Pericolul

32
Kali Yuga. Pericolul prin “ştiinţe” /vs/ şansa soteriologică prin ŞTIINŢĂ “Fructul copt cade la rădăcina copacului” - citează René Guénon un străvechi proverb buddhist chinez. Este cea mai elegantă şi rafinată metaforă a sfârşitului de ciclu uman-spiritual (Manvantara), a căderii lumii din Vârsta Întunecată (Kali Yuga), până la cel mai de jos capăt al Osiei Lumii - cădere care aduce, după ea, toate inconvenientele orbirii spirituale, renegării spirituale, scufundării în materialismul, egoismul şi pragmatismul cele mai sinistre, revoltătoare şi dezgustătoare. Căci, peste toate aceste miasme ale Sfârşitului - pluteşte aroganţa supremă, suficienţa prostească şi cu aere doctorale, intoleranţa brutală şi neghioabă, cu aere de triumfalism ştiinţific, cu pretenţii de atotştiinţă - ale lui Lucifer. “Actuala supremaţie a Occidentului prezintă, de altfel, o corespondenţă foarte semnificativă cu sfârşitul de ciclu (…). Dominaţia occidentală însăşi nu este decât o expresie a <<domniei cantităţii>>” 1 . Din păcate, acesta este adevărul. Sau, poate, din fericire. Omenirea a ajuns “la rădcina copacului”, la capătul de jos, înfundat în borboros, al lui “axis mundi”, încheind, în zona spirituală Kali Yuga (Vârsta de Fier, Vârsta Întunecată, Bătrâneţea Senilă a Omenirii) un ciclu de creaţie, un Manvantara. Oamenii de acum nu mai cred în spiritualitate – ci în tehnicitate, nu mai cred în aerul tare al Olimpului, Sinaiului, Taborului, Golgotei - nu mai cred în pura şi ameţitoarea pneuma, în ether-aitheros, în băutura zeilor (ambrozie şi nectar, soma, amrita, hydromel etc.) - ci în mlaştina bolborositoare, pestilenţială - dar fascinantă, în maleficul ei ultim - a Materiei Brute-Prakrti. Şi nici măcar în aspectul ei iniţial, de Mamă Pasivă, ce se pregăteşte să-l primească pe Făt-Frumosul-Demiurg (Spiritul-Purusha) - ci în aspectul ei putrid, de ultimă fază a descompunerii - nu doar inutil, sterp – dar şi otrăvitor. Şi, fiind la sfârşit de ciclu fiinţial, e şi firesc acest lucru. Ei, oamenii sfârşitului de Manvantara, slăvesc cojile sterile (ebraic: Keliphot-uri) - şi-i batjocoresc pe “căutătorii aurului spiritual”. Sau îi tratează cu un dispreţ stupid, cu o “suveranitate atotştiutoare” jalnică. Ei, oamenii sfârşitului de Manvantara - le ştiu pe toate, le pot pe toate… Nu sunt, oare, dovadă, maşinăriile tot mai entuziasmant de complicate? Mai multe şi mai captivante (de la captură-prizonierat, evident!). Şi această omenire sclavă maşinilor, această omenire ajunsă în culmea lenei de a fiinţa REAL - această omenire pe cale de a fi îngheţată de o paralizie spirituală totală - îşi exhibă maşinuţele de tot felul (expresii ale impotenţei şi sterilităţii spirituale tot mai totale), cu o mândrie neroadă, inconştientă. Căci tocmai “vânzarea sufletului” către MAŞINI (“high tech”!) este una dintre dovezile majore ale vidării spirituale, ale haosului axiologic şi vital, ale amplificării zonei de entropie spirituală, în care a intrat omenirea. În loc să se consolideze pe dinăuntru, pentru a fi capabilă să înţeleagă şi să determine ea însăşi Minunile Învierii, la care a făcut-o părtaşă Hristos-Dumnezeu, acum 2000 de ani - ea, omenirea paraplegică se complace în a-şi exhiba fragilitatea sterilă, în a-şi admira neputinţa spirituală, disipată în monştrii de fier negru şi în ecranele, fulgerând luciferic, din zona siliciului - ale calculatoarelor, branşate la Molohul Central, la perversul ucigaş de personalitate, vampirul care extrage din minţi ultima picătură de orientare spre Adevărul sacru: Monstrul Caracatiform, Tentacular - INTERNETUL. Superbele Idei Platoniciene zac, leşinate, agonizante, în sinistrele cuşti de fier ale “tehnologiei înalte”(“high tech”). E jalnic, neliniştitor - şi dezvoltă (sau ar trebui să dezvolte) în noi un imens sentiment de culpabilitate şi insecuritate spirituală. Pe Hristos îl răstignim, zilnic, pe crucea fascinaţiei faţă de propriile noastre cârje spirituale înjositoare, de propriile noastre ticăloase dezertări spirituale, atentate împotriva Spiritului: dezertăm în armata arogantă şi stupidă, vicleană, alienantă prin continua stare de minciună - armata 1 -René Guénon, Domnia cantităţii şi semnele vremurilor, Humanitas, Buc., 1995, p. 12.

description

despre guenon rene si nu numai

Transcript of Pericolul

  • Kali Yuga. Pericolul prin tiine /vs/ ansa soteriologic prin TIIN

    Fructul copt cade la rdcina copacului - citeaz Ren Gunon un strvechi proverb buddhist chinez. Este cea mai elegant i rafinat metafor a sfritului de ciclu uman-spiritual (Manvantara), a cderii lumii din Vrsta ntunecat (Kali Yuga), pn la cel mai de jos capt al Osiei Lumii - cdere care aduce, dup ea, toate inconvenientele orbirii spirituale, renegrii spirituale, scufundrii n materialismul, egoismul i pragmatismul cele mai sinistre, revolttoare i dezgusttoare. Cci, peste toate aceste miasme ale Sfritului - plutete arogana suprem, suficiena prosteasc i cu aere doctorale, intolerana brutal i neghioab, cu aere de triumfalism tiinific, cu pretenii de atottiin - ale lui Lucifer. Actuala supremaie a Occidentului prezint, de altfel, o coresponden foarte semnificativ cu sfritul de ciclu (). Dominaia occidental nsi nu este dect o expresie a 1. Din pcate, acesta este adevrul. Sau, poate, din fericire. Omenirea a ajuns la rdcina copacului, la captul de jos, nfundat n borboros, al lui axis mundi, ncheind, n zona spiritual Kali Yuga (Vrsta de Fier, Vrsta ntunecat, Btrneea Senil a Omenirii) un ciclu de creaie, un Manvantara. Oamenii de acum nu mai cred n spiritualitate ci n tehnicitate, nu mai cred n aerul tare al Olimpului, Sinaiului, Taborului, Golgotei - nu mai cred n pura i ameitoarea pneuma, n ether-aitheros, n butura zeilor (ambrozie i nectar, soma, amrita, hydromel etc.) - ci n mlatina bolborositoare, pestilenial - dar fascinant, n maleficul ei ultim - a Materiei Brute-Prakrti. i nici mcar n aspectul ei iniial, de Mam Pasiv, ce se pregtete s-l primeasc pe Ft-Frumosul-Demiurg (Spiritul-Purusha) - ci n aspectul ei putrid, de ultim faz a descompunerii - nu doar inutil, sterp dar i otrvitor. i, fiind la sfrit de ciclu fiinial, e i firesc acest lucru. Ei, oamenii sfritului de Manvantara, slvesc cojile sterile (ebraic: Keliphot-uri) - i-i batjocoresc pe cuttorii aurului spiritual. Sau i trateaz cu un dispre stupid, cu o suveranitate atottiutoare jalnic. Ei, oamenii sfritului de Manvantara - le tiu pe toate, le pot pe toate Nu sunt, oare, dovad, mainriile tot mai entuziasmant de complicate? Mai multe i mai captivante (de la captur-prizonierat, evident!). i aceast omenire sclav mainilor, aceast omenire ajuns n culmea lenei de a fiina REAL - aceast omenire pe cale de a fi ngheat de o paralizie spiritual total - i exhib mainuele de tot felul (expresii ale impotenei i sterilitii spirituale tot mai totale), cu o mndrie neroad, incontient. Cci tocmai vnzarea sufletului ctre MAINI (high tech!) este una dintre dovezile majore ale vidrii spirituale, ale haosului axiologic i vital, ale amplificrii zonei de entropie spiritual, n care a intrat omenirea. n loc s se consolideze pe dinuntru, pentru a fi capabil s neleag i s determine ea nsi Minunile nvierii, la care a fcut-o prta Hristos-Dumnezeu, acum 2000 de ani - ea, omenirea paraplegic se complace n a-i exhiba fragilitatea steril, n a-i admira neputina spiritual, disipat n montrii de fier negru i n ecranele, fulgernd luciferic, din zona siliciului - ale calculatoarelor, branate la Molohul Central, la perversul uciga de personalitate, vampirul care extrage din mini ultima pictur de orientare spre Adevrul sacru: Monstrul Caracatiform, Tentacular - INTERNETUL.

    Superbele Idei Platoniciene zac, leinate, agonizante, n sinistrele cuti de fier ale tehnologiei nalte(high tech). E jalnic, nelinititor - i dezvolt (sau ar trebui s dezvolte) n noi un imens sentiment de culpabilitate i insecuritate spiritual. Pe Hristos l rstignim, zilnic, pe crucea fascinaiei fa de propriile noastre crje spirituale njositoare, de propriile noastre ticloase dezertri spirituale, atentate mpotriva Spiritului: dezertm n armata arogant i stupid, viclean, alienant prin continua stare de minciun - armata

    1 -Ren Gunon, Domnia cantitii i semnele vremurilor, Humanitas, Buc., 1995, p. 12.

  • MOLOHULUI DE AUR, a falselor valori - ntruct se trimite la virtualiti: bncile, banii - i iari computerele - devin zeii notri, ridic ficiunea egoist, brutal, lacom, sanguinar - la rang de Divinitate Atotputernic. De fapt, Atotanihilatoare (din punct de vedere spiritual). Pragmatismul reprezint mplinirea ntregii filozofii moderne i totodat ultima treapt n mersul ei descendent; dar exist, de asemenea, i nc de mult, nafara filozofiei, un difuz i nesistematic, care reprezint, fa de primul, ceea ce materialismul practic e fa de cel teoretic - i care se confund cu ceea ce vulgul numete . Acest utilitarism aproape instinctiv e, de altfel, inseparabil de tendina materialist: const ntr-o limitare strict la orizontul terestru, ntr-o lips de preocupare pentru tot ceea ce nu prezint interes practic imediat; pentru el, lumea perceptibil este singura , iar cunoaterea provine exclusiv pe calea simurilor; preuiete aceast cunoatere restrns doar n msura n care ea ngduie satisfacerea unor nevoi materiale i ncurajeaz un anume sentimentalism, pentru c, trebuie s-o spunem, cu riscul de a oca contemporan, sentimentul se afl, n fond, foarte aproape de materie. Inteligena este, n acest context, pur i simplu izgonit sau acceptat doar cu condiia aservirii ei pentru realizarea unor scopuri practice, devenind astfel o simpl unealt, supus exigenelor laturii inferioare i corporale a individului, ceea ce, dup o ciudat expresie a lui Bergson, s-ar putea numi ; sub toate formele sale, pragmatismul este, n mod esenial, caracterizat prin indiferen fa de adevr.2 Umanitatea i-a njosit corpul astral (corpul sentimentelor) i i-a pervertit inteligena, pentru a njosi TIINA - n tiinele derizorii, strict pragmatice. n fapt, nimic nu e tiin - nafar de TIINA SACR: Sub pretextul de a le asigura independena, concepia modern a separat radical tiinele de orice principiu superior i le-a privat astfel de orice semnificaie profund, i chiar de orice interes real, din punctul de vedere al cunoaterii; incluzndu-le ntr-un domeniu iremediabil mrginit, ea nu putea ajunge dect ntr-un impas. Dezvoltarea n interiorul acestui domeniu nu reprezint, de altfel, nici mcar o aprofundare, cum par s cread unii; dimpotriv, ea rmne superficial i const doar ntr-o dispersie n detaliu - pe care am semnalat-o deja - ntr-o analiz steril i penibil, care poate fi continuat la nesfrit, fr a se nainta ns pe calea adevratei cunoateri. Trebuie spus c o asemenea tiin nu e cultivat de occidentali pentru ea nsi: ceea ce urmresc ei, n general, nu e o cunoatere, chiar inferioar - ci nite aplicaii practice3. i, mai jos4: tiina modern a fost construit, aadar, cu ajutorul resturilor vechilor tiine, din materialele respinse de acestea i abandonate ignoranilor i - Ren Gunon terminnd ideea clar i n for, cu o concluzie zdrobitoare, despre prostituia tiinelor profane5 : Unicul el este o producie tot mai mare; nu calitatea, ci cantitatea conteaz() civilizaia modern este ntr-adevr o civilizaie cantitativ, sau, altfel spus, una material(). Industria, comerul, finanele par a fi singurele care conteaz () concurena financiar exercit o influen preponderent n relaiile dintre popoare () n mentalitatea general contemporan, aspectele economice sunt considerate ca aproape singurele ce decid derularea evenimentelor istorice i, mai mult, se crede c totdeauna a fost aa (). Astzi e de ajuns, pentru a conduce masele, s dispui de mijloace materiale, n sensul cel mai obinuit al cuvntului, ceea ce arat limpede gradul de decaden al epocii noastre; n acelai timp, maselor li se d de neles c nu sunt nicidecum conduse, c aciunea lor e spontan i c se guverneaz singure, iar faptul c o cred, arat nivelul lor de nelegere. Da - acesta este adevrul: prostia ne este indus, parial, de fore luciferice extrem de puternice - dar, n general, ne prostim de un-voie i cu bun-tiin. Ne luciferizm de

    2 - Ren Gunon, Criza lumii moderne, Humanitas, Buc., 1993, pp. 146-147. 3 - Ren Gunon, op. cit, pp. 88-89. 4 - Idem, p. 94. 5 - Idem, p. 148.

