Peptide Si Proteine2014
-
Upload
alex-andru -
Category
Documents
-
view
17 -
download
0
description
Transcript of Peptide Si Proteine2014
PEPTIDE SI PROTEINEPEPTIDE SI PROTEINE
H2N CH2 CO-NH CH2 COOH
Alanil-alaninaGlicil-glicina
H2N-CH-CO-NH-CH-COOH
CH3 CH3
H2N CH2 CO NH CH
CH3
COOH
Glicil-alanina
Capat N-terminal- prin conventie se scrie in stanga
Capat C- terminal- prin conventie se scrie in dreapta
Sinteza de peptide
activare
protejare
activare
Amestec de produsi de condensare
Deziderat: utilizarea unor grupe protectoare care se indeparteaza selectiv- de ex in functie de conditiile de reactie, m. acid, m. bazic
Metode de protejare a grupei amino
-acilare- neindicata- indepartarea se face prin hidroliza, legatura amidica!
- ftalilare-
N
O
O
CH
R
COOH- H2O
O
O
O
CH COOH
R
+ H2N+PCl5
N
O
O
CH
R
COCl
-POCl3- HCl
+ H2N CH COOH
R'
- HCl
N
O
O
CH
R
CO-NH-CH-COOH
R'+ H2N-NH2
NHNH
O
O
+ H2N-CH-CO-NH-CH-COOH
R
R'
Peptida
- carbobenzoxilare, Cbz, Z- HCl
CH2 OCOCl + H2N-CH-COOH
RC6H5
CH2 OCO-NH CH-COOH
RC6H5
+ PCl5
- POCl3- HCl
- HCl-CH COOH+ H2N
R
CH2 OCO-NH CH-COCl
RC6H5
H2N-CH-CO-NH-CH-COOH
R
R'
- CO2
+ H2
Peptida
CH2 OCO-NH CH-CO-NH-CH-COOH
R
R'
C6H5 - C6H5-CH3
sau HBr/AcOH- tertbutoxicarbonil, Boc, ditertbutilcarbonat
Deprotejare
in mediu acid
Cloroformiat de benzil
Deprotejare prin hidrogenare
Metode de protejare a grupei carboxil
- esterificare- Me. Et- ineficienti pot reactiona cu grupa NH2
- t-Bu- voluminos- impiedica atacul NH2
Metode de activare a grupei carboxil
- Utilizare de diciclohexilcarbodiimida (DCC)
insolubila
- Esterificare cu p-nitrofenol sau 2,4,6-triclorofenol ( grupe fugace eficiente)
Sinteza faza solida ( Merrifield)
Metoda Fmoc
Indepartarea grupei protectoare in conditii blande- baza slaba, stabil in mediu acid
-Glutation- cel mai eficient antioxidant endogen-regenereaza antioxidantii exogeni - Vitamina E si C
PROTEINEPROTEINE
Clasificare – solubilitate in apa- proteine insolubile : keratina, colagen, fibroina- proteine solubiile in apa- albumine (ou, zer)- solubile in electroliti: - globuline
Structura proteinelor
Structura primara:
- tipul si ordinea în care sunt dispuse unităţile de aminoacizi pe catena macromoleculară a proteine
- compozitie : hidroliza (6 M HCl la 120C , 12 h, sau 2–4 M NaOH la 100C ,r 4–8 h urmata de identificare cromatografica a aminoacizlor
Secventa ( ordinea In catena)
-Marcare selectiva a aminoacidului N-terminal – metoda Sanger, Erdman- urmata de identificarea a acestui aminoacid)
F
NO2
NO2
Reactivul lui Sanger
N C S
Reactivul lui Edmann
-Rupere selectiva a lantului proteic-
- exopeptidaze- enzime care atana legatura amidica de la capatul lantului- endopeptidaze – hidrolizeaza legaturi amidice din interiorul lantului, selectiv in vecinatatea unui amino acid precis
Ex. tripsina - legătura peptidică formată de grupele carboxil ale lisinei şi argininei chimotripsina - legăturile formate de carboxilul tirosinei, fenil-alaninei, triptofanului şi metioninei
Structura secundara
L. Pauling şi R. B. Corey (1951 – 1953).
-legături de hidrogen între grupele peptidice de pe catena proteinei - structura incretita sau de elice α
Structura tertiara, cuaternara
-Datorata interactiunilor dintre diferitele elice prin :
-legaturi van der Waals- catene hidrofobe- legaturi de hidrogen-Interactii electrostatice- grupe NH3
+, COO-
-legaturi covalente- punti de sulf
Denaturare – alterare ireversibila a a structurii secundare si tertiare a proteinelor sub influenmta factorilor chimice sau temperatura
Funcţiunea biologică a proteinelor
Enzime
Proteine musculare- actina, miosina
Proteine fibroase
Colagen
Keratina
Fibroina
Proteide
Hemoglobina
Hormoni
Virusi
SidaGripa
Pojar