de zgomot.

Se va tine sub control la locurile de munca o limita maxima admisa a nivelului echivalent

continuu de zgomot de 87dB (NGPM ed. 2002), iar nivelul de zgomot propagat in exterior

(masinile si utilaje folosite in fluxul tehnologic) nu trebuie sa depaseasca nivelul de 65dB

prevazut de STAS 10009/1998;

Vibratiile produse la faza de impuscare vor fi reduse prin utilizarea unor cantitati limitate

de exploziv si prin folosirea tehnologiei de initiere cu microintirziere;

27


Monitorizarea influentei zgomotului si vibratiilor asupra terenului cu aparatura

corespunzatoare.

2.6. Alternative studiate pentru proiect

Alternativele se pot referi la:

un amplasament alternativ;

alt moment de demarare a proiectului;

masuri de ameliorare a impactului.

cai de acces, depozitare si manipulare;

Solutiile de tehnologie sunt la nivelul unor bune tehnici in domeniu, sunt solutii asemanatoare,

generale pentru toate obiectivele de acest gen, oriunde s-ar afla.

Momentul demararii proiectului va tine de managementul firmei, iar din punct de vedere al

protectiei mediului nu consideram ca este important acest moment.

Solutiile tehnologice la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu sunt solutii implementate de

titularul proiectului din considerente economice si vizeaza implicit protectia mediului.

Alegerea alternativelor se va discuta pe larg in Capitolul 7. ANALIZA ALTERNATIVELOR.

2.7. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

- Certificat de urbanism nr. 218 din data de 19.08.2010 emis de Primaria Orasului Cisnadie.

2.8. Alte avize si autorizatii detinute de beneficiar

- Avizul de gospodarire a apelor nr. SB 61/28.10.2010 emis de SGA Sibiu.

- Decizia nr. 30/03.06.2010 emisa de ITRSV Brasov privind scoaterea terenului din fondul

forestier;

Sunt in curs de obtinere restul documentelor conform prevederilor din certificatul de urbanism.

2.9. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Prin proiect se propune executarea unei investitii cu scopul de a valorifica depozitul sedimentar

care reprezintǎ o resursa utilǎ in zona Valea Ursului.

Utilitatile necesare functionarii activitatii

Nu este necesara racordarea proiectului la sisteme de distribitie (alimentare cu apa, evacuare ape

28


uzate, energie electrica, gaz sau telefonie) in timpul amanajarii carierei.

Pentru functionarea utilajelor din cariera este necesara bransarea la retaeaua de aliemntare cu

energie electrica.




plastic.


29


3. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE 3.1. Descrierea procesului tehnologic

Lucrari miniere programate in perioada urmatoare















de 1,0 m.





vegetal) de:





30




m3 tone

trim. I 2737 4106

trim. II 1300 1950

trim. III 1295 1944

trim. IV 0 0

TOTAL 5332 8000






















• Descoperta de grosime mica pana la mare.

31


• Roci sterile si s.m.u. de orice tarie. Metoda de exploatare din cadrul grupei




Avantajele metodei




1,0.




- treapta +735 m α = 650







Treapta cota U.M. Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV TOTALm3 6862 0 0 0 6862 +735 m tone 17841 0 0 0 17841 m3 0 10000 10000 5138 25138 +720 m tone 0 26000 26000 13359 65359 m3 6862 10000 10000 5138 32000 Total tone 17841 26000 26000 13359 83200





32






inchiriate):









3.2. Activitati de dezafectare

3.2.1. Masuri de prevenire a poluarii inca din faza de proiectare

Solutiile tehnice si constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent si vor respecta toate

normativele si legislatia in vigoare – Directiva 85/377 CEC privind evaluarea mediului a proiectelor

de investitii, implementata prin HG 445/2009.

Lucrarile din cadrul obiectivului – Punctului de lucru propus pentru avizare, prin prelucrarea

resursei minerale, afecteaza in proportii reduse factorii de mediu, datorita suprafetei relativ mici de

teren destinata activitatii si masurilor dispuse de refacere a mediului in zona de interes.

Beneficiarul detine pentru acest obiectiv certificat de urbanism Certificat de urbanism nr. 218 din

data de 19.08.2010 emis de Primaria Orasului Cisnadie., care este competenta sa emita si

autorizatia de construire, in concordanta cu Planurile de urbanism locale si Regulamentele aferente.

Se vor respecta Planurile locale de urbanism si regulamentele aferente ale Orasului Cisnadie.

Proiectul de realizat nu va avea influenta asupra altor lucrari aflate in zona, in conditiile respectarii

zonelor de siguranta si de protectie fata de aceste obiective, la realizarea Proiectului tehnic fiind

consultate autoritatile din unitatea teritorial - administrativa.

33


Interferenta activitatii de expoatare agregate minerale cu factorii de mediu are, initial, un impact

defavorabil din punct de vedere al modificarii aspectului peisagistic si a emisiei in atmosfera a

gazelor de esapament de la utilajele, dotate cu motoare cu ardere interna, utilizate in procesul de

exploatare - transport, dar si a particulelor de materiale minerale rezultate in urma exploatarii.

Peisagistica zonei se va reface relativ repede prin revegetalizarea zonelor afectate de mijloacele de

productie.

Transportul nu produce alte deteriorari ale factorilor de mediu, acesta realizandu-se in cea mai

mare parte pe drumuri deja existente si utilizate in zona, care vro fi reabilitate.

Pentru evitarea poluarii solului si a apei din rau, alimentarea cu carburanti si lubrifianti a utilajelor,

precum si reparatiile curente ale acestora, se vor efectua numai in locuri special amenajate, cu

personal calificat si se vor lua si alte masuri:

in vederea protejarii drumului impotriva surparilor nu se vor crea depozite de util in aceste

zone;

utilajele folosite vor corespunde normelor republicane de zgomot;

se vor respecta toate masurile prevazute in avizele, autorizatiile si dispozitiile A.P.M.,

S.G.A.;

dupa terminarea activitatii, se va avea in vedere executarea si a altor lucrari specifice de

refacere a mediului:

• retragerea utilajelor, echipamentelor si a altor constructii cu caracter temporar

necesare organizarii si desfasurarii corespunzatoare a activitatii;

• transportarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate, etc.

3.2.2. Lucrari la incetarea activitatii

Dupa terminarea activitatii se va avea in vedere si executarea si altor lucrari specifice de


− retragerea utilajelor, echipamentelor si al altor constructii/materiale cu caracter temporar

necesare organizarii de santier;

− refacerea ecologica a amplasamentului.

Se vor executa lucrari de refacere a zonei afectate de cariera.

34


Lucrari de refacere a zonelor in care s-a executat cariera

Aceasta faza cuprinde doua etape principale:

Etapa I: are ca scop realizarea stabilitatii geotehnice a terenului si a unei configuratii

morfologice adecvate pentru readucerea zonei la parametrii ecologici si productivi

Etapa a II - a consta din refacerea invelisului vegetal a zonelor afectate de mijloacele de

executie a lacului si a tuturor lucrarilor proiectate, respectiv:

� refacerea paturii de sol, prin transfer din alte zone din perimetrul amenajarii sau din afara

acestuia;

� fertilizarea si insamantarea cu plante graminee a suprafetelor taluzate.

In toate zonele, in care refacerea stratului vegetal reprezinta o problema, acolo unde inclinarea

acestora permite dezvoltarea vegetatiei, se recomanda a se aplica tehnologia de revegetalizare.

Obiectivul lucrarilor de revegetalizare este acela de a aplica un strat de sol fertil, care va fi suport

pentru dezvoltarea unor specii de plante perene, cu rol deosebit in lupta impotriva eroziunii

solurilor si impotriva poluarii apelor, care sa permita integrarea lucrarilor sau a infrastructurilor in

mediul lor vegetal si peisagistic.

Solutiile de protectie a factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de prelucrare urmaresc,

in principal:

reducerea suprafetelor de teren degradate prin activitatea desfasurata la obiectiv;

recuperarea solului de pe terenurile ce pot fi afectate de lucrari, conservarea acestuia si

utilizarea lui la refacerea ecologica a zonei;

Agentul economic va respecta toate masurile prevazute in actele de reglementare a activitatii emise

de Agentia de Protectie a Mediului teritoriala si A.N. “APELE ROMANE”.

Lucrari pentru stabilizarea versantilor naturali, a taluzelor de cariera/halda

Lucrarile de exploatare din perimetrul Valea Ursului se incadreaza intr-un model de ampriza,

problema stabilitatii taluzului general trebuind sa fiind tratata in mod unitar. Prin executarea

acestor lucrari, unghiul general de stabilitate al taluzului carierei trebuie sa asigure un factor de

siguranta Fs > 1,0.

35


In urma calculelor de stabilitate si a proiectarii modelului de cariera a rezultat ca in zona sudica a

taluzul general va avea o inaltime de 30 m, fiind cuprins intre cota +720 m (talpa carierei) si +750

m (muchia superioara).

Conform calculelor de stabilitate, taluzul general este stabil pentru aceasta inaltime, la un unghi maxim de

γ = 60 grade, factorul de siguranta fiind Fs > 1.15 pentru cazul taluzelor neafectate de factorul seismic, cu

durata mare de functionare.

Stabilitatea fronturilor de lucru cu inaltimea de 15 m este asigurata la un unghi de taluz α = 700, iar a celor

cu 10 m inaltime la un unghi de taluz α = 750.

Fenomenele de fisurare a masivului datorita influentei impuscarilor repetate si actiunea factorilor

exogeni asupra taluzelor, pot genera in anumite zone superficiale dislocarea de blocuri de roca.

Pentru evitarea de accidente, in timpul exploatarii se vor lua masuri de ranguire si evacuare a

materialului provenit din aceste zone.

Este important ca la impuscarile de conturare a treptelor finale sa se aplice tehnologia de

presplitting, evitandu-se generarea de fisuri in masiv in spatele aliniamentului de dislocare.

La finalizarea lucrarilor de exploatare se vor aplica masuri de rectificare a taluzelor finale,

indepartandu-se dupa caz eventualele copturi si blocuri care au tendinta de desprindere.

Bermele finale se vor curata de fragmentele de roca ramase, se vor nivela astfel incat sa permita

curgerea libera a apelor pluviale si dupa realizarea asolamentului specific se vor insamanta cu

iarba.

Respectarea tehnologiei de exploatare si aplicarea masurilor mentionate, asigura stabilitatea pe

termen lung atat a carierei cat si a versantului in care aceasta este amplasata.

Stabilitatea haldei de steril va fi asigurata prin respectarea in executie a parametrilor constructivi

proiectati si aprobati.

Lucrari de rambleere a excavatiilor

Nu este cazul.

Lucrari pentru ecologizarea haldelor de steril

Materialul steril provenit din perimetrul temporar de exploatare va fi haldat in halda de steril

36


situata la Vest de cariera. La finalul activitatii de exploatare se vor lua masuri de nivelare si

refertilizare a suprafetei haldei si terenul se va reda circuitului economic (pasune).

Lucrarile pentru ecologizarea haldei de steril constau din:

- lucrari de corectare a taluzelor;

- curatirea suprafetei haldelor de supragabariti si nivelarea acestora;

- stabilizarea si consolidarea taluzelor haldei cu gardulete de coasta din nuiele amplasate

pe curbele de nivel din 3 in 3 m;

- tasarea prin cilindrare a platformelor haldelor pentru impermeabilizarea acestora si

realizarea unor pante de minim 30/00 cu caderea spre conturul extern al haldelor in

vederea scurgerii apelor pluviale de pe berme

- lucrari de monitorizare - executarea de lucrari geotehnice si de constructii pentru

stabilizarea haldei (montare de borne topografice pentru urmarirea in timp a

deformatiilor)

Managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare)

Zona de exploatare se situeaza in vecinatatea vaii Ursului, care este afluent al vaii Cisnadie. Pentru

limitarea impactului asupra factorului de mediu apa se va interzice aruncarea oricaror tipuri de

deseuri in albia vaii si a torentilor din zona obiectivului minier.

Consumul pentru nevoile igenico-sanitare ale personalului este insignifiant pe parcursul

programului de lucru, igiena se rezuma la spalatul pe maini si eventual pe fata, apa fiind asigurata

in recipiente de plastic.

Functionarea exploatarii de gnais nu va avea un impact direct asupra apelor de suprafata, deoarece

in procesul tehnologic de extractie nu se foloseste apa industriala.

Datorita reliefului si a gradului de fisurare al rocilor, apele pluviale provenite de pe amplasamentul

analizat vor fi descarcate in mod natural.

Cantitatile de ape uzate menajere vor fi nesemnificative, pentru a se putea vorbi de pericolul de

poluare a apelor subterane in acest mod.

Apele pluviale din zona carierei si a haldei de steril, vor fi drenate prin rigole de scurgere in 2

bazine de decantare, care deverseaza in rigola amenajata pe marginea drumului de exploatare.

Lucrari de decontaminare a terenurilor

Nu este cazul.

37


Lucrari de resolidificare a terenurilor

Nu este cazul.

Lucrari pentru refacerea vegetatiei

Redarea in circuitul economic a terenurilor degradate dupa exploatarea in cariera a gnaiselor

comporta mai multe faze tehnologice si anume: corectia taluzelor, nivelarea suprafetei, ameliorarea

pamanturilor, recultivarea propriu-zisa.

Recultivarea terenurilor degradate de exploatarea miniera in cariera constituie actiunea de restituire

a capacitatii utile a solurilor.

Refertilizarea si recultivarea terenurilor degradate constituie o preocupare a operatorului minier, cu

participarea tuturor mijloacelor tehnice.

Refertilizarea terenurilor degradate in urma extragerii rocii este dificila si trebuie analizata in

ansamblu si de la zona la zona climatica si pedologica pentru a se putea determina posibilitatile de

adaptare a diverselor specii si soiuri de plante la recultivare si masurile ce trebuie luate pentru

imbunatatirea acestor terenuri.

Recultivarea se desfasoara in general in doua etape principale:

• reamenajarea miniera

• reamenajarea biologica

Reamenajarea miniera trebuie sa creeze conditii necesare pentru regenerarea fertilitatii terenului si

pentru cultivarea plantelor sau conditii pentru scopuri constructive. In aceasta etapa este

obligatorie, nivelarea terenului fiind una din operatiile cele mai importante in cadrul actiunii de

refertilizare.

Nivelarea terenului se face longitudinal pe directia treptei, lucrarile de nivelare se realizeaza in

cadrul lucrarilor de amenajare si admit tolerante de ± 10 cm fata de planul de referinta.

Nivelarea se face cu buldozerul, pentru scurgerea apei trebuie sa se asigure pante de scurgere de 2

– 30/00 spre treptele inferioare si unghiuri de taluz de max 700.

Suprafata nivelata se acopera cu un strat de pamant cultivabil (sol vegetal) in grosime de 40 cm,

care in prealabil a fost exploatat separat si depozitat in halda temporara de la cota +737 m.

Tehnologia ameliorarii terenurilor reclama sa se stabileasca calitatea pamanturilor, felul de

recultivare si culturile ce se preteaza pentru fiecare teren in parte.

Criteriile care stau la baza alegerii plantelor pentru refacerea vegetatiei sunt:

38


• clima regiunii

• solul

• alegerea ingrasamintelor.

Recultivarea agricola si forestiera se face in functie de zona pedoclimatica si de conditiile concrete

de amplasament.

Dupa recultivare, in functie de umezeala solului, se trece la procedeul de udare a plantatiilor.

Calitatea apei (industriale, naturale) de udare a terenurilor ameliorate este determinata de gradul si

felul mineralizarii, de cantitatea si felul materialelor in suspensie, de temperatura si gradul de

aeratie.

Alte lucrari necesare

Dupa realizarea lucrarilor de refacere a mediului sunt necesare verificari periodice ale sitului si

constatarea daca vegetatia are un ritm normal de dezvoltare. In cazul in care se constata ca o parte a

vegetatiei s-a distrus (din diverse cauze) se va proceda la refacerea acesteia.

Volumele fizice si valorice ale lucrarilor de refacere a mediului

Liste cu lucrarile care se vor executa si cantitatile necesare

• Rectificare manuala a taluzelor finale:

- din suprafata totala de taluze de 2352 m2 se considera ca necesar de

rectificat 25% adica 588 m2.

• Finisare mecanica a bermelor finale de treapta:

- se considera ca pe 20% din suprafata totala de berme finale de 2980 m2, pe

o grosime medie de 50 cm exista fragmente de roca ramasa in urma

exploatarii, fiind necesara formarea de gramezi de material cu buldozerul

pentru un volum de 298 m3.

- materialul va fi incarcat cu un incarcator frontal in autobasculante si

evacuat la halda.

• Depunere pamant pe berme inclusiv transport:

- solul vegetal va fi transportat de la o distanta de 0.2 km, se va depune si

nivela pe bermele finale (2980 m2) intr-un strat in grosime de 40 cm.

Volumul necesar este 1192 m3 respectiv 1788 tone.

39


Insamantari cu ierburi perene:

- Se estimeaza ca sunt necesare 25 kg seminte de ierburi perene.

• Lucrari de intretinere a lucrarilor de refacere a mediului:

- S-au apreciat ca fiind necesare 5 kg de seminte pentru refacerea unor zone

deteriorate.

Costuri unitare pe categorii de lucrari

Specificatie U.M. Valoare A. la CARIERA Rectificare taluze finale cariera lei/m2 1.70 Rectificare berme finale cariera lei/m3 1.64 Depunere pamant pe berme inclusiv transport lei/m3 3.62 Semanat de iarba lei/kg 40 B. la HALDA Nivelare suprafata lei/m3 0.95 Semanat de iarba lei/kg 32.5

Costurile totale ale lucrarilor de refacere a mediului

Specificatie U.M. Valoare A. la CARIERA Rectificare taluze finale cariera lei 1000 Rectificare berme finale cariera lei 490 Depunere pamant pe berme inclusiv transport lei 4310 Semanat de iarba lei 1000 Lucrari de intretinere lei 200 B. la HALDA Nivelare suprafata lei 700 Semanat de iarba lei 650 Lucrari de intretinere lei 250 C. alte lucrari Monitorizarea factorilor de mediu (in perioada postanchidere) lei 800

Total lei 9400

Sursele de finantare a lucrarilor de refacere a mediului

Lucrarile de refacere a mediului vor fi finantate integral de operatorul minier S.C. CARIER

TRANSIB S.R.L. Sibiu.

Graficul de executie a lucrarilor de refacere a mediului

Corelarea executiei lucrarilor de refacere a mediului cu programul lucrarilor miniere

40


Lucrarile de refacere a mediului se desfasoara pe un interval de 1 an, corelat cu programul de

exploatare in perimetrul temporar Valea Ursului atat in cariera cat si in halda de steril, esalonarea

valorilor aferente prezentandu-se astfel:

Anul 2 Nr. Denumire lucrari

Anul 1 (perioada de exploatare) Trim. I Trim. II Trim. III

total

1. Lucrari efectuate in zona afectata de exploatare

1.1. Rectificare taluze finale cariera 1000 1000

1.2. Rectificare berme finale cariera 490 490

1.3. Depunere pamant pe berme inclusiv transport 4310 4310

1.4. Semanat de iarba 1000 1000

1.5. Lucrari de intretinere 200 200

TOTAL 1000 5800 200 7000

2. Lucrari efectuate in zona haldelor de steril

2.1. Nivelare halda 700 700

2.2. Semanat de iarba 650 650

2.3. Lucrari de intretinere 250 250

TOTAL 1350 250 1600

3. Alte lucrari pentru refacerea mediului

3.1. Monitorizarea factorilor de mediu 800 1700

total 800 1700

TOTAL GENERAL 0 1000 7150 1250 9400 lei

Etapele de realizare a lucrarilor de refacere a mediului

Etapizarea trimestriala a lucrarilor de refacere a mediului va fi conform graficului prezentat mai

sus, ea fiind totusi la latitudinea titularului de activitate care o va realiza si in corelare cu programul

anual de activitate, de conditiile climaterice, de anotimp etc., responsabilitatea acestuia fiind aceea

de a realiza lucrarile propuse pana la sfarsitul trim. III al anului 2 de activitate.

4. DESEURI

4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate

Modul de gospodarire a deseurilor se prezinta in felul urmator:

Din activitatea de exploatare rezulta un volum de steril de 5332 m3 care se va transporta si

depune in halda de steril situata la V de cariera. Solul vegetal, urmeaza sa fie reutilizat pentru

41


lucrarile de refertilizare a bermelor dupa finalizarea lucrarilor de exploatare.

In materialul depozitat se regasesc si gnaise degradate care nu corespund standardelor in

vigoare pentru piatra bruta sau cribluri utilizate la constructii. Compozitia mineralogica a acestora

cuprinde:

-cuart

-feldspati

-biotit

-muscovit

-clorit

-sericit

-minerale opace

-granati

-sfen

-apatit

-staurolit

Din activitatea ce se va desfasura in cariera mai rezulta urmatoarele deseuri:

Lubrifianti care au fost utilizati, pentru toate tipurile de utilaje din dotarea

carierei,

Deseuri industriale (anvelope uzate, fier vechi – piese de schimb uzate),

Deseuri menajere.

Pentru evacuarea acestor deseuri se vor intocmi contracte cu firme de specialitate care detin

agrementarile legale.

Apele pluviale care spala perimetrul de exploatare si care sunt incarcate cu suspensii vor fi dirijate

pe rigolele de scurgere de pe marginea drumului de acces, in doua bazine de decantare.

Deseurile menajere.

Din activitatea desfa�urata nu rezulta de�euri tehnologice.

Nu se vor genera deseuri industriale de pe amplasament. Din activitatea desfasurata in perimetrul

de exploatare nu rezulta deseuri tehnologice.

Deseurile care rezulta din cadrul activitatii desfasurate la obiectiv sunt menajere, ca: deseuri de

natura organica provenite din alimentatia personalului; ambalaje → in special hartie, carton, folii

42


metalice sau mase plastice. Compozitia acestor tipuri de deseuri este specific menajera, nefiind

considerate deseuri cu compozitie toxica sau care ar prezenta vreun pericol, deci acestea nu

necesita un program special de gospodarire.

Cantitatea de deseuri rezultata in cadrul obiectivului este dependenta de numarul de angajati,

personal ocazional aflat in tranzit si de programul de functionare al punctului de lucru. Programul

de lucru fiind de cca. 20 - 21 zile/ luna de executie a lucrarilor propuse, de luni pana vineri, intre

orele 800 - 1600.

Pentru a prezenta o situatie apropiata de realitate, a modului de producere a deseurilor vom utiliza

conform metodologiei de calcul a volumului de deseuri produse urmatoarea formula:

Qmed zi = N x Imed x 0,001 t/zi

in care:

Qmed zi – cantitatea medie zilnica de reziduuri menajere;

Imed – indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kg/cap/zi);

- pentru personalul permanent: Imed = 0,6 kg/cap/zi;

- pentru personalul ocazional: Imed = 0,3 kg/cap/zi;

N = numarul de salariati sau clienti

Pentru personalul permanent, angajat rezulta:

Qmed zi = 10 x 0,6 = 6 kg/zi

Pentru personalul ocazional aflat in tranzit :

Qmed zi = 5 x 0,3 = 1,5 kg / zi

Rezulta ca zilnic, cantitatea maxima de deseuri rezultata ar fi de 7,5 kg ⇒ 7,5 kg/zi = 1650 kg/an

= 1,65 t/an.

Aceste deseuri vor fi colectate si depozitate temporar, in perimetrul obiectivului, intr-un tomberon

special metalic sau europubela, care periodic vor fi golite si gunoiul menajer va fi transportat la un

depozit autorizat de catre o firma de salubritate autorizata din zona.

Date fiind cele prezentate, nu consideram ca sunt probleme legate de producerea si modul de

eliminare a deseurilor menajere, produse ca rezultat al desfasurarii activitatilor descrise in

capitolele anterioare.

Pentru necesitatile fiziologice angajatii folosesc un grup sanitar tip latrina.

43


4.2. Managementul deseurilor Principiile unei gestionari corespunzatoare a deseurilor vizeaza in special maximizarea

randamentelor de utilizare a energiei, indiferent de forma in care se afla si minimizarea cantitatilor

de reziduuri rezultate. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor urmareste pe cat posibil

neutralizarea, reciclarea acestora si minimizarea cantitatilor depozitate pe rampe. Aceste metode au

in vedere utilizarea proceselor si a metodelor care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a

mediului inconjurator, ca urmare a producerii si eliminarii deseurilor specifice din industrie.

Modul de gospodarire a deseurilor se prezinta in felul urmator:

Deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate in zone

special amenajate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri autorizate sau la statiile de

transfer ale localitatilor invecinate.

Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005

privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Deseuri metalice – colectarea se va face pe suprafete special amenajate si valorificate pe baza de

contract cu autoritatile specializate.

Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001

privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Deseuri materiale de constructii – colectarea pe zone special amanajate si valorificare prin

utilizarea la umpluturi.

44


Cod deseu Tip deseu Met. de masurare

Cantitate produsa (t/an)

Metode de valorificare

Cantitate valorificat /an

Cantitate eliminata t/an

Metoda de eliminare

Deseuri nepericuloase din faza de construire

17 05 04 Deseuri din amenajare (pamant, pietre, etc.)