  • dragul lui Lucifer. Trim n Imperiul Marii Umbre a Sfritului - iar glasul amgitor al Anticristului devine tot mai seductor - iar noi, tot mai vulnerabili n faa acestei seducii malefice. Anticristul nici nu mai are nevoie de prea mult rafinament, n aciunea sa pervertitoare i distructiv: noi, oricum, n proporie de mas, suntem pregtii s-l credem i s-l adoptm ca Maestru al Pseudo-Iniierii. Marea majoritate a oamenilor se las chiar, ncntat, s fie mbriat de gelatina hidoas a mlatinii materiei. Domnia materiei pare a fi invincibil - i asigurat pentru cel puin 1.000 de ani. Cine mai ascult azi glasul firav, de aur i cristal diamantin, al basmelor? Am asurzit cu toii, se pare. Cine mai crede i mai vede, extaziat, minunea firului de iarb, a rourei, a mirabilelor insecte i stele, a zborului fluturilor-ngeri, psrilor-ngeri? Am orbit - i, ca orbii lui Brueghel, ne tragem, unii pe alii, n groapa pierzaniei spirituale. Cum glsuiete i Evanghelia dup Matei 6: Orb pe orb de va povui, amndoi vor cdea n groap. Vrsta de aur, miturile, resurecia spiritului, speranele i iubirea autosacrificial? Unii spun:Palavre! Prostii! Totul este aici i acum - i aici i acum se i epuizeaz totul! Altceva dect:triete-i clipa! (dar ct de ru este neles Horaiu, dac nu e mblnzit nelept-cristic cu Sfntul Paul: Triete-i ziua de azi, ca i cum ar fi cea de pe urm!) - dup noi, potopul! - nici nu merit (se zice) s fie luat n seam ca deviz. Alii spun: Ce tot ne boscorodii? Ce, parc noi nu analizm simbolurile spirituale? Ba, nc, ce frumos - i, mai ales, cu ce folos! Psihanaliza ce-i, oare, dect rezolvarea total, profund - panaceul problemelor noastre interioare(???)!. O, nu! Nu. Psihanaliza este o fars sinistr (rmi, pervertit caricatural i periculos, a tehnicilor sacre, magice, alchimice) - promovat de cei mai perveri profei, care ne cheam n cele mai josnice i njositoare cercuri ale infernului sexual (neexorcizat, n lipsa magiei sublimrii sattwice a sexului, a transfigurrii lui Putifar sau Pasiphae - n Maria-Mama Cosmic). Or, sexul (contientizat inferior) a fost motivul cderii lui Adam Protogonos - motivul despicrii-disiprii lui Unu-Unitatea Divin-Spiritual, Absolut Armonic. Alt categorie de rtcii i proiecteaz visul izbvirii n viitor: Nu vedei cum PROGRESM? Acolo, n viitor, e vrsta de aur! O, nu! Nu. Acolo, n viitor, n mod logic, este sfritul actualului Manvantara. Dar, deocamdat, este KALI YUGA- VRSTA FIERULUI NTUNECAT7 (dup BRONZ, care a urmat ARGINTULUI). Dac vrei s nvai ceva, pentru a v revigora i nla spiritual, pentru a putea sri pragul finalului de Manvantara - privii NU spre miturile false ale progresului i high tech-ului (jalnice capcane ale finalului de Kali Yuga, nclcite mreje ale forelor asurice, care determin alternarea fascinaiei nave cu complexul lui Iehova, n sinele nostru compromis, degradat, sufocat de alteriti malefice). Privii spre singurele structuri valabile, dotate cu fore soteriologice concentrate: miturile trecutului, ca realitate reiterat ciclic, spre originaritatea energetic ca recuperare (soteriologic) a adevratei vrste de aur pentru spiritualitatea umanitii terestre. Nu permitei rsturnarea simbolurilor8 - cci v rpii singura ans de mntuire, eliberare spiritual. Nu lsai adversarul satanic s pun stpnire pe locurile care au fost sediile unor strvechi centre spirituale9 . Nu-l lsai pe vrjma s transforme totul n

    6 - Biblia, Institutul biblic i de misiune al B.O.R., Buc., 1944, p.1117. 7 -Kali-Yuga - lumea de fa, a fierului, ultima din ciclul erelor vedice. Este pomenit prima oar n Aitareya Brahmana, VII, 14, succednd Krita-yuga, Treta-yuga i Dvapara-Yuga. Este vrsta damnrii, decadenei, nenorocului i suferinei, patronat de zeia Kali, spiritul Rului. 8 - Spre exemplu, numrul 666 era, la dacii zalmoxieni, numrul sacralitii suprem-beneficeA intervenit, n istoria demonizant a antichitii Orientului Apropiat (mai precis, n civilizaia babiloniano-israelit) o inversare simbolic cu implicaii cosmice extrem de grave, semnalate de Cartea Apocalipsei. Cf. att N. Densuianu, Dacia preistoric, Obiectiv, Craiova, 2000 - ct i alte lucrri mai recente, din ciclul Secretele Terrei, de Paul Lazr Tonciulescu-E. Delcea , tot la Editura Obiectiv-Craiova, 2000-2005, Adrian Bucurescu, Dacia secret, Arhetip, Buc., 1997 etc. 9 - Cf. Ren Gunon, Domnia cantitii i semnele vremurilor, Humanitas, Buc., 1995, p. 194.

  • pulbere atomic. Pulverizarea lumii reprezint, evident, una din formele posibile ale disoluiei lumii10 - dar, poate, vei contientiza c nu n felul acesta vei slta dintr-un Manvantara n urmtorul. Ci, n felul acesta, v vei pierde sufletele (mai exact, capacitatea de evoluie spiritual va fi sever inhibat, grav ntrziat) - ceea ce, ntr-adevr, este catastrofa suprem, care v va preface, din identiti spirituale renscute, nviate divin, cooperante la demiurgie - n spectre etern rtcitoare: Cci cine voiete s-i mntuiasc sufletul su, l va pierde, iar cine-i va pierde sufletul su pentru Mine, l va afla. Cci ce va folosi omul, de ar dobndi lumea toat, iar sufletul i l-ar pierde? Sau ce va da omul n schimb pentru sufletul su?11 sun, clar i definitiv, mesajul cristic. Este nevoie de efortul iniiatic de a discerne i, apoi, de a aciona hotrt, n plan spiritual exclusiv; altfel, eecul fiinei va fi nu doar lamentabil, ci esenial: Nevoii-v s intrai pe poarta cea strmt; c v spun: muli vor cuta s intre i nu vor putea12. Iat ce spune i iniiatul spiritual Ren Gunon, n veacul nostru, despre falsul mit al progresului i consecinele sale n plan spiritual: Partizanii au obiceiul s spun c nu e situat n trecut, ci n viitor; adevrul, dimpotriv, este c, n ce privete Manvantara al nostru, el se afl cu adevrat n trecut, deoarece el nu reprezint altceva dect starea primordial nsi. ntr-un anume sens, totui, el este n acelai timp n trecut i n viitor, dar numai cu condiia de a nu ne mrgini la Manvantara prezent i de a lua n considerare succesiunea ciclurilor terestre, pentru c, n ceea ce privete viitorul, este vorba de a unui alt Manvantara; el e, deci, separat de epoca noastr printr-o barier de netrecut, pentru profanii care vorbesc astfel i care nu tiu ce spun, cnd anun venirea apropiat a unei , raportnd-o la umanitatea actual13 . Eroarea lor, adus la gradul extrem, va fi aceea a Anticristului nsui (s.n.), pretinznd c instaureaz , prin domnia i dndu-i chiar aceast aparen, ntr-un mod pe ct de neltor, pe att de efemer, prin contrafacerea ideii tradiionale de SANCTUM REGNUM; se poate nelege prin aceasta de ce, n toate pseudotradiiile, care nu sunt dect prefigurri pariale i terse ale , dar care tind incontient s-o pregteasc desigur mai direct dect oricare alt lucru, concepiile joac, n mod constant, rolul predominant pe care l-am i semnalat. Bineneles, bariera, de care vorbeam adineaori i care-i oblig, ntr-un fel, pe cei pentru care ea exist, s se nchid n interiorul ciclului actual - este un obstacol mai decisiv pentru reprezentanii contra- iniierii , dect pentu simplii profani, deoarece, fiind orientai doar spre disoluie, ei sunt, ntr-adevr, cei pentru care nimic n-ar putea exista dincolo de acest ciclu i astfel, pentru ei mai ales, sfritul acestuia trebuie s fie cu adevrat , n sensul cel mai deplin al expresiei.14 n concluzie, disoluia absolut i pndete, n primul rnd, pe preoii disoluiei, pe preoii Anticristului-Evoluiei, pe cei care se erijeaz n iniiai, fiind pseudo-iniiai (contra-iniiai, pentru c sunt preoii contra-tradiiei) - ntronndu-se n locul Satanei (de fapt, dimpreun cu Satana stnd pe trnul lumii), pentru a momi lumea uman ( a actualului Manvantara) ctre pierzanie: Civilizaia modern, ca orice alt lucru, are raiunea ei de a fi, iar, dac aceast civilizaie este ncheierea unui ciclu, atunci putem spune c ea e ntr-adevr ceea ce trebuie s fie, c survine la locul i la timpul potrivit; ea va trebui ns judecat dup cuvntul Evangheliei, adeseori prost neles:

    15

    10 - Idem, p. 172. 11 - Cf. Evanghelia dup Matei, n Biblia, Institutul biblic i de misiune al BOR, Buc., 1944, p. 1118. 12 - Cf. Evanghelia dup Luca, n Biblia, Institutul biblic i de misiune al BOR, Buc., 1944, p. 1182. 13 - Atenie, deci, i pruden maxim, fa de hristoii mincinoi, care bolborosesc fr contenire despre New Age!!! 14 - Ren Gunon, op. cit, pp. 279-280. 15 - acravartin este, n sens literal, acela care face - ceea ce nseamn c el e aezat n centrul tuturor lucrurilor, n timp ce Anticristul, dimpotriv, este fiina care va fi cea mai deprtat de centru; el va pretinde, totui,

  • n aceste condiii obiective, are vreun rost s ne legm de vreo speran de izbvire spiritual - i care speran va avea capacitatea intern de a nu se confunda cu iluzia? La prima parte a ntrebrii - rspunsul este: n mod cert - DA. La partea a doua a ntrebrii, rspunsul l-am formula cam aa: prepararea iniiatic-spiritual real, cu bun-credin, n litera i spiritul nvturii strvechi, a adevrailor Maetri Spirituali, care au strbtut istoria pe dedesubtul ei (sau, poate, pe deasupra ei? - oricum , indifereni la accidentele-istorie) - Maetri situai n imergena organizaiilor secrete tradiionale (de POVESTAI, ca Ion Creang - de iniiai n tiina Sacr - ceea ce, esenial, e cam acelai lucru ca povestaii - doar c au pertinen n mediile aa-zis culte - ca Templierii Evului Mediu, ca Rozicrucienii sau ca Vasile Lovinescu nsui, fiu spiritual al lui Gunon, Schuon, Burckhardt etc. - emergene personalizate n vremurile noastre) - ne va ajuta s scpm de iluzia lumii moderne i de falsele ei sperane. i s ne nsuim forele spirituale foarte reale, miraculoase tocmai pentru c sunt adevrate, extrem de reale, aparinnd spiritului curat, deparazitat de ficiuni malefice - spiritul atotputernic i ntemeietor al noului Manvantara (numit de crile sfinte Ierusalimul Ceresc). Dar, pentru aceasta, trebuie s contientizm foarte clar c lumea modern este terminalul dinspre Apus al Vrstei de Fier, al Umbrei Amurgului Omenirii, Kali Yuga, sau Ragnarkr - Amurgul Zeilor, al germanicilor, rudele de snge i spirit ale dacilor-daoi (fii ai Lupului Fenrir, dar i Fii ai Cii Drepte-Dao). Din punctul de vedere a ceea ce trebuie distrus, deoarece manifestarea sa este mplinit, acest sfrit este, n mod firesc, , n sensul etimologic n care termenul evoc ideea unei cderi brute i iremediabile; dar, pe de alt parte, din punctul de vedere n care manifestarea, disprnd ca atare, se afl redus la principiul ei, n tot ceea ce ea are ca existen pozitiv, acelai sfrit apare, dimpotriv, ca prin care, cum am spus, toate lucrurile sunt brusc restabilite . Aceasta se poate de altminteri aplica analog la toate nivelele, fie c e vorba de o fiin sau de o lume: ntotdeauna, n fond, punctul de vedere total sau relativ total, n raport cu primul - este BENEFIC, deoarece toate dezordinile posibile nu sunt dezordini dect dac le privim n ele nsele i separat, i pentru c aceste dezordini pariale se terg n ntregime, n faa ordinii totale, n care intr, pn la urm, i creia i sunt, despuiate de aspectul lor negativ, elemente constitutive la fel ca orice alt lucru; n definitiv, nu e nimic MALEFIC n afara limitrii care condiioneaz n mod necesar orice existen contingent, iar aceast limitare nu are n realitate dect o existen pur negativ. Am vorbit la nceput ca i cum cele dou puncte de vedere , BENEFIC i MALEFIC, ar fi cumva simetrice; dar e uor de neles c nu e aa i c al 2-lea termen nu exprim dect un lucru tranzitoriu i instabil, pe cnd primul are un caracter permanent i definitiv, astfel nct aspectul BENEFIC nu poate s nu triumfe n cele din urm, n timp ce aspectul MALEFIC piere n ntregime, pentru c, n fond, nu era dect o iluzie inerent . Numai c, de fapt, nu se mai poate vorbi atunci de MALEFIC i BENEFIC, n msura n care aceti doi termeni sunt esenial corelativi i marcheaz o opoziie care nu mai exist, ntruct, ca orice opoziie, ea aparine unui anumit domeniu relativ i limitat; odat ce ea e depit, rmne doar ceea ce este; astfel, dac vrem

    la rndul su, c , dar n sens invers micrii ciclice normale (ceea ce , de altfel incontient, ideea modern a ), cnd n realitate orice schimbare n rotaie e imposibil, nainte de , adic nainte de care nu poate fi mplinit dect prin intervenia celui de-al 10-lea Avatara; dar dac el e socotit Anticrist, aceasta se datoreaz tocmai faptului c va parodia, n felul su, nsui rolul acestui Avatara final, care e reprezentat n tradiia cretin ca () cf. Idem, p. 274-276.

