perceperea persoanelor

8/8/2019 perceperea persoanelor

http://slidepdf.com/reader/full/perceperea-persoanelor 1/28

Perceperea persoanelor: formareaimpresiilor

Studenti:



Perceperea persoanelor sau formareaimpresiilor

De cele mai multe ori impresiile despre ceilalti sunt achizionatein timpul perceperii si interactiunii directe, adica in acele situatii

cand persoana perceputa se afla in campul nostru perceptiv.Exemple:- comunicarea fata in fata- observarea comportamentului de la distanta- convorbire telefonica; etc. Impresiile se pot forma si atunci cand persoana nu se afla in

campul nostru perceptiv, cand aceasta este reprezentatasimbolic. Exemplu de reprezentare simbolica:

- in baza unor documente- analizand produse ale activitatii unei persoane (impresie

despre un scriitor prin prisma operei sale)- comunicarea cu o a 3-a persoana.



Rolul activ al observatorului ±Experimentul lui Brunswick (1934)

Unul dintre primele modele ale perceptiei care a studiat inprincipal modul in care sunt percepute obiectele neanimate

Individul percepe obiectele gratie receptorilor senzoriali. Individul nu ia in consideratie toate informatiile transmise de

acelasi obiect de fiecare data pentru ca atentia sa esteselectiva si capacitatea de prelucrare a informatiilor estelimitata.

Obiectul perceput este intotdeauna o reprezentare partiala, dar nu neaparat deformata a unui obiect real. Acest lucru explica

partial faptul ca diferite persoane percep acelasi obiect in moddiferit. Conform modelului, aceste fenomene se amplifica in procesul

de percepere a unei persoane; tinta perceptiei este complexa sicontexul in care se gaseste are un mare impact asupra moduluiin care este perceputa.



Rolul activ al observatorului ±Experimentul lui Leeper (1935)

Experimentul sau ilustreaza rolul activ alobservatorului si faptul ca primele perceptii le

structureaza si le influenteaza pe urmatoarele(teoria gestaltista)

A utilizat o imagine ambigua, in care se puteavedea fie o femeie batrana, fie una tanara.Pornind de la aceasta imagine el a realizat inca2 imagini: una reprezentand fara nici oambiguitate femeia tanara iar cealalta femeiabatrana.



Rolul activ al observatorului ±Experimentul lui Leeper (1935)

Experimentul se realizeaza in 2 etape:

1) Subiectii primesc cele 2 imagini clare (50% imaginea femeii

tinere si 50% imaginea femeii batrane), apoi fiecare subiectdescrie imaginea pe care a vazut-o.

2) Toti subiectii privesc imaginea ambigua si descriu ce au vazut

Rezultatele arata ca:

- Toti cei care au privit initial imaginea femeii batrane continuau

sa o vada in imaginea ambigua.- 95% dintre cei care au privit initial imaginea femeii tinere

continuau sa o vada in imaginea ambigua.



Diferente dintre perceperea persoanelor sicea a obiectelor ± Fiske & Taylor (1991)

O persoana este sensibila la opiniile celorlalti; ea se poateschimba pentru a produce o impresie cat mai favorabila celui

care o percepe Persoana = sursa dinamica de informatie; ea se schimba cu

timpul in functie de circumstante mai mult decat se schimbaobiectele

O persoana poate manipula perceptiile deoarece poate

modifica mediul in functie de dorintele sau obiectivele sale. Persoana este si tinta perceptiilor si observator => perceptiile

sociale sunt reciproce

Persoana este mai complexa decat un obiect => perceptie maidificila, mai aproximativa si obliga observatorul sa inferezecaracteristici care nu sunt direct vizibile.



Erori in formarea impresiilor ± Ordinea prezentarii

informatiilor ±R

olul primelor informatii in formareaimpresiilor (Asch, 1946)

Pentru a verifica empiric afirmatia ³prima impresie conteaza´ Asch

(1946) a realizat urmatorul experiment:

A oferit participantilor o descriere a unei persoane necunoscute

lista cu 6 trasaturi de personalitate (V.I.) si apoi le cere sa descrie

acea persoana.

Experimentul are 2 conditii experimentale:

1) inteligent ± harnic ± impulsiv ± critic ± incapatanat ± invidios

2) invidios ± incapatanat ± critic ± impulsiv ± harnic ± inteligent

La final participantii au primit o lista ce continea perechi de

trasaturi de personalitate opuse.




informatiilor ±R

olul primelor informatii in formareaimpresiilor (Asch, 1946)

Rezultatele:

- Descrierile narative pentru conditia experimentala 1 prezentau

o persoana competenta si ambitioasa iar pentru conditiaexperimentala 2 exploziva si neadaptata social.