Evaluare Cca. 8000

Folosite in taluzare, umpluturi

Cca. 8000

17 04 05 Deseuri metalice

Evaluare Cantitati nesemnificative

R4 – reciclare prin agenti autorizati

Cantitati nesemnificative

- -

Deseuri periculoase din faza de construire

13 02 04* 13 02 05* 13 02 06* 13 02 07*

Uleiuri de motor, de transmisie si ungere

16 01 07* Filtre de ulei

16 01 13* 16 01 14*

Lichide de frana, fluide antigel

Evaluare

Cantitati nesemnifi cative, colectate in punctele unde se efectueaza reparatiile masinilor

Valorificate de unitatile autorizate, de catre atelierele unde se vor face reparatiile de service pentru utilaje si autovehicule


-

-

Deseuri nepericuloase din faza de functionare

20 03 01 Deseuri menajere amestecate

Evaluare Cca.1,65 - - Cca. 1,65 Eliminare prin agenti autorizati

Deseuri periculoase din faza de functionare

13 02 04* 13 02 05* 13 02 06* 13 02 07*

Uleiuri de motor, de transmisie si ungere

16 01 07* Filtre de ulei

16 01 13* 16 01 14*

Lichide de frana, fluide antigel

Evaluare Evaluare

Cantitati nesemnifi cative, colectate in punctele unde se efectueaza reparatiile masinilor

Valorificate de unitatile autorizate, unde se vor face reparatiile de service pentru utilaje si autovehicule


-

-

NOTA * ) In conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, prevazuta in anexa nr.2 la HG 856/2002.

**) OUG nr. 78/2000, privind regimul deseurilor, modificata si completata prin HG 4236/2001.

***) La data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.

45


5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA. 5.1. Apa Reteaua hidrografica este tributara raului Cibin, al carui afluent de dreapta valea Cisnadie

colecteaza micile paraie cu debit temporar sau permanent ce brazdeaza zona. Zona de exploatare se

situeaza in vecinatatea vaii Ursului, care este afluent al vaii Cisnadie

Date hidrologice de baza Morfologic zona ce cuprinde perimetrul este situata in partea sudica a Depresiunii

Transilvaniei, in zona culoarului Oltului, fiind caracterizata de prezenta unui relief cu aspect

muntos, terenul pe care este amplasat perimetrul se afla in administratia Primariei orasului

Cisnadie. Punctul de lucru este amplasat pe valea paraului Valea Ursului, afluent de stanga al

raului Cisnadie, la vest de Dealul Hihoala.

Resursele de apa

apa subterana

Zacamantul nu cantoneaza strate acvifere permanente. Gradul de fisuratie al rocii si inclinarea

stratelor asigura scurgerea subterana a apelor spre nord.

apa de suprafata

Zona in discutie este situata deasupra nivelului local de eroziune al V. Ursului, situatie in care

viiturile date de precipitatiile abundente nu o afecteaza.

Paraul Cisnadie (paraul Valea Ursului) cod cadastral VIII-1.120.10 are urmatoarele caracteristici:

• lungimea - 18 km;

• altitudinea - in amonte- 980 m;

- in aval- 388 m;

• panta medie – 33 ‰;

• altitudinea medie - 640 m;

• suprafata – 46 kmp;

• coeficientul de sinuozitate – 1,23.

46


5.1.1. Alimentarea cu apa



Numarul de angajati in Punctul de lucru este de 7 persoane, printre care: 1 inginer minier, 1 geolog,

2 excavatoristi, 1 buldozerist.

Utilizarea apei: apa este utilizata in scop potabil si igienico – sanitar, de catre personalul angajat.

Volumul de apa potabila consumat: zilnic maxim: 7 x 25 l/zi = 175 l/zi, prin transport din alte

surse.

5.1.2. Managementul apelor uzate

Ape uzate menajere - Se impune utilizarea toaletelor ecologice pe amplasament.

Necesarul de apa pentru perimetrul temporar de exploatare este:

Q zilnic maxim: 0,175 mc/zi Q zilnic mediu: 0,140 mc/zi Q zilnic minim: 0,105 mc/ zi

Din calculele efectuate rezulta ca se va utiliza, in scop igienico-sanitar si potabil, un volum maxim

anual de 43,75 mc/an de apa.

Ape uzate tehnologice

Activitatea din perimetrul de exploatare nu utilizeaza ape industriale.

Apele pluviale care ajung in perimetru sunt drenate prin rigola de scurgere amplasata la baza

carierei in 2 bazine de decantare.

Platforma de lucru nu este inundabila. In perimetru nu au fost identificate ape subterane si nu se

pune problema afectarii acestora.

Incadrare in clasa de importanta

Conform prevederilor STAS 4273/83 si ale STAS 4068/2 – 87, Perimetrul propus pentru

exploatare se incadreaza in clasa V de importanta, categoria 4, fiind o constructie - obiectiv de

importanta: redusa, locala, temporara, secundara, care in caz de avarie nu afecteaza localitatea din

aval si nici alte obiective situate in amonte.

47


5.1.3. Impactul potential

Impactul potential asupra facorului de mediu apa este nesemnificativ. Pentru limitarea impactului

asupra factorului de mediu apa se va interzice aruncarea oricaror tipuri de deseuri in albia vaii si a

torentilor din zona obiectivului minier.

5.1.4. Masuri de diminuare a impactului

Pentru evitarea poluarii apei, alimentarea cu carburanti si lubrifianti a utilajelor, precum si

reparatiile curente ale acestora, se vor efectua numai in locuri special amenajate, cu personal

calificat si se vor lua si alte masuri:

urmarirea cu atentie (de catre seful Punctului de lucru) a modului de desfasurare a

activitatii, realizarea managementului activitatii de executie a lucrarilor din cadrul

perimetrului in mod responsabil si conformarea la toate obiectivele activitatii in ceea ce

priveste protectia mediului;

autobasculantete prevazute in transportul agregatelor minerale de pe amplasamet vor fi

prevazute cu prelate pentru acoperirea incarcaturii;

in caz de scurgere accidentala, din diferite motive, se va urmari procedura specifica

prevazuta pentru inlaturarea deseurilor si a efectelor negative;

transportarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor, etc.

se vor respecta toate masurile prevazute in avizele, autorizatiile si dispozitiile A.P.M. si ale

S.G.A. Sibiu;

utilajele folosite vor corespunde normelor europene de functionare;






Lucrarile si instalatiile supuse autorizarii sau notificarii, potrivit prevederilor legale, care sunt

folosite pentru prelevari de apa de suprafata sau subterana ori pentru evacuari in receptori naturali,

trebuie sa fie prevazute cu mijloace de masurare a debitelor si volumelor de apa prelevate sau

evacuate si de determinare a calitatii apelor evacuate conform prevederilor autorizatiei de

gospodarire a apelor.

48


5.1.5. Impactul prognozat

Cuantificarea impactului produs s-a facut pentru:

Faza de executie a lucrarilor

Factor de mediu sau resursa

Impact potential Conditii existente Imapct prognozat (marime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare Impact rezidual

Calitatea apei de suprafata

- cantitate mare de suspensii - posibile evacuari de produse petroliere

- nu exista posibilitatea evacuarii suspensiilor direct in ape de suprafata

N

M (masuri de prevenire a deversarii accidentale a produselor petroliere sau uleiurilor minerale si suspensiilor)

n

Calitatea apei subterane

- posibile evacuari de produse petroliere

-

N M (utilajele folosite vor corespunde normelor tehnice de functionare, alimentarea acestora cu carburanti se va face in zone special amenajate)

n

Faza de activitate

Factor de mediu/resursa

Impact potential Conditii existente Impact prognozat (marime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea apei de suprafata

Posibile deversari accidentale de la mijloacele de transport; pulberi si praf de la manipularea derocarilor din cariera

Nu exista evacuari directe de pe amplasament

N M (exploatare corespunzatoare proiectului tehnic )

n

Calitatea apei subterane

- posibile evacuari de produse petroliere

-

N M n

Semnificatia termenilor: - IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a

calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului - IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de

mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului. - B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o

imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului. - N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau

o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului. - b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu

sau o imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului. - n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau

o distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului. - O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului - M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau

semnificativ.

49


- NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

In concluzie:

Se poate face afirmatia ca impactul prognozat este redus, fara influente majore asupra

calitatii apelor de suprafata. Asupra freaticului probabilitatea de a se manifesta efecte

semnificative negative este redusa la minim.

Impact negativ nesemnificativ prin masurile de diminuare a impactului.

5.2. Aerul

5.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament

Din punct de vedere al calitatii aerului, zona judetului Sibiu face parte din categoria zonelor cu

grad de poluare medie, datorat in principal traficului rutier intens, industriei si statiilor de mixturi

asfaltice. Insa, nu trebuie omis faptul ca schimbarile climatice influenteaza compozitia si dispersia

poluantilor in atmosfera.

Clima si microclimatul zonei

Zona se incadreaza in tipul de clima continental moderata, specific montana caracterizat

printr-o repartitie neuniforma a tuturor elementelor meteorologice. Faptul ca amplasamentul se afla

la o altitudine de peste 700 m, se apreciaza ca perimetrul de exploatare se poate caracteriza ca fiind

intr-o zona cu turbulenta mare si schimbari rapide de vreme.

Meteorologic, se sesizeaza urmatoarele valori principale:

- Temperatura medie anuala: 7-90C,

- Cantitatea de precipitatii medie multianuala: 800-1000 mm,

- Durata de stralucire a soarelui: 1950 ore/an,

- Cea mai mare frecventa medie a vantului este din directia NE 45%,

iar procesul de calm este de 40.5%,

- Adancimea de inghet este de: 0.5-1 m,

- Luna medie cu primul inghet la sol este luna noiembrie, iar cea cu

ultimul inghet este luna martie.

Fenomenul de inversiune termica (adeseori cu ceata la sol) este un fenomen cu extensie mica.

50


In ceea ce priveste efectul brizelor diurne, el constituie un fenomen normal, care nu are efecte

notabile si se produce in perioade de calm (la scara majora) in dinamica maselor de aer.

5.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona

Pentru ca amplasamentul exploatarii este situat intr-o zona izolata fata de comunitatile umane,

calitatea aerului atmosferic este influentata de urmatorii factori:

• traficul rutier datorat prezentei acestor agenti economici in zona si autoturismelor care

tranziteaza judetul in vecinatate;

• fenomenele climatice de inversiune termica in perioadele cu temperaturi scazute, in care

este impiedicata dispersia poluantilor formandu-se o bariera ce impiedica raspandirea

poluantilor in atmosfera dincolo de o anumita inaltime.

5.2.3. Surse si poluanti generati

Aerul din zona perimetrului de exploatare si de pe traseele de vehiculare a masei miniere va fi

afectat de emisiile de pulberi si gaze rezultate la operatiunile de perforare, impuscare, incarcare si

transport.

Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, care depinde de urmatorii factori:

- meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia si care determina

dispersia in plan orizontal si vertical a poluantilor (umiditatea terenului in timpul

excavarilor si transportului; frecventa si viteza vantului; precipitatii);

- factori tehnologici care caracterizeaza procesul de productie (textura solului, orografia

terenului etc).

Caracteristicile acestor emisii din faza de amenajare/exploatare a perimetrului, precum si din faza

de executie, sunt:

• Sursele sunt la nivelul solului;

• Existenta lor este limitata in timp la perioada de amenajare si exploatare;

• Nu sunt surse controlate, in sensul Ord. MAPPM nr. 462/1993.

Sursele si poluantii generati de activitatea carierei sunt:

emisiile de pulberi-sunt generate in momentul producerii detonǎrii incǎrcaturii explozive si

apar ca efect mecanic secundar al detonarii, fiind reprezentate de particulele foarte fine de rocǎ

pulverizatǎ in urma exploziei. Literatura de specialitate indicǎ, pentru cariere/roci si moduri de

lucru similare, eliberarea in urma impuscǎrii, a cca 0,5-0,8 kg pulberi/m3 de rocǎ detasatǎ.

51


Depunerea/dispersia pulberilor se realizeazǎ in timp scurt dupǎ detonare si la distante de cca

20-30 m de punctul de generare, functie de directia si intensitatea curentilor de aer.

Frecventa de generare a acestor pulberi este redusǎ, sursele fiind punctiforme si cu functionare

periodica.

In perioadele secetoase, corelat in mod direct cu programul de functionare al utilajelor pe parcursul timpului

de lucru, se degaja pulberi din roca manipulata. Cantitatile de praf pot fi diminuate in mod semnificativ

si pot fi mentinute la un nivel acceptabil, care sa nu creeze disconfort angajatilor, eventual prin

umectarea suprafetelor pe care se executa lucrari si a drumurilor pe care circula mijloacele de

transport.

Volumul de lucrari din care se poate degaja praf, este destul de mare, deci se poate aprecia ca

poluarea cu pulberi in suspensie va fi semnificativa, insa numai pe teritoriul exploatarii si zonele

din imediata vecinatate a acestora, distanta de dispersie fiind variata, in functie de conditiile

meteorologice.

Insa aceasta poluare nu va crea disconfort comunitatilor umane (Cisnadie si Cisnadioara), deoarece

acestea sunt la distante relativ mari si emisiile din astfel de activitati sunt specifice, fiind

caracterizate de urmatoarele:

- particulele minerale nu sunt agresive din punct de vedere chimic, pot totusi afecta

persoanele angajate prin aparitia unui sindrom de iritare a cailor respiratorii

superioare (SICAS);

- au o stabilitate mica in timp si in aerul atmosferic datorita greutatii specifice mari a

particulelor;

- sedimenteaza repede chiar si intr-o atmosfera puternic stabila;

- nu produc fenomene de poluare asupra terenului pe care se depun, avand o compozitie

asemanatoare daca nu identica cu acesta;

- pot constitui nuclee favorizand producerea cetii;

- duc la o vizibilitate scazuta.

noxele(gaze de impuscare) - apar ca produse de ardere a componentelor explozivilor. In cazul

utilizǎrii ca incǎrcǎturǎ explozivǎ a astralitei si nitramoniului, noxele sunt reprezentate prin

emisiile de CO, NO2, H2S. Conform normativului AP –42 factorii de emisie (poluanti) la

detonarea incarcaturilor explozive formate din astralita si nitramoniu sunt:

52


cantitate g/kg Poluant astralita nitramoniu CO NOx H2 S

10,2 54 2,5

10,2 54 2,5

Se estimeaza ca in perioada de permis se vor utiliza cca. 1,02 tone explozivi ETNT.

noxele produse de functionarea motoarelor de tip Diesel sunt evaluate in functie de timpul de

functionare si consumul de combustibil. Limita emisiilor de poluanti a motoarelor utilajelor

este stabilita de H.G. 594/1991 si Ordinul MAPPM 462/1993 ele trebuind sa se incadreze in

limitele admise si de STAS 12574/87. Pentru acest gen de noxe metodologia CORINAIR

prevede urmatoarele valori: pulberi: 4.3 g/l, CO: 16.0 g/l, SOx: 10g/l, CH4 : 0.17g/l, NOx:

32.7g/l. Aceste noxe nu au o influenta semnificativa asupra calitatii aerului, in cazul in care

utilajele sunt exploatate si intretinute corespunzator.

5.2.4. Impactul potential Emisii de poluanti in faza de defrisare

Consumul de carburanti la exploatarea lemnului conform Normelor de consum la carburanti,

lubrifianti si energie electrica pentru utilajele folosite in silvicultura, MAPMI,

Departamentul Padurilor Bucuresti 1990:

- la doborare/sectionare cu fierastraul mecanic, lemn rasinoase – 0,25 l benzina/mc;

- la scos – apropiat pana la drumul auto – cca. 10 l motorina pentru cantitatea de lemne rezultata;

Emisii atmosferice in faza de exploatare

Poluantii caracteristici rezultati in faza de executie sunt cei specifici lucrarilor de constructie si

anume:

- Particule in suspensie (praf) rezultate in fazele de transport, excavare, nivelare,

- Poluanti specifici din gazele de esapament (particule, oxizi de azot, monoxid de carbon,

dioxid de sulf, compusi organici volatili) rezultati de la utilajele si mijloacele de transport

care sunt folosite in timpul lucrarilor de executie a obiectivului.

Caracteristicile acestor emisii din faza de amenajare a obiectivului, precum si din faza de

exploatare, sunt :

Sursele sunt la nivelul solului,

Existenta lor este limitata in timp la perioada de amenajare;

53


Nu sunt surse controlate in sensul Ord. MAPPM nr. 462/1993.

Debitele masice de praf (particule minerale) rezultate in timpul lucrarilor de amenajare a

obiectivului si exploatare, nu pot fi determinate exact deoarece depind de mai multi factori ca:

umiditatea terenului in timpul excavarilor si transportului,

frecventa si viteza vantului,

precipitatii,

textura solului,

orografia terenului etc.

Acestia sunt functie de:

Timpul mediu zilnic de lucru al utilajelor si respectiv distanta parcursa de mijloacele de

transport,

Tipul si capacitatea utilajului/autovehiculului,

Tipul carburantului utilizat si continutul de sulf al acestuia,

Consumul de carburant pentru fiecare utilaj,

Regimul de lucru,

Conditii tehnice de functionare.

In general, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de 0,05% .

Poluantii caracteristici din gazele de esapament sunt: particulele, dioxidul de sulf (SO2),

monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) si compusii organici volatili (COV).

Materialul rezultat in urma extractiei va fi comercializat spre diversi clienti si folosit pentru lucrari

de constructii, taluzare, productie betoane etc.

Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local.

Se vor respecta limitele impuse de OM 592/2002 privind conditiile de calitate a aerului in zonele

protejate. Se vor intreprinde masuri de reducere a poluarii cu pulberi printr-un transport si o

manipulare adecvata a materialelor de constructie, materialelor excavate pe parcursul efectuarii

lucrarilor si a utilajelor folosite.


afectat de emisiile de pulberi si gaze rezultate la operatiunile incarcare si transport.


54


• meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia si care

determina dispersia in plan orizontal si vertical a poluantilor (vantul,

temperatura),

• factori tehnologici care caracterizeaza procesul de productie.

Noxele produse de functionarea motoarelor de tip Diesel sunt evaluate in functie de timpul de

functionare si consumul de combustibil. Limita emisiilor de poluanti a motoarelor utilajelor este

stabilita de HG 594/1991 si Ordinul MAPPM 462/1993 ele trebuind sa se incadreze in limitele

admise si de STAS 12574/87. Pentru acest gen de noxe metodologia Corinair prevede urmatoarele

valori: pulberi: 4.3 g/l, CO: 16.0 g/l, SOx: 10g/l, CH4 : 0.17g/l, NOx: 32.7g/l. Aceste noxe nu au o

influenta semnificativa asupra calitatii aerului, in cazul in care utilajele sunt exploatate si

intretinute corespunzator.

Efectele derocarii cu ajutorul explozivilor asupra mediului

Procesul de impuscare (lucrarile de impuscare) se va executa de cǎtre o firma terta, autorizata

pentru aceastǎ activitate, cu respectarea tuturor prevederilor si normelor legale specifice, in

vigoare.

Efectele asupra mediului ca urmare a derocarii rocilor cu ajutorul explozivilor sunt materializate in

principal prin emisii de pulberi, noxe, zgomote si vibratii.

-emisiile de pulberi-sunt generate in momentul producerii detonǎrii incǎrcaturii explozive si apare

ca efect mecanic secundar al detonarii, fiind reprezentate de particulele foarte fine de rocǎ

pulverizatǎ in urma exploziei. Literatura de specialitate indicǎ, pentru cariere/roci, eliberarea in

urma impuscǎrii, a cca 0,5-0,8 kg pulberi/m3 de rocǎ detasatǎ. Depunerea/dispersia pulberilor se

realizeazǎ in timp scurt dupǎ detonare si la distante de cca 20-30 m de punctul de generare, functie

de directia si intensitatea curentilor de aer. Debitul de pulberi care rezulta nu reprezinta un factor

important de poluare. Frecventa de generare a acestor pulberi este redusǎ, sursele fiind punctiforme

si cu functionare periodica.

-noxele(gaze de impuscare) -apar ca produse de ardere a componentelor explozivilor. In cazul

utilizǎrii ca incǎrcǎturǎ explozivǎ a astralitei si nitramoniului, noxele sunt reprezentate prin emisiile

de CO, NO2, H2S. Conform normativului AP –42 factorii de emisie (poluanti) la detonarea

incarcaturilor explozive formate din astralita si nitramoniu sunt:

55


cantitate g/kg poluant astralita nitramoniu CO NOx H2 S

10,2 54 2,5

10,2 54 2,5

Se estimeaza ca in perioada de permis se vor utiliza cca. 1,02 tone explozivi TNT.

-vibratiile-exploziile determinǎ vibratii de tip seismic la sol si suprapresiuni in frontul undei de soc.

Amplitudinea acestora si impactul asupra mediului pot si vor fi controlate prin utilizarea unor

incarcǎturi explozive echilibrate, adaptate tipului de rocǎ si cantitǎtilor de util necesare, a unor

explozivi cu brizantǎ redusǎ, precum si a tehnologiilor de initiere cu microintarziere. Nu se vor

aplica impuscǎrile masive si nici cele cu camere de minare.

-zgomotele - literatura de specialitate indicǎ, pentru cariere/roci un mod de lucru similar cu cel

prevazut in cariera VALEA URSULUI, puterile acustice ale exploziilor fiind de 100-120 dB.

Lucrarile de impuscare se vor efectua in baza unor scheme (monografii) de impuscare, intocmite de

seful carierei sau de catre un reprezentant autorizat a firmei care efectueaza impuscarile si aprobate

de conducerea tehnicǎ a societatii.

Eventualele prejudicii aduse proprietatii private sau publice, ca urmare a activitatii de impuscare

vor fi suportate de titularul permisului de exploatare.

Estimarea consumului de motorina/benzina

Pe amplasament, utilajele si autovehiculele ar fi principalii poluatori.

Element/ Sursa/ Valoare/

Unitatea de masura

Utilaje, autobasculanta 3 Buc.

Drujbe 3 Buc.

Perioada de activitate anuala

250 Zile/an 20 zile/an

Durata zilnica de activitate

8 h/zi 8 h/zi

Consum specific 50 l motorina/zi; 6,25 l/h cca. 3 l benzina/zi; 0,37 l/h

Consum anual 12.500 l/an 180 l/an (0,108 t/an)

56


Calculul emisiilor

Pentru a determina emisiile in aer si a le putea compara cu standardul de mediu s-au luat in

considerare doua situatii reprezentative:

Poluarea in zona exploatarii in momentul defrisarii si la functionarea activitatilor;

Fazele, in perioada de exploatare se desfasoara una dupa alta, deci vom lua in considerare faza cea

mai poluanta de pe o unitate administrativa, ca fiind reprezentativa.

Pentru pulberilor rezultate din activitatea cariei s-au utilizat factorii de emisie indicati de

metodologia AP42

- zdrobire primara – 0,25 kg/t;

- manipulari – 1kg/t

Din acestea rezulta 0,05 Kg/t – pulberi in suspensie, restul este praf care se depune.

In decursul unui an se extrag cca.7.500 t, perioada de lucru – 2000 h/an.

Poluanti emisi Cazul Consum carburanti

CO NOx SO2 Hidrocarburi Particule Poluarea in zona exploatarii in timpul defrisarii

Fierastrau mecanic 3 buc. x 3 l/zi = 9 l benzina /zi Scos -apropiat lemn - 10 l motorina/zi

2475 g/zi, 247,5 g/h 70 g/zi, 7 g/h Total: 0,07 g/s

121,5 g/zi, 12,1 g/h 265 g/zi, 26,5 g/h Total: 0,107 g/s

-

13,6 g/zi 1,36 g//h Total: 0,0003 g/s

216 g/zi, 21,6 g/h 163 g/zi, 16,3 g/h Total: 0,0105 g/s

13,5 g/zi, 1,35 g/h 130 g/zi, 13 g/h Total: 0,0039 g/s

In timpul functionarii

Utilaje si autovehicule Sfaramarea ,manipularea pietrei

595 g/zi 74,4 g/h Total: 0,0206 g/s

2252,5 g/zi 281,5 g/h Total: 0,078 g/s

115,6 g/zi 14,45 g/h Total: 0,0040 g/s

1385,5 g/zi 173,2 g/h Total: 0,0048 g/s

1105 g/zi 138 g/h Total: 0,038 g/s 194 g/s

Calculul imisiilor si compararea cu limitele admisibile din gazele motoarelor utilajelor

Pentru a ajunge de la emisii la imisii se utilizeaza formulele de calcul pentru surse liniare si de

suprafata (Larry Canter, 1992 Environmental Impact Assessment):

Q C x,z,0 =

П( σy2 + σyo

2 )1/2 σz

u

57


Unde:

σy, σz - coeficientii de dispersie orizontal si vertical – 10 si 6,3 pentru clasa de stabilitate C;

Q – rata de emisie a poluantilor –g/s;

σyo – un sfert din lungimea sectiunii in lungul unei axe ce coincide cu directia vantului – 17,6m,

considerand versantul la 45 0 fata de directia vantului;

U – viteza vantului.

Concentratia maxima Poluant

Cmax (µg/mc)

Prag de alerta (µg/mc)

Valoare limita (µg/mc)

Observatii

NO2 85,6 /1h la defrisare 62,4/1h in functionare

500, masurat timp de 3 ore consecutive

200/1h 40/an calendaristic

Concentratia maxima este mai mica decat limita admisibila

SO2 0,24 /1h defrisare 3,2 /1h in functionare

400 masurat timp de 3 ore

consecutive

350/1h 125/24h


CO 5,5 /1h la defrisare 16,3 /1h in functionare

10000/8 h

pulberi 33,03 /1h la defrisare 41,6/1h in functionare

50/24 h


Tabelul de mai sus ne indica faptul ca nu sunt sunt depasite limitele admisibile in conditii normale

de functionare.

Cu privire la actiunea de defrisare, se stie ca plantele verzi, in general, si padurea in special, sunt

principalii producatori ai oxigenului din atmosfera si bariere pentru a estompa din viteza vanturilor

si micsoreaza distantele pe care se disperseaza poluantii.

Emisiile de praf, care sedimenteaza foarte rapid pot bloca sistemul de respiratie al plantelor.

Padurea are un aport important la reducerea continutului de dioxid de carbon. Gospodarirea padurii

in vederea conservarii stocurilor de carbon existente in masa lemnoasa vie, prin controlul

defrisarilor, protejarea padurilor in rezerve, schimbari in regimul de recoltare, prevenirea

incendiilor si controlul folosirii pesticidelor sunt categorii de baza in activitatile de management ca

mijloace potentiale de reducere a CO2 in sectorul forestier.