    Nu s-a observat suficient analogia care exist ntre doctrina adevrat i doctrina fals; Sf. Ipolit, n opusculul su despre Anticrist, d un exemplu memorabil, care nu-i va surprinde pe cei care au studiat simbolismul: Mesia i Anticrist au, amndoi, ca emblem, LEUL! cf. P. Vulliaud, La Kabbale juive, vol. II, p. 373. Motivul profund, din punct de vedere cabalistic, se afl n considerarea celor dou fee, luminoas i obscur, ale lui Metatron; iat de ce numrul apocaliptic 666, , este i un numr solar. (Acest numr este format mai ales de numele Sorath, demon al soarelui, fiind opus ca atare ngerului Mikal) cf. Ren Gunon, Regele Lumii, Rosmarin, Buc., 1994, p. 30.

  • s mergem pn la realitatea cea mai profund, putem spune cu toat rigoarea c nu este i nici nu poate fi vreodat altceva dect sfritul unei iluzii.16 Am citat att de copios din R. Gunon, Marele Iniiat (iniiat n sufism - dar, de fapt, iniiat n Unica tiin Sacr) - n sperana c se vor afla cel puin cteva spirite receptive, civa cititori convini (sau care vor accepta s fie convini) s prseasc atitudinea, malefic, de scepticism - i s ne urmeze, prin labirintul simbolurilor tiinei Sacre, spre lumina mntuitoare. Cci ce altceva sunt Amintirile din copilrie, ale lui Ion Creang - dect un superb pleonasm pentru ANAMNEZ - pentru ceea ce sufismul islamic numete DHIKR

    17=AMINTIREA VERBULUI DIVIN NTEMEIETOR (DEMIURGIC), Incantaie a Verbului Divin?

    S ncercm, cuteztori i harnici cititori, s ne reintegrm demersului iniiatic, real, pentru a simi, n final, transfigurarea propriei noastre fiine. Cci acesta este scopul cu care a scris Maestrul Spiritual ION CREANG cartea sa iniiatic: pentru obinerea rezonanei cu strile superioare ale fiinei i cu Divinitatea nsi. Pentru obinerea unui traseu, identic cu ceea ce numea Iisus Hristos Calea, Adevrul i Viaa. La finalul parcurgerii acestui traseu, va trebui s simim c ne-am auto-depit, auto-sacrificial, fiina uman trecut, i c suntem n preajma a ceea ce sufiii numesc hudur - prezena real a divinitii. Fructul copt, czut de-a lungul osiei lumii, se va reinstaura ca Fruct Verde, Fructul de Smarald (sau Creanga de Aur), n Vrful Copacului Cosmic. prof. dr. ADRIAN BOTEZ

    GEOGRAFIA SACR, VASILE LOVINESCU I DELIMITAREA DE IGNORANII

    SACERDOIULUI Astfel, cnd unele spun, de exemplu, c a fost un timp cnd pietrele preioase erau la fel de obinuite cum este acum pietriul cel mai grosolan, acest fapt nu trebuie poate luat numai ntr-un sens simbolic. Bineneles, acest sens simbolic exist totdeauna ntr-un asemenea caz, dar nu se poate spune c este singurul, cci orice lucru manifestat este n mod necesar el nsui un simbol, n raport cu o realitate superioar(). Vom preveni fr ntrziere o obiecie care s-ar putea ridica n privina aceastor schimbri calitative n : se va spune poate c, dac ar fi aa, vestigiile epocilor disprute care se descoper n fiecare moment ar trebui s dovedeasc acest lucru, i c. Fr s vorbim de , meninndu-se numai la ce privete istoria uman, arheologii i chiar nu gsesc niciodat ceva asemntor, orict de departe ar merge n trecut rezultatele spturil lor. Rspunsul e, n fond, foarte simplu: mai nti, aceste vestigii, n starea n care se prezint, astzi, i n msura n care fac parte n consecin din mediul actual, au luat parte n mod obligatoriu, ca tot restul, la lumii; dac n-ar fi participat, existena lor nemaifiind n acord cu condiiile generale, aceste vestigii ar fi

    16 - Ren Gunon, Domnia cantitii i semnele vremurilor, Humanitas, Buc, 1995, pp. 282-283. 17 - Cf. Frithjof Schuon, S nelegem Islamul - introducere n spiritualitatea lumii musulmane, Humanitas, Buc., 1994 : dhikr= (n arab) amintire, pomenire, avnd drept modaliti concrete invocaia(). Realizarea spiritual este o ANAMNESIS a ceea ce a fost dintotdeauna i nu a ncetat s fie, n ciuda iluziei i a uitrii. n esoterism, termenul se aplic formulelor ritmice a cror repetiie vizeaz armonizarea diverselor elemente ale fiinei i determinarea vibraiilor susceptibile s deschid comunicarea cu strile superioare ale fiinei i cu Divinitatea nsi. Sufitul se va strdui s ating un dhikr permanent, o incantaie continu centrat pe un Nume Divin (cel mai adesea: Allah) sau pe Shahadah: nti n cuvnt, apoi n inim, n stare de veghe sau somn(). La fel, cf. Remus Rus, Istoria filosofiei islamice, Editura Enciclopedic, Buc., 1994.

  • disprut n ntregime, i fr ndoial aa a fost, pentru multe lucruri din care n-a mai rmas nici cea mai mic urm. Apoi, arheologii cerceteaz aceste vestigii cu ochii unor oameni moderni, care nu mai sesizeaz dect modalitile cele mai grosiere ale manifestrii, astfel nct, chiar dac a mai rmas ceva subtil n ele, ei nu-i dau seama i le trateaz n fond aa cum fizicienii mecaniciti trateaz lucrurile cu care au de-a face, pentru c mentalitatea lor este aceeai, iar facultile lor sunt la fel de mrginite. Se spune c atunci cnd o comoar este cutat de cineva cruia, pentru un motiv oarecare, nu-i este destinat, aurul i pietrele preioase se schimb pentru el n crbune i pietri vulgar; amatrii moderni de spturi ar putea s trag foloase dintr-o astfel de (). Or, exist ntr-adevr o sau tradiional, pe care modernii o ignor la fel de total ca i pe celelalte cunotine de acelai gen; exist, de asemenea, un simbolism geografic, ca i un simbolism istoric, i ceea ce le d semnificaia lor profund este valoarea simbolic a lucrurilor, pentru c prin aceasta se stabilete corespondena lor cu realiti de ordin superior; dar, pentru a determina n mod efectiv aceast coresponden, trebuie s fii n stare, ntr-un fel sau altul, s percepi n lucrurile nsele reflexul acestor realiti. Astfel, exist lucruri care sunt ndeosebi apte s slujeasc drept pentru aciunea , i pe acest fapt s-a ntemeiat totdeauna stabilirea unor tradiionale, principale sau secundare, printre care Antichitii sau locurile de pelerinaj sunt exemplele exterioare cele mai evidente; exist apoi alte locuri care nu sunt mai puin favorabile manifestrii unor cu un caracter cu totul opus, aparinnd celor mai joase regiuni ale domeniului subtil; dar ce-i poate spune unui occidental modern faptul c exist, de exemplu, ntr-un loc o , sau, n altul, o , pentru c ngroarea constituiei sale este de aa natur nct, nici ntr-un caz, nici n altul, el nu poate simi absolut nimic special? Aceste lucruri sunt deci literalmente inexistente pentru el, ceea ce, bineneles, nu vrea s spun deloc c ele au ncetat s existe n realitate; dar este, de altfel, adevrat c, toate comunicaiile domeniului corporal cu domeniul subtil fiind reduse ntr-un fel la minimum, e nevoie, pentru a constata aceste lucruri, de o mai mare dezvoltare a acelorai faculti ca altdat, dar tocmai aceste faculti, departe de a se dezvolta, au slbit, dimpotriv, n general - i au sfrit prin a disprea la indivizilor umani - aa nct dificultatea i realitatea percepiilor de acest ordin s-au dublat , ceea ce le permite modernilor s ia n rs povestirile anticilor. 18 Cteva marginalii se impun: toi maetrii tiinei Sacre din sec. XX (de la Gunon, F. Schuon, E. Schur, R. Steiner - pn la Vasile Lovinescu i, chiar, parial i ciudat, Mircea Eliade - ciudat, pentru statutul su de naionalist constructiv, autor al Profetismului romnesc!) nu opereaz nuanri, n privina zonelor geografico-spirituale terestre: ei neleg prin OCCIDENT - toat Europa (nedifereniat cumva) - iar prin ORIENT - toat Asia (nici aici neoperndu-se diferenieri semnificative). Or, tocmai zona de interferen dintre Europa i Asia (pe traiectoria indo-european), zon n care se afl i Romnia (i ne referim la zone cretin-ortodox, care, prin natura ei profund, este tradiionalist, n care elementele de spiritualitate pgn i cele de spiritualitate cretin sunt solidare, se recunosc ca fiind fraterne, n esena lor i, de aceea, interfereaz, uneori, pn la fuziune i consubstanialitate) este exclus, cu mult suficien, din discuie. De aceea, i V. Lovinescu se vede silit (de atitudinea spiritual a maetrilor si spirituali) s vorbeasc de Ion Creang fr a-l situa n vreo zon spiritual terestr. E adevrat c ntreaga omenire respir n atmosfera unei singure TIINE SACRE. Dar parfumurile spirituale sunt, totui, diferite - sau, mai exact, subtil difereniate, n funcie de zona uman-geografic n care s-a produs asimilarea TIINEI SACRE UNIVERSALE. Dup maestrul R. Gunon - Ion Creang ar trebui, cu necesitate, s se nscrie n zona buddhist sau hinduist - pentru a merita s fie luat n discuie. n mod sigur exist astfel de elemente de spiritualitate 18 - R. Gunon, op. cit, pp. 135-139.

  • n opera lui Creang - cci spiritul romnesc nu se poate sustrage (i ar fi i absurd s presupunem aa ceva) foarte realei axe tradiional-spirituale indo-europene. i totui, nici nu putem trece cu uurin peste nuanele romneti, care fac mai viu i mai atractiv peisajul lungului itinerar spiritual, de la Oceanul Indian, pn la Oceanul Atlantic. N-ar fi stricat (dimpotriv, zicem noi) o nuanare (n discuie) a Europei spirituale. Occidentul este, n fapt, jumtatea european de vest, catolico-protestant - o zon evident vidat spiritual, ngenuncheat total forelor luciferice i ahrimanice. Total - sau aproape total - excepiile ntrind regula. Iar zona n care se nscrie Romnia face parte din Orientul european - chiar dac acest Orient european s-a dovedit, de-a lungul vremurilor, foarte permeabil fa de doctrinele tradiionale asiatice (spre exemplu, ISIHASMUL ORTODOX cretin este foarte apropiat, n esen, de buddhism, sufism etc.). Oricum, nu credem c e bine i eficient s fie ignorat, trecut cu vederea sau s fie pierdut pe drum zona ritului oriental-cretin ortodox, dintr-un exces de generalizare, globalizare sau dintr-o atitudine doctoral-superioar. ZONA ORTODOX (i aa trecut cu vederea, pn la omisiunea complet, n atitudinile profane ale istoricilor, europeni i americani) se dovedete, prin vitalitatea ei spiritual excepional, o zon care-i merit, prin ea nsi, interesul celor care se iniiaz n TIINA SACR. Pe de alt parte, trebuie accentuat c trimiterile noastre masive( de pn acum) la R. Gunon - nu au drept scop nicidecum pregtirea unui start fulminant, specacular, ntr-o competiie de performan n care s artm ct de bine sau ct de prost ne-am nsuit noi teoriile gunon-iste, steiner-iene, lovinesciene etc. Atitudinea iniiatic este exact opusul spectacularului: presupune cufundarea n meditaie, ncordarea, pn la durere, a tuturor forelor spirituale, pentru dobndirea percepiei axei divine interioare. E NEVOIE, DECI, DE CU TOTUL ALTCEVA: de constatarea, lucid, calm, constructiv (nici mcar excesiv de entuziast, cci ar stingheri armonia structurilor divine primordiale), a unor realiti obiective, reperabile n domeniul geografiei sacre, al relevanelor simbolistico-ritualistice ale verbului unui scriitor etc. Trebuie evideniat faptul c se poate produce i fenomenul invers prefacerii aurului n crbune. i c aceast magie alchimic este u fapt absolut normal (abia acest fapt este n ordinea normalitii divine!) - privit n contextul economiei cosmice i n continuitatea interior.sacral a Verbului Divin. i c altfel nici nu s-ar putea - dac tot facem apel la restaurarea armoniei sacrale.

    Vom constata, nu vom exhiba. Vom cerceta i vom cntri, vom pipi pereii temniei, pentru a depista hieroglifele care-i preschimb n fluidul de ascensiune al pereilor Templului - nu vom apela la prestidigitaie spiritualist sau la ventrilocie religios-moralist. Vom ncerca s fim truditorii Templului - iar nu nite magicieni improvizai i impostori, nite iluzioniti infami. Vom ncerca s dovedim c nu e nevoie dect de bun-credin, de atenie i concentrare, de veghe spiritual continu, de credin i consecven spiritual benefic - pentru a reintra pe fgaul viziunii iniiatice. n concluzie, c iniierea nu trebuie considerat ca un fapt devenit descurajant de puin posibil, n zilele noastre - chiar dac, din nervii nadi i percepia spiritual global - majoritatea dintre noi am rmas doar cu rudimente schizoide, care ne scindeaz mintea, spiritul i - mai ales - atitudinile fa de lume. Prin bunvoin, perseveren i permanent apel la harul divin, vom nainta, pas cu pas, pe terenul minat de capcanele superbiei luciferice. Modestia, care nu exclude, n nici un caz, demnitatea i cutezana - va fi o arm de contracarare a Celui care triete (vampiric) din Greelile Noastre.

    i acum, cu sufletul oarecum mai mpcat, s ne ntoarcem la problema acestui subcapitol al preliminariilor: geografia sacr.