- Subiectii din prima conditie au ales in general caracteristicifavorabile din lista de trasaturi, in timp ce participantii din ceade-a doua conditie experimentala au manifestat o tendinta

opusa.Concluzie:

- Semnificatia unei trasaturi depinde de reteaua de trasaturi incare este inserata.




informatiilor ±R

econcilierea diferitelor impresii alepersoanei

Asch a gasit o confirmare indirecta a ideii ca semnificatia uneitrasaturi depinde de reteaua de trasaturi in care este inserata.

In experimentul sau un grup de subiecti a primit initial o lista cu3 trasaturi (inteligent, muncitor, impulsiv) iar apoi o alta lista cu3 trasaturi (critic, incapanat, indivios) si li s-a cerut sa-si faca oimpresie despre cele 2 persoane. Apoi li s-a spus ca trasaturileapartin aceleiasi persoane.

Subiectii au intampinat dificultati in a reconcilia cele 2 impresii;

acest lucru nu s-a inregistrat in cazul subiectilor care au fostinformati de la inceput ca trasaturile apartin aceleiasi persoane.

Rezultate evidentiaza rapiditatea si usurinta subiectilor de a-siforma impresii asupra unor persoane pe care nu le cunosc si inlegatura cu care nu detin decat cateva informatii sumare.




informatiilor ± Impactul informatiilor anterioare,recente

Asch a explicat efectul informatiei anterioare (primacy effect)prin faptul ca formarea impresiilor este un proces automat.

Perceptia prima ³coloreaza´ dupa principiul gestalt-uluiperceperea si integrarea informatiilor succesive.

In experimentul lui Park (1986) grupuri de cate 7 persoaneinteractioneaza saptamanal timp de 7 saptamani. La sfarsitulfiecarei interactiuni subiectii realizau o descriere narativa cuimpresiile pe care si le creasera. Rezultatele au demonstrat catrasaturile prezente in descrierea altor persoane la primasedinta sunt mai frecvente in descrierea finala comparativ cutrasaturile care apareau in scrierile intermediare.

Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward au demonstrat caordinea prezentarii informatiei influenteaza si judecata despreabilitatea persoanei.



Erori in formarea impresiilor ± Ordinea prezentariiinformatiilor ± Impactul informatiilor anterioare, recente

± Experiment Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward

Participantii primeau o serie de date ce contineau 30 deprobleme de vocabular, fiecare problema este insotita de

evaluarea solutiei : 15 erau rezolvate ³corect´ si 15 ³gresit´, iar apoi li s-a cerut sa evalueze abilitatea lingvistica a persoaneicare le-a rezolvat.

3 contin experimentale:

- primele 15 prob. contineau 10 rasp corecte dispuse aleator

- primele 15 prob. contineau 10 rasp gresite dispuse aleator - raspunsurile corecte si gresite erau distribuite proportional

V.I: tip de raspuns ± corect ; gresit

Rezultatele au arata ca persoanele din prima conditieexperimentala au fost evaluate ca posedand abilitati lingvisticesuperioare comparativ cu cei din conditia a 2-a.




informatiilor ± Impactul informatiilor anterioare, recente ± Experiment Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward

Formarea impresiilor este un proces on-line. Primele informatii atrag mai multa atentie decat cele

subsecvente. Efectul erorii recente (recency effect) apare atunci cand

persoana care-si formeaza impresiile este limitata in resursecognitive sau cand scopul interactiunii nu este de a imbunatatiperformanta tintei percepute.

Explicatia efectului informatiei recente poate fi de naturaprocesuala(insuficienta resurselor cognitive care se

materializeaza in lipsa atentiei si respectiv a procesariisuficiente a informatiei la anihilarea efectului informatiilor anterioare, favorizant impactul accentuat al informatiilor recente) si motivationala(motivatia de imbunatatire aperformantei directioneaza atentia spre setul de date recentecare sunt procesate mai activ si compararea acestui set cudatele anterioare doar pentru punerea in evaluare a progresului

realizat).



Erori in formarea impresiilor ± Statutul special al

anumitor trasaturi in formarea impresiilor ±Trasaturi centrale vs. Trasaturi periferice

Conform opiniei lui Asch unele trasaturi au un impact mai mareasupra impresiilor: trasaturi centrale impact mai mare asupra

impresiei finale) si trasaturi periferice (impact mai redus asupraimpresiei finale).

Experimentul lui Asch:

1) Conditia experimenta 1: li s-a spus ca necunoscutul esteinteligent-abil-harnic-afecutos/cald-hotarat-practic-precaut

2) Conditia experimentala 2: cuvantul ³afectuos/cald´ a fost inlocuit

cu ³distant/rece´.Concluzii:

- Persoana ³afectuoasa/calda´ a fost apreciata ca fiind generoasa,desteapta, fericita, amabila, de incredere, cu simtul umorului,sociabila, altruista.