In general, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de 0,5% conform

STAS 240-80.

58


Consumul de carburanti si regimul de lucru a fost descris intr-un capitol anterior, cantitatea de

motorina estimata pe acest an fiind de cca. 12,5 mc/an (pt. utilaje).

Intereseaza doar poluarea produsa pe amplasament nu si cea de pe drumurile publice.

Avand in vedere ca sursele de poluare studiate sunt surse nedirijate, adica aerul impurificat nu este

prelucrat, evacuat controlat printr-un sistem de exhaustare, nu se pot aplica prevederile Ordinului

nr. 462/93, in ceea ce priveste limitarea la emisie a poluantilor in atmosfera.

Debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera cu gazele de esapament ale utilajelor si

mijloacelor de transport sunt greu de calculat in perioada de exploatare a carierei.



transport,




Regimul de lucru,


In general, pentru utilaje, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de

0,5% conform STAS 240-80.

Exista un potential impact datorat emisiei in atmosfera a gazelor de esapament, de la utilaje, dotate

cu motoare cu ardere interna, utilizate in procesul de executie a lucrarilor.

In conditiile in care utilajele se verifica periodic, din punct de vedere tehnic, emisiile si zgomotul

se incadreaza in parametrii stabiliti de constructorul mijloacelor tehnice utilizate de executantul

lucrarilor.

Exploziile - Fenomenul chimic de descompunere rapida a unui mediu exploziv, instabil din punct

de vedere termodinamic, in cursul caruia energia interioara (potentiala) de care dispune e

transferata spre exterior prin efectuarea unui lucru mecanic de dislocare a mediului inconjurator, se

numeste explozie.

Acest proces de transformare exploziva, cu formarea unei mari cantitati de gaze puternic incalzite,

se desfasoara cu viteze ale caror valori sunt cuprinse intre sute si mii de metri pe secunda.

Descompunerea substantelor chimice, sub forma exploziei, se caracterizeaza prin:

59


- reactia de transformare se desfasoara cu viteze variabile - viteza nu este constanta

in timp;

- viteza de propagare a procesului de transformare este superioara vitezei sunetului,

in mediu exploziv;

- valoarea presiunii produsilor de explozie creste brusc si in salturi.

Dupa viteza liniara de propagare a procesului de transformare, explozia este numita deflagratie,

explozie propriu-zisa sau detonatie.

→ Detonatia

Detonatia este un proces de transformare chimica care se propaga cu o viteza de ordinul miilor de

m/s si care se caracterizeaza prin: viteza constanta, stabila si maxima; actiune puternica de

sfaramare – rupere in bucati – a mediului inconjurator si printr-un efect acustic foarte intins.

Detonatia este forma de transformare in urma careia se obtine randamentul maxim pe care se poate

sa-l dea o substanta exploziva, in urma acestei reactii are loc o ardere completa a produsilor

rezultati – nu mai raman elemente carburante – se degaja cantitatea maxima de caldura si minima

de gaze toxice.

Reactia chimica de descompunere prin detonatie este declansata de o actiune exterioara care, in

majoritatea cazurilor, nu poate fi decat o unda de soc.

Caldura rezultata prin descompunerea mediului exploziv contribuie la propagarea stationara a

undei de soc, fenomen caracteristic detonatiei. Unda de soc insotita de o reactie chimica foarte

rapida, se numeste unda de detonatie. Viteza de propagare a unei asemenea unde este o marime

constanta si poarta numele de viteza de detonatie.

Experimental s-a stabilit ca viteza de detonatie, vD, are valori mai mari de 1300-2000 m/s. Pana in

prezent au fost realizate substante a caror reactie de descompunere are loc cu o viteza de 11000-

12000 m/s.

Trebuie de remarcat ca nu orice unda de soc este capabila sa initieze o reactie chimica intensa intr-

o incarcatura exploziva. Intensitatea acestei unde trebuie sa depaseasca o anumita valoare critica

caracteristica mediului exploziv.

Daca in exploziv apare o unda de soc a carei presiune este mai mica decat cea critica, atunci, ea se

va propaga prin incarcatura exploziva ca si printr-un mediu inert. Deci viteza de propagare a undei

de soc, precum si presiunea in frontul sau vor scadea treptat . Astfel apare fenomenul de amortizare

a undei.

60


Experimentele practice au demonstrat ca detonatia, ca forma principala de descompunere a

explozivilor, depinde intr-o masura mica de conditiile exterioare.

→ Deflagratia

Este forma de transformare chimica a unor substante explozive, a caror reactie se propaga cu viteze

de ordinul catorva centimetri pana la cativa zeci de metri pe secunda. Acest proces de

descompunere exploziva are loc in spatiu inchis.

Transformarea chimica, sub forma deflagratiei, este caracteristica pulberilor omogene, neomogene

si compozite.

Viteza de propagare a reactiei de descompunere, sub forma deflagratiei, este variabila si depinde in

mare masura de conditiile exterioare si in special de parametrul presiune.

Intr-un spatiu inchis, asa cum este de exemplu camera de ardere a motorului racheta, transformarea

exploziva a pulberii este mult mai rapida si mai complexa.

Procesul de deflagratie este caracterizat printr-o crestere rapida si continua a presiunii gazelor,

care produce un lucru mecanic de dislocare, aruncare sau deplasare, in sensul rezistentei minime

(aruncarea rocilor in sensul liniei de minima rezistenta, deplasarea rachetelor etc.).

Viteza de deflagratie este mai mica decat viteza sunetului in masa explozivului.

Fenomenul de deflagratie este amorsat (declansat), de regula, printr-un impuls initial de natura

termica – scanteie, flacara, incandescenta etc. – si mai rar sub forma undei detonante.

Propagarea procesului, odata amorsat, in interiorul masei de exploziv se face prin conductabilitate

termica, din aproape in aproape si de la suprafata in adancimea fiecarei particule de exploziv.

Deci, intreaga suprafata se afla in faza de ardere. Energia de activare este imprumutata

descompunerii particulelor din stratul imediat vecin. Pentru ca reactia de descompunere sa

continue, este necesar si suficient ca energia de activare sa fie inferioara energiei eliberate prin

descompunerea exploziva.

Rezulta ca, in cazul deflagratiei, are loc o descompunere a moleculei mediului exploziv urmata de

o combustie rapida a atomilor de carbon si hidrogen continuti in molecula de exploziv.

Pe timpul desfasurarii fenomenului de deflagratie nu se inregistreaza nici o discontinuitate a

marimilor caracteristice. Volumul, presiunea, temperatura si viteza mediului cresc continuu.

Experimentele practice au demonstrat ca viteza procesului de deflagratie a pulberilor depinde, in

afara de presiune, si de alti factori, cum sunt constitutia chimica si fizica, precum si forma

geometrica a elementelor, gradul de omogenizare, densitatea, modul de fabricatie –laminare,

61


presare, turnare etc. - continutul in azot, precum si alti factori.

→ Arderea

Este fenomenul de amorsare a reactiilor de transformare exploziva a substantelor ce poseda

asemenea proprietati. El este initiat printr-un impuls termic.

Arderea are loc in spatiu deschis – in aer liber – la presiunea atmosferica, rezultand produsi gazosi

cu degajare de caldura, fara insa sa apara fenomene acustice.

In acest sens, un exemplu edificator il constituie arderea pulberii in aer liber, unde procesul

decurge lent, cu viteze de ordinul fractiunilor de milimetru pana la cativa milimetri pe secunda.

Descompunerea substantelor explozive, prin ardere, este incompleta si cu degajare de gaze nocive.

In anumite conditii procesul de descompunere prin ardere poate sa se transforme in deflagratie sau

detonatie. Este vorba de arderea unor cantitati mari de substante explozive care ar putea sa ridice

temperatura mediului exploziv pana la valoarea temperaturii de deflagratie si respectiv detonatie.

→ Descompunerea termica

Acest fenomen este o forma neexploziva, de descompunere relativ lenta, ce se propaga in masa

explozivului. Procesul de descompunere termica a substantelor explozive are loc sub influenta

radiatiilor inflarosii sau luminoase.

In urma fenomenului de descompunere termica completa, iau nastere diversi produsi care pot

determina trecerea la forme de descompunere exploziva, asa cum este deflagratia sau detonatia.

Multi explozivi pot sa se descompuna mai mult sau mai putin rapid. Viteza procesului este functie

de temperatura, fara insa ca transformarea sa aiba un caracter exploziv.

Un exemplu edificator il constituie pastrarea in conditii necorespunzatoare, in special la

temperaturi care depasesc pe cele admise de instructiuni. In aceste conditii are loc procesul de

descompunere termica, fenomen care duce la pierderea proprietatilor fizice, termochimice si

explozive.

Exista totusi situatii cand procesul de descompunere termica poate sa declanseze autoaprinderea

explozivilor. Fenomenul este specific pulberilor omogene, eterogene sau compozite.

Cauzele pot fi urmatoarele: depozitarea, pastrarea sau transport in conditii necorespunzatoare;

prezenta unor impuritati inadmisibile, ramase pe timpul procesului tehnologic.

Dinamita folosita la procesul de explozie este amorsata cu azotat de amoniu.

Din punct de vedere chimic azotatul de amoniu este o substanta foarte stabila. El incepe sa se

descompuna prin incalzire la cca. 170 grade C, dupa urmatoarea ecuatie:

62


NH4NO3 → N2O + H2O

Prin incalzire la temperatura de cca. 300 grade C se disociaza termic astfel:

NH4NO3 → NH3 + HNO3

iar la teperaturi de peste 400 grade C se descompune in N2, NO3 si H2O, reactia luand un curs

diferit sub forma unei deflagratii cu flacara galbena:

2 NH4NO3 → N2 + 2NO + 4H2O + 140 kcal/kg

Sub influenta impulsului produs de o capsa detonata, azotatul de amoniu explodeaza, transformare

ce are loc dupa ecuatia:

2 NH4NO3 →2 N2 + O2 + 4H2O + 346,5 kcal/kg

Azotatul de amoniu reactioneaza cu numeroase metale, mai putin in stare uscata si mai energic in

prezenta umiditatii. Stfel reactioneaza cu cuprul, plumbul, zincul, fierul si cadmiul, formand

azotatii metalelor respective si amoniac.

De exemplu, cu cupru formeaza azotatul tetraminocupric Cu (NO3)2 x 4NH4, un exploziv la fel de

sensibil, la actiuni mecanice, ca si azida de plumb.

Este descopmus de catre acidul sulfuric si bazele puternice.

Este un oxidant puternic care activeaza combustia oricarui material inflamabil cu care este

amestecat.

Din punct de vedere al proprietatilor termichimice si explozive, proprietatile explozive ale

azotatului de amoniu sunt destul de modeste. Este putin sensibil la actiuni mecanice exterioare. De

exemplu, la lovire (impact) el are o sensibilitate relativ mica – explodeaza la impactul produs de o

greutate de 10 kg lansata la o inaltime de 20 cm, respectiv o greutate de 2 kg lansata la o inaltime

de 100 cm.

Sensibilitatea amoniului la lovire

Temperatura, grade C 25 75 100 150 Inaltimea in

cm, de cadere a unei gretati de 2 kg

79 71 69 50

Prin transformari sub forma detonatiei, degaja o mare cantitate de produsi gazosi si nu se formeaza

substante solide (fum). In stare umeda nu explodeaza.

Viteza de detonatie a azotatului de amoniu depinde de temperatura se densitate, ea fiind cuprinsa

intre 1100 – 2200 m/s.

63


Este putin sensibil la detonatie. Pentru declansarea exploziei azotatului de amoniu este necesar un

impuls puternic. El nu se amorseaza de la impulsul initial dat de o capsa detonata. In acest scop se

folosecs incarcaturi intermediare de initiere. Astfel, pentru amorsarea sa sunt necesare 100 – 300 g

trinitrotuluen.

Azotatul de amoniu in stare uscata, este utilizata ca exploziv industrial – folosit in executarea unor

lucrari in industria miniera, in cariere pentru silocarea materiilor prime, in constructii de tuneluri,

drumuri, etc.

De obicei azotatul de amoniu este folosit in amestec cu alti explozivi de amorsare secundara.

Explozivii de amorsare secundara, introdusi in amestecurile explozive a caror baza formeaza

azotatul de amoniu, maresc sensibilitatea acestora la detonatie.

Dinamita este un amestec gelatinos intrebuintat in industria extractiva pentru sfaramarea rocilor

tari, precum si in constructii de drumuri, cai ferate si tuneluri. Nu se utilizeaza in locuri cu emanatii

de gaze explozive sau cu prafuri inflamabile. Dinamita nu este rezistenta la apa.

In tara noastra se fabrica, in mod curent dinamita tip II, STAS 418/1-76, a carei compozitie este

formata din urmatoarele elemente:

- nitrat de glicerina = 30 %;

- nitrat de celoloza = 1 %;

- dinitrotoluen = 3,5 %;

- trinitrotoluen = 7 %;

- azotat de amoniu = 57 %;

- dextrina sau faina de grau = 0,7 %;

- faina de lemn = 0,5 %.

Pe langa componentele mentionate mai sus se mai adauga, pentru colorare, oxid rosu de fier (0,5

%).

Dinamita se livreaza sub forma de cartuse formate din plasa ambalata in hartie parafinata sau tuburi

din material plastic.

Din punct de vedere al proprietatilor fizice si explozive, dinamita se prezinta sub forma de pasta

omogena de culoare galben-roscata, avand densitatea cuprinsa in intervalul de la 1,5 la 1,65 g/cm3.

Umiditatea maxima a produsului este de 1,5 %, iar stabilitatea chimica la 75 % este de minimum

10 min.

64


Capacitatea de lucru – proba Traul – este de minimum 415 cm3, iar brizanta produsului, stabilita

prin metoda Hess, este de 18 mm.

Dinamita tip II congeleaza la temperaturi sub – 10 grade C.

Dinamita se descompune, sub forma detonatiei, cu o viteza de 6.510 m/s. Caldura de explozie a

produsului este de 1.280 kcal/kg, iar temperatura produsilor de explozie are valoarea de 4.000

grade C. Balanta de oxigen a produsului este pozitiva (+3%). Detonatia explozovilului este

declansata prin intermediul capselor detonate pirotehnice tip CM si capselor electrice tip CEM.

In ceea ce priveste momentul de producere a exploziei, se produce o suprarpresiune din frontul

undei de soc si este exprimata in kg forta/cmp.

Astfel gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de soc asupra diferitelor

obiecte exterioare (cf. anexei 3b din Norme specifice de protectie a muncii la fabricarea,

manipularea, transportul si depozitarea explozibililor in unitatile producatoare) se prezinta dupa

cum urmeaza in tabelul urmator:

Valoarea suprapresiunii in frontul undei de soc ∆ pf (kg/cm2)

Felul obiectelor exterioare

Distrugeri totale

Distrugeri puternice

Distrugeri medii

Distrugeri usoare

Avarii neinsemnate

Cladiri din caramida cu putine etaje

0,35 – 0,45 0,25 – 0,35 0,15 – 0,25 0,07 – 0,15 0,03 – 0,05

Constructii industriale cu schelet metalic

0,50 – 0,80 0,30 – 0,50 0,20 – 0,30 0,05 – 0,20 0,03 – 0,05

Retele ale gospodariei locale

10,0 – 15,0 6,00 – 10,00 2,00 – 6,0* 2,00 – 6,0* -

Ziduri de sprijin - 1,5 - - -

*Dupa adancimea la care sunt instalate

Pentru calculul efectului exploziei materialelor explozive exprimate ca distante de siguranta s-a

utilizat documentul Agentiei Germane pentru Protectia Mediului: Indrumar metodic pentru

estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materialelor explozive, ANEXA 2.

La cantitatea de cca. 200 q (kg) ETNT (potrivit datelor beneficiarului) – utilizata pentru o serie de

impuscaturi prin explozie in cadrul carierei, distantele de siguranta calculate in functie de valoarea

suprapresiunii, sunt descrise in urmatorul tabel:

65


∆ pf (kg/cm2) R (m)

1,00 176

0,20 953 0,02 1513

Efectele exploziei au fost preluate din Legea 126/1995 – Norme tehnice privind detinerea,

prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor

explozive, utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor.

5.2.5. Masuri de reducere a impactului

• utilajele folosite vor corespunde normelor europene de zgomot si functioanare;

• reducerea emisiilor de praf la manipularea – transportul materialelor, prin stropiri in

perioadele secetoase a materialelor si cailor de acces;

• utilizarea utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;

• utilizarea unei motorine cu continut redus de sulf, corespunzator prevederilor HG

1336/2000 privind limitarea continutului de sulf din motorina.

• reducerea cantitatilor de gaze toxice se poate realiza numai prin perfectionarea retelei de

impuscare a explozivilor astfel incat sa se obtina un exploziv cu bilant de oxigen cat mai

mic;

• masuri tehnice de reducere a cantitatii de praf prin utilizarea burajului cu apa;

• alegerea explozivului nitramon (AM-1) s-a facut si pentru reducerea volumului norului de

praf, deoarece acest exploziv pe baza de azotat de amoniu in amestec simplu determina o

acceleratie mai mica de 3 – 4 ori decat cea realizata la trotil sau dinamita;

• utilizarea de utilaje cu sistem de esapare cel putin la nivelul Euro 2, iar la utilajele dotate cu

motoare diesel mai vechi, montarea de catalizatori la sistemele de esapare si dotarea

acestora cu sisteme de filtrare a gazelor;

• limitarea vitezei de transport.

66


5.2.6. Impactul prognozat Faza de extragere agregate minerale




Aer atmosferic - cantitate mare de suspensii - gaze de esapament

- exista posibilitatea emisiilor de suspensii minerale peste limita maxima admisa

N

N

Faza de activitate


Impact potential Conditii existente Impact prognozat (marime, extindere, tip)


Aer atmosferic - emisii reduse de la mijloacele de transport - pulberi de la manipularea rocilor sfaramate

- N n

In concluzie:

In faza de extragere a agregatelor minerale si de executie a carierei impactul asupra aerului

este semnificativ in zona de lucru, in perioadele defavorabile dispersiei polantii pot depasi

valorile admisibile la distante de pana la 100 m de frontul de lucru. Impactul se limiteaza la

aceasta faza a proiectului.

Se poate face afirmatia ca impactul prognozat in faza de functionare este redus, fara

influente majore asupra calitatii aerului atmosferic. Nu se vor inregistra fenomene de

poluare remanenta in zona. Impactul asupra aerului se resimte doar in zona

amplasamentului obiectivului.

5.3. Solul

5.3.1. Consideratii geomorfologice si geologice

Geologia regiunii si a zacamantului



vaii Cibinului) si paraul Poplaca, iar spre Sud de valea Sadului. La Est este limitata de

formatiunile sedimentare ale bazinului Transilvaniei, iar la Vest de valea Stramba, afluent al

67


paraului Steaza si de culmea dealului Plaiului.

Regiunea Rasinari – Cisnadioara – Sadu este impartita in doua parti inegale de culmea Magura –

Fata Cretului – dealul Plaiului – Ghihan, care desparte bazinul vaii Cibinului de cel al vaii Sadu.

Din punct de vedere orografic se evidenteaza doua unitati : unitatea Cisnadioara si unitatea

Rasinari.

Unitatea orografica a Rasinarilor este constituita dintr-o serie de culmi divergente care se desprind

spre N si E din vf. Plaiului, iar unitatea Cisnadioara este reprezentata de masivul Magura din care

se desprind o serie de culmi radiare spre est, vest si sud.

Caracterul foarte complicat al regiunii (din punct de vedere geologic) produce aspecte

morfologice deosebit de variate, schimbarile de relief fiind in stransa legatura cu caracterul

formatiunilor geologice. Inaltimile cele mai mici sunt constituite din complexe de roci slab

metamorfozate, micile proeminente fiind reprezentate de complexul cuartitelor blastopsamitice.

Limita cu complexul paragnaiselor si gnaiselor oculare este marcata de obicei printr-o mica sa, de

unde panta incepe sa urce brusc.

Spre W regiunea este constituita din formatiuni mezozonale, complexele paragnaisice constituind

proeminente putin accentuate (dl. Plaiului), iar zonele de sei fiind ocupata de micasisturi.

Complexele de amfibolite si roci ultrabazice imprima reliefului pante mai accentuate.

Zona Cisnadioara - Cisnadie este dominata de masivul Magura care este constituit din complexe

de gnaise granitoide si gnaise oculare care genereaza versanti deosebit de abrupti.

Spre est, in apropierea localitatii Sadu, inaltimile descresc datorita prezentei formatiunilor mai

slab metamorfozate.

Cercetarile detaliate in zona Rasinari – Cisnadioara – Sadu au condus la separarea unor serii

cristalofiliene diferite atat in ce priveste varsta materialului primordial, cat si epoca de cutare si

metamorfism, care a transformat acest material in sisturi cristaline. Au fost evidentiate

urmatoarele serii si complexe:

Seria de Magura

- Complexul gnaiselor granitoide;

- Complexul gnaiselor cuarto – feldspatice (Complexul gnaiselor leucocrate);

- Complexul gnaiselor biotitice (Complexul gnaiselor blastodetritice);

68


Seria de Sadu

- Complexul micasisturilor cu granat si staurolit;

- Complexul alternantelor de paragnaise biotitice si micasisturi;

Seria de Valea Muntelui

- Complexul peridotito – gabbroido – amfibolitic (complexul ofiolitic);

- Complexul alternantelor de paragnaise biotitice sau biotito-amfibolice, gnaise

cuarto-feldspatice si micasisturi (complexul ritmic);

Seria de Riusorul Cisnadioarei

- Complexul sisturilor cu porfiroblaste de albit;

- Complexul sisturilor clorito-albitice;

Seria de Steaza

- Gnaise muscovitice (complexul arcozian);

Seria de Sibisel

- Complexul sisturilor amfibolice;

- Complexul sisturilor cu magnetit;

- Complexul calcaros;

- Complexul grafitos;

Seria de Rasinari

- Complexul cuartitelor blastodetritice;

- Complexul sisturilor cuartoase clorito sericitice;

Seria de Magura este bine dezvoltata in versantul nordic al masivului Magura, existand

aflorimente aproape continui pe paraul Argintului la vest si valea Ursului la est. Spre nord, rocile

apartinand acestei serii, apar pe ramura dreapta a paraului Derjanilor. In imprejurimile Rasinarilor

se intalnesc pene din fundamentul de Magura, prinse intre pachetele de sisturi cristaline apartinand

seriei de Rasinari. Fundamentul subseriei de Steaza este constituit de asemenea tot din gnaisele

seriei de Magura.

Seria de Magura este constituita aproape exclusiv din roci cu caracter gnaisic. Succesiunea

complecta a pachetelor de sisturi cristaline si grosimea lor este foarte greu de stabilit din cauza

tectonozarii intense a regiunii. Din studiile existente, se poate deduce ca in partea bazala a acestei

serii predomina gnaisele granitoide, asociate adesea cu gnaise cuartoase si in masura mai mica cu

gnaise biotitice, partea mediana este constituita din diferite tipuri de gnaise cuarto-feldspatice, iar

69


partea superioara este caracterizata prin prezenta gnaiselor biotitice blastodetritice.

Seria de Magura poate fi impartita in trei complexe:

- Complexul gnaiselor granitoide;

Acest complex este constituit din gnaise marunte cu textura sistoasa, mai mult sau mai putin

evidenta datorita proportiei variabile in care apar mineralele micacee in aceste roci. Aceste gnaise

apar uneori asociate cu roci cu caracter granitoid evident. O varietate deosebita de gnaise este

caracterizata prin dezvoltarea unor cuiburi de biotit pe planurile de sistuozitate, care dau rocii un

aspect pestrit. In mod sporadic apar intercalatii de gnaise cu aspect ocular, rubanat sau linear. Rar

se remarca prezenta unor filoane leucocrate discordante.

- Complexul gnaiselor cuarto – feldspatice;

Acest complex este caracterizat prin predominanta gnaiselor leucocrate. Sunt frecvente indeosebi

gnaisele cu aspecte lineare, caracterizate prin prezenta unor fasii subtiri micacee, dispuse paralel

cu lineatia rocii, intr-o mezostaza granoblastica cuarto-feldspatica. Aceste roci contin uneori

lentile sau fasii feldspatice, caracterizate printr-o cristalizare ceva mai larga a feldspatului si

cuartului, sau ochiuri rare de dimensiuni centimetrice, constituite dintr-un cristal unic de feldspat

potasic. Prin marirea numarului acestor ochiuri feldspatice se trece la gnaisele oculare.

Gnaisele rubanate prezinta aspecte deosebite, ele fiind constituite din fasii de dimensiuni

centimetrice sau decimetrice de paragnaise marunte biotitice si de gnaise cuarto-feldspatice cu

caracter aplitic.

O alta varietate de gnaise este reprezentata de gnaisele marunte cuarto-feldspatice, cu textura

paralela putin marcata continand in unele cazuri ochiuri centimetrice feldspatice. Aceste gnaise

constituie uneori pachete de dimensiuni metrice.

Rocile pegmatoide se intalnesc extrem de rar in acest complex, fiind alcatuite din cuart si feldspat

roz.