  • Oricum ar sta lucrurile, geografia sacr este o realitate incontestabil - n Sublima Plnuire a Lumii, n proiectarea sacr a lumii, de ctre divinitate. Bethlehem se traduce i ESTE, efectiv: Casa Pinii (Vieii) - nainte cu mult(istoricete) de intrarea, n Templul Fiinei, a Pinii-Christos. Tot aa, Pipirig (intrat sub incidena dhikr-ului-anamnez, Amintirile lui Ion Creang) este Pyrhos-Cetatea Focului (i Cetatea ngerilor-Psri, prin repetarea incantatorie a silabei pi ) - nainte de epifania lui David-cel-Trimis-i-Bun. i chiar nainte de anamneza-AMINTIRE a lui Adam Protogonos, de ctre Regele Ioan al Crengii de Smarald (Ion, fiul Smarandei-Smaraldei Creang). Iar Humuletii nu pot fi dect Prakrti, ars de Pyrhos-Purusha - dnd boul de hum ars, pe Adam Protogonos-Cel Rou. Sfera Roie a Luceafrului (Venusian). E o stupiditate exasperant de plictisitoare i specific epocii moderne de a considera individualitatea uman ca fiind superioar, ca importan existenial, funciei sacrale a gesticii atitudinale umane. Adic RITUALULUI reintegrator al omului (Omul-Neam i Omul-Specie) n planul divin. Se gsesc unii care s ajung la aberaia stupefiant de a socoti c ar fi mai de folos neamului lor (i speciei umane) nite indivizi cu care s ne batem oricnd pe burt, ntr-o mahala a spiritului - nite indivizi foarte juti teretri, cu o identitate civil de nezdruncinat, cu acte n perfect regul: Ion Creang i Mihai Eminescu. Ar fi, aceti socializai indivizi, mai utili dect nite entiti metafizice, nite epifanii, ipostaze sacral-soteriologice, n raport cu neamul (i specia) n care s-au ncarnat binecuvntat. Nite entiti metafizice, sacral-soteriologice, numite Regele Ioan al Crengii de Aur i al Cupei de Smarald (zis, profan, i Ion Creang19), respectiv Maestrul Epocii Mihaelice - AMINUL (zis, profan, i Mihai Eminescu). n rndul acestor ndrgostii de crma istoriei(n sensul cel mai jos-profan!) - se numr i Sorin Butnaru, autorul Noii interpretri a operei lui Ion Creang 20 - care consider c lectura lui Vasile Lovinescu asupra personalitii metafizice, exprimat prin Verb, a lui Ion Creang, ar fi nsemnat o radical contestare a individualitii scriitorului din Humuleti. Ce s zicem - catastrofal!!! Pragmatismul i egoismul, stupide i autofage, ale ultimelor secole ale Europei - i gsesc o exprimare pe msur, n aceast afirmaier a lui Sorin Butnaru. Ca i cum Iisus Christos, dac ne-ar fi rspuns jovial la ntrebarea individualizant :Unde e strada ce duce spre Teatrul de pe Golgota? - ar fi trebuit categorisit drept un tip simpatic i interesant, bravo lui! - pe cnd aa, tcndu-i autosacrificial supliciul pentru mngierea durerilor enorme ale lumii i astuparea faliei metafizice din cadrul lui Adam Protogonos - suferind ca un nobil anonim, acoperit de o imens cruce anonim i de o emoionant coroan de spini anonimi - rstignindu-se ca Al Treilea (Suveranul Anonim) ntre doi tlhari anonimi(sau aproape...) - dar clcnd, prin aceast Superb Anonimitate, moartea cu moarte, nviindu-ne sufletele i, astfel, mntuindu-ne ntru eternitate - nu merit s fie considerat dect un tip urcios i neinteresant. Agasant, chiar - cu idealismele lui stupide i schizofrenice. Minunat logic, o, omenire secat de duh a zilelor noastre - omenire a celei mai bune dintre lumi! i vine s stupeti exorcizant n palma stng (peste traiectele oculte ale destinului), ca popa Duhu - s trnteti cu muchea palmei celeilalte n stupit i, n care parte sare stupitul, ntr-acolo s apuci... S-i iei cmpii - spre Cmpiile Elizee. Iar unor cri i autori, de cei ca Sorin Butnaru i alii ca el (duium!) - s le adresezi liturgica paremie a aceluiai Sacerdot al Suflului Sfnt: Vai de cel ce se smintete, dar mai vai de cel prin care vine sminteala! (Atenie: vinovatul pocit este Popa Duhu - alter ego-ul vocal - acum - al lui Ion Creang, care tie, n calitate de Maestru, pericolele pe care le rspndete prin Verb,

    19 Cf. V.Lovinescu, Creang i creanga de aur, CR, Buc., 1989, p. 332: Este cel puin curios c Ion tefnescu i-a luat, cnd a nceput s scrie, numele bunicului su dup mam, Creang, riguros sinonim al lui RAM. i se face trimitere, firesc, la Zeul Indian - Rama. 20 - Sorin Butnaru, O nou interpretare a operei lui Ion Creang, Romcarterim, 1999.

  • otrvurile tari i zeieti pe care, un ucenic vrjitor, nerod i ispitit de superbie, le-ar putea ndrepta, de pe calea Ritualului Demiurgic - pe partea distrugerii cosmico-umane!) N-o fi avnd individualitate cel care de unde aproape fiindu-i interimul Eternitatea, i-a luat acolo cas de veci dar va rmne ntru ETERNITATE - interim-masc a Spiritelor Vii. Nu masca de om are valoare - ci Suflarea Sfntului Duh - care, singur, d via adevrat. i care sufl pe unde vrea ea! Evoluia spiritual pe Pmnt este o construcie piramidal - avnd vrful n cretinism - dar temelii n toate religiile i n toat tiina sacr a Pmntului. A-l privi pe Ion Creang, n mod obstinat i reducionist, exclusiv ca pe un cretin - i a uita de eforturile enorme i extrem de subtile ale iniiailor tuturor epocilor, de a asimila simbolurile tuturor credinelor, ntr-o unic tiin Sacr (cu variabile n Spiritul Naional) - i a uita c Ion Creang este un astfel de iniiat (e drept, purtnd iniialele Mntuitorului...), fcnd parte dintr-un colegiu al meteugarilor Spiritului - Collegia Fabrorum... - este o capcan n care Sorin Butnaru et Comp. cad cu mult prea mult uurin - dnd dovad de lips de maturitate i experien spiritual. Chiar i nchipuie acetia c Eminescu i-ar fi pierdut (el, att de parcimonios cu Timpul i Spiritul!) att amar de vreme cu un oarecare rano-trgove din mahalaua Pcurarilor?... Avem ce-i reproa, bineneles, i unui aa-zis olimpian, ca (de att de multe ori subtilul) George Clinescu. De data asta, n cazul lui Creang - Clinescu se dovedete suspect de superficial i distructiv de orice demers ritualic, n superficialitatea aa-zisei lui critici. Jocurile sterile ale raiunii stric - i dm dreptate celui ce-a zis: Are mult minte, da' nu tt-i bun! Bavardajul salonard al lui G. Clinescu nu face, n definitiv, dou parale, atunci cnd e vorba s ne raportm la sacerdoi ai Verbului Romnesc - cum au fost Creang i Eminescu, cel puin. Florile artificiale, meteugite din plasticul modernitii - apar ca jalnice i penibile, prin comparaie cu Grdina Paradisului, revelat prin Regele Ioan al Crengii de Aur - Fiul Smaraldului (din fruntea Prinului Umbrei...). Totui, nu putem s nu adstm puin, n faa spectacolului clinescian: prea i s-a dus buhul Maestrului!

    E ciudat (cel puin!) c un critic (nu doar impresionist, ci cu pretenii de hermeneut, uneori), cum este G. Clinescu, poate alterna, cu atta nonalan: a- observaii profunde, dar lsate-n vnt (fr finalizarea-parcurgere a drumului, cluzit i protejat de Hermes Trismegistul - la captul crui drum se afl Olimpul i palatele sale, furite din aurul lui Hephaistos, Cerberul Focului de sub Etna) - cu b- neserioziti i superficialiti de-a dreptul enervante. Spre exemplu, accept realitatea i comunic observaia precum c21 Nimeni nu mai vzu pe Eminescu fr Creang i pe Creang fr Eminescu - dar nu-i pune (?) o clip ntrebarea : ce anume le leag, esenial, pe cele dou spirite, aparent polare, ale misticii romneti: pe nocturnul Amin, cu solarul Preot al Crengii de Aur?... Nici vorb - ci: Poetului care scrisese Cezara trebuia s-i plac acest fel de via printre consumatori de pastram fript pe spuz i de vin... Apoi scrie, la p. 487, aparent concentrat asupra propriilor spuse: Erudiia ns nu are limite, i Anton Pann i Creang sunt i ei mari erudii, n materie de tiin i literatur rural(...). Creang e-un umanist al tiinei steti, scond din erudiia lui un rs gros, fr a fi totui un autor vesel n materie (s.n.: deosebit de pertinent observaia lui G.Clinescu!!!) - dar, imediat, afirm stupefiant, lsndu-ne perpleci, tocmai cnd ne ateptam s pronune remarci cu privire la ritualismul i ocultismul verbului Regelui Ioan: Coninutul povetilor i Amintirilor este indiferent n sine, ba chiar apt pentru a fi tratat liric ori fantastic. Doamne-Dumnezeule! Cum adic? Pontiful poate sta i-n cap, n mijlocul

    21 - G. Clinescu, Istoria literaturii romne, de la origini pn n prezent, p. 480.

  • Templului - c e tot acelai lucru? Nici o team pentru vijeliile cosmice cumplite, semne ale schimbrii polilor lumii? E cel puin surprinztor s citeti, n finalul capitolului din Istoria literaturii romne (la p. 488), destinat lui Ion Creang, despre un nceput de percepie (de ctre G.C.) a geografiei sacre romneti, despre o schi de legtur, reciproc determinant, ntre topos-ul sacru i personalitatea spiritual - rex et pontifex al topos-ului sacru: Creang s-a ivit acolo unde exist o tradiie veche i deci i o sporire de erudiie, la sat, i nc la satul de munte de dincolo de Siret, unde poporul e neamestecat i pstrtor (s.n.) - dup ce ai citit, la p. 481: Cci ce observaie ptrunztoare este n Amintiri? O mam de la ar i ceart copiii, un tat se ntreab cu ce-o s-i in bieii la coal, copiii fac nebunii, un pop joac cu poalele anteriului prinse n bru, toate aceste anecdote pe puine pagini. Ce concluzie se poate trage, din aceste contradicii violente ale temperaturii interioare a logos-ului clinescian? Doar c G.C. apare n postura jenant de histrion ratat, alungat din cercurile-amfiteatre spiralate ale misteriilor. n postura de hibrid monstruos ntre un circar, strident volubil i versatil comerciant de vorbe - i un mistagog rspopit. G.C. a avut, cndva, ansa de A TI. Dar a preferat acoperirea OCHIULUI DIN FRUNTE, n faa porii pzite de Ursul-Dragon. i s-a ntors, ugilit i ruinat, ca fraii cei mai mari ai lui Harap-Alb, ntr-o regresie n uter; eund, astfel, ntru permanena existenei infantil-spirituale. Comod, e drept - ns total nerecomandabil, avnd n vedere etapele ulterioare de evoluie ale Spiritului Uman.

    *

    Critic pentru sacerdoi? Aa ceva nu exist i nu poate exista. Cel mult hermeneut - urmndu-l pe zeu n refacerea podurilor dintre lumi (de aici, i numele funciei de pontifex). Iar hermeneutul sacerdoilor trebuie, n mod obligatoriu, s fie, el nsui, sacerdot. Sau, mcar, s aib habar de actul sacerdotal i de consecinele acestuia, n plan cosmic i uman. Singurul hermeneut, iniiat n actul sacerdotal al operei lui Ion Creang - rmne i va rmne, pentru posteritate-eternitate, Vasile Lovinescu. Totdeauna, hermeneuii operei lui Ion Creang vor trebui s spun: apud Vasile Lovinescu. Mcar din cnd n cnd - i mcar ca temelie pentru investigaii mai rafinate, mai apropiate, mai familiare cu fulgerele rodnice i periculoase care nconjoar zona de investigare-reanimare a VERBULUI SACRAL.

    *

    De la el purcedem, i de la definirea VERBULUI SACRAL, ca PARASHABDA22: Un ritm pozitiv, de la sine are o tendin ascendent, o poten natural de a se integra n vibraiunea iniial, n vibraiunea prototip, care este verbul, PARASHABDA. E arpele care, la auzul Descnttorului, se ridic vertical pe vrful cozii.

    prof. ADRIAN BOTEZ

    ***

    22 - Cf. Vasile Lovinescu, Mistere, simboluri, rituri, Rosmarin,Buc., 1997, p. 127.

  • LOJA IOHANIC23

    ROMNEASC

    a- Istorie i anistorie Nu exist istorie, ci exist Dumnezeul Unic. De vreo dou milenii i jumtate, lsm fiecare fapt s se transforme n eveniment - nu ca punct de reper, ci ca fug perpetu de esenialitate: faptul se rupe i ne expulzeaz. Mai exact, NOI suntem aceia care ne dorim-voim expulzai, pentru c ni-e lene ( o lene metafizic, a Spiritului) s cutm i s gsim semnificaia, nglobatoare n Unicitate, a fiecrui eveniment. Negsind semnificaia evenimentului, ne lsm proiectai nafara lui: pentru c, totui, n-am pierdut total originarulsim al coerenei, cadavrul nedisecat al evenimentului lsat n urm, l transform n punct de reper, dar pe drumul nu al coerenei, ci pe drumul deprtrii de coeren. De aceea, apare SUCCESIVITATEA - ca (auto) expulzare perpetu i ritmic, din esena negsit (necutat) a evenimentului - n loc de SIMULTANEITATE. Cci nu exist evenimente, ci doar EVENIMENTUL - Unic (n coninut semnificativ) i etern repetabil n form (form prin care ne ntoarcem, mereu, prin ritual-existen, la coninutul etern). Noi vrem s uitm MODELUL DIVIN, vrem s ne uitm pe noi nine - respingem eternul MODEL DIVIN - CENTRUL: i, astfel, apare istoria-succcesivitate. Din lene metafizic i scepticism. Este o schizofrenie accelerat: n loc s ne regsim n toate, simultan ( a se vedea modelul cobanului mioritic, ca regsire a simultaneitii Fiinei Cosmice) - noi ne piedem n toate, succesiv, ISTORIC. ANISTORIA este normalitatea, conformarea (constructiv fiinial) la MODELUL DIVIN. Istoria este schizofrenia, dispersia autodistructiv, ndeprtarea, ritmic, obstinat, de MODELUL CENTRAL - unic, divin.

