Thaducere si adaptare:

Rodica Chiriacescu

{{,t"-*o*-Yfd-r-q-tr5-

SUPEREOLEETTR Tn

flo,rrprL

OJioeea

Editura ARC

Nausicii), aduse in prim-plan intAmpliri din timpul asediului

cetitii Troia sau al primejdiilor intAmpinate de el gi tovarigii sai

pe drumul de intoarcere.

in principal, Odiseea include - in cele 24 de cAnturi si

12.200 de versuri - trei evenimente principale: plecarea lui Tele-

mah in ciutarea tatilui, aventurile lui Ulise pe mare timp de 20

de ani si intoarcerea lui in Ithaca.

Firul principal al poemului, element de legituri intre toate

episoadele, este nazuinga mistuitoare a eroului de a ajunge inpatria sa dragi, de a-si imbrigi;a sogia iuLriti. 9i fiul abia nascut

atunci cAnd el fusese obligat si porneascl.la rlzboi. Primejdii,ispite sau pliceri, nimic nu izbuteste sil deturneze pe erou de la

aceasti arziltoare doringi.Starea tensionati, dominata de idealul eroic din lliada, este

inlocuiti in Odiseea de ingelepciunea dobinditi in anii sAngerogi

ai razboiului, de plicerile si bucuriile unei existenge calme.

Setos de cunoastere, viteaz, dibaci, intreprinzitor, iscusit la

vorbi, siret si viclean, cAnd este cazul, Ulise ri"mAne intruchipa-rea eroului ideal.

in cultura romAneasci, Odiseea s-a bucurat de un interes de-

osebit, cunoscAnd numeroase variante de traduceri - de la ver-

siunea lui Alecu Beldiman (la inceputul secolului al XIXJea),

trecAnd prin cele ale lui Ion Caragiani (in prozi) gi George Cos-

buc, pAni la unele mai recente, semnate de Dan Sluganschi, Tir-

dor Vianu, George Murnu, Eugen Lovinescu.

Alituri de lliada, Odiseea, intruchipAnd modul de gAndire

si simgire al vechilor greci, reprezinti unul dintre inestimabilele

monumente ale literaturii universale.

re\-.upnlno

lntroducere 5..O4.

Homer 9- 10

e,otog '"'1,1

lZ

76

Pelitorii petrec in palatul Lui Ulise din lthacagi iijefuiesc avutul 1)]-16

.aaa.

Telemah in fala adunarii poporului 1l-2O

Tetemah in vizita h N;;;ei Menelau 21-26

Ufise pl.eaca de pe insula nimfei Calypso 27-32

ULise 9i Nuuri.uu 33-37..4..

Utise [a Alcinous 38-47

ULise igi povestegin O.1un,',n )lB-7 4Ulise pe insuta ciclopilor 50

Utise pe insuta Lui Eot 55

Ulise l.a lestrygoni 57

Ulise pe insula vr4'itoarei Circe 5B

Utise in imparalia morfilor 63

U[ise intalnegte insuLa sirene[or

gi trece printre Scytta 9i Charybda 67

U[ise sosegte in lthaca 7 5-79

Utise ta Oo,.uruifurnnnnios BO-85

intoarcerea lui Tetemah in lthaca BO-g j

Tetemah [a Eumen",... ;;; ii dezvaluie tuiTe[emahcine este cu adevArat g2-g]

Ulise in chip de ."o",?jljeacil ta patat 9e- 106

Ul"ise gi Penetopa 1O7-1l j

Ulise ucid" #.," 112-t tB.aOa.

Utise ii dezvaluie Penelopeicine este cu-adevarat 119-121

Sufletele pefitoritor. *::r.1ia lui Hades 122-123

Utise [a Laerte 12U-125

Cetalenii din lthaca r. *r.outa, dar zeifa Athenaiistatuiegte sA se impace cu Ulise 12O-128

Ho^un

Conform tradigiei, Homer, ,,aedul orb", este considerat auto-

rul celor doui mari Poeme epice, Iliada si Odiseea'

Din pi.cate, informaliile in legituri cu viaga lui sunt extrem

de pugine, astfel incAt, uneori, chiar existenla sa ca personaj-is-

,ori., torrriderat de greci 9i romani poetul prin excelengi' a fost

pusi la indoiali" gi mai susciti 9i astizi numeroase discugii'^

in realitate, nici anul;i nici locul nasterii lui Homer nu sunt

cunoscute, sapte orage mari - Smirna, Rhodos' Colophon' Sa-

lamina, Chios, Argos, Atena - igi disputi onoarea de a fi fost

patria sa.