- Complexul gnaiselor biotitice;

70


Acest complex este alcatuit din alternante ritmice cu caracter predominant arcozian si structuri

blastodetritice tipice. Ritmurile de dimensiuni centimetrice sau decimetrice sunt constituite din

gnaise grosiere continand elemente detritice rulate leucocrate, ovale sau perfect rotunjite de

dimensiuni psefitice si psamitice si gnaise mai marunte si mai sistoase, caracterizate prin absenta

acestor elemente si un continut mai mare in mice. Spre partea bazala a ritmurilor apar uneori

gnaise caracterizate printr-un aspect mai grosier, continand nodule leucocrate care ating

dimensiunea de 1 cm. Se remarca ca in partea inferioara a complexului, ritmurile sunt constituite

din gnaise blastodetritice cu granulatii diferite, gnaisele marunte lipsind. Uneori se observa

prezenta unor fasii sau lentile alungite complect leucocrate sau continand dare micacee, prinse

intre pachete de gnaise, care prezinta o textura usor ondulata in jurul lor. Aceste fasii si lentile

cuarto-feldspatice au rezultat prin mobilizarea componentelor leucocrate in decursul procesului de

diferentiere metamorfica. Datorita intensificarii fenomenelor de recristalizare si mobilizare,

caracterul blastodetritic al gnaiselor dispare spre partea bazala a complexului, incepand sa apara

lentile cuarto-feldspatice cu o cristalizare mai larga, separate de restul rocii prin fasii mai bogat

biotitice. Gnaisele sunt strabatute uneori discordant de vinisoare leucocrate (5 mm – 2 m)

mobilizate ulterior.

Studiile microscopice ale gnaiselor care constituie seria de Magura, au pus in evidenta asociatii de

minerale putin variate, care pot fi sintetizate in urmatoarele parageneze:

• muscovit + biotit + plagioclaz + cuart;

• muscovit + biotit + plagioclaz + microclin + cuart.

Dupa parageneze si dupa aspectele structurale si textura s-au separat mai multe tipuri de gnaise a

caror formare s-a bazat pe existenta unor roci granitoide, acestea reprezentand sursa primordiala

de material, care a suferit fenomene de presare si recristalizare blastica in timpul procesului de

metamorfism general. Caracterul grauntos al rocilor granitoide si textura masiva sunt sterse de

obicei prin fenomene de cataclazare si laminare.

Gnaisele pot rezulta si dintr-un material dezagregat sub forma de grus sau de arcoze, recristalizat

apoi in timpul procesului de metamorfism general. Amestecul in proportii diferite de material

detritic (pelitic sau aleuropsamitic) imprima acestor roci aspecte variate. Intervenirea fenomenelor

de recristalizare in timpul procesului de metamorfism general, care a afectat in mod inegal acest

material initial transformandu-l in sisturi cristaline si suprapunerea proceselor de metamorfism

71


regresiv au contribuit in plus la variabilitatea aspectelor acestor roci.

Rocile granitoide, cu aspect granitic caracteristic si textura masiva se intalnesc foarte rar in

regiune. Analizele microscopice au pus in evidenta in mod constant aspecte granitoide in ce

priveste relatia dintre plagioclaz si cuart. Aceste minerale apar concrescute caracteristic, amintind

aspecte cuart-dioritice, plagioclazul fiind mai mult sau mai putin idiomorf, iar cuartul fiind

xenomorf, formand adesea plaje mai largi cu extinctie ondulatorie, ocupand spatiile dintre

cristalele de plagioclaz. Micele reprezentate prin muscovit sau prin biotit, de obicei cloritizat, se

intalnesc sporadic in aceste roci (cca. 5%).

Gnaisele granitoide, rezulta direct din rocile granitoide de compozitie granodioritica sau cuart-

dioritica, mai rar granitica, prin fenomene de cataclazare, laminare si recristalizare. Datorita

acestor fenomene, rocile se gnaisifica, capatand o textura usor orientata, care mascheaza

macroscopic caracterul sau initial granitoid. Gnaisele granitoide sunt caracterizate prin texturi

dinamometamorfice evidente, laminarile si alunecarile in roca producandu-se de-a lungul

lamelelor de mice. Continutul de mice in aceste roci este extrem de mic, in comparatie cu gnaisele

rezultate prin metamorfozarea unui material terigen. Epidotul, prezentand frecvent aspect

metamictic, apare in mod constant.

Gnaisele cuartoase, sunt caracterizate prin aspect pestrit si textura paralela bine marcata. In masa

lor se evidenteaza lentile sau fasii scurte de cuart cu aspect mozaicat, inglobate intr-o mezostaza

predominant feldspatica. Mezostaza este caracterizata printr-o granulatie fina constituita din

granule de oligoclaz recristalizat, mai rar aparand resturi de plagioclaz alterat. Uneori se intalnesc

varietati ale rocilor de acest tip, caracterizate prin prezenta ortozei sau a microclinului, care ocupa

interstitiile dintre granulele de plagioclaz sau le inglobeaza complect. In acest caz se remarca

uneori si prezenta unor cuiburi mirmekitice, rezultate prin inlocuirea treptata a cristalelor mai mari

de ortoza. Cuartul apare de obicei in cantitati neglijabile, constituind granule mici, rotunjite.

Micele sunt reprezentate prin biotit rosu-brun si muscovit, de obicei concrescute. Ele sunt

inglobate in mezostaza rocii, prezentand tendinta de a constitui fasii paralele. Solzii fini de sericit

apar obisnuit in mezostazele constituite preponderent din plagioclaz recristalizat. Uneori in jurul

granulelor de epidot, incluse in foitele de biotit, se observa aureole pleocroice. A fost semnalata si

prezenta unor cristale de turmalina, usor zonate, dispuse paralel.

72


Provenienta acestor roci este foarte greu de stabilit deoarece materialul primordial a fost complect

recristalizat. Variatia larga a proportiei dintre cuart si feldspat si aspectele lenticulare indica un

amestec de material detritic. Cel mai probabil insa, aceste gnaise par sa derive din roci initiale

eruptive cu caracter porfiric. Prezenta epidotului metamictic si a turmalinei confirma acest lucru,

iar abundenta micelor se explica prin recristalizarea lor pe seama sericitului, rezultat din alterarea

plagiolazului primordial.

Gnaisele leucocrate marunte, sunt caracterizate prin textura lor putin marcata si printr-o proportie

mai mica de minerale micacee. Microscopic, au fost puse in evidenta fenomene de recristalizare

statica, urmate de modificari si recristalizari blastice ale feldspatului potasic si de procese de

metamorfism regresiv. Plagioclazul alterat, recristalizat, include solzi fini de sericit si granule de

epidot. Feldspatul potasic apare sub forma de microclin, ocupand spatiile dintre granulele de

plagioclaz si cuart. Biotitul brun-roscat si muscovitul apar concrescute in fasii scurte lenticulare.

Se remarca si prezenta epidotului metamictic.

Aceste gnaise provin din recristalizarea unui material primordial, reprezentat fie prin curgeri de

lave acide, fie prin roci granitoide intens cataclazate si laminate.

Gnaisele lineare, sunt caracterizate prin aspectul lor orientat, datorita unor fasii subtiri micacee,

dispuse riguros paralele intr-o mezostaza leucocrata, marunt granulara. Se remarca abundenta

feldspatului potasic, reprezentat de obicei prin microclin, acest mineral ocupand interstitiile dintre

plagioclaz si cuart. Biotitul si mai putin muscovitul constituie fasii paralele. Epidotul, apare

asociat cu micele.

Aceste roci prezinta o diversitate foarte mare de aspecte, datorita transformarilor pe care le-au

suferit in timpul procesului de metamorfism general la nivelul faciesului amfibolitic; ortoza

primordiala a suferit un fenomen de recristalizare rezultand microclinul. Cuartul si plagioclazul au

suferit doar recristalizari partiale.

Aceste gnaise provin din roci granitice sau curgeri de lave acide printr-un proces de diferentiere

metamorfica “in situu”.

Gnaisele aplitice, sunt caracterizate printr-o granulatie mai fina si textura masiva, mineralele

micacee lipsind aproape cu desavarsire. Se remarca abundenta feldspatului potasic si a cuartului,

feldspatul potasic reprezentat prin microclin ocupand interstitiile dintre granulele de cuart.

73


Oligoclazul apare in cantitati reduse sub forma de granule fine, inglobate in reteaua microclinica.

Epidotul apare sporadic sub forma de granule mari izotropizate.

Aceste gnaise apar asociate cu gnaisele biotitice, fiind formate dintr-un material preexistent bogat

in K.

Gnaisele oculare, se intalnesc foarte frecvent in seria de Magura, ele reprezentand caracteristica ei

principala. Aspectele oculare apar intotdeauna in gnaisele care contin feldspat potasic, fie sub

forma de antipertite, fie sub forma de pertite, mai rar de ortoza.

In mod obisnuit, aspecte oculare se intalnesc in gnaisele leucocrate lineare sau marunte si mai rar

in gnaisele granitoide biotitice.

Aspecte oculare rare se observa in mod obisnuit in diferite tipuri de gnaise, prin inmultirea

ochiurilor feldspatice aparand bancuri de gnaise oculare care ating uneori dimensiuni apreciabile.

Microscopic au fost puse in evidenta diferite stadii de crestere blastica si de mobilizare a

microclinului, care inconjoara ca o retea granulele de plagioclaz si de cuart. Prin avansarea

procesului de blasteza se formeaza fasii microclinice, constituite din blaste lenticulare

submilimetrice, usor latite paralel cu sistuozitatea rocii, prinzand intre ele granulele marunte de

plagioclaz si cuart. La limita fasiilor sau ochiurilor de microclin blastic se observa in mod obisnuit

formatiuni mirmekitice, rezultate in urma reactiei dintre plagioclaz si feldspatul potasic.

Fenomenul de blasteza se remarca uneori si la cuart, care constituie lentile latite, inglobate in

fasiile microclinice sau apare sub forma de fasii mai inguste, dispuse paralel. Plagioclazul este

componentul cel mai putin afectat de procesul de blasteza.

Gnaisele blastodetritice, sunt caracterizate printr-o textura sistoasa mai pronuntata, datorita

abundentei mineralelor micacee. Macroscopic, aceste gnaise se deosebesc usor datorita aspectelor

blastodetritice evidente, marcate prin prezenta unor lentile de dimensiuni psamitice sau psefitice

(microconglomeratice), invelite in foite de biotit si muscovit. Lentilele blastodetritice apar

constituite din plagioclaz, mai rar cuart sau agregate cuarto-plagioclazice, provenite prin

dezagregarea rocilor granitoide. Micele sunt reprezentate prin biotit si muscovit, obisnuit

concrescute, invelind lentilele blastodetritice, constituind suvite lenticulare sau fasii aproape

continui, care imprima acestor roci o textura bine marcata. Prezenta epidotului metamictic, indica

provenienta acestor roci prin dezagregarea rocilor granitoide. Aspectele blastodetritice ale acestor

74


roci sunt mai evidente in partea superioara a seriei de Magura, prin intensificarea fenomenelor de

recristalizare.

Formatiunile seriei de Magura, constituite din roci gnaisice, au o dezvoltare larga in regiune,

aparand in versantul nordic al Masivului Magura Cisnadioarei, in bazinul vaii Sadului (vf.

Chicioara), in bazinul vaii Ciuparilor si la vest de Rasinari.

Numeroasele ipoteze asupra genezei gnaiselor oculare au fost emise de catre majoritatea

cercetatorilor care au studiat masivele cristalofiliene care constituie acesti munti, avand la baza

realitatile geologice din perioada respectiva. In general a fost pusa in evidenta incompatibilitatea

acestor roci cu formatiunile cristalofiliene cu care sunt asociate, atat in ce priveste chimismul lor

cat si gradul de metamorfism. Majoritatea cercetatorilor au admis caracterul eruptiv, migmatic sau

metasomatic al acestor roci. Cercetarile facute de M. D. Codarcea conduc la concluzia formarii in

situu a acestor tipuri de gnaise, pe seama unui material primordial eruptiv sau terigen, cu un

chimism corespunzator. In timpul proceselor de metamorfism general la nivelul faciesului

amfibolic a fost afectata in primul rand ortoza din materialul preexistent, recristalizand sub forma

de microclin. Plagioclazul a recristalizat sub forma unui plagioclaz mai acid, oligoclazic, care

inglobeaza adeseori solzi fini de sericit si granule de epidot. Gnaisele biotitice, care apar asociate

cu gnaisele oculare, nu au rezultat printr-un fenomen de contact, ele fiind caracterizate prin

structuri si texturi metamorfice. Asociatia gnaiselor oculare cu sisturi cristaline, foarte diferite in

ce priveste compozitia lor si gradul de metamorfism, rezulta pe baza existentei unui fundament

gnaisic vechi, peste care s-au asternut transgresiv serii mai noi, cutate si metamorfozate ulterior.

In regiune au existat mai multe epoci de metamorfism, bine caracterizate in ce priveste

intensitatea cu care au actionat asupra materialelor preexistente. Procesele de metamorfism

produse de ultima epoca de metamorfism sunt foarte evidente, datorita diferentei destul de mari de

grad de metamorfism intre fundamentul preexistent, constituit din sisturi cristaline metamorfozate

la nivelul faciesului amfibolic si formatiunile transgresive mai noi, care au fost transformate in

sisturi cristaline la nivelul sisturilor verzi.

Tectonica regiunii este foarte complexa, ca urmare a unor procese geodinamice, care s-au

succedat din timpuri geologice foarte vechi, pana in timpurile cele mai recente. Se remarca

structuri plicative mai vechi, fragmentate ulterior de dislocatii radiale. Tectonica plicativa este

rezultatul miscarilor care au avut loc in timpurile precambriene, a caror efecte s-au suprapus

75


adeseori. Dislocatiile radiale pot fi grupate in sisteme de directii diferite, fiind rezultatul unor

miscari tectonice mai recente. Edificiul tectonic al regiunii a rezultat prin cumularea efectelor mai

multor epoci de cutare si metamorfism, incepand din timpuri foarte vechi (arhaic) pana in timpuri

recente (mezozoice si tertiare).

Toate aceste elemente structural-tectonice influenteaza calitatea rezervelor de piatra pentru

constructii, existente in regiune.

Seismicitate

Din punct de vedere al seismicitatii, amplasamentul acestui obiectiv se afla intr-o zona fara risc

seismic, potrivit Hartii miscarilor crustale verticale recente din Romania.

In conformitate cu SR 11100/1-1993, lucrarea se va incadra in macrozona de intensitate I= 71

MKS, zona seismica de calcul «D», coeficient ks = 0,16; perioada de colt in zona de interes Tc =

0,7 sec.

76


5.3.2. Surse de poluare a solului

Solul ca factor de mediu ar putea fi afectat:

• in timpul lucrarilor de amenajare a obiectivului,

• traficul rutier genereaza NOx, SO, SO2, CO, metale grele care prin intermediul

atmosferei se pot depune pe suprafata solului conducand la contaminarea acestuia,

• prin depozitarea temporara a materialelor de constructie,

• prin deversarea accidentala a produselor petroliere si uleiurilor de motor de la

mijloacele de transport,

• prin depozitarea deseurilor in alte zone decat in cele special amenajate,

• defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanti, reparatii utilaje, accidente

pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune in sol, conducand de

asemenea la modificari structurale ale solului;

• apele pluviale care spala platforma organizarii de santier si drumurile de acces,

apele uzate daca nu sunt colectate si epurate corespunzator se pot infiltra in sol,

conducand la incarcarea cu poluanti a acestuia.

Activitatea de transport este o sursa de poluare a solului limitrof perimetrului de desfasurare a

activitatii, prin utilizarea cailor de acces, prin afectarea stratului de sol vegetal, a microfaunei si

microflorei, datorita circulatiei mijloacelor de transport. Activitatea de transport realizata in zona

produce antrenarea de pulberi sedimentabile activate de pe drumul de exploatare. Mentionam ca

aceste pulberi nu sunt agresive din punct de vedere chimic, compozitia lor fizico-chimica fiind

similara cu cea a solului din zona.

De asemenea, operatiunile de intretinere si alimentare a utilajelor constituie o posibila sursa de

poluare a solului cu uleiuri minerale si motorina, in cazul unor manipulari neglijente. Este posibila

o acumulare de produsi poluanti la nivelul suprafetei solului, proveniti din atmosfera, ca urmare a

gazelor de esapament emise de mijloacele de transport. Impactul activitatii din perimetru este

suprapus peste cel produs de traficul rutier, inclusiv trafic greu, care se desfasoara pe drmurile de

acces, iar acesta este redus si se manifesta doar pentru perioada de exploatare.

5.3.3. Impactul potential


77


in timpul lucrarilor de amenajare a obiectivului;

la demararea activitatii.

In faza de executie a lucrarilor, un impact semnificativ se produce asupra structurii solului. Este

posibila afectarea solului si din punct de vedere calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse

petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilajele folosite. Principalul impact

asupra solului in perioada de executie este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru

drumuri provizorii, platforme.

Alte surse pot fi reprezentate de:

• scurgeri de combustili, uleiuri pe suprafata solului rezultati de la spatiile deparcare, de

alimentare cu carburanti, accidente poate afecta in mod semnificativ calitatea solului

• deseurile menajere, deseurile rezultate de la traficul rutier depozitate necorespunzator pe

suprafata solului pot altera calitatea solului;

• modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer care se depun pe

suprafata solului (modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale).

Lucrarile de constructie si nivelare pentru noile amenajari, realizarea platformelor pentru

depozitarea sorturilor si drumurilor de acces, presupun deranjarea orizonturilor de sol actionandu-

se in mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici naturale ale acestuia.

Consecintele constau in modificarea proprietatilor naturale ale solurilor si perturbarea activitatii

microbiologice care are o actiune generala pozitiva.

In cazuri de deversari accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele auto si

utilajele de exploatare pot aparea poluari punctuale pe suprafete mici.

In faza de functionare a amenajarii piscicole s-au identificat, ca surse semnificative de poluare:

• traficulul rutier care genereaza poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi

care prin intermediul ploilor pot fi transportati si infiltrati in sol;

• gestionarea nerationala a deseurilor in incinta.

Cariera reprezinta un ansamblu de berme si taluze cu o repartizare spatiala bine determinata, care

sa asigure din punct de vedere tehnic un cadru sigur de conditii de securitate si sanatate in munca.

In cariera pot apare surpari si alunecari datorate in principal a urmatoarelor cauze:

• fisuri majore in taluze si versanti expuse la actiunea factorilor exogeni;

• inclinarea peste limita de stabilitate a taluzelor curente si a celor finale;

78


• nerespectarea sistemelor si a parametrilor adecvati la efectuarea impuscarilor;

• incarcarea cu sarcini statice si dinamice peste limitele admisibile a zonelor din

apropierea muchiei taluzului;

• existenta unor concavitati la nivelul bermelor care sa permita acumularea apelor

pluviale pe perioade indelungate si expunerea la numeroase cicluri de inghet –

dezghet.

Extractia gnaisului in cariera se va desfasura pe o suprafata de 5332 m2, utilul fiind transportat la

locul de punere in opera, iar sterilul la halda, in zonele unde operatorul minier detine agrementarile

aferente din partea Primariei Cisnadie.

Pentru asigurarea stabilitatii taluzelor si versantilor la exploatarea in cariera se vor lua urmatoarele masuri:

• exploatarea in cariera se va desfasura in limitele perimetrului aprobat, fara

afectarea altor suprafete;

• diminuarea degradarii terenului prin deplasari pe verticala si orizontala a

suprafetei, cu respectarea metodei de exploatare, a tehnologiei de puscare si

incarcare;

• stropirea utilului derocat si umectarea drumurilor din cariere;

• amenajarea bermelor carierei astfel incat sa se scurga fara dificultate toata apa

pluviala cazuta pe acestea;

• evitarea degradarii solului prin scurgerile de ulei si motorina de la utilajele de

transport din cariera;

• urmarirea in timp a eventualelor fisuri aparute in terenul limitrof ca urmare a

exploziilor din cariera;

• interzicerea defrisarii padurilor din zona limitrofa pentru a nu declansa eroziunea

de suprafata;

• interzicerea depozitarii de material pe berme in apropierea muchiei acesteia.

La halda de steril pot apare surpari si alunecari datorita:

• inclinarii accentuata a terenului de baza si inexistenta treptelor de infratire s-au

executarea necorespunzatoare a acestora;

• lipsa lucrarilor de scarificare a terenului de baza;

79


• prabusiri in urma eroziunilor datorita lipsei lucrarilor de aparare impotriva

viiturilor;

Pentru asigurarea stabilitatii haldei se vor avea in vedere masuri de ordin constructiv si de

intretinere astfel:

• construirea corecta a haldelor, cu trepte de 10-20m, cu respectarea unghiului de

taluz general al haldei de 350;

• executarea acolo unde este posibil a unei haldari selective prin depunerea la baza

haldei a materialului de terasa nisipos extras din descoperta, care sa permita o mai

buna drenare a ansamblului treptelor de halda;

• curatirea cu buldozerul a paturii de sol vegetal, sau material argilos cu tendinta de

refulare de pe vatra;

• pe timpul primaverii se recomanda haldarea in zone diferite de cele in care s-a

haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice;

• controlul umiditatii haldelor pe inaltime prin executarea unei retele de foraje de

hidro-observatii in corpul acestora care sa fie inaltate odata cu halda, sau se

executa dupa construirea haldei;

• vehicularea utilajelor principale din fluxul tehnologic de haldare la distante cat mai

mari de la bordurile treptelor, spre a evita ruperile si alunecarile de taluz;

• urmarirea in timp, prin intermediul masuratorilor topografice pe repere mobile de

suprafata, a variatiei nivelului terenului de baza si a modificarii profilelor treptelor

de halda.

Solul vegetal rezultat in urma descopertarii zacamantului va fi depus in halda de la cota +737m,

urmand ca sa fie refolosit la lucrarile de refertilizare a bermelor finale ale carierei.

In cadrul carierei se va extrage gnais, care nu constituie sursa de poluare radioactiva. Structura

geologica a zonei nu contine formatiuni purtatoare de minerale radioactive. Pentru stabilirea

eventualelor niveluri de radioactivitate beta globala se vor efectua determinari la pulberile in

suspensie (aerosoli filtrati), la solul si vegetatia recoltate din perimetru.

Degradarea terenurilor prin excavatii, depozitarea sterilelor miniere, desolificari etc.

Activitatea de exploatare va afecta in mod ireversibil morfologia terenului si implicit solul si

subsolul in zona de amplasament a carierei si a drumurilor de acces.

80


Impactul asupra solului se va resimti prin inlaturarea solului vegetal de pe intreaga suprafata

aferenta carierei, curatirea zonei fiind necesara pentru asigurarea conditiilor optime de activitate.

Activitatea de inlaturare a solului vegetal se va limita strict la perimetrul de exploatare aprobat fara

sa fie afectate zonele adiacente.

Se estimeaza ca dupa finalizarea lucrarilor de refacere a mediului va fi reabilitat solul vegetal pe

67% din suprafata afectata de exploatare.

In mod accidental pot aparea scurgeri de carburanti si lubrifianti care sa afecteze superficial solul.

In aceste situatii se va interveni cu materiale adsorbante imprastiate pe suprafetele afectate,

diminuandu-se efectele de poluare.

Deseurile de tipul: lubrifianti, anvelope, fier vechi si menajere, vor fi depozitate temporar in locuri

special amenajate, pana la preluarea lor de catre firmele de colectare, astfel neconstituind un

pericol pentru poluarea solului si subsolului.

5.3.4. Masuri de diminuare a impactului

Datorita activitatilor de exploatare, precum si a celor de deschidere, solul va fi degradat antropic,

rezultand in final un ansamblu de trepte de cariera cu parametrii care sa asigure stabilitatea pe

termen lung a taluzului general. Se va urmari in timp producerea si dezvoltarea eventualelor fisuri

aparute in terenul limitrof ca urmare a exploziilor din cariera.

Pentru diminuarea efectelor exploatarii asupra solului si subsolului se va mentine activitatea

strict in limitele perimetrului aprobat. Se va interzice defrisarea padurilor din zona limitrofa

perimetrului, pentru a nu declansa fenomenul de eroziune de suprafata.

Solul vegetal rezultat in urma descopertarii zacamantului va fi depus in halda de la cota

+737m, urmand ca sa fie refolosit la lucrarile de refertilizare a bermelor finale ale taluzului general.

Se va urmari in mod permanent prevenirea scurgerilor accidentale de carburanti de la

utilajele din cariera, prin efectuarea periodica a reviziilor si intretinerii acestora.

Se va interzice aruncarea deseurilor de orice fel in alte locuri decat in cele amenajate pentru

acest scop, urmarindu-se prelevarea si transportul organizat al acestora.

5.3.5. Prognozarea impactului Cuantificarea impactului asupra solului si subsolului s-a facut pentru:

81


Faza de exploatare agregare minerale




Sol – subsol - deranjarea structurii naturale a solului - deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri minerale etc. - depozite neorganizate de deseuri / materiale

se respecta planurile de exploatare si organizare interna

IN

M (utilajele si echipamentele folosite vor corspunde normelor tehnice de functionare, punctul de lucru va fi dotat cu materiale absorbante in cazul posibilelor scurgeri de produse petroliere, se vor respecta tehnicile propuse prin proiect)

n

Faza de activitate


Imapct potential Conditii existente Imapct prognozat (marime, extindere, tip)


Sol – subsol - deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri minerale etc. - depozite neorganizate de deseuri pe amplasament

- n M (deseurile vor fi colectate in zone apecial amenajate, se vor utiliza tualete ecologice pe amplasament, vehiculele vor corespunde normelor tehnice de functionare)

n

Semnificatia termenilor: IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului. B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului. N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului. b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului. n - impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului. O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ. NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus. Concluzii:

In timpul lucrarilor de pregatire si deschidere si la executia lucrarilor se poate vorbi de un impact negativ semnificativ asupra structurii solului doar pe suprafata propusa pentru

82


exploatare, datorita decopertarii. In jurul zonei de exploatare, este posibila afectarea solului din punct de vedere calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilajele folosite, dar aceasta se realiza in cantitati mici, in diverse puncte, deci impactul este negativ nesemnificativ. Se vor lua toate masurile de prevenire a accidentelor, lucrari de intretinere a utilajelor folosite; se vor utiliza utilaje performante, conforme cu normele tehnice si de protectia mediului; se vor respecta planurile de executie si organizare interna. Solul decopertat va fi reutilizat la reconstructia ecologica, pentru ca vegetatia spontana sa se refaca mai usor.