- Persoana ³distanta/rece´ a fost apreciata de majoritatea

participantilor ca posedand trasaturi opuse.




anumitor trasaturi in formarea impresiilor ± Axadezirabilitatii sociale si axa dezirabilitatii intelectuale

De ce unele trasaturi sunt mai centrale?

- o trasatura este cu atat mai centrala cu cat are o valoare mai

mare de prognostic al interactiunii- trasaturile centrale sunt acelea care au o valenta de organizare

a interactiunii intr o cvasitotalitate de situatii

Care ar fi motivele genetice care determina centralitateatrasaturilor? Exista 2 axe relevante pentru evaluarea uneipersoane:

- axa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativi prietenos/bun social ± ostil/rau social)

- axa dezirabilitatii intelectuale (cu polii evaluativi competent/bunintelectual ± incompetent/rau intelectual)





Exista 2 motive esentiale pentru organizarea

interactiunilor sociale:

- Nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa sauostila in comunicarea cu noi;

- Nevoia de a cunoaste daca persoana perceputa este sau nucompetenta si daca ne poate fi sau nu utila;



Erori in formarea impresiilor ± Efectulinformatiilor

Efectul informatiei neutre ± positivity effect (impresia estecreata pornindu-se de la o informatie neutra si nu pozitiva).

Efectul informatiei negative ± negativity effect (impresiilenegative sunt mult mai greu de schimbat).

- Sensibilitatea sporita pentru considerarea informatiilor negative se poate explica prin faptul ca: acestea suntneobisnuite si distinctive; sugereaza in mod indirect unpotential pericol astfel incat detectarea unor astfel de

informatii este vitala pentru individ;- Efectul informatiei extreme ± extremity effect (o trasatura mai

pronuntata are un impact mai mare asupra impresiei generaledecat una moderat manifesta)



Erori in formarea impresiilor ± Atractivitateafizica si formarea impresiilor

Efectul Halo (eroare evaluativa): distorsiune a influentelor subsecvente in sensul evaluarii initiale. El poate fi:

Pozitiv - cand suntem confruntati mai intai cu o informatiepozitiva vom tinde sa evaluam pozitiv

Negativ - cand suntem confruntati mai intai cu o informatienegativa vom tinde sa evaluam negativ

Exemplu de inducere de efect halo: aspectul fizic; Dion,

Berscheid si Walster au realizat un experiment pentru ademonstra acest lucru.

Fiecare subiect a primit cate 3 poze (o persoana foarte atractiva,non-atractiva si cu atractivitatate medie) si trebuia sa le evaluezeutilizand un chestionar cu o lista de 27 de trasaturi.

Rezultatele au aratat ca persoanele mai atractive sunt perceputeca fiind mai fericite in viata.



Erori in formarea impresiilor ± Atractivitatea

fizica si formarea impresiilor

Landy si Sigal (1974) au realizat un experiment in care audemonstrat haloul pozitiv pe care il creeaza un fizic placut in

evaluarea perfomantelor. Subiectii trebuiau sa evalueze eseuri facut de persoane

necunoscute.

Rezultatele au arata ca eseurile insotite de pozele unor persoane atractive au fost evaluate semnificativ mai bine decatcele insotite de poze a unor persoane mai putin atractive.

Acelasi efect influenteaza si aprecierea vinovatiei de catre jurati:inculpatii simpatici sunt pedepsiti mai putin sever. Totusi pentruanumite categorii acest efect poate fi inversat, daca atractivitateafizica a fost principalul atu folosit la savarsirea infractiunii.



Erori in formarea impresiilor ± Prezenta

persoanei tinta ± Trasaturi de personalitate,comportamente

Studiul perceptiei implica: subiect, receptor, persoana-tinta.

Prezentarea persoanei-tinta poate fi in mai multe moduri:

persoana reala, fotografia ei, inregistrare video, descrierea ei.

Moduri de a studia locul trasaturilor de personalitate in percepereapersoanelor:

1 ± analiza frecventei prin intermediul careia ele apar invocabularul curent al oamenilor (ex: engelza 18.000; poloneza

peste 20.000) ± Markus & Kitayma (1991) arata ca limbileoccidentale apeleaza mai mult decat celelate la sintagme caredefinesc trasaturi de personalitate

2 ± studierea caracteristicilor cu, care concureaza trasaturile depersonalitate ± Fiske & Cox (1979)




persoanei tinta ± Trasaturi de personalitate,comportamente - Exp. lui Park (1986)

Subiectii in acelasi timp persoane ± tinta asista la un seminar timp de cateva saptamani si periodic fiecaruia i se cere sa-si

formeze impresiile cu privire la ceilati. Park a construit o grila in care figureaza urmatoarele categorii:

trasaturi de personalitate, comportamente trecute sau actuale,atitudini si credinte, caracteristici ³demografice´, caracteristicifizice si biologice.