Singurele informagii despre viaga lui le avem de la Herodot'

PotriviJafirmagiilor acestuia, Homer s-ar fi niscut in secolul al

IXlea i.H., la Smirna' un oras de pe coasta M5"rii Ionice' Orfan

de timpuriu, la invitagia patronului unui vas face o lungi cilito-

rie. Ajunge pAni. in kalia 9i Spania' debarci chiar in Ithaca' unde

8

Pefilonii pel*ee ?n polJ,,l l"i Uliuu

Jir. hko.o gi ?ijefuieoe a.r.,l.,l

De indati ce zeii incuviintarS, ca Ulise si. se intoarciacasi, ei il trimiserS. pe Hermes, mesagerul, la Calypsopentru a-i comunica hoti.rArea lor. Athena, coborAndgi ea din inaltul Olimp, lui infigisarea lui Menres, unvechi prieten al lui Laerre, tatil lui Ulise, si se infitigila palatul acestuia.

Acolo, la fel ca in fiecare zi de cAnd nu se mai stianimic de soarta eroului, pretendentii la m6.na Penelo-

pei, din ce in ce mai nerS"bditori, mai giligiosi si maiobraznici, veniti s5, se ospS.teze, asteptau si li se aduc5.

felurite bucate si si li se roarne vinuri alese in pocale de

aur, toate jefuite din avutul stipinului casei. Dupi ce

se ghiftuirS. cu toare bunititile, il siliri pe muzicantulFemios s5. le c5.nte din liri.

Pnrrronrl pETREC tN pererur- LUI UrrsnorN IrHacA gI iI ;nrutnsc AVUTUL

Zlrindu-I prin multimea de petreci.reti scandalagii

pe acel oaspe deosebit, Telemah il agezl" la o masi. mai

departe de zgomotul petreciregilor. Zeiga ii marturisi

ci este Mentes, vechi prieten cu bi.trinul Laerte, si ilintrebS. daci e vreo si.rbS"toare sau isi celebreazi, cumva

nunta. Telemah incepu atunci si-i destiinuie in goaptinecazurile sale. Era indurerat si mS.cinat de griji, pentru

ci tatll siu, chiar dupi atitgia ani de la terminarca riz-boiului, nu se intorsese inc5. acas5.. igi dorea cu ardoa-

re acest lucru, fiind incredintat ci odati cu sosirea lui' ' vr

ri ci Ulise nu se maiace$tl ilcalost pelttorl, care, convlns

intoarce, vrd"nd si.-i sileasci. mama si aleagi pe unuldintre cei care ii risipeau averea, vor fi alungali.

Dupi ce il asculti,, zeiga il sfitui:

- Tu, stri.lucit vl5.star al viteazului Ulise, nu te mai

v5"ita, du-te si strAnge poporul din Ithaca, plAnge-te de

purtarea petitorilor si roag5.-te ca, spre cinstirea tatiluiti.u, si te apere. Apoi alege cea mai buni corabie cu

douazeci de oameni gi du-te la Pylos, la bitrAnul 9i in-geleptul Nestor, apoi in Sparta, la regele Menelau. Poa-

te, ei stiu sau pot si afle ceva despre soarta tatilui tiu.Iar de-gi vor spune ci. e mort, atunci fi-i, aici in cetate,

vlo striluciti inmormAntare si un morm6"nt frumos. Pe

maicl-ta s-o mi"rigi, iar pe acesti nemernici si-i omoripe fali sau cu viclegug.

Dupl ce-i didu aceste sfaturi, Athena, preficAn-

du-se in pasire, isi lui zborul, iar Telemah ingelese ciun zeu fusese cel care ii vorbise astfel.

r5t4

Oorsnse

in tirnpul acesta, Penelopa, insogiti de doui sluji-

toare, cobori din odiile ei gi ii ceru lui Femios si ince-

teze ctJ acel cAntec at6.t de trist despre soarta crudi ce

le fusese hilrlzitd. eroilor greci la intoarcerea lor acasi.,

chiar Agamemnon fiind ucis de propria sotie, Clitem-nestra, gi de amantul ei, Egist. Dar Telemah, imbirbi-tat de cuvintele zeitei, ii rispunse:

- Femios cAnta aga cum Zeus doregte, ca si se afle

cili dintre eroii ahei au pierit la toia. Iar tu, mami,

-"i bin. ingrijegte-te de alte indeletniciri - de trebuin-

tele gospodiriei, de roabe - ;i lasi-mi. pe mine sa miocup de toate celelalte, ca un adevirat stipin al casei.

l'Ci.ci nu e bine s5, te amesteci in treburi pe care nu legtii gi nici nu te privesc.