    *

    b-Anistoria actului artistic S-a pus, de attea ori, problema: de ce artele nu nregistreaz progrese constante, evoluie constant - ba, chiar se nregistreaz o indiferen fa de ideea de evoluie - ceea ce aprea, multora (dintre cei infestai de mitul fals al progresului, al evoluiei continue), ca un atipism suprtor? De ce Homer (Orbul Mistic) e mai important, valoric, dect Iannis Ritsos, s zicem? Eminescu (Aminul Sacru), mai important, valoric-spiritual, dect Nichita Stnescu? S nu uitm c orice cultur a fost, mai nti, CULT - i orice act artistic triete tocmai prin suspendarea timpului istoric. Deci, ACTUL ARTISTIC este, mcar ca percepie instinctiv (nafara voinei, a conceptualitii umane), anistoric, ataat la MODELUL DIVIN-FIINIAL. Arta este ultima modalitate instinctual uman (INSTINCTUL - ca intuiie pur spiritual a primordiilor), prin care MODELUL DIVIN ncearc s mai pstreze legtura cu schizofrenia uman, s-o reorganizeze, din interior, spre o coeren n simultaneitate (ca i religia, care nu este exclusiv instinctual, ci i persuasiv, crend stimuli, mai reali sau mai fictiv artificiali, spre zona divin). NU EXIST EVOLUIE, CI MODELARITATE: actul artistic, ca i cel religios, se conformeaz n jurul unui MODEL SPIRITUAL-DEMIURGIC - fa de care dezvolt clarificri, apropieri, deprtri - sau, n caturile cele mai fericite (mai apropiate de MODELUL DIVIN al Creaiei Unice): REVELAII. Actul artistic nonevolutiv

    23 -Cf. R.Gunon, Simboluri ale tiinei Sacre, Humanitas, Buc., 1997, p. 241: Motenirea vechilor Collegia Fabrorum a fost transmis cu exactitate corporaiilor care, de-a lungul ntregului Ev Mediu, au pstrat acelai caracter iniiatic, i mai ales corporaiei constructorilor; aceasta a avut n mod natural ca patroni pe cei doi Sfini Ioani (Boteztorul i Evanghelistul), de aici venind expresia binecunoscut de LOJ A SFNTULUI IOAN, care a fost pstrat de masonerie(). Loja Sfntului Ioan, dei nu este asimilat simbolic grotei, nu reprezint mai puin, ca i aceasta din urm, o figur a ; descrierea dimensiunilor sale este deosebit de clar, n aceast privin: lungimea ei este , lrgimea sa , nlimea sa (sau pn la al 7-lea cer!), iar adncimea sa .

  • tinde, prin forma sa de excepie (revelaia artistic) , spre resorbirea-absorbirea personalitii, de ctre preajma MODELULUI DIVIN (Nu e nimic i totui e/ O sete care-l soarbe,/ E un adnc asemene/ Uitrii celei oarbe): ANONIMIZAREA ARTISTULUI. Eminescu, spre exemplu, devine O PAROL DE PTRUNDERE N ABSOLUT, pentru iniiai. Biografia lui exterioar, aparent, dispare complet, n faa legendaritii sale interioare, a eroismului, a semizeismului, gen TEZEU - Tezeu cel care, umbr cluzitoare, ne face cunotin cu labirintul, n care vom fi transfigurai, iniiatic, prin MINOTAUR. De fapt, prin confruntarea-lupt cu Minotaurul. Artistul autentic nu mai are dect slabe tangene cu materialul formal: el rspunde chemrii sirenelor, el e mai dotat sau mai puin dotat NU pentru adaptare la o secven (epoc istoric), ci la globalitatea divin. De aceea, nu conteaz CND, ci conteaz DAC are REVELAIA MODELULUI. Dac nu o are, evident c i aparenta istorie-succesivitate e mai greu acceptabil, mai cenuie. Dac o are, ne transcende pe noi, NMULIII NEAMULUI SU - artiti, n primul rnd, stimulai s devin ecouri ( mai bune sau mai proaste - dar necesare pentru confirmarea CENTRULUI SPIRITUAL AL NEAMULUI) - dar i pe neartiti, dar tnjitori dup recuperarea globalitii divine (starea paradisiac). Cci fiecare dintre noi mai pstreaz nostalgia normalitii paradisiace, non-conflictuale ( o pstreaz mai puin sau mai mult - iar cnd nu va mai pstra-o, va fi pierdut, din punct de vedere spiritual - DEFINITIV!).

    Evident, pentru c Dumnezeu a fcut lumea prin Cuvnt (sau Tcere Expresiv, ca Vibraie Atotnglobatoare) - literatura este cea mai expus paranoiei artistice, ca antipod al schizofreniei istorice.

    Fiecare cultur naional exist datorit SPIRITULUI NAIONAL, acea structur spiritual inefabil, i, totui, extrem de pertinent, care imprim, din interior spre exterior, dinspre Arhanghelul Neamului spre oamenii-Neam - caracteristicile de simire, gndire, comportament etc.

    I - n cazul unor neamuri, acest Spirit Naional este focalizat: s-a produs Revelaia Modelului Divin (specific, prin Spiritul Neamului), printr-un Artist-Christos (ncarnare a Spiritului Neamului), fa de care Model se ordoneaz (sau se dez-ordoneaz) micrile spirituale ale unui popor anume. SHAKESPEARE, pentru Spiritul Englez, GOETHE, pentru

    Spiritul German (dublat, dar nu contradictoriu, ci complementar, de BEETHOVEN-ul

    muzical) etc.

    II- Dar exist i spirite naionale aa-zis difuze ( i confuze). Revelaia nu a avut, nc, loc - Modelul Divin nu s-a ntrupat ntr-un cristic artist - ori s-a ntrupat slab, difuz, n 2, 3 sau mai multe cvasi-modele, percepute ca nedesvrite (adic, modele care nu conin globalitatea Spiritului Neamului). i, astfel, furtunile cutrii, social-culturale ( i CULTUALE!) se produc cu aa mare zbucium, nct sentimentul anistoriei dispare ( ceea ce creeaz falsa percepie, c aceste neamuri sunt dezvoltate, evoluate : nicidecum - ci aceste neamuri nu se gsesc esenial, se zbat furibund, n criza de identitate spiritual) - sentimentul istoriei, prin contrast, se ntrete. FRANA este modelul cel mai difuz i mai confuz european (crend cea mai fatal i mai ndelung i nociv iluzie, n legtur cu aa-zisa nalt civilizaie i cultur. Nicidecum: e cea mai ndelung i mai tragic-agonic dintre zonele spirituale ale lumii. Nu i-a gsit-revelat Modelul Central-Spiritual, este expulzat, ritmic, din fiece fals (parial) model. REVOLUIA FRANCEZ a fost nu cauza, ci consecina emergent a pierderii Centrului Interior-Spiritual. i, de aceea, frustraia se transform n schizofrenia curentelor culturale, revoluiilor, convulsiilor-contestrilor sociale, religioase etc. ntr-un cuvnt, un vrtej haotic din care, paradoxal, impune aparena istoriei zbuciumate (pentru c ochii umani nu zresc CENTRUL, care zadarnic se zbucium s capete ntrupare cristic-artistic). i acest vrtej, i aceste confuzii creatoare de sentiment istoric, au fost i sunt impuse (mai nti induse) neamurilor europene mai apropiate de vrtejul central

  • neexprimat total - neamurilor mai slabe de nger (sau inducerea se face dinafar, de ctre organizaii saturnizate-demonizate, cnd acestea se tem de influena benefic-spiritual a unui neam anume). Treptat, dar mult mai violent, locul influenei nefast-globale, pe Terra, de data asta, l ia o alt zon, complet amputat de Centru Spiritual - complet des-centrat spiritual: ceea ce se numete SUA - un conglomerat perfect haotic - tocmai de aceea dnd impresia de patrie - tutruror des-centrailor, individualizai, rupi de Centrul Spiritual-NEAM - al tuturor neamurilor Terrei...

    III- Aparena de pluri-centrism spiritual. Cultura rus are i ea probleme de identitate anistoric: se caut, i caut Modelul Central, fa de care s se dezvolte ritualismul anistoric, cultualitatea s redizolve culturalitatea (osificat n structuri artificiale, tot mai inflexibile, mai autodistructive) - cci se opereaz uor transferul de la modele polimorfe (deci inexacte, nonrevelate) culturale - la cele profane-politice. O confuzie Dostoievski-

    Tolstoi-Pukin - este transpus n termenii profan-politici ai bolevismului-stalinismului-imperialismului.

    i totui, se pare c Revelaia anistoric rus a avut loc - dar n-a avut loc fixarea, n contiina Neamului, a Revelaiei: Revelaia se numete, ntru eternitate, DOSTOIEVSKI. N-a fost, ns, recunoscut ( exist, deci, i probleme de confirmare n masa-valuri concentrice, a spiritualitii atepttoare a Neamului prea gregarizat, la nivel de contient - a spiritualitii care ateapt divinitatea i redivinizarea, prin Hristos-Artistul). Dar, ca dovad c Centrul Modelator exist: eternul reflux rusesc spre abisul mistic. IV- Dar cu spiritualitatea romneasc ce se ntmpl, n anistoria ei artistic? Au romnii un CENTRU MODELAR - sau nu au? Neamul care nu are Centru Modelar dispare din nsui Proiectul Cosmic. Or, EMINESCU afirm (i nu doar el!) c romnii au o misiune mistic, de la Traian-taumaturgul ncoace: Trebuie s fim un strat de cultur la gurile Dunrei - aceasta este singura misiune a statului romn - i oricine ar voi s ne risipeasc puterile spre alt scop, pune n joc viitorul urmailor i calc n picioare roadele muncei strbunilor notri. Aici, ntre hotarele strmte ale rei romneti, trebuie s se adune capitalul de cultur din care au s se mprumute (s.n.) fraii notri de prin toate rile de primprejur, dimpreun cu celelalte popoare mai napoiate dect noi.( Misiunea noastr ca stat, n ziarul Timpul, din 2 nov. 1879).

    Pn nu demult, concluziile noastre duceau ctre o structur anistoric simpl, a culturii spirituale romneti - i, implicit, a literaturii: o unic i singuratic vibraie a Logos-ului Cosmic Romnesc, n jurul liniilor de for ale creia s-au orientat structurile existenial-spirituale romneti. Afirmaia noastr era clar i concis: Christosul romnilor, Artistul-Hristos Modelar s-a ntrupat - i este EMINESCU. n jurul su se zbat, mai departe sau mai aproape, ecourile fa de Revelaia-Model - care ecouri confirm (se supun) sau infirm (refuznd, luciferic, supunerea)Modelul(ui) Divin Revelat. Prin apariia lui Eminescu-Revelaia, literatura romn a ncetat s fie difuz i istoric: evenimentele-fiine spirituale poteniale (n adormire-ateptarea Hristosului) se rotesc n jurul EVENIMENTULUI UNIC. Trebuie, ns, s contientizm necesitatea de RITUAL-PENTRU-EMINESCU (mai exact, noi, neamul-elita, ca existen ritualic, ca ntoarcere a fiinei la originaritate). Se raporteaz la El, se conformeaz sau deformeaz, n raport cu EL-EMINESCU. i, pentru a nu scpa din vedere nimic din alternanele simbolic-spirituale ale mitului fiinial romnesc , adugm24: De fapt, modelul GETO-DACIC s-a ntrupat n Modelul Divin Romnesc: MIORIA i EMINESCU, din punct de vedere spiritual, s-au contopit: Modelul Divin al Cuvntului i cu cel al Hieroglifei. Cnd MIORIA tace, griete Hieroglifa-Eminescu - cnd tace Hieroglifa-Eminescu, simim cum salt n noi ( Noi= elita spiritual a Neamului) expresia ritualului geto-dacic (condensat n MIORIA). Elit spiritual nseamn SPIRITE TREZE - 24 - Cf. Adrian Botez, art. Anistoria literaturii romne, n rev. Salonul Literar, Focani, iunie-oct. 1998.

  • nu neaprat intelectual. (...) Elita spiritual poate reforma temporalitatea: succcesiunea uitrii poate fi reorganizat n ritualul Eminesco-Centric, Spiritualo-Centric. Orice gest i cuvnt al nostru poate fi , prin smerenie i anonimizare a noastr, n funcie de modelul cristico-eminescian - care face mai lesne de vizualizat spiritul-modelul pe care l-a

    subliniat, dup ce l-a dublat, n eternitate: modelul DACIA - modelul sacru. n felul acesta, este imperios necesar s se desfiineze istoria literaturii romne: s se desfiineze treptele uitrii - i s se vizualizeze cercurile concentrice ale Spiritului Naional, n jurul Centrului-Revelaie-Eminescu (...). Eminescu este acest Centru Interior, este vizualizarea n cuvinte simultane-vibraie cosmic demiurgic (cci acesta este darul GENIULUI, s re-creeze simultaneitatea de vibraie vertical, a cuvintelor orizontale, prin redarea forei interioare a Cuvntului: acest fenomen e perceput ca - de fapt, este fora de TRANSFIGURARE, ntru divin, a Cuvntului) a Arhanghelului-Spirit Naional. i, de acum, de la Revelaia-Eminescu, ierarhizarea aleatorie (istoric) va fi nlocuit de ierarhizarea spiritual (anistoric): nu anii conteaz (ca segmente aparent cumini-evolutive), ci apropierea sau deprtarea, pe traiectorii circular concentrice, fa de Modelul Divin-Revelaie EMINESCU. Varianii - raportai la MARELE INVARIANT. n esen, nu ne-am schimbat opinia i nici nu putem s ne-o schimbm. Doar att c, datorit percepiei unui flux revelatoriu dinspre cartea lui V. Lovinescu: O icoan cretin pe Columna Traian (glose asupra melancoliei ) Cartea Romneasc, 1996 - am reuit s deducem o nuan surprinztoare, n procesul de coagulare i revelare a Centrului Spiritual Romnesc - o nuan care rezolv, credem noi, problema binomului spiritual popular-cult, Cuvnt-Hieroglif, spirit anistoric-epifanie cvasi-istoric (tradus, ocult, n termenii heraldici MIORIA-EMINESCU): i anume: un Centru Spiritual Modelar Romnesc - ca LOJ IOHANIC. Iat suportul deducional al concluziei noastre, cobort la nivelul desfurrii unei logici mentale i reurcat la nivelul heraldic al Revelaiei.