Rezultatele arata ca proportiile in care au fost folosite sunt:trasaturi de personalitate (65%), comportamentele (23%),caracteristici fizice (6%), atitudini si credinte (3%), etc.




persoanei tinta ± Trasaturi de personalitate,comportamente

Wyer & Lambert (1994): Trasaturile de personalitate sunt utilizatein limbaj pentru ca ofer explicatii pentru comportamente si permit

evaluarea lor. Beauvois ± o trasatura are doua compoente:

1 ± descriptiva ± trimite la comportamentele persoanei tinta

2 ± evaluativa ± comportamentele pe care ceilalti le pot aveafata de ea




persoanei tinta ± Proprietati lingvistice aletrasaturilor, activitatile cognitive

Studiul limbajului este important in special pentru cognitiasociala, deoarece limbajul este un mediator intre cunostinte

(cognitii) si realitatea sociala. Semin & Fiedler propun o tipologie a termenilor lingvistici utilizati

in situatiile de interactiune sociala. Ei analizeaza impactulacestor termeni asupra: gradul de abstractizare a caracteristicilor unei persoane si stabilitatea acestora, aducerea de informatii noireferitoare la persoana, situatia in care se gaseste persoana,

posibilitatea verificarii afirmatiilor cu privire la o persoana sicaracterul lor consensual.

Ei propun 5 categorii principale de termeni care nu au aceleasiproprietati cognitive: verbe de actiune ce au caracter descriptiv (aintalni), verbe de actiune ce au caracter interpretativ (a trisa),

verbe de actiune ce denumesc o stare (a se enerva), verbe destare (a ura) si adjective (cinstit).



Erori in formarea impresiilor ± Rolul

informatiilor contradictorii in formareaimpresiilor

Impresiile pe care oamenii si le formeaza despre persoane suntinfuentate de regulile de asociere stabilite de catre individ, intre

trasaturile de personalitate. De regula, trasaturile negative nusunt asociate cu cele pozitive. Asocierile sunt ghidate deprincipiul coerentei evaluative si principiul coerentei decriptive.

Perceperea incoerentei si contradictorialitatea informatiilor despre ceilalti creeaza o disonanta cognitiva pe care persoanaincearca sa o elimine utilizand diverse strategii.



Erori in formarea impresiilor ± Strategii de

reconciliere a informatiilor contradictorii

Asch si Zukier au realizat (1984) au realizat un experiment in careau identificat un set de 6 strategii de conciliere a informatiilor

contradictorii:1 ± Segregarea ± caracteristicile opuse sunt separate pe diferitedomenii existentiale

2 ± Impactul adancurilor ± una dintre caracteristici este profunda iar cealalta este de fatada

3 ± Raport cauza-efect ± prezumtia unei relatii cauzale intretrasaturile opuse

4 ± Raport mijloc-scop ± exista un anume scop care explicainformatia contradictorie

5 ± Sursa comuna ± exista o sursa comuna pentru ambele trasaturi

6 ± Interpolarea ± Intervine o cauza care face imposibilamanifestarea unei caracteristici



Erori in formarea impresiilor ± Categorizarea

in formarea impresiilor ± Modelulcontinuumului (Fiske & Neuburg, 1990)

Ei fac distictie intre 2 tipuri de informatii:

1 ± Categoriale ± se refera la categoriile de apartenenta ale persoanei

si la cunostintele pe care le avem in legatura cu acestea;In majoritatea mai cazurilor impresiile categoriale sunt primele careintervin si care pot deveni impresii mai specifice;

2 ± Individualizate ± trimit la caracteristici proprii persoaneia

Continuum = categorizari globale -> judecati specifice

Caracterul secvenital al formarii impresiilor contine 4 mari etape:- o categorizare intiala

- o incercare de confirmare a acestei categorizari

- o eventuala recategorizare cand confirmarea categorizarii initiale estedificila

- o integrare a recategorizarii sau, cand aceasta nu este posibila,formarea unei judecati individuale



Erori in formarea impresiilor ± Categorizarea

in formarea impresiilor ± Modelul procesariiduale (Brewer, 1988)

Acest model de categorizare propune 2 modele de prelucrare ainformatiei care sunt vazute ca lucrand separat, iar factorul critic

care determina folosirea unui tip sau celuilalt este implicarea Eului:1 ± prelucrare simpla a informatiei -> descendenta

- eul nu este implicat; va fi stocata in memorie sub forma vizuala

2 ± prelucrare complexa a informatiei -> ascendenta

- eul este implicat; impresie obiectiva care are la bazacomportamente observate in mod real; va fi stocata in memorie subforma vizuala dar si sub forma verbala

Implicare personala = persoana despre care trebuie formataimpresia este foarte importanta pentru observator



Sfarsit

perceperea persoanelor

Documents

Transcript of perceperea persoanelor