Uluiti de rispunsul lui Telemah si profund indure-

rati, Penelopa se intoarse in odiile ei si, inchizi.ndu-se

acolo, plAnse amarnic multi vreme, gindindu-se laUlise, pini ce Athena, induiosati, ii picuri pe gene un

somn alini.tor.Dupi plecarea ei, petitorii se luarS.la cearti. care din-

tre ei si-i fie sog gi se porniri. iar pe benchetuir si zar-

vi., neluAnd in seama amenintarile lui Telemah ci se va

duce si cearl. ajutorul adunS.rii poporului pentru a-i opriw ' ' ' ' w rl si c5" ar trebui si se teami de mAniasa-l Jetulasca avutt ,

zeilor. intr-,.rn tirziu, dupi plecarea pegitorilor, se duse

gi el la culcare, tnsotit de Eurycleia, bitrdna servitoare

creclincioasi. Dar nu reusi si inchidi ochii, c5"ci intreaga

noaptc se gAndi numai la sfaturile date de Athena.

Glu^ok i.. foloaJuninii popor"ului

A doua zi, c|.nd degetele trandafirii ale zorilor il tre-

zird., Telemah porunci crainicilor si anunte adunarea

poporului. Cetigenii se strinseri repede gi ri,maseri. ui-

migi de infigigarea lui Telemah, ciruia zeita ii diruise

mai multa frumusele gi miregie si-un pas mai hotirit.TrecAnd printre bitrinii care se diduri in lituri, fi-cindu-i loc, el se agezi in jilgul tatilui siu. Apoi lulcuvintul ;i, amintinduJe cAt de cinstit gi drept fusese

vr Itatil sau pe cind cArmuia cetatea, le ceru tuturot innumele lui Zeus gi al lui Themis, zeiga dreptiEii, si-i

vin5. in ajutor. Cind, sfhrgindu-gi cuvAntarea;i podidit

de lacrimi se asezi din nou in jilg, o ticere adAnci se

agternu, cici nimeni nu cutezi. si spun5" nimic. Doar

t6 t7

OorsBne

unul dintre petitori, Antinoos, ii rS.spunse cu obrlzni-cie:

* $tii bine, Telemah, ci. maici.-ta e de vini.. Eane-a-nselat cd. o si. aleagi. pe unul dintre noi atuncicind va termina pdnza la care gese. Dar ceea ce ziuagese, ea noaptea desface. Nu vom pleca din casa ta phtnd

cind ea nu va alege pe unul dintre noi, asa ci. trimite-ola tatil ei, silind-o astfel si-gi grlbeasci, hoti.r irea, cicialtfel noi, petitorii, n-o sI cruti.m nici rostul si nici bu-nurile tale.

MAhnit si supS.rat din cauza cuvintelor lui Antino-os, Telemah se lmpotrivi si-gi alunge mama si il chemipe Zeus ca martor al tuturor jignirilor si necazurilorpe care le avea de indurat de la pegitori. PreaputerniculZeus il auzi si ii trimise un semn. Deasupra aduniriipoporului se iviri deodati., rotindu-se in zbor, doi vul-turi care se nipustirS, unul asupra altuia gi, dupi ce-gi

sfrgiari pAni la singe piepturile, dispS.ruri in zarc, lL-sAnd poporul adunat incremenit de uimire.

Atunci bitrAnul Aliterse, cel care, la plecarea luiUlise, ii prevestise ci. se va intoarce acasi. dupi doui-zeci de ani, le interpreti. semnul:

- Ulise, nestiut de nimeni, rosti el, se va intoarcecAt de curAnd si va pedepsi crunt pe togi pegitorii care iijefuiesc bogigiile si ii jignesc soria si fiul.

Atunci, un alt pegitor, Evrymathos, plin de trufie,lui" cuvAntul, tin6.nd s5" arate ci ei nu se tem nici deTelemah, nici de semnele prevesriroare.