5.4. Geologia

Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii geologice a

regiunii ca urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se prevede avand in vedere masurile de

protectie luate prin proiect manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologica a

zonei, ca: alunecari de teren, surpari, etc. Se poate vorbi de o afectare semnificativa a structurii

locale a subsolului datorata modificarii sarcinilor si tensiunilor generate ca urmare a modificarii

masei existente la suprafata solului, precum si vibratiilor propagate ca urmare a executarii

lucrarilor de constructii.

5.5. Biodiversitatea

Reteaua "Natura 2000" reprezinta principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea

naturii in statele membre. Natura 2000 reprezinta o retea de zone desemnate de pe teritoriul

Uniunii Europene in cadrul careia sunt conservate specii si habitate vulnerabile la nivelul intregului

continent. Programul Natura 2000 are la baza doua Directive ale Uniunii Europene denumite

generic Directiva Pasari si Directiva Habitate, directive transpuse in legislatia nationala prin OUG

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice.

La ora actuala, reteaua Natura 2000, formata din Arii Speciale de Conservare (SCAs) desemnate

pentru protectia speciilor si habitatelor amenintate, listate in anexele Directivei Habitate si Arii de

Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) desemnate pentru protectia speciilor de pasari salbatice in

baza Directivei Pasari, acopera aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie

mentionat faptul ca pana la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru

reteaua Natura 2000 sunt etichetate ca Situri de Importanta Comunitara.

83


Siturile de Importanta Comunitara si Ariile de Protectie Speciala, incluse in reteaua Natura 2000,

acopera 17% din suprafata Romaniei. Lista siturilor incluse in reteaua Natura 2000 a fost transmisa

Comisiei Europene, care le va aproba pana in 2010. Ulterior, autoritatile din Romania vor trebui sa

elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor include

masurile speciale care trebuie indeplinite pentru conservarea habitatelor si speciilor protejate.

Datorita capitalului natural deosebit de valoros pe care il detine Romania (doua bioregiuni noi

pentru reteaua ecologica, populatii mari si viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.) si

avand in vedere faptul ca tara noastra conserva o biodiversitate mult mai ridicata in raport cu alte

state membre ale Uniunii Europene, aportul Romaniei la reteaua Natura 2000 este unul

semnificativ.

Obiectivul principal al retelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza

Directivei Pasari respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone sa asigure pe termen lung

„statutul de conservare favorabila” a speciilor pentru fiecare sit imparte care a fost desemnat.

Desi definitia exacta a termenului „statut de conservare favorabila” nu este bine definit, Romania

va trebui sa raporteze periodic catre Comunitatea Europeana, cu privire la indeplinirea acestui

obiectiv. Singurul indicator obiectiv si cantitativ cu privire la statutul unei specii intr-o anumita

zona este marimea populatiei respectiv schimbarea marimii populatiilor. Este deci esential ca

impactul unor investitii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit Natura 2000,

sa fie evaluat complet prin metode stiintifice. In majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat

sau sensibil micsorat prin selectarea atenta si implementarea corecta a metodelor de diminuare a

impactului.

5.5.1 Descrierea siturilor Natura 2000 potential afectate de proiect


2000:






Acest capitol este tratat pe larg in anexa la documentatie.

84


5.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Cariera este amplasata din punct de vedere administrativ in extravilanul orasului Cisnadie, la o

distanta de 3.6 km pe directia SV si la o distanta de 2.4 km pe directia S fata de localitatea

Cisnadioara.

In zona principalele obiective de interes public sunt reprezentate de:

- In orasul Cisnadie - Casa de Copii de pe Strada Livezii;

- In Cisnadioara – Cetatea Cisnadioara.

Intre zona urbana si perimetrul de exploatare se interpun o serie de culmi cu altitudini de pana la

800 m.

Transportul masei miniere se face cu mijloace auto pe drumuri care nu trec prin interiorul

localitatii.

Distanta de propagare a noxelor rezultate din activitatea specifica de extractie variaza foarte mult

in functie de starea atmosferei si de viteza de miscare a curentilor de aer.

Se considera ca datorita distantei mari si caracterului discontinuu, activitatea din cadrul

obiectivului nu afecteaza asezarile umane si a alte obiective de interes public.

Masuri de diminuare a impactului

• Se vor lua masuri de limitare a programului de lucru doar in cursul zilei cu respectarea

sarbatorilor legale;

• Se vor umecta caile de transport in perioadele secetoase;

• Se va limita viteza de transport si capacitatea pe axa cu incadrarea in legislatia in vigoare;

La sistarea activitatii in perimetrul de exploatare, corelat cu epuizarea resurselor, se vor lua

urmatoarele masuri:

• retragerea utilajelor si a echipamentelor din arealul carierei;

• lucrari de corectare a taluzelor;

• curatirea suprafetei bermelor finale de supragabariti si nivelarea acestora;

• depunerea pe berme a unui strat de sol vegetal in grosime de 40 cm;

• efectuarea de lucrari de insamantare cu ierburi perene pe suprafata bermelor;

• lucrari de monitorizare, intretinere si revizuire a zonelor insamantate si refacerea dupa caz a

suprafetelor uscate;

Pentru halda de steril au fost cuprinse:

• lucrari de nivelare a suprafetei;

85


• efectuarea de lucrari de insamantare cu ierburi perene pe suprafata bermelor;

• lucrari de monitorizare, intretinere si revizuire a zonelor insamantate si refacerea dupa caz a

suprafetelor uscate;

5.7. Peisajul Interferenta activitatii de exploatare cu factorii de mediu are un impact defavorabil din punct de

vedere al modificarii aspectului peisagistic si a emisiei in atmosfera a gazelor de esapament, de la

utilajele, dotate cu motoare cu ardere interna, utilizate in procesul de executie lucrari - transport -

prelucrare.

Peisagistica zonei se va reface relativ repede prin revegetalizarea zonelor afectate de mijloacele de

exploatare - prelucrare.

Nu sunt posibile lucrari de diminuare a impactului peisagistic creat in timpul amenajarii

obiectivului, insa dupa incetarea activitatii sunt impuse masuri de restaurare a factorilor de mediu

afectati.

Masuri de diminuare a impactului

Din punct de vedere calitativ si cantitativ se prognozeaza, initial, o scadere a numarului de specii

si de indivizi din flora si fauna spontana, ca urmare a executarii lucrarilor de excavare si

constructie a digurilor, dar, odata cu punerea in functiune a Amenajarii, flora si fauna se va

restabili.

Nu sunt necesare lucrari pentru diminuarea impactului asupra mediului, cu exceptia finalizarii

activitatii – cand terenul va fi eliberat doar de utilajele de executie si constructiile provizorii, dupa

finalizarea tuturor activitatilor de protectie a zonei.

Restul terenului, va fi redat circuitului natural, la suprafata fiind acoperit cu un strat de sol vegetal,

min. 25 cm, care sa favorizeze dezvoltarea si reinstalarea florei si faunei spontane, specifice.

Din punct de vedere al eliminarii deseurilor, acestea vor fi depuse numai in locuri special

amenajate.

Nu sunt posibile lucrari de diminuare a impactului peisagistic creat.

5.8. Mediul social si economic

Cariera este amplasata din punct de vedere administrativ in extravilanul orasului Cisnadie, la o

distanta de 3.6 km pe directia SV si la o distanta de 2.4 km pe directia S fata de localitatea

Cisnadioara. Intre zona urbana si perimetrul de exploatare se interpun o serie de culmi cu altitudini

de pana la 800 m.

86


Transportul masei miniere se face cu mijloace auto pe drumuri care nu trec prin interiorul

localitatii.

Distanta de propagare a noxelor rezultate din activitatea specifica de extractie variaza foarte mult

in functie de starea atmosferei si de viteza de miscare a curentilor de aer.

considera ca activitatea din cadrul obiectivului nu afecteaza asezarile umane.

Impactul prognozat

Nu este cazul afectarii unor obiective de interes public sau locuin�e.

Se vor respecta Planurile locale de urbanism.

Impactul prognozat este pozitiv prin crearea de noi locuri de munca.

5.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Impactul prognozat

Amplasarea amenajarii piscicole in zona stabilita prin proiect nu afecteaza nici o cladire cu regim

de protectie speciala. In apropierea zonei studiate nu exista nici o cladire monument istoric sau

cultural.

6.SITUATII DE RISC

Conform prevederilor STAS 4273/83 si 4068/2 – 87, obiectivul propus pentru executie lucrari de

prelucrare agregate minerale se incadreaza in clasa V de importanta, categoria 4 si este o

constructie - obiectiv de importanta: redusa, locala, temporara, secundara, care in caz de avarie nu

afecteaza localitatea din aval si nici alte obiective situate in amonte.

In privinta masurilor tehnico-constructive pentru prevenirea evacuarii directe sau indirecte in

resursele de apa a substantelor din familiile si grupele de substante periculoase din Lista I si din

Lista II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase, conform Hotararii Guvernului nr.

351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare - nu este cazul lucrarilor de fata.

Modul de comportare a amplasamentului obiectivului in timp se va urmari vizual, prin inspectii

periodice, efectuate de catre personalul tehnic al unitatii executante a lucrarilor de exploatare

agregate minerale.

Ca puncte sensibile, in cazul producerii unui accident, s-au identificat:

87


scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, pe sol sau in apele de

suprafata, in caz de avarii sau accidente care pot aparea la utilajele ce se vor folosi;

scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, pe sol sau in apele de

suprafata, de la mijloacele mecanice de incarcare - transport materiale, in momentul

alimentarii acestora cu carburanti (manipulare – transvazare – stocare) in zona Statiei;

producerea unui incendiu la utilajele din dotarea Punctului de lucru;

fenomene torentiale – inundatii produse de cursul de apa;

inghet si inzapeziri in perimetru.

Nu este cazul executarii unor lucrari, in afara celor descrise la punctul din documentatie care

trateaza descrierea proiectului amenajarii.

Chiar daca ar fi afectata lucrare propusa, in caz de accident la lucrarile amintite anterior, se va

putea intra la executia lucrarilor propuse si la prelucrarea balastului in zona de interes, dupa

retragerea apelor.

Fata de obiectivele mai importante de infrastructura existente in zona, sunt respectate zonele de

protectie.

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativele proiectului au fost analizate si in cadrul cap. 2.8. – „Descrierea alternativelor la

proiect”.

Alternativa “0” - reprezinta situatia existenta in care cariera nu se realizeaza. In acest caz

impactul produs de activitate asupra mediului ar fi nul, consecintele fiind doar de natura

economica.

Alternativa ”2” – reprezinta situatia in care investitia s-ar realiza intr-o alta locatie. In ceea

ce priveste investitia nu a fost luata in calcul de catre beneficiar o alta locatie.

Varianta “1” (propusa) - Reprezinta varianta proiectului propus.

Acesta zona a fost aleasa din urmatoarele motive:

- terenul se afla in folosinta beneficiarului proiectului;

- terenul prezinta toate caracteristicile favorabile realizarii carierei, fara afectarea

semnificativa a factorilor de mediu;

- terenului i se va acorda astfel o folosinta superioara celei actuale (pajiste si padure);

88


Realizarea carierei, in conditiile respectarii proiectului si a recomandarilor din acest studiu va avea

un impact asupra mediului inconjurator nesemnificativ, iar lucrarile de refacere a amplasamentului

dupa incetarea activitatii au in vedere restabilirea factorilor de mediu afectati de investitie.

Accesul in zona perimetrului temporar de exploatare se poate face din orasul CISNADIE pe drumul

judetean DJ 106D (CISNADIE – Cisnadioara), din care se ramifica un drum de exploatare pe o

lungime de 3.6 km.




- Cariera - str.Livezii - viraj stanga dupa Casa de Copii - intrare DJ 106 D

Cisnadioara-Sibiu ;


Sadu;



Adresa 12188/15.11.2010 mentioneaza ca traseul mijloacelor de transport care deservesc



Beneficiarul a decis ca varianta optima de realizare a traseului mijloacelor de transport greu

in cariera este cea de amenajarea unui drum de exploatare care sa faca legatura cu DJ 106 C

Cisnadie-Sadu.

Prin variante posibile se inteleg celelalte moduri fezabile in care titularul proiectului ar putea

atinge scopul pentru care realizeaza proiectul, ca de exemplu un alt mod de actiune, alegerea unui

alt amplasament sau modificarea proiectului, alt moment pentru demararea proiectului, masuri

pentru ameliorarea impactului.

Avand in vedere faptul ca titularul proiectului nu a prezentat o alta varianta de amplasament se va

analiza alternativa zero comparativ cu alternativa proiectului.

Alternativa „zero” corespunde situatiei fara realizarea acestuia.

In tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ cele doua variante analizate.

S-a realizat si cuantificarea impactului pozitiv si negativ. Semnificatia valorilor este urmatoarea:

89


Impact neglijabil Impact mediu Impact important

Impact negativ net -1 -2 -3

Impact pozitiv net +1 +2 +3

0 – fara relevanta 0 – fara relevanta 0 – fara relevanta

90


Alternativa proiectului Alternativa „zero” Parametri Impact

negativ net

Masuri de ameliorare a impactului

negativ/explicatii ale impactului pozitiv

Nr. crt.

Impact pozitiv

net

Factori de mediu

Impact negativ

net

Masuri de ameliorare a impactului

negativ/explicatii ale impactului pozitiv

Nr. crt.

Impact pozitiv

net

DISPERSIE, AUTOPURIFICA-REA ATMOSFEREI

Factorii geografici favorizeaza dispersia, constructiile proiectului nu creaza efecte care sa impiedice fenomenul de autopurificare.

1 +1 Factorii geografici favorizeaza autopurificarea atmosferica.

1 +1

PULBERI IN SUSPENSIE

-1 2 -1 2

OXIZI DE AZOT -1 3 -1 3 OXID DE CARBON

-1 4 -1 4

OXIZI DE SULF -1

Existenta spatiilor verzi si a unei perdele vegetale pe conturul amplasamentului proiectului va reduce dispersia poluantilor in atmosfera. Management corespunzator in transportul agregatelor minerale si intretinerea corespunzatoare a utilajelor.

5 -1

Distante mari fata de asezari umane si obiective publice; Activitate discontinua; Factorii geografici favorizeaza autopurificarea atmosferica.

5

SUSPENSII 0 De pe amplasament nu se vor evacua ape uzate menajere sau tehnologice

6 +1 0 In conditile actuale nu este monitorizat acest parametru

6 +1

POLUARE TERMICA 0 - 7 0 - 7 0

PERICOLE NATURALE

0 8

AER

0 8

FOLOSINTA INITIALA

Folosinta anterioara – padure. Investitia va permite o valorificare superioara a terenului, din punct de vedere economic.

9 +3 -2 9

VEGETATIE -1 Management corespunzator 10

ECOLO-GIE

0 10 +1

91


TERESTRA NATURALA

in transportul agregatelor minerale si intretinerea corespunzatoare a utilajelor.

REZERVATII NATURALE

-1 Nu are semnificatie 11 0 Habitatul actual favorizeaza existenta unei diversitati ecologice mari

11 +1

EFECTE ASUPRA FUNCTIONARII SOCIAL NORMALE

0 Proiectul este o investitie pe termen lung ce va influenta pozitiv modul de viata si psihicul populatiei

12 +2 -1 12

MODUL DE VIATA

Imbunatatirea standardului de viata prin crearea de noi locuri de munca

13 +2

SOCIAL-UMAN

-1 13

VENITUL SECTORULUI PUBLIC

Venitul sectorului public va creste semnificati.

14 +1 -1

14

DRUMURILE PUBLICE

Venitul sectorului public va creste semnificativ Impactul secundar al proiectului este cresterea circulatiei in zona amplasamentului

15 +1 -1 Localitatea in prezent are putine resurse la bugetul local

15

ACCESUL SPRE ZONA

-1 Impactul secundar al proiectului este cresterea circulatiei spre zona

16

16 +2

TOTAL -7 + 11 = +4

-10 + 6 = -4

Sumele realizate indica alternativa proiectului ca fiind cea preferabila.

92


8. MONITORIZAREA Pentru urmarirea fenomenelor ce pot aparea, ca urmare a modificarilor de morfologie, de stare, de

conditii hidrogeotehnice si necesitatea de adaptare la noi conditii legislative fata de cele care exista

la data aprobarii obiectivului minier pentru exploatare, agentul economic va asigura realizarea de

analize periodice, monitorizari si studii in vederea fundamentarii solutiilor tehnice optime pentru

exploatare referitor la:

– identificarea modificarilor morfologice ale suprafetei si a fenomenelor de

scufundare sau alunecare;

– evaluarea continua a ariilor ce sunt influentate de exploatarea din cariera;

– modificarile pedologice;

– afectarea factorilor de mediu.

Factorul de mediu aer - Concentratiile poluantilor in imisie, conform STAS 12574-87

Parametri si limite: NO2 – 0,3/ 0,1 mg/mc; SO2 – 0,75/ 0,25 mg/mc; CO – 6/ 2 mg/mc; funingine

0,15/ 0,05 mg/mc; pulberi in suspensie – 0,5/ 0,15 mg/mc, pulberi sedimentabile – 17 g/mp/luna.

Frecventa: lunara.

Locul de prelevare: limita carierei spre localitatile Cisnadie si Cisnadioara.

Factorul de mediu aer apa – concentratiile poluantilor vor respecta prevederile NTPA 001.

Parametri si limite: pH = 6,5 – 8,5;

Materii in suspensie = 35 mg/l.

Frecventa: lunara.

Locul de prelevare: varsare Valea Ursului, in paraul Cisnadie.

Analizele specifice se vor realiza cu laboratoare omologate.

Factorul de mediu sol – va fi evaluat la parametri si frecventa impuse de autoritatile de mediu sau

gospodarire a apelor, sau in situatii speciale.

Obiectivele programului de monitorizare

Programul de monitorizare a factorilor de mediu in perioada de activitate si post inchidere va

cuprinde:

93


• monitorizarea efectelor exploatarii in cariera a nisipului asupra suprafetei;

• monitorizarea stabilitatii taluzelor finale ale carierei;

• monitorizarea factorilor de mediu (aer, apa, sol).

Monitorizarea perimetrului carierei vizeaza evolutia calitatii solului si a stabilitatii

terenurilor ecologizate, a calitatii vegetatiei din perimetrul temporar de exploatare, atat pe perioada

activitatii cat si dupa incetarea acesteia.

Pentru aprecierea eficientei masurilor luate in scopul protectiei mediului inconjurator se va

institui un sistem de urmarire al calitatii factorilor de mediu.

Sistemul de monitorizare cuprinde urmatoarele sectiuni:

• SOLUL - urmarirea calitati solului prin recoltari de probe de sol si analizarea lor in

laboratoare de specialitate;

- urmarirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele de teren.

• AERUL – urmarirea calitatii aerului prin recoltari periodice de probe de poluanti

gazosi (pulberi in suspensie – aerosoli).

Perioada estimata a lucrarilor de monitorizare

Lucrarile de monitorizare a factorilor de mediu vor incepe inca din primul an de activitate in

„perimetrul temporar de exploatare Valea Ursului”. Dupa realizarea exploatarii la treapta de la cota

+720 m, vor putea incepe lucrarile de refacere a mediului.

Se estimeaza ca lucrarile de monitorizare se vor derula pe o perioada de 1 an, astfel:

• anul 1, trim.III monitorizarea lucrarilor de exploatare in perioada de

functionare;

• anul 2, trim.III monitorizarea lucrarilor de refacere a mediului;

Lucrari de intretinere si/sau de refacere a unor lucrari

Pe parcursul exploatarii se vor executa periodic lucrari de intretinere atat a drumurilor de

acces si transport, a rigolelor pentru scurgerea apelor cat si a bazinelor de decantare.

Dupa efectuarea lucrarilor de refacere a mediului se va observa modul de evolutie a

vegetatiei aplicandu-se masuri de udare in perioadele secetoase, iar dupa caz se va proceda la

inlocuirea vegetatiei uscate, astfel incat aceasta sa acopere integral suprafata de ecologizat,

conform prevederilor din proiect.

94


Costurile lucrarilor de monitorizare

MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU CARIERA VALEA URSULUI

Nr. crt. Denumirea lucrarilor Cantitate (nr. probe)

Valoare (lei)

In perioada de exploatare (anul 1)

1 Recoltari probe de sol, analize laborator, interpretare rezultate 1 400

2 Recoltare probe de aer – analize teren, laborator, interpretare rezultate 1 100

3 Recoltari probe de apa, analize de laborator, interpretare rezultate 1 400

Total monitorizare in perioada de exploatare 900 In perioada postanchidere (anul 2)

1 Recoltari probe de sol, analize laborator, interpretare rezultate 1 400

2 Recoltari probe de apa, analize de laborator, interpretare rezultate 1 400

Total monitorizare in perioada postanchidere 800 TOTAL 1700

Se precizeaza ca fondurile necesare monitorizarii factorilor de mediu in perioada de exploatare se

asigura din costurile de productie.

Costurile de monitorizare se suporta integral de S.C. CARIER TRANSIB S.R.L. Sibiu.

Urmarirea comportarii in timp a lucrarii

Modul de comportare a amplasamentului obiectivului in timp se va urmari vizual, prin inspectii

periodice, efectuate de catre personalul tehnic al unitatii executante a lucrarilor de amenajare.

Monitorizare a activitatilor desfasurate pe amplasament va cuprinde urmatoarele :

- monitorizarea calitatii aerului in imisie la limita amplasamentului - periodic

Evidenta rapoartelor

- tinerea evidentei gestiunii deseurilor;

- evidenta consumurilor de apa potabila si de energie electrica, gaze naturale;

- tinerea evidentei buletinelor de analiza a apei si aerului;

- raportarea la autoritatile competente pentru protectia mediului:

- darea de seama privind gestiunea deseurilor;

- informatii relevante solicitate de autoritatile pentru protectia mediului.

95


9. GREUTATI INTAMPINATE

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in

conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale

si secundare ale proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este

posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu

(fiinte umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural,

interactiunea dintre acesti factori) si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului

de mediu.

Datele tehnice sunt cele prezentate de beneficiarul investitiei prin proiectul tehnic si din discutiile

avute pe amplasament.

Nu au fost intampinate greutati in realizarea prezentului studiu.

96


10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Prezentul Studiu de Impact s-a intocmit pentru <Perimetrul temporar de exploatare “ VALEA

URSULUI” judetul Sibiu > in vederea incadrarii proiectului in standardele europene.

Beneficiarul/titularul a investitiei este: S.C. CARIER TRANSIB S.R.L.,, cu sediul social in localitatea Sibiu, Sos. Alba Iulia, bloc 13

mezanin, jud. Sibiu, tel./fax 0269-235058, E-mail. [email protected].



Nr. De inmatriculare la Registrul Comertului J32/293/2009;

Profil de activitate:

Cod CAEN 0811 – extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii,

extractia pietrei calcaroase, gipsului, cretei si a ardeziei;

Amplasamentul obiectivului Perimetrul temporar de exploatare “ VALEA URSULUI” judetul Sibiu, are o suprafata de 0.009

km2 si este situat la 3.6 km sud - vest de orasul CISNADIE, jud. Sibiu, respectiv 2.4 km sud de

localitatea Cisnadioara, pe valea Ursului, la vest de Dealul Hihoala

Accesul in zona perimetrului temporar de exploatare se poate face din orasul CISNADIE pe

drumul judetean DJ 106D (CISNADIE – CISNADIOARA), din care se ramifica un drum de

exploatare pe o lungime de 3.6 km.

Resursa ce constitue obiectul exploatarii este reprezentata de gnaise.

Coordonatele de delimitare a perimetrului sunt:

Punct X Y

1 465071 431328

2 465096 431310

3 465174 431432

4 465140 431563

5 465068 431536

6 465103 431425

97


Suprafata perimetrului temporar de exploatare este de 9000 m2, respectiv de 0.009 km2.

Din punct de vedere morfologic, zona este caracterizata prin prezenta culmilor muntoase abrupte

ce prezinta altitudini atingand 850-1070 m, constituite din formatiuni ce apartin masivelor

cristaline prealpine, formele de relief fiind puternic fragmentate si cu largi suprafete de eroziune. In

zona carierei altitudinea este cuprinsa intre 720 si 850 m, inaltimea maxima a taluzului general

fiind de 30 m in partea nordica.

Precipitatiile anuale sunt abundente, variind intre 800 si 1000 mm/m2. Vegetatia este etajata in

functie de altitudine, fiind dezvoltate pe un areal larg padurile de foioase si conifere. In perimetrul

de exploatare vegetatia este reprezentata de padure de foioase pe 62% din suprafata.

Versantii dealului in care se afla zacamantul prezinta pante de 25-400, nefiind afectati de alunecari

de teren. Zona in care se va dezvolta cariera, nu a fost exploatata anterior.

Reteaua hidrografica este tributara raului Cibin, al carui afluent de dreapta valea Cisnadie

colecteaza micile paraie cu debit temporar sau permanent ce brazdeaza zona.

Depozitul care reprezintǎ resursa utilǎ (gnais) este amplasat la limita vestica a dealului Hihoala.



vaii Cibinului) si paraul Poplaca, iar spre Sud de valea Sadului. La Est este limitata de formatiunile

sedimentare ale bazinului Transilvaniei, iar la Vest de valea Stramba, afluent al paraului Steaza si

de culmea dealului Plaiului.