    *

    c- Loja Iohanic Romneasc i metafizica personalitii

    n definitiv, aa-zisa istorie profan este marcat de traseele de comete (de fapt, de constelaiile tangente la polii spirituali ai lumii) ale Marilor Spirite. Mlatina democratic nu e dect zona de ncercare a forei de relevan spiritual a Marilor Spirite. Noi, indivizii descentrai, alunecai din Centrul Spiritual, de-a lungul axei polare a lumii, vedem Marile Spirite drept comete-alunecri pe circumferina sferei celeste. Deci, Marile Spirite, pentru noi, capt ceva din propria noastr neputin de fixare i centrare. Dar aceast stare a noastr nu le este LOR imanent - ci se constituie n elementele karmei general-terestre. Iniiaii i vd pe iniiai NU n chip de comete, ci conjugai, dimpreun, la conturarea constelaiilor elocvente ntru Logos-ul sacru al Lumii. Dac lumea ar fi, n mod absurd (deci sacral!) una de iniiai - ar disprea (prin dizolvare alchimic i purificare) i karma - i ne-am afla, cu toii, n Paradis. n concluzie, Marile Spirite sunt, prin esena lor, CRISTICE - ntruct preiau asupra lor nite forme ontologic-spirituale nespecifice lor: karma, traseele divergente, centrifuge (parial) - toate acestea fiind similare pcatelor umanitii, pe care le-a luat asupra sa Hristos. Marile Spirite, deci, n imanena i transcendena lor (concomitente) , au nscris DIMENSIUNEA SOTERIOLOGIC. Aceast lume exist - i exist cu ans de regresie sacr, n copilrie-Paradis - datorit prezenei divine efective, prin epifania Marilor Spirite.

  • Ce am dorit a spune cu acestea? Am dorit a spune, cu alte vorbe, mai multe - ceea ce

    V. Lovinescu a rezumat astfel: Fiecare lucru manifestat este o liter divin care, pe un plan superior, se altur unui Nume divin i, la sfrit, Marelui Nume25. Adic, lumea de sus se reflect n lumea de jos, macrocosmosul n microcosmos (i reciproca e valabil, dar, evident, prin rsturnri axiologice, sistemice etc.). Ceea ce ni se par, n cazul discuiei noastre, nite nume de oameni, nscrise n registrele strii civile - corespund, n esen, unor vibraii macrocosmice, generatoare de entiti metafizice, ocrotitoare i cluzitoare ale Neamului Romnesc. (Sau comunitii, n general).

    Deci, aplicat existenei spirituale romneti, acest adevr, expus sintetic de V. Lovinescu - se exprim n necesitatea unei percepii, absolut diferit de cea profan, a ontologiei sacre a Marilor Spirite. Pentru a afla Numele Divin al Marilor Spirite, actele

    ritualic-soteriologice ale Marilor Spirite - trebuie s evertum biografiile stupid-profane, i s ncercm s auzim muzica sferelor. S auzim ordinea riguroas a constelaiilor caleste care au produs (mistic, i, totui, folosindu-se de regului i sensuri terestre) epifania Marilor Spirite - pe Bodhisatwi-i topos-ului terestro-sacral romnesc. Logos-ul degenerat i pervertit, care plutete sub form de keliphot-uri (coji) n jurul Naterilor i Calvarurilor Existeniale ale Marilor Spirite - trebuie nlturat, pentru a face posibil epifania Verbului Sacru. Adic, pentru a-i vedea pe EI n vemntul de foc ( al imanenei i transcendenei - concomitente).

    i atunci, ceea ce se spune sau ce i amintete ( x sau y, factori profani, keliphot-uri plutind n placenta astral a Marilor Spirite) trebuie fie extirpat fr amnare i remucare, fie rsturnat, din planul semantic terestru, n planul semantic sacru - n chip de constelaie sau de hieroglif divin. Btrneea keliphot-urilor trebuie rsturnat n COPILRIE (ceea ce numete V.Lovinescu, dup maestrul su Ren Gunon: DHIKR - incantaia numelui divin; AMINTIRE-ANAMNEZ). Cnd cineva, un Mare Spirit, pronun cuvntul AMINTIRE - devine un pleonasm sacru adaosul: DIN COPILRIE. Cci orice dhikr-amintire este o actualizare a esenei sacrale a personalitii sale constelative (cu origine n, i aparintoare esenial la o/unei constelaie / constelaii - cu raze tangente la axul polar cosmic). AMINTIREA, ca anamnez constelativ , actualizeaz, logic, i relaiile constelative (cu funciile sacrale aferente ): relaiile cu celelalte Mari Spirite, oglindite din formaiuni constelative care se leag, ntre ele, printr-o logic ocult, sacral. n consecin, nu trebuie s trecem indifereni pe lng zvonuri - ci doar atent interpretativ: ZVONUL poate fi forfoteal a borborosului infernal (i s fim ateni s ocolim zona decderii Logos-ului) - dar poate fi i o raz orfic fugar, strfulgernd dinspre ceruri printre keliphot-uri . O raz pe care trebuie s-o detam de aparena fugace i s-o fixm, n mod alchimic, n dhikr. Discernmntul este capacitatea iniiailor. Cei care vor lua zvonurile n forma lor brut, transpirat, impur - vor rmne sutzi de-a pururi. Cei care le vor griji (n sensul ritualic, n care acioneaz FATA MOULUI, din basmul lui Ion Creang, cu jivinele - ct i preotul, cnd pregtete sufletul, dintr-un trup agonic - rearmoniznd, n limita posibilitilor, karma, pentru marea cltorie spre kamaloka, de unde se pregtete, prin anamnez, o nou bucl existenial, pentru spirala mntuirii) - vor vedea i auzi MIRACOLE. Adic, vor percepe lumea just - lumea potenial (sau efectiv) salvat, resacralizat (fie i n imponderabilul, greu de introdus n concepte, al inteniei). Cine va spune despre operaiunea de grijire, de exorcizare, a zvonurilor, c este o prostie - are dretate, din punctul lui de vedere - punct care se situeaz n nediferenierile lui Prakrti i ale borborosului. Dar cine va confirma, fie i doar prin fascinaie - acela va avea i el dreptate, dar tot din punctul lui de vedere. Punctele de vedere, fr raportare sacral, au 25 - Cf. V. Lovinescu, Meditaii, simboluri, rituri, Rosmarin, Buc., 1997, p. 65.

  • valoare absolut egal. Departajarea axiologic o face reperul sacral. Punctul de vedere exorcizator orfic este, deci, aflat pe axul polar cosmic - pe care nu pot rezista dect iniiaii. Depinde de karma fiecrui asculttor - depinde de priza sa spiritual la o gun (tendin primordial) sau alta, din cele trei: TAMAS (cea de jos, pasiv, neagr), RAJAS ( cea de la mijloc, roie, a patimii i furiilor, cu destinaie sacral) SATWA(guna ascendent, luminoas, mntuitoare). Satwicii-iluminai spiritual, foarte puin deni ( disponibili maxim pentru curentul ascensional al credinei, precum sunt de indisponibili corporal, prin fixarea alchimic pe ascendena axului polar) VOR TCEA mistic, pentru a nu pierde energia divin (Shakti-Shekina), pentru a completa, din propria karm bodhisatwic - Sunetul i Ordinea Divine (Logos-ul Divin). Cei din tamas vor face o hrmlaie, enorm i inutil - de nu se vor auzi, n primul rnd, pe ei (nu se vor distinge, ca personalitate i funcie - cosmice amndou). Cci, cum spun iniiaii, la rdcina urechii este limba: adevrul sacral (ca poten spiritual maxim) sau minciuna (ca poten spiritual minim) stau n noi-cei-interiori. Noi nu AUZIM dect ceea ce SUNTEM. i a rosti este identificator, n plan sacral, cu Verbul Sacru (cnd o faci la modul restaurator, ritualic). Spus pe leau - cine crede n ce se va spune mai jos - i aude propriile potene spirituale, propria credin. Face cunotin cu invizibila sa fiin spiritrual pozitiv. Cine nu crede - i va auzi propria surzenie, propria dezordine infernal interioar. Va face cunotin cu faa entropic, demonizat, a fiinei sale spirituale. Revenind la oglindirea susului sacral, n josul fenomenal - vom cita, iari, din .Lovinescu, singurul mare iniiat romn din sec. XX, a crui iniiere o cunoatem - cci exist i iniiai a cror iniiere ne este, deocamdat, ocultat - sau o ignorm noi, din slbiciune spiritual). Este vorba de un pasaj din cartea O ICOAN CRETIN PE COLUMNA TRAIAN (glose asupra melancoliei) Cartea Romneasc, Colecia Gnosis, 1996 - studiul omonim, de la p. 109. Iat ce spune V.Lovinescu c se afl sculptat basoreliefic (dovedind, nc o dat, c poi avea ochi, fr s vezi!), pe columna marelui taumaturg al antichitii romane, mpratul Traian (p. 110): Pe registrul de sus se afl o scen mai greu de interpretat, cu att mai mult cu ct, dup un simbolism firesc, superiorul tlcuiete inferiorul i-i este cheie. Trei personaje se afl n dosul a ceea ce s-ar putea numi trei frontoane de templu. Par zidite n edificii ca n nite turnuri. Dac ar fi s lum de bunme proporiile ntre edificii i personaje, avem de-a face cu ciclopi. E adevrat c pe Columna Traian proporiile dintre oameni i edificii nu sunt exact pstrate, considerabil sczute din cauza exiguitii spaiului, dar o anumit eroare subzist, sugernd proporiile reale. n scena noastr, ns, personajele sunt strict prizoniere ale platoelor lor de piatr sau, altfel exprimat, raporturile lor sunt acelea de coaj i miez. i fac impresia de replici masculine ale unor ngropate de un crud arhitect, implacabil n cunoaterea i tehnica tantric a artei lui. E izbitoare expresia lor de dezolaiune, asupra creia se aplic un al patrulea personaj, ntr-un gest de inidicibil mizericordie, de tmduitor al sufletelor i al trupurilor, de caritate cosmic. Pe aceast fiin, arhitectul Cerchez o identific cu Hristos. Figura aduce cu imaginea convenional a Mntuitorului, care exprim, probabil, tradiii orale din prima generaie cretin. Spunem convenional, n sensul aspectului general schematic, am zice. ntr-o tradiie iconografic sacr, ca aceea a Orientului, care n-a degenerat n naturalism, orice imagine este convenional, mai ales aceea a Revelatorului (...). Un portret sacru d cel mult directive. De aceea, nedeosebindu-se de dacii brboi i pletoi de pe restul coloanei, Hritos poate semna cu ei, rmnnd el nsui. (...) Revenind la imaginea de pe coloan, personajul nclinat domin toate personajele din registru, i pe cei trei, i pe cei ce se scurg spre batina lor, prin situaie i mrime. El ine mna pe coarnele unui berbec, ca dulqarnaiu, stpnul celor dou coarne, funciune ciclic reprezentat i de Alexandru cel Mare. Dup berbec se afl un taur i e curios c

  • succesiunea acestor animale sacre e aceeai ca i n zodiac, unde seria sumelor zodiacale ncepe cu Berbecul, care deschide Soarelui poarta echinociului de primvar. Or, a indica primele dou semne zodiacale este a indica ntreg zodiacul, cu un fel de et caetera sculptural; personajul conduce, ca Bun Pstor, turma fabuloas - cu mna pe fruntea conductorului ei (s.n.). Cercul zodiacal circumscriind riguros cosmosul, personajul este extracosmic. Cum

    zodiacul este o reprezentare spaial a unui ciclu temporal, stpnul zodiacului este exterior timpului, stpnul lui. S ne reamintim c unul din titlurile eseniale ale lui Hristos este acela de Btrn al Timpului. Am numit personajul cu numele cretin de Bun Pstor, dar tot aa de bine i se poate spune Conductor sau Dux (...). Dar tot Dux este i persoana din vrful coloanei, Traian, pentru c Dux este numele dat n vechea Rom comandantului suprem al armatei. Fiinele pomenite (Berbecul i Taurul - conductori printre turme) sunt solidare printr-o afinitate de familie spiritual(...) . Braul drept, invizibil, poate nfura, cu un gest neprecupeit de pogormnt, grumazul personajului imberb, care rspunde cu un gest egal de ncredere, ridicnd capul (s.n.). nvtorul i ucenicul au dou porniri complementare, de Consacrator i Consacrat. Ajungem acum la acele semne precise, ce au izbit pe arhitectul Cerchez, care le

    consider, pe drept, ca avnd un caracter de eviden i obligativitate. Toga, roba sau cum s-ar putea numi haina pe care o poart personajul aplecat - formeaz ncreituri fireti, ca orice hain purtat de fiin vie, care, din aceast cauz, nu atrag atenia; or, este o tehnic nedezminit tradiional, de a stecura simboluri importante, n dedalul unor ornamentaii fr semnificaii; se deruleaz astfel curiozitatea i indiscreia; avnd n vedere c, de atunci, au trecut 1.800 de ani, putem spune c, i de data aceasta, procedeul a fost eficace. Pe umrul i pe braul stng al personajului, spre inim, se vd nite ncreituri ale hainei care, cnd imaginea este inversat, se vdesc a fi dou simboluri din cele mai importante ale civilizaiei cretine: unul e o cruce n form de X, numit, n mod obinuit, crucea Sfntului Andrei, fiind, n acelai timp, i litera creceasc khi, iniiala numelui lui Hristos; cellalt e un unghi ascuit, pus pe braul din stnga al crucii ( innd imaginea inversat) , formnd, aparent, litera A. n realitate, e un vrf de lance, redus la schema lui geometric, ceea ce constituie un procedeu de mare clas, n simbolism. Or, n aceast disciplin, a indica partea esenial a unui lucru este a indica ntregul, aa c, n realitate, creurile robei arat cele 2 instrumente ale Patimilor - Crucea i Lancea, cu care Longin a izbit coasta Mntuitorului. Gsim acest dublu simbol n toat iconografia cretin din Orient i Occident. Acolo i se spune Les Armoires de Crist, ceea ce e o dovad n plus, dac mai era nevoie, a caracterului sacru i hermetic al Blazonului. n ortodoxism l gsim imprimat ca o pecete n Centrul prescurei, urmnd s se substanieze n euharistie, adic l gsim n inima inimii misterului cretin. Spunem c, sprijinit pe braul crucii, unghiul lancei formeaz litera A. mpreun cu litera X, care urmeaz - ne dau primele dou litere ale cuvntului latin AXIS, Ax, Pol - adic tocmai ce sunt coloana i prelungirea ei uman, Traian i a fortiori Hristos. Cum n tiina tradiional interpretrile nu se exclud, ci se completeaz una pe cealalt, vom aduga c e firesc s gsim crucea Sfntului Andrei pe un monument concernnd o ar care, dup tradiiile patristice, a fost evanghelizat de apostolul Andrei, mai ales cnd crucea acestuia coincide cu litera greceasc khi, iniiala numelui Domnului. Vom gsi acum o confirmare hotrtoare a celor spuse. n imediata apropiere a botului berbecului, dedesubt i puin la dreapta, regsim X i ceva mai jos, mai la dreapta nc, litera greceasc P, Rho, a doua liter a numelui grecesc al lui Hristos; suprapuse, formeaz ceea ce, n simbolistica cretin, se numete monograma lui Hristos, universal rspndit n toat cretintatea. I se mai spune i chrisma lui Constantin, pentru c s-a artat pe cer acestui mprat, pe cnd o voce tainic spunea