TnrBvren tN reln epuNAnrl popoRULUI

RenungAnd si-i conving5. pe pelitori si plece dincasa lui si si inceteze cu ticalogiile, Telemah ceru po-

porului sa-i dea o corabie care sil duci la Pylos, unde

spera si afle vegd despre tati.l siu. in timp ce norodulrimase ticut, ingeleptul Mentor ii mustri pe togi fiind-ci ingiduie ca fiul lui Ulise si fie asdel jignit.

Dintre pegitori se ridici atunci Leocritos, care, cu

mult ifos, batjocorinduJ pe Telemah, rosti:

- Si vini chiar Ulise! $i el va pieri daci cu noi, cei

multi, va-ndrlzni si lupte! Apoi, cu obriznicie, poruncipoporului si plece ;i sa-gi vadi fiecare de treaba lui.

intristat, Telemah se duse pe malul mirii gi se rugizeigei Athena. Aceasta, luind chipul lui Mentor, il in-credingi ci pegitorii, orbigi de ingAmfare, isi gribesc

singuri pieirea, cilci ziua rizbund,rii e tot mai aproape.

Apoi, insuflindu-i curaj, il povigui si se duci acasi, sipreg5.teasc5. toate cele necesare pentru o lungi cilito-rie, iar ea in timpul acesta ii va gisi o corabie, naviga-

tori destoinici qi il va insoti pAni la Pylos.

intorcA"nd,rjr. "."ri, Telemah ii gisi pe pegitor i gata

si. inceapi iar ospitul gi trebui s5" suporte din nou cu-

vintele lor pline de ocari, cici togi luau in derAdere ci-lS"toria pe care ti.nirul dorea s-o faci, convinsi ci acesta

nu va afla nimic despre tatal s5.u, ci, dimpotriva, rlti-cind pe mare, va pieri si el asemenea lui Ulise. Batjo-

coritor, Antinoos chiar il inviti s5" ia parte alS.turi de

ei la osplg. intristat, Telemah nu-i mai lui in seam5.

si se duse, aga cum il poviguise zei1a, la credincioasa

18 r9

Oorsnse

Eurycleia, poruncindu-i si pregi"teasci. multe provizii

- urcioare cu vin, burdufuri cu fiina - si altele tre-buincioase pentru o lunga cilatorie. in zadar se rugibitrAna si nu plece, fiindu-i teami. ca nu cumva si i se

intAmple gi lui vreo nenorocire. Tinirul rimase neclin-tit in hotirArea luati gi o rugi si aibi griji in lipsa luide maici.-sa gi si nu dezvi.luie nimS.nui secretul pleciriisale.

intr. timp, Athena, luind inflgigarea lui Telemah,cutreieri. orasul si strinse douizeci de indrizneri na-vigatori gata s5"J insoteasci. pe tin5.r. Apoi ii cerumesterului Noemon si-i dea cea mai buni corabie, pu-nAndul si" jure ci. nu va spune nimi"nui despre acest

lucru. Cind vilul inserarii c5.zu peste cetate, Athena,nevlzuti, de nimeni, pitrunse in casa lui Ulise si ii cu-fundi pe pegitori intr-un somn adAnc. Astfel, Telemah,impreuni cu insotitorii lui, care c5.rau proviziile pregi-tite, iesiri" din cas5" nesriuli de nimeni gi se urcari cutogii pe corabie. Zeita, stAnd la cirmi, alituri de Tele-mah, le trimise un vAnt prielnic si corabia, cu pAnzeleintinse, inainti" cu repeziciune spre largul mirii.

A doua zi dimineata, cind Helios, zeul soarelui, in-cepu si. urce in minunatul siu car pe bolta cereasci,

Telemah si insotitorii s5.i ajunseri la Pylos. itt ..tat."bitrAnului ;i ingeleptului Nestor era mare si"rb5"toare.

Togi locuitorii, strXn;i pe malul mi.rii, aduceau jertfe incinstea lui Poseidon, zeul mirii, sacrificind cAte nou5.

vite pe cele noui altare. Telemah cobori de pe corabie

gi, sfS.tuit de Athena, care luase iar chipul lui Mentor,se indrepti hotirAt spre Nestor. Acesta, impreunS. cu

fiii sii, pregitea un mare ospig, aga ci strS,inii au fost

primigi cu prietenie si invitagi si se aseze la masi. Pi-

sistratos, fiul cel mai mic al lui Nestor, i-a intins luiMentor prima cupi. cu vin pentru a inchina in onoarea

zeiloL gest pe care zei,ta l-a apreciat, rugAnduJ pe Po-

Glu^ok ir. ,,lizili

lo Nuulon flnr'.ulo.,6i,

2T20

Oorsnen

seidon s5. primeasci jertfele aduse in onoarea lui si si leri.spl5"teasci..