Perioada de exploatare propusa: Pentru exploatarea gnaiselor din perimetrul “VALEA

URSULUI”, jud. Sibiu se solicita permis de exploatare pe perioada de un an contractual

Situatia juridica a terenurilor ce fac obiectul exploatarii din perimetrul “Valea Ursului”, se prezinta

astfel:

Cariera teren proprietatea Primariei Cisnadie;

Halda teren proprietatea Primariei Cisnadie;

Suprafetele ce vor fi ocupate sunt:

Cariera S = 7182 m2;

Halda de steril S = 1818 m2;

Total S = 9000 m2.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 218 din data de 19.08.2010 emis de Primaria Orasului

Cisnadie obiectivul este caracterizat de urmatoarele:

98


- Regimul Juridic – terenul este situat in EXTRAVILAN Cisnadie, fiind in proprietatea

statului roman;

- Regimul Economic:

• folosinta actuala – padure;

• destinatia – padure;

• stabilita prin PUG Cisnadie aprobat prin HCL 14/2000;

- Regimul tehnic:

• dimensiunile si suprafetele parcelelor: 7182 mp (definite exclusiv

pentru cariera);

Denumirea proiectului:

„PERIMETRUL TEMPORAR DE EXPLOATARE <VALEA URSULUI> JUDETUL SIBIU”

A). DESCRIEREA ACTIVITATII c) Stadiul actual al lucrarilor miniere

In limitele perimetrului temporar de exploatare nu au fost executate in perioadele anterioare lucrari

de extractie. Terenul aferent carierei este cotat ca padure.

In scopul schimbarii destinatiei terenului carierei ITRSV Brasov a emis Decizia nr.30/03-iun.-2010

pentru scoaterea din fondul forestier national a terenului in suprafata de 0.9 ha, aflate in

proprietatea orasului Cisnadie, pentru constituirea unei cariere de exploatare agregate minerale.

Terenul este localizat in U.B.1 Cisnadie ca UA 32B - 0.71 ha si UA 32C – 0.19 ha si administrat de

RPLP Valea Sadului.

In scopul concesionarii terenului aferent exploatarii depozitului de agregate minerale –gnaise s-a

incheiat contractul de concesiune nr. 7523/14.07.2009, intre Consiliul Local al orasului Cisnadie si

S.C. CARIER TRANSIB S.R.L..

Partile au convenit sa desfasoare activitati rentabile avand ca obiect exploatarea urmatoarelor

activitati:

- exploatarea unei cariere de gnaise in extravilanul orasului Cisnadie, in partea de vest

a Dealului Hihoala, pe partea stanga a paraului Valea Ursului;

- transportul pe caile rutiere/feroviale ale Romaniei a produselor rezultate;

- orice alta activitate care ar fi rentabila si care va fi convenita de parti prin acte

aditionale.

99


d) Lucrari miniere programate in perioada urmatoare

Estimarea resurselor de gnaise din perimetrul Valea Ursului s-a facut considerand (pe baza ivirilor

de roca din versant) ca structura geologica este continua pe toata suprafata perimetrului de

exploatare. Calculul cantitatii de resursa minerala s-a facut pe pe un singur bloc de calcul, cuprinse

intre cotele + 735 m si + 720 m cu ajutorul programului SURFER 8 determinandu-se o cantitate de

cca. 32.000 mc resursa minerala.

Cantitatea de gnaise prognozata a se exploata din perimetrul temporar de exploatare Valea Ursului

pentru anul 2010-2011, va fi de 4.990 mc gnaise care va fi utilizat in constructii (constructii civile,

drumuri).















de 1,0 m.





vegetal) de:

100







Steril (sol vegetal) Perioada m3 tone trim. I 2737 4106 trim. II 1300 1950 trim. III 1295 1944 trim. IV 0 0 TOTAL 5332 8000



















101










Avantajele metodei




1,0.




- treapta +735 m α = 650






Pentru realizarea productiei societatea dispune de urmatoarele utilaje (utilaje proprii si

utilaje inchiriate):






102


Treapta cota U.M. Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV TOTAL

m3 6862 0 0 0 6862 +735 m

tone 17841 0 0 0 17841

m3 0 10000 10000 5138 25138 +720 m

tone 0 26000 26000 13359 65359

m3 6862 10000 10000 5138 32000 Total

tone 17841 26000 26000 13359 83200









inchiriate):









UTILITATI

Alimentarea cu apa




plastic.

103



Nu se face alimentarea cu energie electrica a amplasamentului. Nu este cazul racordarii

obiectivului la alte sisteme de distribuite utilitati.

Accesul in zona - Accesul in zona perimetrului temporar de exploatare se face din orasul

CISNADIE pe drumul judetean DJ 106D (CISNADIE – Cisnadioara), din care se ramifica un drum

de exploatare pe o lungime de 3.6 km.




- Cariera - str.Livezii - viraj satnga dupa Casa de Copii - intrare DJ 106 D

Cisnadioara-Sibiu ;


Sadu;



Adresa 12188/15.11.2010 mentioneaza ca traseul mijloacleor de transport care deservesc



Descrierea procesului tehnologic

Lucrari miniere programate in perioada urmatoare











104






de 1,0 m.





vegetal) de:







m3 tone

trim. I 2737 4106

trim. II 1300 1950

trim. III 1295 1944

trim. IV 0 0

TOTAL 5332 8000





105
























Avantajele metodei




1,0.



106



- treapta +735 m α = 650







Treapta

cota U.M. Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV TOTAL

m3 6862 0 0 0 6862 +735 m

tone 17841 0 0 0 17841

m3 0 10000 10000 5138 25138 +720 m

tone 0 26000 26000 13359 65359

m3 6862 10000 10000 5138 32000 Total

tone 17841 26000 26000 13359 83200









inchiriate):





107






B) NORMATIVELE LEGALE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Intocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a avut la baza o serie de

Directive Europene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative privind

protectia mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun

evaluarii impactului asupra mediului (EIM), si anume:

• Ord. nr.135/2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si

de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare;

• Ord. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-

cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

• HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.188/2002 privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic al apelor uzate;

• Directiva cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC amendata de Directiva nr. 91/156/EEC

transpusa prin OUG nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr. 426/2001 privind regimul

deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa in legislatia romaneasca

prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificarile

si completarile ulterioare;

• HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare;

• HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase;

• Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului, transpusa prin

OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, cu modificarile si completarile ulterioare;

108


• Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental transpusa

prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, cu

modificarile si completarile ulterioare;

• H.G. nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice sau private;

• O.U.G. nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind protectia mediului;

• O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei si faunei salbatice;

• H.G. 1284/2007, privind declararea ariilor de protectie speciala avifauinistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

• O.M. 1964/2007 privind siturile de importanta comunitara;

• Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 739 bis din 31 octombrie 2007;

• Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 bis din 7 februarie 2008;

• STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.

Tinand seama de datele furnizate de titularul proiectului si de documentele de referinta utilizate in

UE a fost estimat impactul asupra factorilor de mediu: apa, aerul, solul, peisajul, ariile protejate,

mediul social. A fost evaluat si riscul unor accidente. Evaluarea impactului s-a realizat pe baza

tabelelor de estimare pentru fiecare factor de mediu, subliniindu-se impactul rezidual, dupa luarea

masurilor de diminuare a impactului.

C) IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Apa




plastic.

Activitatea din perimetrul de exploatare nu utilizeaza ape industriale. Apele pluviale care ajung in

perimetru sunt drenate prin rigola de scurgere amplasata la baza carierei in 2 bazine de decantare.

In perimetru nu au fost identificate ape subterane si nu se pune problema afectarii acestora.

109


Se impune utilizarea toaletelor ecologice pe amplasament.

Impactul potential asupra facorului de mediu apa este nesemnificativ. Pentru limitarea impactului

asupra factorului de mediu apa se va interzice aruncarea oricaror tipuri de deseuri in albia vaii si a

torentilor din zona obiectivului minier.

Aerul

Emisii de poluanti in faza de defrisare

Consumul de carburanti la exploatarea lemnului conform Normelor de consum la carburanti,

lubrifianti si energie electrica pentru utilajele folosite in silvicultura, MAPMI,

Departamentul Padurilor Bucuresti 1990:

- la doborare/sectionare cu fierastraul mecanic, lemn rasinoase – 0,25 l benzina/mc;

- la scos – apropiat pana la drumul auto – cca. 10 l motorina pentru cantitatea de lemne rezultata;

Emisii atmosferice in faza de exploatare

Poluantii caracteristici rezultati in faza de executie sunt cei specifici lucrarilor de constructie si

anume:

- Particule in suspensie (praf) rezultate in fazele de transport, excavare, nivelare,

- Poluanti specifici din gazele de esapament (particule, oxizi de azot, monoxid de carbon,

dioxid de sulf, compusi organici volatili) rezultati de la utilajele si mijloacele de transport

care sunt folosite in timpul lucrarilor de executie a obiectivului.

Caracteristicile acestor emisii din faza de amenajare a obiectivului, precum si din faza de

exploatare, sunt :

Sursele sunt la nivelul solului,

Existenta lor este limitata in timp la perioada de amenajare;

Nu sunt surse controlate in sensul Ord. MAPPM nr. 462/1993.

Debitele masice de praf (particule minerale) rezultate in timpul lucrarilor de amenajare a

obiectivului si exploatare, nu pot fi determinate exact deoarece depind de mai multi factori ca:

umiditatea terenului in timpul excavarilor si transportului,

frecventa si viteza vantului,

precipitatii,

textura solului,

orografia terenului etc.

110




transport,




Regimul de lucru,


In general, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de 0,05% .

Poluantii caracteristici din gazele de esapament sunt: particulele, dioxidul de sulf (SO2),

monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) si compusii organici volatili (COV).

Materialul rezultat in urma extractiei va fi comercializat spre diversi clienti si folosit pentru lucrari

de constructii, taluzare, productie betoane etc.

Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local.

Se vor respecta limitele impuse de OM 592/2002 privind conditiile de calitate a aerului in zonele

protejate. Se vor intreprinde masuri de reducere a poluarii cu pulberi printr-un transport si o

manipulare adecvata a materialelor de constructie, materialelor excavate pe parcursul efectuarii

lucrarilor si a utilajelor folosite.


afectat de emisiile de pulberi si gaze rezultate la operatiunile incarcare si transport.


• meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia si care

determina dispersia in plan orizontal si vertical a poluantilor (vantul,

temperatura),

• factori tehnologici care caracterizeaza procesul de productie.

Noxele produse de functionarea motoarelor de tip Diesel sunt evaluate in functie de timpul de

functionare si consumul de combustibil. Limita emisiilor de poluanti a motoarelor utilajelor este

stabilita de HG 594/1991 si Ordinul MAPPM 462/1993 ele trebuind sa se incadreze in limitele

admise si de STAS 12574/87. Pentru acest gen de noxe metodologia Corinair prevede urmatoarele

valori: pulberi: 4.3 g/l, CO: 16.0 g/l, SOx: 10g/l, CH4 : 0.17g/l, NOx: 32.7g/l. Aceste noxe nu au o

influenta semnificativa asupra calitatii aerului, in cazul in care utilajele sunt exploatate si

intretinute corespunzator.

111


Efectele derocarii cu ajutorul explozivilor asupra mediului

Procesul de impuscare (lucrarile de impuscare) se va executa de cǎtre o firma terta, autorizata

pentru aceastǎ activitate, cu respectarea tuturor prevederilor si normelor legale specifice, in

vigoare.

Efectele asupra mediului ca urmare a derocarii rocilor cu ajutorul explozivilor sunt materializate in

principal prin emisii de pulberi, noxe, zgomote si vibratii.

-emisiile de pulberi-sunt generate in momentul producerii detonǎrii incǎrcaturii explozive si apare

ca efect mecanic secundar al detonarii, fiind reprezentate de particulele foarte fine de rocǎ

pulverizatǎ in urma exploziei. Literatura de specialitate indicǎ, pentru cariere/roci, eliberarea in

urma impuscǎrii, a cca 0,5-0,8 kg pulberi/m3 de rocǎ detasatǎ. Depunerea/dispersia pulberilor se

realizeazǎ in timp scurt dupǎ detonare si la distante de cca 20-30 m de punctul de generare, functie

de directia si intensitatea curentilor de aer. Debitul de pulberi care rezulta nu reprezinta un factor

important de poluare. Frecventa de generare a acestor pulberi este redusǎ, sursele fiind punctiforme

si cu functionare periodica.

-noxele(gaze de impuscare) -apar ca produse de ardere a componentelor explozivilor. In cazul

utilizǎrii ca incǎrcǎturǎ explozivǎ a astralitei si nitramoniului, noxele sunt reprezentate prin emisiile

de CO, NO2, H2S. Conform normativului AP –42 factorii de emisie (poluanti) la detonarea

incarcaturilor explozive formate din astralita si nitramoniu sunt:

cantitate g/kg poluant astralita nitramoniu CO NOx H2 S

10,2 54 2,5

10,2 54 2,5

Se estimeaza ca in perioada de permis se vor utiliza cca. 1,02 tone explozivi TNT.

-vibratiile-exploziile determinǎ vibratii de tip seismic la sol si suprapresiuni in frontul undei de soc.

Amplitudinea acestora si impactul asupra mediului pot si vor fi controlate prin utilizarea unor

incarcǎturi explozive echilibrate, adaptate tipului de rocǎ si cantitǎtilor de util necesare, a unor

explozivi cu brizantǎ redusǎ, precum si a tehnologiilor de initiere cu microintarziere. Nu se vor

aplica impuscǎrile masive si nici cele cu camere de minare.

-zgomotele - literatura de specialitate indicǎ, pentru cariere/roci un mod de lucru similar cu cel

prevazut in cariera VALEA URSULUI, puterile acustice ale exploziilor fiind de 100-120 dB.

112


Lucrarile de impuscare se vor efectua in baza unor scheme (monografii) de impuscare, intocmite de

seful carierei sau de catre un reprezentant autorizat a firmei care efectueaza impuscarile si aprobate

de conducerea tehnicǎ a societatii.

Eventualele prejudicii aduse proprietatii private sau publice, ca urmare a activitatii de impuscare

vor fi suportate de titularul permisului de exploatare.

Estimarea consumului de motorina/benzina

Pe amplasament, utilajele si autovehiculele ar fi principalii poluatori.

Element/ Sursa/ Valoare/

Unitatea de masura

Utilaje, autobasculanta 3 Buc.

Drujbe 3 Buc.

Perioada de activitate anuala

250 Zile/an 20 zile/an

Durata zilnica de activitate

8 h/zi 8 h/zi

Consum specific 50 l motorina/zi; 6,25 l/h cca. 3 l benzina/zi; 0,37 l/h

Consum anual 12.500 l/an 180 l/an (0,108 t/an)

Calculul emisiilor

Pentru a determina emisiile in aer si a le putea compara cu standardul de mediu s-au luat in

considerare doua situatii reprezentative:

Poluarea in zona exploatarii in momentul defrisarii si la functionarea activitatilor;

Fazele, in perioada de exploatare se desfasoara una dupa alta, deci vom lua in considerare faza cea

mai poluanta de pe o unitate administrativa, ca fiind reprezentativa.

Pentru pulberilor rezultate din activitatea cariei s-au utilizat factorii de emisie indicati de

metodologia AP42

- zdrobire primara – 0,25 kg/t;

- manipulari – 1kg/t

Din acestea rezulta 0,05 Kg/t – pulberi in suspensie, restul este praf care se depune.

In decursul unui an se extrag cca.7.500 t, perioada de lucru – 2000 h/an.

113


Poluanti emisi Cazul Consum carburanti CO NOx SO2 Hidrocarburi Particule

Poluarea in zona exploatarii in timpul defrisarii

Fierastrau mecanic 3 buc. x 3 l/zi = 9 l benzina /zi Scos -apropiat lemn - 10 l motorina/zi

2475 g/zi, 247,5 g/h 70 g/zi, 7 g/h Total: 0,07 g/s

121,5 g/zi, 12,1 g/h 265 g/zi, 26,5 g/h Total: 0,107 g/s

-

13,6 g/zi 1,36 g//h Total: 0,0003 g/s

216 g/zi, 21,6 g/h 163 g/zi, 16,3 g/h Total: 0,0105 g/s

13,5 g/zi, 1,35 g/h 130 g/zi, 13 g/h Total: 0,0039 g/s

In timpul functionarii

Utilaje si autovehicule Sfaramarea ,manipularea pietrei

595 g/zi 74,4 g/h Total: 0,0206 g/s

2252,5 g/zi 281,5 g/h Total: 0,078 g/s

115,6 g/zi 14,45 g/h Total: 0,0040 g/s

1385,5 g/zi 173,2 g/h Total: 0,0048 g/s

1105 g/zi 138 g/h Total: 0,038 g/s 194 g/s

Calculul imisiilor si compararea cu limitele admisibile din gazele motoarelor utilajelor

Pentru a ajunge de la emisii la imisii se utilizeaza formulele de calcul pentru surse liniare si de

suprafata (Larry Canter, 1992 Environmental Impact Assessment):

Q C x,z,0 =

П( σy2 + σyo

2 )1/2 σz

u Unde:

σy, σz - coeficientii de dispersie orizontal si vertical – 10 si 6,3 pentru clasa de stabilitate C;

Q – rata de emisie a poluantilor –g/s;

σyo – un sfert din lungimea sectiunii in lungul unei axe ce coincide cu directia vantului – 17,6m,

considerand versantul la 45 0 fata de directia vantului;

U – viteza vantului.

Concentratia maxima Poluant

Cmax (µg/mc)

Prag de alerta (µg/mc)

Valoare limita (µg/mc)

Observatii

NO2 85,6 /1h la defrisare 62,4/1h in functionare

500, masurat timp de 3 ore consecutive

200/1h 40/an calendaristic


SO2 0,24 /1h defrisare 3,2 /1h in functionare

400 masurat timp de 3 ore

consecutive

350/1h 125/24h


114


CO 5,5 /1h la defrisare 16,3 /1h in functionare

10000/8 h

pulberi 33,03 /1h la defrisare 41,6/1h in functionare

50/24 h


Tabelul de mai sus ne indica faptul ca nu sunt sunt depasite limitele admisibile in conditii normale

de functionare.

Cu privire la actiunea de defrisare, se stie ca plantele verzi, in general, si padurea in special, sunt

principalii producatori ai oxigenului din atmosfera si bariere pentru a estompa din viteza vanturilor

si micsoreaza distantele pe care se disperseaza poluantii.

Emisiile de praf, care sedimenteaza foarte rapid pot bloca sistemul de respiratie al plantelor.

Padurea are un aport important la reducerea continutului de dioxid de carbon. Gospodarirea padurii

in vederea conservarii stocurilor de carbon existente in masa lemnoasa vie, prin controlul

defrisarilor, protejarea padurilor in rezerve, schimbari in regimul de recoltare, prevenirea

incendiilor si controlul folosirii pesticidelor sunt categorii de baza in activitatile de management ca

mijloace potentiale de reducere a CO2 in sectorul forestier.

In general, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de 0,5% conform

STAS 240-80.

Consumul de carburanti si regimul de lucru a fost descris intr-un capitol anterior, cantitatea de

motorina estimata pe acest an fiind de cca. 12,5 mc/an (pt. utilaje).

Intereseaza doar poluarea produsa pe amplasament nu si cea de pe drumurile publice.

Avand in vedere ca sursele de poluare studiate sunt surse nedirijate, adica aerul impurificat nu este

prelucrat, evacuat controlat printr-un sistem de exhaustare, nu se pot aplica prevederile Ordinului

nr. 462/93, in ceea ce priveste limitarea la emisie a poluantilor in atmosfera.

Debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera cu gazele de esapament ale utilajelor si

mijloacelor de transport sunt greu de calculat in perioada de exploatare a carierei.



transport,




Regimul de lucru,

115



In general, pentru utilaje, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de

0,5% conform STAS 240-80.

Exista un potential impact datorat emisiei in atmosfera a gazelor de esapament, de la utilaje, dotate

cu motoare cu ardere interna, utilizate in procesul de executie a lucrarilor.

In conditiile in care utilajele se verifica periodic, din punct de vedere tehnic, emisiile si zgomotul

se incadreaza in parametrii stabiliti de constructorul mijloacelor tehnice utilizate de executantul

lucrarilor.

Exploziile - Fenomenul chimic de descompunere rapida a unui mediu exploziv, instabil din punct

de vedere termodinamic, in cursul caruia energia interioara (potentiala) de care dispune e

transferata spre exterior prin efectuarea unui lucru mecanic de dislocare a mediului inconjurator, se

numeste explozie.

Acest proces de transformare exploziva, cu formarea unei mari cantitati de gaze puternic incalzite,

se desfasoara cu viteze ale caror valori sunt cuprinse intre sute si mii de metri pe secunda.

Descompunerea substantelor chimice, sub forma exploziei, se caracterizeaza prin:

- reactia de transformare se desfasoara cu viteze variabile - viteza nu este constanta

in timp;

- viteza de propagare a procesului de transformare este superioara vitezei sunetului,

in mediu exploziv;

- valoarea presiunii produsilor de explozie creste brusc si in salturi.

Dupa viteza liniara de propagare a procesului de transformare, explozia este numita deflagratie,

explozie propriu-zisa sau detonatie.

In ceea ce priveste momentul de producere a exploziei, se produce o suprarpresiune din frontul

undei de soc si este exprimata in kg forta/cmp.

Astfel gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de soc asupra diferitelor

obiecte exterioare (cf. anexei 3b din Norme specifice de protectie a muncii la fabricarea,

manipularea, transportul si depozitarea explozibililor in unitatile producatoare) se prezinta dupa

cum urmeaza in tabelul urmator:

116


Valoarea suprapresiunii in frontul undei de soc ∆ pf (kg/cm2)

Felul obiectelor exterioare

Distrugeri totale

Distrugeri puternice

Distrugeri medii

Distrugeri usoare

Avarii neinsemnate

Cladiri din caramida cu putine etaje

0,35 – 0,45 0,25 – 0,35 0,15 – 0,25 0,07 – 0,15 0,03 – 0,05

Constructii industriale cu schelet metalic

0,50 – 0,80 0,30 – 0,50 0,20 – 0,30 0,05 – 0,20 0,03 – 0,05

Retele ale gospodariei locale

10,0 – 15,0 6,00 – 10,00 2,00 – 6,0* 2,00 – 6,0* -

Ziduri de sprijin - 1,5 - - -

*Dupa adancimea la care sunt instalate

Pentru calculul efectului exploziei materialelor explozive exprimate ca distante de siguranta s-a

utilizat documentul Agentiei Germane pentru Protectia Mediului: Indrumar metodic pentru

estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materialelor explozive, ANEXA 2.

La cantitatea de cca. 200 q (kg) ETNT (potrivit datelor beneficiarului) – utilizata pentru o serie de

impuscaturi prin explozie in cadrul carierei, distantele de siguranta calculate in functie de valoarea

suprapresiunii, sunt descrise in urmatorul tabel:

∆ pf (kg/cm2) R (m)

1,00 176

0,20 953 0,02 1513

Efectele exploziei au fost preluate din Legea 126/1995 – Norme tehnice privind detinerea,

prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor

explozive, utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor.

Solul


in timpul lucrarilor de amenajare a obiectivului;

la demararea activitatii.

In faza de executie a lucrarilor, un impact semnificativ se produce asupra structurii solului. Este

posibila afectarea solului si din punct de vedere calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse

117


petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilajele folosite. Principalul impact

asupra solului in perioada de executie este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru

drumuri provizorii, platforme.

Alte surse pot fi reprezentate de:

• scurgeri de combustili, uleiuri pe suprafata solului rezultati de la spatiile deparcare, de

alimentare cu carburanti, accidente poate afecta in mod semnificativ calitatea solului

• deseurile menajere, deseurile rezultate de la traficul rutier depozitate necorespunzator pe

suprafata solului pot altera calitatea solului;

• modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer care se depun pe

suprafata solului (modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale).

Lucrarile de constructie si nivelare pentru noile amenajari, realizarea platformelor pentru

depozitarea sorturilor si drumurilor de acces, presupun deranjarea orizonturilor de sol actionandu-

se in mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici naturale ale acestuia.

Consecintele constau in modificarea proprietatilor naturale ale solurilor si perturbarea activitatii

microbiologice care are o actiune generala pozitiva.

In cazuri de deversari accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele auto si

utilajele de exploatare pot aparea poluari punctuale pe suprafete mici.

In faza de functionare a carierei s-au identificat, ca surse semnificative de poluare:

• traficulul rutier care genereaza poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi

care prin intermediul ploilor pot fi transportati si infiltrati in sol;

• gestionarea nerationala a deseurilor in incinta.

Cariera reprezinta un ansamblu de berme si taluze cu o repartizare spatiala bine determinata, care

sa asigure din punct de vedere tehnic un cadru sigur de conditii de securitate si sanatate in munca.

In cariera pot apare surpari si alunecari datorate in principal a urmatoarelor cauze:

• fisuri majore in taluze si versanti expuse la actiunea factorilor exogeni;

• inclinarea peste limita de stabilitate a taluzelor curente si a celor finale;

• nerespectarea sistemelor si a parametrilor adecvati la efectuarea impuscarilor;

• incarcarea cu sarcini statice si dinamice peste limitele admisibile a zonelor din

apropierea muchiei taluzului;

118


• existenta unor concavitati la nivelul bermelor care sa permita acumularea apelor

pluviale pe perioade indelungate si expunerea la numeroase cicluri de inghet –

dezghet.

Extractia gnaisului in cariera se va desfasura pe o suprafata de 7182 m2, utilul fiind transportat la

locul de punere in opera, iar sterilul la halda, in zonele unde operatorul minier detine agrementarile

aferente din partea Primariei Cisnadie.