  • vinces>>, nainte de btlia de la Podul Milnium, contra compatriotului su Maxeniu. Stindardul cu noul semn s-a numit Labarum i a fost steagul mpriei de Rsrit - 1.000 de ani. Se poate pune ntrebarea: de ce cele 2 litere sunt aezate una lng alta, succesiv, pe Columna Traian - i nu suprapuse, ca n Labarum-ul lui Constantin? Rspunsul este c au fost spate pe coloan n anul 113, indicnd nceputul unui proces care i revenea lui Constantin s-l desvreasc, peste 2 secole - cnd cretinismul a trecut de la laten la act, din punctul de vedrre social. Altfel vorbind, succesiunea XP s-a transformat n simultaneitate. E posibil chiar ca Apolodor din Damasc s fi fost un mare arhitect nu numai nsensul modern al cuvntului, ci i n acela al Artei Sacerdotale, care era, atunci, Arhitectura i, ca atare, s fi tiut ce sculptau lucrtorii lui pe coloan. C la anul 113 se aflau printre acetia cretini - este o probabilitate care, n fapt, e o certitudine. E tiut c aa-numitele COLLEGIA FABRORUM aveau un caracter net iniiatic; prin ele s-a operat transferul insensibil al unor simboluri din religia veche n religia nou. De altminteri, cretinismul s-a rspndit, n prima sa expansiune, prin proletariatul vremii, prin humiliores. Dup cele artate, s-ar prea c printre constructorii coloanei erau oameni contieni de unitatea fundamental a celor dou religii i de semnificaia adnc a simbolurilor i c aveau o stare spiritual care le permitea transferul i readaptarea la simboluri. Cine sunt cele trei personaje? Gestul de pogormnt al lui Hristos nu este conceptibil dect efectundu-se asupra unor entiti eminente , reprezentndu-i la superlativ neamul (s.n.). innd cont de numrul lor, cei trei nu pot fi dect efii supremi ai ierarhiei iniiatice dace, asupra crora se revars solicitudinea reparatoare, tmduitoare, a Verbului increat. Dac ne uitm bine, Iisus se apleac n special asupra unuia dintre personaje, cel mai apropiat de el - ceilali participnd la har i binecuvntare prin endosmoz, oarecum. Gestului de pogormnt al Domnului i rspunde un gest de total supunere, credin, adoraiune gest de floare ce se deschide soarelui, al tnrului. Cele dou fiine vin una spre alta. Imaginea e numai un moment. Sfritul micrii, finalitatea necesar a celor dou gesturi este capul tnrului pe pieptul Domnului; imaginea o insinueaz. Pe cnd toi dacii de pe coloan sunt reprezentai aa cum i tim din istorie, brboi i pletoi, personajul cel mai apropiat lui Hristos este un adolescent imberb (s.n.), aa cum e reprezentat tradiional Sfntul Ioan Evanghelistul, ucenicul iubit, eternul adolescent (s.n.). Se poate presupune c rzboaiele dacice au fost prilejul, au marcat fixarea bisericii iohanite n noua provincie, Iisus aeznd pe apostolul Ioan n ternarul iniiatic suprem dacic. Iat care este pentru noi limbajul mut al imaginii de piatr. Cu gestul de nvluire a grumazului discipolului iubit, Hristos pare c-l instaleaz, c-l consacr pe un scaun episcopal. Rspunsul ucenicului, capul ridicat ca un heliotrop spre stpnul su, arat o total supunere, o resemnare impregnat de spirit de jertf. n rezumat, o suveran scen sacrificial. Scena este una din cheile lui IO, din colinde i din investitura Domnilor romni. Sunt dou tradiii aparent contradictorii despre apostolul Ioan: una, c nu a murit (s.n.); alta, c a murit la Efes, n vrst de 94 de ani, n timpul domniei lui Traian, n anul 101 d.H. - exact anul nceperii primului rzboi dacic (101-103), i am vzut mai nainte c imaginea e raportat la primul rzboi. Semnificativ este faptul c unora din Collegia Fabrorum li se ncredinase secretul acestor permutaii de la Efes n Dacia Felix (s.n.). Faptul c cele trei personaje sunt strict surprinse de trei faade arhitecturale categorisesc scena n simbolismul masonic. Hristos nfiineaz o loj a Sfntului Ioan.26 *

    Dei pasajul citat mai sus s-ar preta, n alte circumstane dect cele solicitate de tema propus pentru cartea noastr, i la alte discuii i interpretri (dintre care i aceea legat de actul magic, mascat sub actul militar - act magic, avndu-l ca pontifex pe Traian, care a

    26 -Cf. Adrian Bucurescu, Dacia secret, Arhetip, 1997, p. 134; ION ar fi numele lui Orfeu (deci, a paznicului Parashabdei): Fiindc Apollon D-ION-YSOS=Urmaul lui Ion adic al lui Orfeu Magnificul.

  • tentat revigorarea spiritual a Imperiului Roman degenerat27: aceast recuperare energetic era sperat prin retragerea latinilor ab origine - cci triburile aa-zis latine au nceput marea aventur a istoriei lor, pornind din Dacia, de pe cursul inferior al Istrului-zona Kogaion-ului-Muntele Sacru - motivele fiind, se pare , de ordin spiritual-religios - i migrnd spre Apus, unde, ulterior, au ntemeiat alt ombilic energetic - Roma - i au creat premizele unei expansiuni spaiale, deci inferioare - de tip imperial28). Dar noi ne vom restrnge la ceea ce face subiectul lucrrii noastre, n acest moment al desfurrii ei. LOJA IOHANIC ROMNEASC. Se pare c, n mod ocult, aceast rezultant spiritual a actului magic dublu (a cucerirea Daciei de ctre Traian - i b actul spiritual reparatoriu, prin Collegia Fabrorum, de a concilia simbolurile vechi cu simbolurile noi, n cadrul realizrii magice Dacia Traian i cu rezumatul magic Columna Traian) a funcionat, nentrerupt, insesizabil senzorial, dar extrem de relevant n plan spiritual, de-a lungul ntregii istorii romneti. De fapt, n acest fel, prin rezultanta spiritual Loja Sfntului Ioan - istoria romneasc a fost suspendat: exist, n permanena esenial calitativ, doar Triada Sacr, sub Continuul Control i Continua Ocrotire a lui Hristos (prin substituii si funcionali, Maetrii-Amini - cci Amen este tocmai substitutul rezumativ, n lumea aparent, a Sfintei Teimi disparente). Aceast loj iohanic se pare c este prototipul sacral al degeneratelor loje masonice de azi ( care au minim 13 membri, adic 12+1, apostolii+Hristos). Triada i Pstorul - Maestrul Triadei - este loja autentic. Pe dedesubtul sau pe deasupra forfotelii istorice-fenomenale, de-a lungul timpului vampiric - s-au perpetuat, ca nuclee vital spirituale,

    veritabile arce ale lui Noe (pentru fiecare popor cte una, probabil) - lojele johanice. Neavnd , ns, argumente peremptorii dect pentru zona romneasc - nu ne hazardm n afirmaii definitive despre rezistena spiritual, prin neutralizarea istoriei fenomenale, a altor popoare.

    De ce i de unde importana Sfntului Ioan?

    *

    1-Regele Ioan i Regatul lui Ioan n primul rnd, Evangheliile vorbesc despre tnrul apostol-ucenic imberb, Ioan, care, la Cina cea de Tain, sttea cu capul pe pieptul lui Hristos. De aici, i denumirea de IOAN AL INIMII.

    Fiind Ioan al Inimii, el trebuia s pzeasc Inima lui Hristos. Iar Inima lui Hristos fiind rezumatul lui Hristos - Ioan al Inimii este pzitorul Inimii-n-Flcri (Le Coeur Sacr) i al Graalului - care a-pe de o parte, este SMARALDUL czut din fruntea lui Lucifer, atunci cnd acesta se prbuea din Paradis, alungat de la faa Domnului; b-pe de alt parte, este acelai SMARALD, dar, de data aceasta, scobit pentru a primi SNGELE LUI HRISTOS - i a fi dus, de ctre Iosif din Arimateea, ntr-un loc necunoscut. De fapt nevzut: Regatul Regelui Ioan. Sau Regatul Preotului Ioan. Ioan - ca ef al Centrului Spiritual Tradiional al Lumii. Ren Guenon spune, n Regele lumii, p. 17: Ceea ce

    27 - Traian=trans+ Ianus=Ianus-ul transcendent, Ianus de dincolo de ape, cel care a trecut podul ce leag pmntul cu cerul (cf. V.Lovinescu, O icoan, p. 122). 28 -Aceast teorie este, astzi, intens dezvoltat i dezbtut cu puternice argumente, de Adrian Bucurescu (Dacia secret, Dacia magic Arhetip R.S., Bucureti, 1997-1998), Paul Lazr-Tonciulescu (Ramania, paradisul regsit Obiectiv, Craiova, 2003), Viorica Enchiuc (Rohonczi Codex descifrare, transcriere i traducere, Alcor Edimpex SRL, Bucureti, 2002), Dumitru Blaa, Napoleon Svescu etc. toi bazndu-se, ns, pe impresionanta lucrare a lui Nicolae Densuianu Dacia Preistoric - publicat postum, n 1913 (reeditat de Editura Obiectiv, Craiova, 2003-2005).

  • complic lucrurile este faptul c, dup unii, ar fi fost pn la 4 personaje purtnd acest titlu: n Tibet (sau n Pamir), n Mongolia, n India i n Etiopia (acest din urm cuvnt avnd, de altfel, un sens foarte vag). Ne oprim: Etiopia (Aithi+Ops)

    29 nsemnnd ara celor cu capetele (feele) arse - nseamn,

    de fapt, ara Ocult (ara Celor Ari i Ocultai n Focul Sacru-Invizibil). Or, pe timpul lui Traian, erau dou Etiopii, nici una corespunznd geografiei profane, ci doar geografiei sacre, al crei semn este Starea de Paradis= Starea de Fericire Spiritual: Dacia Felix i Arabia Felix ( cum menioneaz clar V. Lovinescu, n Creang i creanga de aur). Numele Moldovei i rii Romneti, n Evul Mediu, este Kara-Bogdania i, respectiv, Kara-Iflak (kara=negru): deci, turcii recunoteau sacralitatea acestor teritorii, existena lor ca zone oculte!!!

    Tot V.Lovinescu, n Mitul sfiat, vorbete despre faptul c Iosif din Arimateea, n drumul su de ducere a Potirului Graal n ara Verde (ara Smaraldului)-Irlanda, la druizi, s-a oprit la jumtatea drumului dintre Ierusalim i ara Irlandei-Smarald - fcnd popas n ara Sarasului. Or, ara Sarasului este Nordul Romniei (Maramureul i Nordul Moldovei), ntruct Drago ntemeietorul este comite de Saras. La fel, deci,, i paredrul su - vrul Bogdan, co-ntemeietor al Moldovei.30 Ca s se vad c, de fapt, cantitatea spaial este, totdeauna, anulat, n plan sacral, trebuie spus c Iosif nu a fcut popas n ara Sarasului. Pur i simplu, el a asimilat calitativ dou centre spirituale - opera de restrngere calitativ avnd ca final obinerea unui singur Centru al Inimii lui Hristos: SARAS (unde trei cavaleri au i fixat, pentru totdeauna, Graalul). Moldova este mpria Verde, dar este i India-Centru Sfnt. Iat dou texte din V.Lovinescu, care susin acest lucru31: Sub numele de Sfnta Paraschiva, care nseamn VINERI-VENERA, pe grecete, Sfnta Vineri e patroana Moldovei, i moatele ei sunt pstrate la Iai. Culoarea lui Venus este VERDELE: n sensul cel mai larg, Moldova este reprezentarea exterioar a mpriei Verzi. Cum Venus este i Luceafrul, ar fi temerar a spune c voievozii moldoveni reprezentau, nafar, pe Luceafr, servindu-i, n acelai timp, ca acoperire, nvluire exterioar? - i32: i numele INDIA nu lipsete n Romnia, nu numai n Hunedoara - Inidoara Indioara Mica Indie. O srbtoare precretin, la 24 iunie, n ziua de Snziene, se numea NEDEIA () . Dar i IniaDinia, personaj principal feminin din basmul Triti copii i Inia Dinia (Alexandru Vasiliu). Exist i o mistic NEDEIA CETATE n basmul Fiul vntorului, din colecia P.Ispirescu - o Nedeia Cetate care() acum se afl sub muntele Kliman (). Trmul misterios al Regelui Ioan, de fapt Rex et Pontifex, este numit, n calitatea sa de Centru Spiritual - AGGARTHA(Agharta)..