Dupi ce au fost ospi.tati cu felurite bucate si, inse-tati de pe drum, au bi.ut vinul rurnar in pocale de aur,Nestor i-a intrebat de unde vin gi ce treburi ii mAni peacele locuri. Mult s-a bucurat bS.trinul auzind ci tAni.-rul este feciorul lui Ulise, cel a ci.rui istetime o pretuisegi alituri de care, folosind cuvinre intelepte si chibzui-te, incercase adeseori si impiedice vrajba dintre ahei gi

vtsa le stingl"vdpaia mdniei necugetare.

Atunci Telemah, imbirbitat de zeiti", il intrebi dacistie ceva de soarta tatalui sIu, cici auzise si el de des-

tinul tragic al muhor eroi, dar de tat5.l s5.u nu aflasenimic pini acum. Nestor ii povesti despre toate neno-rocirile pe care le avusese de intimpinat la inroarcere,de faptul ci, dupi ci.derea Troiei, aheii se cerraserS.

impirgindu-;i prada gi cI multi dintre ei, urmiriti demdnia Athenei, pe care, la plecare, fi-o imbunaseri.aducA.ndu-i jer$e, avuri un tragic sfrrsit, asemenea luiAgamemnon, a ci"rui ucidere miseleasci a fost rizbu-nati. apoi de fiul si.u Oreste. ii mai spuse inci. despremulgi algii 9i, in cele din urmi, povesrindu-i despreMenelau, care se intorsese gi el mai t|,rziu acasi., c5.ci

coribiile sale, mAnate de furtuni, ajunseseri. tocmai inEgipt, il indemnS. si" meargi la acesta. Poate el, pribe-gind destul de mult pe at3.tea m5.ri, aflase ceva despreUlise. Apoi, auzind cite nelegiuiri fi.ceau petitorii incasa lui Ulise, il sfitui ca de la Menelau sI se intoarci.

Tnrpueg iN vtzlri. LA NESTon sI MTNELAU

cAt mai repede acasi, si nu-gi lase mama singuri cu

acei ticilogi.De cum se lisi inserarea, zeiga il povilui pe Nestor

siJ gizduiasci pe Telemah in palatul s5.u, iar a doua zi,

in zofi, si-i dea un car si pe unul dintre fiii lui ca silduci la Menelau. Dupi cel sfitui astfel, se transformiin vultur gi igi lui zborul sub ochii uimigi ai tuturor

celor din Pylos, care inteleseri ci Telemah era sprijinit

de insfui ml.reaga zeigl, cu ochi alba;tri, Pallas-Athena.

Cum mijiri zorii, Nestor aduse jertti zeigei Athena

o junci. ale cirei coarne le poleise chiar el, apoi, dupice se ospitari cu togii, Telemah impreuni. cu Pisistratos

porniri. la drum in goana cailor. Tocmai pe cAnd seara

inviluia pamAntul cu umbrele ei, ajunseri la Diocles

din Ferea, unde poposiri peste noaPte, iar a doua zi se

indreptari spre Sparta.

CAnd ajunseri in Lacedemona, gara slavittlui riz-boinic Menelau, nimeriri chiar in mijlocul unui mare

festin. Menelau se pregitea si-gi trimiti fata lui Neop-

tolemos, fiul lui Ahile, ciruia i-o promisese de nevaste,

si, totodatS., isi insura gi biiatul, pe viteazul Megapen-

tes. intAmpinati de credinciosul slujitor al lui Menelau,

care isi vesti stipenul de sosirea unor drumegi, Telemah

si Pisistratos furi primigi cu cinste la palat. Menelau nu

uitase de cAte necazuri avusese ;i el parte 9i de cAte ori

fusese nevoit si caute un adipost, aga ci, primea cu pri-

etenie pe oricine ii cerea gilzduire. Dupi ce ii porunci

slujitorului si deshame caii, ii pofti pe oasPeli in sala

22 23