Pentru asigurarea stabilitatii taluzelor si versantilor la exploatarea in cariera se vor lua urmatoarele masuri:

• exploatarea in cariera se va desfasura in limitele perimetrului aprobat, fara

afectarea altor suprafete;

• diminuarea degradarii terenului prin deplasari pe verticala si orizontala a

suprafetei, cu respectarea metodei de exploatare, a tehnologiei de puscare si

incarcare;

• stropirea utilului derocat si umectarea drumurilor din cariere;

• amenajarea bermelor carierei astfel incat sa se scurga fara dificultate toata apa

pluviala cazuta pe acestea;

• evitarea degradarii solului prin scurgerile de ulei si motorina de la utilajele de

transport din cariera;

• urmarirea in timp a eventualelor fisuri aparute in terenul limitrof ca urmare a

exploziilor din cariera;

• interzicerea defrisarii padurilor din zona limitrofa pentru a nu declansa eroziunea

de suprafata;

• interzicerea depozitarii de material pe berme in apropierea muchiei acesteia.

La halda de steril pot apare surpari si alunecari datorita:

• inclinarii accentuata a terenului de baza si inexistenta treptelor de infratire s-au

executarea necorespunzatoare a acestora;

• lipsa lucrarilor de scarificare a terenului de baza;

• prabusiri in urma eroziunilor datorita lipsei lucrarilor de aparare impotriva

viiturilor;

Pentru asigurarea stabilitatii haldei se vor avea in vedere masuri de ordin constructiv si de

intretinere astfel:

119


• construirea corecta a haldelor, cu trepte de 10-20m, cu respectarea unghiului de

taluz general al haldei de 350;

• executarea acolo unde este posibil a unei haldari selective prin depunerea la baza

haldei a materialului de terasa nisipos extras din descoperta, care sa permita o mai

buna drenare a ansamblului treptelor de halda;

• curatirea cu buldozerul a paturii de sol vegetal, sau material argilos cu tendinta de

refulare de pe vatra;

• pe timpul primaverii se recomanda haldarea in zone diferite de cele in care s-a

haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice;

• controlul umiditatii haldelor pe inaltime prin executarea unei retele de foraje de

hidro-observatii in corpul acestora care sa fie inaltate odata cu halda, sau se

executa dupa construirea haldei;

• vehicularea utilajelor principale din fluxul tehnologic de haldare la distante cat mai

mari de la bordurile treptelor, spre a evita ruperile si alunecarile de taluz;

• urmarirea in timp, prin intermediul masuratorilor topografice pe repere mobile de

suprafata, a variatiei nivelului terenului de baza si a modificarii profilelor treptelor

de halda.


urmand ca sa fie refolosit la lucrarile de refertilizare a bermelor finale ale carierei.

In cadrul carierei se va extrage gnais, care nu constituie sursa de poluare radioactiva. Structura

geologica a zonei nu contine formatiuni purtatoare de minerale radioactive. Pentru stabilirea

eventualelor niveluri de radioactivitate beta globala se vor efectua determinari la pulberile in

suspensie (aerosoli filtrati), la solul si vegetatia recoltate din perimetru.

Degradarea terenurilor prin excavatii, depozitarea sterilelor miniere, desolificari etc.

Activitatea de exploatare va afecta in mod ireversibil morfologia terenului si implicit solul si

subsolul in zona de amplasament a carierei si a drumurilor de acces.

Impactul asupra solului se va resimti prin inlaturarea solului vegetal de pe intreaga suprafata

aferenta carierei, curatirea zonei fiind necesara pentru asigurarea conditiilor optime de activitate.

Activitatea de inlaturare a solului vegetal se va limita strict la perimetrul de exploatare aprobat fara

sa fie afectate zonele adiacente.

120


Se estimeaza ca dupa finalizarea lucrarilor de refacere a mediului va fi reabilitat solul vegetal pe

67% din suprafata afectata de exploatare.

In mod accidental pot aparea scurgeri de carburanti si lubrifianti care sa afecteze superficial solul.

In aceste situatii se va interveni cu materiale adsorbante imprastiate pe suprafetele afectate,

diminuandu-se efectele de poluare.

Deseurile de tipul: lubrifianti, anvelope, fier vechi si menajere, vor fi depozitate temporar in locuri

special amenajate, pana la preluarea lor de catre firmele de colectare, astfel neconstituind un

pericol pentru poluarea solului si subsolului.

Geologia

Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii geologice a

regiunii ca urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se prevede avand in vedere masurile de

protectie luate prin proiect manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologica a

zonei, ca: alunecari de teren, surpari, etc. Se poate vorbi de o afectare semnificativa a structurii

locale a subsolului datorata modificarii sarcinilor si tensiunilor generate ca urmare a modificarii

masei existente la suprafata solului, precum si vibratiilor propagate ca urmare a executarii

lucrarilor de constructii.

Biodiversitatea

Lucrarile proiectate a fi construite si apoi exploatate nu modifica suprafata siturilor protejate. Cu

toate acestea, in urma evaluarii posibilelor impacte ale proiectului asupra capitalului natural se

constata ca integritatea siturilor Natura 2000 nu va fi afectata. Pe amplasamentul proiectului nu au

fost identificate specii de plante de interes comunitar listate in anexa a doua a Directivei

„Habitate”;

Desi caracterul modificarilor datorate lucrarilor de constructie este ireversibil, integritatea siturilor

protejate este asigurata prin respectarea obiectivelor de conservare si prin mentinerea coerentei

structurii ecologice si a functiilor acesteia;

Impactele identificate sunt nesemnificative si nu au ca rezultat modificarea statutului de conservare

al speciilor/habitatelor de interes conservativ;

Realizarea investitiilor prevazute prin proiect nu va avea impact semnificativ direct asupra

speciilor/habitatelor de interes conservativ;

Pentru eliminarea oricaror impacte accidentale posibil sa apara in perioada de executie, respectiv

operare se impune respectarea masurilor identificate in prezentul raport.

121


CONCLUZII:

Lucrarile proiectate a fi construite si apoi exploatate nu afecteaza direct suprafata siturilor

protejate;

Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar

listate în anexa a doua a Directivei „Habitate”;

Deşi caracterul modificarilor datorate lucrarilor de constructie este ireversibil, integritatea

siturilor protejate este asigurată prin respectarea obiectivelor de conservare şi prin

menţinerea coerenţei structurii ecologice şi a funcţiilor acesteia;

Impactele identificate sunt nesemnificative şi nu au ca rezultat modificarea statutului de

conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ;



Pentru eliminarea oricăror impacte accidentale posibil să apară în perioada de execuţie,

respectiv operare, se impune respectarea măsurilor identificate în raportul la studiul de

impact asupra mediului.

In urma analizei pe biodiversitate si elementelor aparute in baza detaliilor de tranzit propus se

considera acceptabila din punct de vedere al impactului numai varianta de tranzit cu acceptul

Primariei Cisnadie, dar pe un traseu ce nu va include travesarea localitatii Cisnadioara si a Padurii

Dumbrava. Din punct de vedere al traficului capacitatea de transport a arterelor ce tranziteaza

localitatea Cisnadioara si Dumbrava Sibiului nu corespunde cerintelor.

Peisajul

Se va manifesta un impact peisagistic semnificativ negativ, insa va fi temporar - pana la finalizarea

activitatii (cca. 2 ani), dupa care zona va deveni deosebit de atractiva, prin crearea luciului de apa

si datorita cadrului favorabil in care se afla amplasamentul ales.

Nu sunt posibile lucrari de diminuare a impactului peisagistic creat in timpul amenajarii

obiectivului, insa dupa incetarea activitatii sunt impuse masuri de restaurare a factorilor de mediu

afectati.

122


Mediul social si economic

Nu este cazul afectarii unor obiective de interes public sau locuin�e.

Se vor respecta Planurile locale de urbanism.

Impactul prognozat este pozitiv prin crearea de noi locuri de munca.

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Amplasarea carierei in zona stabilita prin proiect nu afecteaza nici o cladire cu regim de protectie

speciala. In apropierea zonei studiate nu exista nici o cladire monument istoric sau cultural.

d) Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul Impactul asupra solului se manifesta numai in incinta.

Impactul asupra apei este redus la minim, avand in vedere ca de pe amplasament nu se evacueaza

ape uzate menajere sau tehnologice.

Impactul zgomotului este limitat la zona amplasamentului, pe o arie de maxim 500 m.

Poluantii evacuati in aerul atmosferic nu vor depasi standardele de mediu in zona.

e) Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu;

Apa

Pentru evitarea poluarii apei, alimentarea cu carburanti si lubrifianti a utilajelor, precum si

reparatiile curente ale acestora, se vor efectua numai in locuri special amenajate, cu personal

calificat si se vor lua si alte masuri:

urmarirea cu atentie (de catre seful Punctului de lucru) a modului de desfasurare a

activitatii, realizarea managementului activitatii de executie a lucrarilor din cadrul

perimetrului in mod responsabil si conformarea la toate obiectivele activitatii in ceea ce

priveste protectia mediului;

autobasculantete prevazute in transportul agregatelor minerale de pe amplasament vor fi

prevazute cu prelate pentru acoperirea incarcaturii;

in caz de scurgere accidentala, din diferite motive, se va urmari procedura specifica

prevazuta pentru inlaturarea deseurilor si a efectelor negative;

transportarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor, etc.

se vor respecta toate masurile prevazute in avizele, autorizatiile si dispozitiile A.P.M. si ale

S.G.A. Sibiu;

123


utilajele folosite vor corespunde normelor europene de functionare;






Aer

• utilajele folosite vor corespunde normelor europene de zgomot si functioanare;

• reducerea emisiilor de praf la manipularea – transportul materialelor, prin stropiri in

perioadele secetoase a materialelor si cailor de acces;

• utilizarea utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;

• utilizarea unei motorine cu continut redus de sulf, corespunzator prevederilor HG

1336/2000 privind limitarea continutului de sulf din motorina.

• reducerea cantitatilor de gaze toxice se poate realiza numai prin perfectionarea retelei de

impuscare a explozivilor astfel incat sa se obtina un exploziv cu bilant de oxigen cat mai

mic;

• masuri tehnice de reducere a cantitatii de praf prin utilizarea burajului cu apa;

• alegerea explozivului nitramon (AM-1) s-a facut si pentru reducerea volumului norului de

praf, deoarece acest exploziv pe baza de azotat de amoniu in amestec simplu determina o

acceleratie mai mica de 3 – 4 ori decat cea realizata la trotil sau dinamita;

• utilizarea de utilaje cu sistem de esapare cel putin la nivelul Euro 2, iar la utilajele dotate cu

motoare diesel mai vechi, montarea de catalizatori la sistemele de esapare si dotarea

acestora cu sisteme de filtrare a gazelor;

• limitarea vitezei de transport;

Sol

Datorita activitatilor de exploatare, precum si a celor de deschidere, solul va fi degradat antropic,

rezultand in final un ansamblu de trepte de cariera cu parametrii care sa asigure stabilitatea pe

termen lung a taluzului general. Se va urmari in timp producerea si dezvoltarea eventualelor fisuri

aparute in terenul limitrof ca urmare a exploziilor din cariera.

124


Pentru diminuarea efectelor exploatarii asupra solului si subsolului se va mentine activitatea strict

in limitele perimetrului aprobat. Se va interzice defrisarea padurilor din zona limitrofa

perimetrului, pentru a nu declansa fenomenul de eroziune de suprafata.


urmand ca sa fie refolosit la lucrarile de refertilizare a bermelor finale ale taluzului general.

Se va urmari in mod permanent prevenirea scurgerilor accidentale de carburanti de la utilajele din

cariera, prin efectuarea periodica a reviziilor si intretinerii acestora.

Se va interzice aruncarea deseurilor de orice fel in alte locuri decat in cele amenajate pentru acest

scop, urmarindu-se prelevarea si transportul organizat al acestora.

f) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului Impactul asupra apelor este redus, avand in vedere ca nu se evacueaza ape uzate de pe

amplasament, impactul produs fiind nesemnificativ.

In timpul lucrarilor de pregatire si deschidere si la executia lucrarilor se poate vorbi de un impact

negativ semnificativ asupra structurii solului doar pe suprafata propusa pentru exploatare, datorita

decopertarii.

In jurul zonei de exploatare, este posibila afectarea solului din punct de vedere calitativ, prin

impurificarea accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele de transport si

utilajele folosite, dar aceasta se realiza in cantitati mici, in diverse puncte, deci impactul este

negativ nesemnificativ.

Se vor lua toate masurile de prevenire a accidentelor, lucrari de intretinere a utilajelor folosite; se

vor utiliza utilaje performante, conforme cu normele tehnice si de protectia mediului; se vor

respecta planurile de executie si organizare interna.

Solul decopertat va fi reutilizat la reconstructia ecologica, pentru ca vegetatia spontana sa se refaca

mai usor.

Prin realizarea cat si prin operarea carierei nu se produc cantitatii semnificative de poluanti care ar

putea genera o afectare semnificativa si ireversibila a factorilor de mediu din zona:

- zgomotul produs se incadreaza in limitele admisibile;

125


- se realizeaza un management adecvat tuturor categoriilor de deseuri generate in

zona amplasamentului (deseurile generate sunt in cea mai mare masura de

natura organica);

- nu sunt evacuate ape uzate menajere sau tehnologice;

- nu sunt prevazute situatii de risc major in caz de acccident, care sa duca la o

afectare si o modificare semnificativa a factorilor de mediu aer, apa si sol;

La deplasarea pe teren in timpul realizarii studiului de impact nu au fost remarcate in zona propusa

pentru realizarea investitiei specii de plante sau animale protejate, cuiburi sau adaposturi ale

acestora care sa fie afectate de realizarea investitiei.

• Impactele identificate nu au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor de

interes conservativ si al habitatelor acestora.

• In urma evaluarii impactelor proiectului asupra capitalului natural se constata ca integritatea

sitului Natura 2000 nu va fi semnificativ afectata;

• Nu sunt diminuate suprafetele impadurite si nu se realizeaza schimbari asupra varstei,

compozitiei pe specii si a tipurilor de padure;

• Prin realizarea proiectului nu se produce o distrugere sau alterare a habitatelor speciilor de

plante incluse in Cartea Rosie;

• Nu exista un pericolul distrugerii semnificative a mediului natural in caz de accident;

• In vederea diminuarii impactelor asociate proiectului asupra speciilor de interes comunitar

se impune respectarea masurilor identificate in prezentul raport.

g) Prognoza asupra calitatii vietii/standardul de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

In vecinatatea amplasamentului nu exista asezari umane.

Lucrarile din cadrul obiectivului – Punctului de lucru propus pentru avizare, prin prelucrarea

resursei minerale, afecteaza in proportii reduse factorii de mediu, datorita suprafetei relativ mici de

teren destinata activitatii si masurilor dispuse de refacere a mediului in zona de interes.

Executarea proiectului in cauza in zona nu influenteaza negativ constructiile aflate in vecinatate,.

Aratam totodata ca in zona nu se afla monumente istorice sau socio - culturale care sa impuna o

protectie speciala din punct de vedere al protectiei mediului.

Impactul prognozat

Impactul prognozat este pozitiv prin crearea unor noi locuri de munca.

126


h) Enumerarea dupa caz, a altor avize acorduri obtinute

- Avizul de gospodarire a apelor nr. SB 61/28.10.2010 emis de SGA Sibiu;

- Decizia nr. 30/03.06.2010 emisa de ITRSV Brasov privind scoaterea terenului din fondul

forestier.

Sunt in curs de obtinere restul documentelor conform prevederilor din certificatul de urbanism.

1 H&S ECO CONSULT 2011

ANEXA 1 BIODIVERSITATE

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea

naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii

Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent.

Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva

Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

La ora actuală, reţeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare (SCAs) desemnate

pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate în anexele Directivei Habitate şi Arii de

Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) desemnate pentru protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza

Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul

că până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000

sunt etichetate ca Situri de Importanţă Comunitară.

Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială, incluse în reţeaua Natura 2000,

acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse în reţeaua Natura 2000 a fost transmisă

Comisiei Europene, care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităţile din România vor trebui să

elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor include

măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea habitatelor şi speciilor protejate.

Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deţine România (două bioregiuni noi pentru

reţeaua ecologică, populaţii mari şi viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.) şi având în

vedere faptul că ţara noastră conservă o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte state membre

ale Uniunii Europene, aportul României la reţeaua Natura 2000 este unul semnificativ.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza

Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul

de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit împarte care a fost desemnat.

Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va

trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv.

Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este


mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor

investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat

complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil

micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.


2000:






ROSCI0085 Frumoasa - Cisnădie (52%) Situl are o suprafață de 137.115 ha. Se află situat în județele Alba (19%), Hunedoara (2%), Sibiu

(60%), Vâlcea (19%), în regiunile biogeografice alpina și continentală, având coordonatele: Latitudine

N 45º 35' 33'', Longitudine E 23º 48' 51'', și o altitudine cuprinsă între 350m și 2.254m.

Totalitatea tipurilor de habitate și speciile de floră și faună pentru care a fost desemnat situl. Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce privește habitatele Cod Denumire habitat % 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 2 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 5 4080 Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix 1 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios 0,1 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi

silicioase 0,01

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0,01

6250 Fâneţe montane 5 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 0,2

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

40


91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 15 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Campanula serrata (Clopoţel); Dicranum viride; Drepanocladus vernicosus; Meesia longiseta; Tozzia

carpathica (Iarba gâtului)

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Canis lupus (Lup); Lutra lutra (Vidră, Lutră); Lynx lynx (Râs); Ursus arctos (Urs brun)

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); Triturus cristatus (Triton cu creastă)

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Barbus meridionalis (Moioagă); Cottus gobio (Zglăvoc); Eudontomyzon danfordi (Chişcar)

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Buprestis splendens (Gândacul auriu); Callimorpha quadripunctaria; Cerambyx cerdo (Croitor mare);

Cordulegaster heros (Calul dracului); Euphydryas aurinia; Lycaena dispar; Nymphalis vaualbum;

Ophiogomphus cecilia; Pseudogaurotina excellens (Croitor); Rosalia alpina (Croitor de fag);

Stephanopachys substriatus (Gândac).

Alte specii importante de floră și faună

Bufo bufo; Bufo viridis; Hyla arborea; Rana temporaria; Salamandra salamandra; Triturus alpestris;

Accipiter gentilis; Accipiter nisus; Aegithalos caudatus; Alauda arvensis; Alcedo atthis; Anthus

spinoletta; Anthus trivialis; Aquila chrysaetos; Aquila pomarina; Athene noctua; Bonasa bonasia;

Bubo bubo; Buteo buteo; Carduelis cannabina; Carduelis carduelis; Carduelis chloris; Carduelis

spinus; Certhia familiaris; Charadrius morinellus; Cinclus cinclus; Circaetus gallicus; Circus pygargus;

Coccothraustes coccothraustes; Columba oenas; Columba palumbus; Corvus corax; Cuculus canorus;

Delichon urbica; Dendrocopos leucotos; Dendrocopos major Dendrocopos medius; Dendrocopos

minor; Dryocopus martius; Emberiza citronella; Eremophila alpestris; Erithacus rubecula; Falco

subbuteo; Falco tinnunculus; Ficedula albicollis; Fringilla coelebs; Garrulus glandarius; Hirundo


rustica; Lanius collurio; Loxia curvirostra; Lullula arborea; Motacilla alba; Motacilla cinerea;

Nucifraga caryocatactes; Oenanthe oenanthe; Pandion haliaetus; Parus ater; Parus caeruleus; Parus

cristatus; Parus major; Parus montanus, Parus palustris, Passer montanus, Pernis apivorus, Phoenicurus

ochruros; Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita; Phylloscopus trochilus; Pica pica;

Picoides tridactylus; Picus canus; Picus viridis; Prunella collaris; Prunella modularis; Pyrrhula

pyrrhula; Regulus ignicapillus; Regulus regulus; Saxicola rubetra; Saxicola torquata; Serinus serinus;

Sitta europaea; Strix aluco; Strix uralensis; Sturnus vulgaris; Sylvia atricapilla; Sylvia curruca; Tetrao

urogallus; Troglodytes troglodytes; Turdus merula C B Turdus philomelos; Turdus pilaris; Turdus

torquatus; Turdus viscivorus; Parnassius Mnemosyne; Achillea oxyloba ssp. schurii; Aconitum

lycoctonum ssp. moldavicum; Aconitum toxicum; Agrostis vinealis; Allium schoenoprasum ssp.

sibiricum; Andromeda polifolia; Angelica archangelica; Aquilegia nigricans ssp. nigricans, Arnica

montana, Botrychium matricariifolium, Botrychium multifidum, Caltha palustris, Campanula

transsilvanica; Cardamine amara; Cardamine resedifolia; Cardaminopsis neglecta; Carex brunnescens;

Carex capillaries; Carex diandra; Carex limosa; Carex nigra; Cerastium transsilvanicum;

Chamaecytisus rochelii; Coeloglossum viride; Corallorhiza trifida; Crepis conyzifolia; Cruciata

laevipes; Dactylorhiza cordigera; Dactylorhiza fuchsia; Dactylorhiza maculate; Dactylorhiza

sambucina; Dianthus glacialis ssp. gelidus; Anguis fragilis; Coronella austriaca; Elaphe longissima;

Lacerta agilis; Lacerta viridis; Natrix tessellate; Podarcis muralis; Vipera ammodytes; Vipera berus.

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N08 3 322 Tufișuri, tufărișuri N09 14 321 Pajisti naturale, stepe N16 9 311 Păduri de foioase N17 61 312 Păduri de conifere N19 9 313 Păduri de amestec N26 4 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție)

Alte caracteristici ale sitului:


Situl propus este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru și Șureanu) ce fac parte din grupa

munților Parâng. Aceste entități muntoase sunt despărțite de râurile Sadu, Frumoasa și Sebeș. Forma

întregului relief este rotunjită ca urmare a sculpturii într-o alcătuire geologică

uniformă din șisturi cristaline. Situl prezintă un relief glaciar bine păstrat, Iezerul Mare, Iezerul Mic și

Iezerul Șureanu fiind cele mai reprezentative circuri glaciare din zonă. Situl propus constituie una

dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpații românești, această activitate tradițională fiind

practicată din cele mai vechi timpuri fără a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural.

Calitate și importanță:

În această arie au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoperă peste 80% din

suprafața totală, din care cele mai reprezentative sunt pădurile de molid perialpine, jnepenișurile și

pășunile alpine și subalpine. O parte din păduri sunt virgine sau cvasivirgine,

acestea polarizând o mare diversitate biologică terestră, constituind o avuție națională inestimabilă.

Multe dintre pădurile existente, pure sau în amestec, au vârste medii de peste 120 și chiar 160 de ani,

fiind excelente habitate pentru popula șii viabile de urs, lup și râs.

Vulnerabilitate: Asupra habitatelor de pădure se exercită o presiune semnificativă datorată exploatărilor forestiere care

nu respectă întocmai normele silvice în

vigoare. Pășunile alpine sunt afectate de pășunatul excesiv și de turismul necontrolat.

Jnepenișurile au fost și mai sunt (în prezent mai rar) incendiate în vederea creșterii suprafețelor de

pășune alpină. Populațiile de carnivore mari de importanță comunitară (urs, râs, lup) și populația de

capră neagră sunt vulnerabile datorită vânătorii, braconajului, deteriorării habitatelor și disturbării

liniștii. Pe lângă cele amintite anterior, o presiune semnificativă asupra populației de capră neagră este

exercitată și de pășunatul excesiv în zona alpină (degradarea pășunilor alpine, gonirea și atacarea de

către câini și epizotiile transmise de animalele domestice.

Desemnarea sitului: Pentru o mare parte din situl propus este în curs de pregătire documentația științifică în vederea

declarării Parcului Natural Frumoasa. În prezent în interiorul limitelor propuse se află mai multe arii

protejate, dintre care amintim rezervațiile: Cindrel, Iezerele Cindrelului, Luncile Prigoanei, Iezerul

Șurianu, Cristești, Jnepenișul Stricatul și Șuvara Sașilor.


Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată Activități și consecințe în interiorul sitului

Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare, curățarea pădurii, pășunat, incendiere, îndepărtarea

lăstărișului, incendiere, vânătoare, luare/îndepărtare de floră, rețele de comunicare, drumuri auto,

circuite auto, trasee, conducte, plimbare, călărie și vehicule nemotorizate, drumeții montane,

speologie, excursii, alpinism, ski în afara pistelor, modificarea funcșiilor hidrografice, managementul

nivelelor de apă, relații interspecifice ale faunei, exploatare fără replantare, plantare de pădure,

managementul forestier general, creșterea animalelor, pescuit sportive, braconaj, otravire, capcane,

habitare dispersată, linii electrice, piste, trase, poteci de biciclete, structure (complexe) pentru odihna

și sport, activități recreative în aer liber, vehicule motorizate, planorism, delta plan, parapantă, balon,

modificarea structurii cursurilor de apă continental, eroziunea, competiția intre specii, parasitism,

predatorismul, antagonism cu animalele domestic, alte forme sau forme mixte de competitie

interspecifica a faunei, Relatii interspecifice de flora, competitia, parazitismul, introducerea de boli.

Activități și consecințe în jurul sitului

Cultivare, cosire/tăiere, utilizarea pesticidelor, fertilizarea, pășunatul, restructurarea detinerii terenului

agricol, managementul forestier general, plantare de pădure, curatarea padurii, îndepartarea

lăstărisului, îndepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare, exploatare fără replantare, cresterea

animalelor, pescuit sportive. vânătoare, braconaj, otravire, capcane, luare/îndepartare de flora,

urbanizare continua, urbanizare discontinuă, structuri agricole poteci,trasee, trasee pentru ciclism,

drumuri, drumuri auto transportul energiei, linii electrice, conducte alte forme de transportare a

energiei, poluarea.

Statutul de protecție al sitului și legatura cu siturile Corine biotop Clasificare la nivel național și regional Cod Categorie IUCN % RO03 Categoria III IUCN 0,01 RO04 Categoria IV IUCN 7,21 ROSPA0043 Frumoasa - Cisnădie (52%)


Situl are o suprafață de 131.182 ha. Se află situat în județele Alba (17,8%), Hunedoara (1%), Sibiu

(61,1%), Vâlcea (20,1%), în regiunile biogeografice alpina, având coordonatele: Latitudine N 45º 35'

34'', Longitudine E 23º 51' 44'', și o altitudine cuprinsă între 351 m și 1450 m.