    R. Gunon spune c tradiia primordial numete Centrul Spiritual al Lumii (deci, centrul n care este pzit, de ctre Regele Lumii-Preotul Ioan, care este REX ET PONTIFEX, tot conform tradiiei primordiale): Agharta (Aghatha, Agharti). R. Gunon l citeaz pe Saint-

    29 -R.Gunon, n Mitul sfiat, de V.Lovinescu: cei ari de focul superior al Cerului Empireu, cei iniiai, ajuni pe treapta de puritate superioar, care locuiesc ntr-un centru iniiatic i n preajma lui, inut cruia i se d numele de Etiopia. De aceea, multe regiuni s-au numit aa. 30 -Cf. Romanele Mesei Rotunde, Univers, 1976, p. 81: Povestes Sfntului Graal: Saras. 31 -Cf. V.Lovinescu, O icoan cretin, p. 42. 32 -Cf. V.Lovinescu, Mitul sfiat, pp. 156-158.: Drago era cneaz de Sarasu (). Numele prim, curat, al Sarasului - este Saras (). Iosif din Arimateea a dus Sfntul Vas n Marea Britanie, dar cu o etap intermediar n Cetatea Saras. n aceast cetate domnea un rege numit Evelac cel Necunoscut-le Mconnu () . Valac - romn. Maramureul este la distan riguros egal ntre Iudeea i Marea Britanie. Valac sau Vandalac () nseamn Balaur sau Dragon - Drago, care are n plus litera Focului. Drago () poate fi o suprem funciune iniiatic, al crei titular, rennoit la fiece generaie - i totui acelai - purta simbolic numele de Drago, Dragon, Valac Vandalac. Este numele Omului Primordial [la nceput, omul a fost ARPE]. Dup Fabre d'Olivet: numele DAC= ndulcire a numelui TRAC=DRAGON(). Dup ce a rmas cteva secole n Marea Britanie, Graalul a fost adus din nou, n Cetatea Saras, mai exact n , de ctre Galaad, Regele Graalului, nsoit de Perceval i Bohor, toi trei nsemnnd un dublu caracter - sacerdotal i regal. Ei formeaz un ternar; sub alte nuane, acest ternar se gsete n vrful tuturor ierarhiilor iniiatice din lume, cu dublu aspect.

  • Yves: cercul cel mai nalt i cel mai apropiat de centrul misterios se compune din 12 membri, care reprezint iniierea suprem i corespund, ntre altele, zonei zodiacale 33. i continu: Or, aceast constituire se gsete reprodus n ceea ce se numete consiliul circular al lui Dalai Lama, format din 12 mari Namshaus (sau Nomekhaus) i se regsete, de altfel, p n anumite tradiii occidentale, mai ales acelea referitoare la Cavalerii Mesei Rotunde. Vom aduga c cei 12 membri ai cercului interior din Agarttha, din punct de vedere al ordinii cosmice, nu reprezint numai cele 12 semne ale zodiacului, ci i (am fi tentai s spunem ) pe cei 12 Adityas, care sunt tot attea forme ale Soarelui, n legtur cu chiar aceste semne zodiacale; ()cum Manu Vaivaswata este numit fiu al Soarelui, Regele Lumii are, de asemenea, Soarele printre emblemele sale.

    Prima concluzie care se degaj este faptul c exist cu adevrat legturi foarte strnse ntre descrierile care, n toate rile, se refer la centre spirituale mai mult sau mai puin ascunse, sau cel puin greu accesibile. Singura explicaie plauzibil care poate fi dat este aceea c, dac aceste descrieri se refer la centre diferite, aa cum pare n anumite cazuri, ele nu sunt, ca s spunem aa, dect emanaii ale unui centru unic i suprem, aa cum toate tradiiile particulare nu sunt n fond dect adaptri ale marii tradiii primordiale.

    *

    2-Metatron i Mikal-Hristos Spune R. Gunon, urmnd Kabbala ebraic, n Regele Lumii, pp. 29-31:Termenul de METATRON cuprinde nelesurile de pzitor, de Domn, de trimis, de mediator; el este autorul teofaniilor n lumea sensibil; el este ngerul Feei, i de asemenea Prinul Luminii (Sar ha-lam) (). Vom spune c aa cum eful ierarhiei iniiatice este Polul terestru, Metatron este Polul ceresc, i i are reflexul n acela cu care este n legtur direct, urmnd Axa Lumii. Numele su este Mikal, Marele Preot care este jertf i jertfire naintea lui Dumnezeu. i tot ceea ce fac Israeliii pe pmnt este mplinit dup ceea ce se petrece n lumea cereasc. Marele Pontif simbolizeaz aici pe Mikal, prinul Milein toate pasajele n care Scriptura vorbete de apariia lui Mikal, e vorba de slava Shekinei34. Ce se spune despre Israelii se poate spune la fel despre toate popoarele cu o tradiie cu adevrat ortodox; cu att mai mult trebuie s se spun despre reprezentanii tradiiei primordiale, din care toate celelalte decurg i creia i sunt subordonate; acest lucru e n legtur cu simbolismul Pmntului Sfnt, imagine a lumii cereti(). Pe de alt parte, decurgnd din ceea ce am spus mai sus, Metatron nu are numai aspectul de Mil, l are i pe cel de Dreptate; el nu este numai Marele Preot (Kohen ha-gadol), ci i Marele Prin (Sr ha-gadol) i eful otirilor cereti, ceea ce nseamn c este principiul puterii regale ca i al puterii sacerdotale sau pontificale, creia i corespunde propriu-zis funcia de mediator. Trebuie remarcat de asemenea c Melek=rege - i Maleak=nger, sau trimis - nu sunt, n realitate, dect dou forme ale aceluiai cuvnt; mai mult, Malaki=trimisul meu (adic trimisul lui Dumnezeu, sau ngerul n care este Dumnezeu, Maleak ha-Elohim), este anagrama lui Mikal.35 Trebuie s adugm c, dac Mikael se identific cu Metatron, aa cum s-a vzut, el nu reprezint totui dect un aspect al lui; alturi de faa luminoas exist o fa ntunecat i ea

    33 -Cf. R.Gunon, Regele Lumii, Rosmarin, Buc., p. 39. 34 - Shekina - personaj legat de teologia iudaic, divulgnd unul din numele lui Dumnezeu sau o ipostaz a prezenei sale n lume. Revine cu alt sens n cabala medieval, reprezentnd o entitate autonom, ce mediaz raporturile dintre Dumnezeu i lume. Tot n cabal, S. se contopete cu Dumnezeu ntr-o hierogamos, pentru a nfptui unitatea desvrit. Dup comiterea pcatului originar, ar fi nceput exilul Shekinei, drama mntuirii i rscumprrii, pentru a reface acea armonie iniial. 35 -Aceast ultim observaie reamintete desigur cuvintele: Benedictus qui venit in nomine Domini; ele i se aplic lui Hristos , pe care Pstorul lui Hermes l asimileaz chiar cu Mikal, ntr-un mod care poate prea destul de st


CINCIZECI DE PARTICULARITĂŢI ALE FARISEILOR · Toţi credincioşii, ale cror doctrine sunt fundamentale ă şi care urmăresc sfinţenia, sunt în pericolul de a deveni farisei

CINCIZECI DE PARTICULARITĂŢI ALE FARISEILOR · Toţi credincioşii, ale cror doctrine sunt fundamentale ă şi care urmăresc sfinţenia, sunt în pericolul de a deveni farisei

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE 02.pdf · anuală de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundaŃiilor, atât Pentru a înlătura pericolul

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE 02.pdf · anuală de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundaŃiilor, atât Pentru a înlătura pericolul

Hipertensiunea arterială – pericolul ascuns care poate ucide.ppt

Hipertensiunea arterială – pericolul ascuns care poate ucide.ppt

VASILOI Djulieta PERICOLUL SOCIAL AL CRIMEI ȘI CONSECIN ...˜coala_Doctorală... · (infrac țiunii). Opiniile transpuse în manualele de drept penal sau în cursurile uni-versitare

VASILOI Djulieta PERICOLUL SOCIAL AL CRIMEI ȘI CONSECIN ...˜coala_Doctorală... · (infrac țiunii). Opiniile transpuse în manualele de drept penal sau în cursurile uni-versitare

Termometru bimetal, versiunea pentru proces Modele TG53, TG54 … · 2019-12-17 · uzinele frigorifice şi compresoare există pericolul de vătămări corporale şi deteriorarea

Termometru bimetal, versiunea pentru proces Modele TG53, TG54 … · 2019-12-17 · uzinele frigorifice şi compresoare există pericolul de vătămări corporale şi deteriorarea

 · 2020 Pericolul lâncezirii spirituale a Bisericii Pastor IOSIF NICOLAE IGNAT Biserica Penticostalä Seb", Alba IOS IF IGNAT - INCOTpn-? Comenzi la:

 · 2020 Pericolul lâncezirii spirituale a Bisericii Pastor IOSIF NICOLAE IGNAT Biserica Penticostalä Seb", Alba IOS IF IGNAT - INCOTpn-? Comenzi la:

Detox Patch - detoxifiant si imuno-stimulator - www. …...nesănătos, eficienţa organismului scade. Pericolul reprezentat de toxine! Cont. Toxinele cel mai greu de îndepărtat

Detox Patch - detoxifiant si imuno-stimulator - www. …...nesănătos, eficienţa organismului scade. Pericolul reprezentat de toxine! Cont. Toxinele cel mai greu de îndepărtat

PERICOLUL NEISPRĂVIȚILOR - Fiziologie Spiritului .pdf · Meritul intelectual, puterea de muncă și conștiinciozitatea nu mai sunt criterii pentru ascensiunea socială Cinstea

PERICOLUL NEISPRĂVIȚILOR - Fiziologie Spiritului .pdf · Meritul intelectual, puterea de muncă și conștiinciozitatea nu mai sunt criterii pentru ascensiunea socială Cinstea

Pericolul pungilor de plastic

Pericolul pungilor de plastic

11 CH6 SO2 - anc.edu.ro · PDF filein scopul diminuarii riscurilor de accidente si imbolnaviri profesionale, precum si a evitarii situatiilor ... pericolul de accidentare ... Tehnici

11 CH6 SO2 - anc.edu.ro · PDF filein scopul diminuarii riscurilor de accidente si imbolnaviri profesionale, precum si a evitarii situatiilor ... pericolul de accidentare ... Tehnici

00222714 KW1600E RO - DeWaltservice.dewalt.co.uk/PDMSDocuments/EU/Docs/docpdf/kw1600e_t1_ro_a5... · pentru a evita pericolul. ♦ Fiţi foarte atenţi atunci când frezaţi suprafeţe

00222714 KW1600E RO - DeWaltservice.dewalt.co.uk/PDMSDocuments/EU/Docs/docpdf/kw1600e_t1_ro_a5... · pentru a evita pericolul. ♦ Fiţi foarte atenţi atunci când frezaţi suprafeţe

...• inadecvatăPentru aevita pericolul cauzat de resetarea decuplăriitermice, acest aparat nu trebuie alimentat printr-un dispozitiv extern de comutare, cum ar fi un temporizator,

...• inadecvatăPentru aevita pericolul cauzat de resetarea decuplăriitermice, acest aparat nu trebuie alimentat printr-un dispozitiv extern de comutare, cum ar fi un temporizator,

romanadj.files.wordpress.com  · Web view2020. 11. 27. · Pericolul abordării educației ca „business as usual” – cu doar câteva noutăți digitale în recuzită – ne

romanadj.files.wordpress.com  · Web view2020. 11. 27. · Pericolul abordării educației ca „business as usual” – cu doar câteva noutăți digitale în recuzită – ne

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA - asphd.ro · izotopilor radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc. Pericolul deosebit al substanţelor

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA - asphd.ro · izotopilor radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc. Pericolul deosebit al substanţelor

ROMANIA - primariabrezoi.ro 88 din 29 nov... · chimice , biologice , nucleare, radiologice , conventionale ~i neconventionale vizeaza pericolul contaminarii , directia de deplasare

ROMANIA - primariabrezoi.ro 88 din 29 nov... · chimice , biologice , nucleare, radiologice , conventionale ~i neconventionale vizeaza pericolul contaminarii , directia de deplasare

Pericolul PDSR: donarea lui Dinu Păturicădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72439/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_3080.pdfa fost arestat, în cursul serii de marţi, ... De la început

Pericolul PDSR: donarea lui Dinu Păturicădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72439/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_3080.pdfa fost arestat, în cursul serii de marţi, ... De la început

Instrucțiuni de utilizare - docs.whirlpool.eudocs.whirlpool.eu/_doc/195133961.01_RO.pdf · hidraulice a maşinii de spălat şi se elimină pericolul scurgerilor. •Scoateţi stecherul

Instrucțiuni de utilizare - docs.whirlpool.eudocs.whirlpool.eu/_doc/195133961.01_RO.pdf · hidraulice a maşinii de spălat şi se elimină pericolul scurgerilor. •Scoateţi stecherul

Dar Nu Exista Pericolul de Cavitatie

Dar Nu Exista Pericolul de Cavitatie

PERICOLUL SOCIAL AL PRACTICĂRII OCULTISMULUI (Magie ...terramirabilis.ro/wp-content/uploads/2014/11/N.-Minovici-Pericolul-social-al... · ocultismul (magiei) etc., repetăm din nou

PERICOLUL SOCIAL AL PRACTICĂRII OCULTISMULUI (Magie ...terramirabilis.ro/wp-content/uploads/2014/11/N.-Minovici-Pericolul-social-al... · ocultismul (magiei) etc., repetăm din nou

Pericolul Psihologiei Si Crestinismul

Pericolul Psihologiei Si Crestinismul