Totalitatea tipurilor de habitate și speciile de floră și faună pentru care a fost desemnat situl.

Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 74/409/CEE Nr. crt.

Cod Natura 2000

Nume specie Populaţie Conservare Izolare Evaluare globală

1. A241 Picoides tridactylus C B C B 2. A104 Bonasa bonasia B B C B 3. A217 Glaucidium passerium B B C B 4. A223 Aegolius funereus B B C B 5. A220 Strix uralensis C B C B 6. A224 Caprimulgus

europaeus D - - -

7. A236 Dryocopus martius C B C B 8. A239 Drendocopos leucotos C B C B 9 A320 Ficedula parva C B C B 10 A321 Ficedula albicollis B B C B 11 A108 Tetrao urogallus B B C B

Alte specii importante de floră și faună

Aegolius funereus, Caprimulgus europaeus, Dryocopus martius, Ficedula parva, Pernis canus, Tetrao urogallus,

Bonasa bonasia, Drendocopos leucotos, Ficedula albicollis, Glaucidium passerium, Picoides tridactylus, Strix

uralensis.

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N08 3 322 Tufișuri, tufărișuri N09 14 321 Pajisti naturale, stepe N16 9 311 Păduri de foioase N17 61 312 Păduri de conifere N19 9 313 Păduri de amestec N26 4 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție) Alte caracteristici ale sitului:- Calitate și importanță: C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul uniunii Europene – 2 specii


Regiune de munte cu paduri de conifere, mixte si cu zone decoperite-alpine. Este o zona valoroasa

peisagistica cu un impact antropic nesemnificativ,. In padurile intinse de conifere gasim efective

importante de cocosul de munte si la ciocanitoarea de munte. In numar mai mic intalnim si specii de

ierunca (Bonasa bonasia) , minunuta (Aegolius funereus) si ciuvica (Glaucidium passerium).

Vulnerabilitate:

1. Defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari;

2. Taierile selective ale arborilor in varsta si a unor specii;

3. Adunarea lemnului de foc, culegerea ciupercilor;

4. Turismul necontrolat;

5. Amenajarile forestiere si taierile in timpul cuibaritului speciilor periclitate;

6. Vanatoarea in timpul cuibaritului prin drenajul si zgomotul cauzat de catre gonaci;

7. Vanatoare in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;

8. Braconaj;

9. Practicarea sporturilor extreme;

10. Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

11. Deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului;

12. Prinderea pasarilor cu capcane;

13. Scoaterea puilor pentru comertul ilegal.

Desemnarea sitului: - Tip de proprietate: 45 % in proprietate private, restul in proprietatea statului. Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată Activități și consecințe în interiorul sitului

Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare, vânătoare, structuri complexe pentru sport si

odihna, exploatare fara replantare, furajare stocuri de animale, braconaj, otravire, capcane, poteci,

trasee , trasee ptr.ciclism, plimbare, calarie si vehicule nemotorizate.

Activități și consecințe în jurul sitului Cultivare, cosire/tăiere, pășunatul, plantare de pădure, curatarea padurii, cresterea animalelor, plantare

artificiala, relatii interspecifice ale faunei.

Statutul de protecție al sitului și legatura cu siturile Corine biotop


Clasificare la nivel național și regional: - Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotop Cod Suprapunere % Nume J048SB 1,13 Talmacel J048SB 1,28 Iezerele Cindrelului J072VL 0.09 Obarsia Lotrului - Latorita J048SB 17.3 Lotrioara J046AB 6.57 Oasa ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hartibaciu – Cisnadie 2%

Situl are o suprafață de 2054 ha. Se află situat în județele Valcea si Sibiu, în regiunile biogeografice

alpina și continentală, având coordonatele: Latitudine N 45º 41' 23'', Longitudine E 24º 11' 8''.

Legaturi cu alte situri Natura 2000:

E - ROSCI0085 Frumoasa

E - ROSCI0122 Muntii Fagaras

K - ROSPA0003 Avrig - Scorei - Fagaras

E - ROSPA0043 Frumoasa

K - ROSPA0100 Podisul Hartibaciului

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Barbus meridionalis (Moioagă); Cobitis taenia (Zvarluga); Gobio kessleri (Petroc); Pelecus cultratus

(Sabita); Rhodeus sericeus amarus (Boare); Sabanejewia aurata (Dunarita); Zingel streber (Fusar);

Zingel Zingel (Pietrar).

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Chilostoma banaticum; Unio crassus (Scoica de rau).

Caracteristici generale ale sitului: in cadrul sitului de afla urmatoarele clase de habitate

- N06 - 25 % rauri, lacuri;

- N07 - 6 % mlastini, turbarii;

- N12 - 11 % culturi (teren arabil);

- N14 - 9 % pasuni;

- N15 - 7 % alte terenuri arabile.


Calitate si importanta:

Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus.

Desi aria reflecta efectele impactului antropic indelungat, manifestat in deceniile 7 - 9 ale sec. XX,

exista inca unele zone umede care si-au pastrat aspectul si comunitatile remanente, fragamente ale

structurilor originare. Numeroase populatii au fost izolate in aceste arii, relativ izolate, formand intr-un

sens restrictiv metapopulatii si metacomunitati. Desi de dimensiuni mici, sunt surse potentiale de

regenerare si martori ai diversitatii specifice de odinioara, reprezentative pentru flora, fauna si peisajul

ardelenesc.

Vulnerabilitate:

Constructiile hidrotehnice (in special indiguirile) sunt principala cauza a degradarii/pierderii

habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la care zona este vulnerabila sunt:

descari - distrugerea zonelor umede, poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.

Parcul Natural Dumbrava Sibiului Padurea Dumbrava, face parte din cele 200 de rezervatii naturale are Romaniei. Zonă protejată

complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală, Pădurea Dumbrava, situată la limita sud-vestică a

municipiului Sibiu, spre Răşinari şi având o suprafaţă de 993 de hectare, face parte din categoria

parcurilor naturale din România. Complexul în sine reuneşte Pădurea Dumbrava, Grădina Zoologică,

lacurile de agrement, sediul Romsilva Sibiu şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA.

Zona este traversată de pârâul Trinkbach care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică:

unul în Muzeul ASTRA şi alte două la Grădina Zoologică, toate amenajate, oferind plimbări de

agrement cu barca sau hidrobicicleta. Încă din secolul al XVII-lea, Pădurea Dumbrava a reprezentat

locul predilect de promenadă pentru sibieni dar şi un bogat “material” de studiu pentru cercetători.

Relieful, relativ domol, atinge doar 606 metri în Vf. Obreja, la limita nord-vestică a pădurii.

Altitudinea medie a întregului spaţiu este de 440 m, iar substratul geologic deţine depozite de pietrişuri

şi argile cuaternare la care s-au adăugat soluri aluvionare, argiloaluviale podzolice, soluri brune de

pădure.


Mai mult de jumatate din arboretele Padurii Dumbrava depaseşte o suta de ani. Domina stejaretul de

terasa insotit de gorun, carpen, ulm, cires paduret, jugastru, tei. În ce priveşte stejarul sunt distincte

arboretele tinere de 40-80 de ani, cele cuprinse între 80 şi 100 de ani, respectiv cele de 100-150 de ani.

Câteva zeci de exemplare depăşesc chiar 200 de ani iar “Stejarul împăratului” cu circumferinţa de 10,

3 m (buturuga de lângă han) avea 700 de ani când a fost tăiat după uscare. Din punct de vedere

amenajistic, Pădurea Dumbrava deţine două trupuri de pădure. Unul de aproape 400 de hectare

acoperă dreapta şi stânga şoselei spre Răşinari iar al doilea, de la culoarul liniei electrice de înaltă

tensiune (Sibiu-Sadu) şi până în apropierea comunei Poplaca, de aproape 600 de hectare. Primul trup

de pădure deţine arborete pure de stejar, cu exemplare izolate multiseculare rămase de la generaţiile

anterioare, dar şi o multitudine de specii introduse ulterior. Este şi cazul zonei din apropierea sediului

Direcţiei Silvice cu arborete de pin şi stejar de baltă, instalate prin plantaţii sau din amestecuri cu tei,

carpen, frasin, paltin şi alte foioase regenerate natural. Diversitatea arbuştilor este dată de păducel,

porumbar, lemnul câinelui, măceş, cruşin. Flora ierboasă a pădurii include brânduşe, orhidee, opaiţa-

specie endemică, salata iepurelui, iarba albastră, pufuliţa. O suprafaţă de circa 400 de ha din inima

parcului se constituie în rezervaţie de seminţe (selectate) de stejar, gorun şi pin.

Desi agresata de factori antropici fauna padurii mai detine exemplare de caprior, veverite, mistret,

vulpi.

Lumea pasarilor o formeaza pitigoiul, mierla, presura, ciocanitoarea, gaita, bufnita, corbul.

Parcul Natural Cindrel Situat la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu, Parcul Natural Cindrel

acoperă, cu suprafaţa sa de 9043 ha, cele mai spectaculoase forme de relief din arealele a doi masivi

muntoşi, Cindrel şi Lotru, ce fac parte din grupa munţilor Parâng a Carpaţilor Meridionali. Din punct

de vedere geologic relieful celor doi masivi este uniform sculptat în şisturile metamorfice ale Pânzei

Getice, care au conferit rotunjimea formelor greoaie ale versanţilor convecşi. De la limita sudică a

judeţului, dată de un segment din creasta Munţilor Lotru, arealul acestei zone ocrotite printr-o lege din

anul 2000, coroborată cu o hotărâre a Consiliului Judeţean Sibiu din 2004, se continuă spre

extremitatea vestică cu Vârful Piatra Albă (2178 m) iar spre est cu Vârful Cristeşti (2235 m) pentru a

se termina în nord cu Vârful Iujbiţa (1989 m) .


Arealul parcului cuprinde culmi de o netezime surprinzătoare, adevărate “piste de aerodromuri”, cum

le numeşte V. Mihăilescu. Şi în Cindrel şi în partea din Lotru care revine parcului, îşi au obârşia

numeroase văi, unele pornind din circuri glaciare suspendate la marginea şi sub nivelul suprafeţelor

superioare. În Parcul Natural Cindrel sunt 12 astfel de căldări glaciare, unele abia conturate, însă trei-

Iezeru Mare, Iezeru Mic şi Gropota-bine reliefate şi marcate de morene, lacuri, praguri în Cindrel, dar

şi unul adăpostind un mic lac (pe cale de colmatare) pe faţa estică de sub Vârful Ştefleşti (Lotru) .

Peisajul este completat de reţeaua hidrografică care îşi are obârşia în spaţiul Parcului Natural Cindrel,

de sub şeaua Ştefleşti izvorând Sadu, care curge spre est şi Frumoasa (vest) cu fermecătoarele ei poieni

de altitudine. Apoi, în cele două Iezere se formează în aval Cibinul, care parcurge mai bine de 70 de

km teritoriul judeţului Sibiu.

Un punct de atracţie inedit îl constituie turbăria dezvoltată pe Platoul Diavolului (dintre vârfurile

Cindrel şi Frumoasa) la peste 2100 m altitudine, ca şi flora şi fauna acestui spaţiu. În limita nordică a

Parcului Natural se află Rezervaţia Iezerele Cindrelului, iar sub 1800 de m, peste tot în arealul ocrotit,

se întinde inefabila vegetaţie forestieră care îmbracă într-un mod compact clina versanţilor, ca o

continuare a covoarelor de jneapăn, afin, smârdar de pe coamele înalte şi uşor rotunjite ale Cindrelului,

Frumoasei, Şerbotei, Cristeştiului, Ştefleştiului şi Iujbiţei Lotrului. În arealul protejat se găsesc

numeroase stâni, iar păşunatul ovinelor este intens. În două dintre locaţii-refugiile Cânaia şi Sub

Iezere-se practică turismul, deşi încă nu există dotări corespunzătoare.

Analiza impactului proiectului asupra speciilor de interes conservativ Studiul de faţă este o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe care realizarea proiectului

îl are asupra habitatelor/speciilor adiacente.

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’

Directive 92/43/EEC”:

Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e). al

Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia în considerare impactul

proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă

aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul

mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci se poate considera că a avut loc o

deteriorare a habitatului.


Întrucât nu există suficiente studii ştiinţifice care tratează în mod distinct relaţia lucrărilor de

amenajare şi efectul acestora asupra florei şi faunei am considerat oportună adaptarea principalelor

efecte datorate exploatarii agregatelor minerale la metodologia de evaluare a impactului asupra

mediului.

Principalele efecte negative asupra ecosistemelor datorate exploatarii agregatelor minerale pot fi

clasificate astfel:

1. Pierderea de habitate – construcţia unei amenajări piscicole (exploatarii agregatelor minerale)

implică în mod direct pierdere de suprafeţe de teren şi implicit pierderea de habitate, dar în acelaşi

timp şi apariţia altui tip de habitat;

2. Poluare directă şi indirectă - exploatarea agregatelor minerale afectează în mod direct mediul din

punct de vedere fizic, chimic şi în consecinţă, indirect, alterează disponibilitatea habitatelor pentru

specii de plante şi animale pe o anumită suprafaţă;

Căile pe care „Poluarea directă şi indirectă” acţionează asupra speciilor/habitatelor pot fi

clasificate astfel (Jaarsma, et al. 2006):

1. Poluare fizică: generată de activităţile de exploatare a agregatelor şi de zgomotul produs de aceasta

în perioada de operare;

2. Poluare chimică: generată de substanţele emanate de către motoarele cu combustie internă îl au

asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate;

3. Efectul indirect asupra ecosistemelor: alterarea biologică a habitatelor disponibile pentru speciile

adiacente carierei (efectul de margine).

Identificarea efectelor directe şi indirecte asociate asupra speciilor/habitatelor adiacente (efectul

de margine)

Întrucât proiectul analizat implică realizarea unei cariere, efectele potenţial negative analizate vor face

referire doar la impactul negativ pe care îl are zgomotul şi vibraţiile asupra speciilor prioritare precum

şi impactul pe care pulberile/praful îl au asupra speciilor şi habitatelor, atât în perioada de constructie

cât şi de exploatare a carierei.

I. Analiza impactului diferiţilor poluanţi în perioada de în construcţie

Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod direct speciile/habitatele ţintă pentru care a fost

declarat SCI Oltul Mijlociu-Hartibaciu sunt următorii:


a. produse petroliere provenite de la accidentele petrecute în timpul lucrărilor de amenajare;

b. lucrările desfăşurate pe şantier şi traficul greu sunt producătoare de noxe (NOx, CO, SOx) şi

pulberi care prin intermediul ploilor care spală suprafaţa şantierului si drumurile de acces, de

asemenea se pot depune in apele de suprafaţa;

Conform proiectului tehnic al carierei atat in perioada de amenajare ,cat si in faza de operare, de pe

amplasament nu se vor evacua ape uzate menajere sau tehnologice.

De asemenea specificăm faptul că, depăşiri ale concentraţiei de Pb rezultat din combustia internă a

motoarelor automobilelor nu sunt posibile, nivelul concentraţiei de Pb în combustibili fiind foarte

scăzut conform reglementărilor referitoare la calitatea şi compoziţia carburanţilor de pe piaţa

românească.

II. Analiza impactului poluanţilor în perioada de exploatare a carierei

Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod direct speciile ţintă sunt următorii:

a. produse petroliere;

b. noxe (NOx, CO, SOx) provenite din arderea carburanţilor;

c. pulberi.

În perioada de exploatare a carierei, produsele petroliere (benzină, motorină, ulei) sunt folosite la

alimentarea autovehiculelor care deservesc cariera.

Pulberile sunt generate discontinuu numai in situatia derocarilor si manevrelor de incarcare si

transport. Pentru reducerea nivelului de pulberi se va asigura curatare si umezirea cailor de rulare si

acces.

Disturbarea speciilor de interes conservativ pe termen scurt, în perioada de construcţie,

respectiv de exploatare agregate minerale:

Factor disturbator: zgomotul şi vibraţiile.

În câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia, respectiv

de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) şi punctele de

măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere

acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile

ale nivelului de zgomot). Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si

pe categorii tehnice de strazi.


Se estimează ca în condiţii normale de functionare, nivelele de zgomot în zona fronturilor de lucru vor

varia între 50-90dB. În cazul perioadei de exploatare agregate minerale la o distantă de 100 m de

amplasamentul punctului de lucru, nivelul de zgomot scade semnificativ, încadrandu-se în valori sub

73dB. Dat fiind faptul ca de pe amplasament doar se extrag agregatele minerale acestea fiind incarcate

si transportate cu autobasculante corespunzator echipate cu prelate impiedicand pierderea de

incarcatura si corespunzand normelor tehnice de functionare, este redusa semnificativ aria afectată de

zgomot, neproducându-se astfel un impact semnificativ asupra speciilor de faună din zonă.

Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens.

Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond

depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db A. Cu toate

acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa

propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se

găsesc habitate rare care lipsesc din restul sitului, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne

constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen, 1981,

Warner, 1992, Meunier et al. 1999). În cazul de faţă, calitatea habitatului pentru speciile de păsări nu

va avea de suferit, proiectul analizat propune realizarea unei amenajari piscicole, măsură pozitivă

pentru zona in cauza. Suprafaţa teritoriului de hrănire disponibila la nivelul ariei pentru speciile

prezente in zona va creşte.

Declinul populational se va produce in perioada de extragere a mineralelor, respectiv 2 ani, dar se va

reface si va creste in perioada functionarii amenajarii piscicole.

Disturbarea speciilor de interes conservativ pe termen lung, în perioada de exploatare

În timpul perioadei exploatare a amenajarii piscicole, zgomotul nu va avea impact

semnificativ asupra speciilor vizate şi implicit asupra habitatelor de hrănire şi/sau reproducere, dat

fiind faptul că zonele afectate vor fi pe suprafeţe mici, iar zgomotul produs de utilaje va fi minim. Prin

urmare nu se va modifica nivelul de decibeli, iar impactul asupra speciilor prioritare va fi minim.

Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor posibil afectate în perioada de operare,

construcţie, respectiv de utilizare:

• antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor

vegetale;


• suprafeţele ocupate de organizarea de şantier vor fi reduse la strictul necesar;

• se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului

(drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării impactului de orice natură,

asupra habitatelor/speciilor;

• se interzice depozitarea de materialelor de constructie şi a deşeurilor în afara perimetrului

organizărilor de şantier;

• interzicerea efectuării de reparaţii la utilaje şi mijloace de transport în locuri neamenajate

acestui scop;

• drumurile de acces şi tehnologice, toate suprafeţele a căror suprafaţă (învelişul vegetal) a fost

afectat, vor fi refăcute şi vor fi redate folosinţelor iniţiale;

• constructorul se va obliga să folosească utilaje verificate tehnic, silenţioase;

• măsuri de protecţie împotriva poluării râului, cu substanţe solide sedimentabile.

CONCLUZII:

Lucrarile proiectate a fi construite si apoi exploatate nu afecteaza direct suprafata siturilor

protejate;

Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar

listate în anexa a doua a Directivei „Habitate”;

Deşi caracterul modificarilor datorate lucrarilor de constructie este ireversibil, integritatea

siturilor protejate este asigurată prin respectarea obiectivelor de conservare şi prin menţinerea

coerenţei structurii ecologice şi a funcţiilor acesteia;

Impactele identificate sunt nesemnificative şi nu au ca rezultat modificarea statutului de

conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ;



Pentru eliminarea oricăror impacte accidentale posibil să apară în perioada de execuţie,

respectiv operare, se impune respectarea măsurilor identificate în raportul la studiul de impact

asupra mediului.


In urma analizei pe biodiversitate si elementelor aparute in baza detaliilor de tranzit propus se

considera acceptabila din punct de vedere al impactului numai varianta de tranzit cu acceptul

Primariei Cisnadie, dar pe un traseu ce nu va include travesarea localitatii Cisnadioara si a

Padurii Dumbrava. Din punct de vedere al traficului capacitatea de transport a arterelor ce

tranziteaza localitatea Cisnadioara si Dumbrava Sibiului nu corespunde cerintelor.

Bibliografie selectivă

1. Bauske, B. and Goetz, D., 1993 - Effects on de-icing salts on heavy metal mobility. Acta

Hydrochimica Et Hydrobiologica 21, 38-42;

2. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent. Wagwninen, The

Netherlands: BirdLife International;

3. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;

4. Burky, A.J., 1983 - Physiological Ecology of Freshwater Bivalves. The Mollusca, Ecology. Russel-

Hunter, W.D., eds., Academic Press, Inc. Orlando, San Diego, San Francisco, New York, London,

Toronto, Montreal, Sydney, Tokyo, Sao Paulo, 6, 281 – 330;

5. Curtean, A., Sîrbu, I., Drăgulescu, C., Bănăduc, D., 1999 - Impactul antropic asupra biodiversităţii

zonelor umede din bazinul superior şi mijlociu al Oltului. Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu, p. 1 – 103;

6. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in Romania. Methods,

recommendation and suggestions, the complete checklist of the species and subspecies. – Published by

Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;

7. Fechter, R., Falkner, G., 1990 - Weichtiere; Europäische Meeres- und Binnenmollusken. Mosaik

Verlag, München;

8. Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser, London;

9. Fuller, S. L. H., 1974 - Clams and Mussels (Mollusca: Bivalvia). Pollution Ecology of Freshwater

Invertebrates, Hart C. W. Jr., Fuller, S. L. H. eds., Acad.Press, New York, San Francisco, London, 215

– 273;

10. Gheoca, V., 2002 - Aspecte ale taxonomiei şi distribuţiei helicidelor din Depresiunea Făgăraşului. Acta

oecologica, Univ. Lucian Blaga, Sibiu, IX (1-2), 25-39;

11. Gheoca V., 2004 - Contribuţii la studiul taxonomic, ecologic şi genetic al helicidelor (Mollusca,

Gastropoda) din Depresiunile Sibiului şi Făgăraşului. Teză de doctorat. Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-

Napoca;

12. Glöer, P., 2002 - Die Süsswassergastropoden Nord- und Mitteleuropas, Bestimmungsschlüssel,

Lebensweise, Verbreitung. Die Tierwelt Deutschlands, 73. Teil. Conch Books, Hackenheim;


13. Glöer, P., Meier-Brook, C., 2003 - Süsswassermollusken, DJN – Hamburg;

14. Grecu, Florina, 1997 - Etapele întocmirii hărţii expunerii la risc a terenurilor din bazine hidrografice

de deal. Bazinul Calvei (Podişul Transilvaniei – 46;

15. Grossu, Al.V., 1955 - Fauna Republicii Populare Romîne, Mollusca vol III, Gastropoda Pulmonata,

Edit. Academiei R. P. R., Bucureşti;

16. Grossu, Al.V., 1983 - Gastropoda Romaniae. 4, Ed. Litera, Bucureşti;

17. Grossu, A.V., 1987 - Gastropoda Romaniae, 2; Subclasa Pulmonata, I. Ordo Basommatophora, II.

Ordo Stylommatophora (Suprafamiliile Succinacea, Cochlicopacea, Pupillacea), Ed. Litera, Bucureşti;

18. Grossu, A. V., 1993 - The catalogue of the molluscs from Romania. Trav. Mus. natl. Hist. nat. "Grigore

Antipa", 33, Bucureşti, 291 – 366;

19. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucureşti;

20. Grossu, A. V., 1999 - A scientifical collection of Romanian molluscs (shells only) - Prof. dr. A. V.

Grossu s donation to “Grigore Antipa” National Museum of Natural History from Bucharest. Trav.

Mus. natl. Hist. nat. “Grigore Antipa”, XLI, 7 – 35;

21. Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc. Ornitologică

Română Nr. 16, Cluj Napoca;

22. Sárkány-Kiss, A., Fodor, A., Ponta, M., 1997 - Bioacumulation of certain heavy metals by unionidae

molluscs in Criş/Körös rivers. TISCIA - Monograph series, Szolnok - Szeged - Tg.Mureş, 209 – 219;

23. Sárkány-Kiss, A., Braun, M., 2002 - Using Bivalves in an alternative testing method of freshwater

pollution with heavy metals. In Tiscia Monograph Series, 6, Ecological aspects of the Tisa River Basin.

Târgu Mureş - Szeged - Szolnok, 93 – 98;

24. Sîrbu, I., Sárkány-Kiss, A., Petrescu, M., Lazăr, Bianca, Buian, G., 1999 - Contributions to the

knowledge of the freshwater molluskfauna from the upper and middle basin of the Olt River (Romania).

Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 1, p. 111 – 122;

25. Sîrbu, I., 2001 - Human impact effects on the freshwater mollusc fauna from Transylvania and Banat

(Romania). World Congress of Malacology - Vienna, Austria (Abstract), 329;

26. Sîrbu, I., 2005 - Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the

Romanian Inner Carpathian Basin. Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152;

27. Szabó, A., Fintha, I., 1999 - The third and most significant record of Chilostoma banaticum

(Rossmässler, 1838)( syn. Helicigona banatica) in Hungary (Tiszabecs, floodplain of River Tisa). In:

The Upper Tisa Valley; Preparatory proposal for Ramsar site designation and an ecological backgrund


Hungarian, Romanian, Slovakian and Ukrainian co-operation. (eds. Sarkany-Kiss, A. Hamar J)., Tiscia

monograph series, Szolnok-Szeged-Târgu Mureş; 479-487;

28. UNEP-WCMC – UNEP-WCMC Species Database: CITES-Listed Species – On the World Wide Web

: http://www.unep-wcmc.org;

PERIMETRU TEMPORAR DE EXPLOATARE “VALEA …€¦ · GREUTATI INTAMPINATE ... specifice de...

Documents

Transcript of PERIMETRU TEMPORAR DE EXPLOATARE “VALEA …€¦ · GREUTATI INTAMPINATE ... specifice de...