PENTRU PRIMA DAT| ~N LIMBA ROMÂN|, Ochiulde Nabokov „Cuv ... · Dar nu despre dispre] vreau eu...

$: PENTRU PRIMA DAT| ~N LIMBA ROMÂN|, Ochiulde Nabokov „Cuv ... · Dar nu despre dispre] vreau eu s\ scriu aici, ci despre un sentiment dus `n extrema cealalt\: despre iubire. Mai$
NARCIS DE LACOTROCENI

Lucian Dan Teodorovici

„Uita]i-v\ la c`t dispre] fa]\ deRomânia promoveaz\ foarte mul]iziari[ti“, a spus Traian B\sescu,invitat la `nceputul s\pt\m`nii launa dintre emisiunile lui favorite,„Na[ul“, de pe B1 TV.

TEO & GHEO ~N » PAGINA 2

CIRCUL NOSTRU V|V| PREZINT|:

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Despre violen]\, fenomenul care st\p`ne[te lumea modern\: „Nu exist\ individ care s\ nu aib\ nevoie de defulare“.

Citi]i interviul realizat de Lucian Dan Teodorovici [i Florin L\z\rescu ~N » PAGINILE 8-9

INTERVIU CUADRIANNECULAU

NR. 205 » 15 – 21 noiembrie 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Paris, colec]ia de toamn\

Luiza Vasiliu

Ce face vilegiaturistul lipsit de [ans\,care nimere[te la Paris `n anotimp deploi [i v`nt? ~[i ia `n loc de armur\ opelerin\. Sau, solu]ia cea mai comod\,se ascunde `n muzee.

~N » PAGINA 3

Al cincilea volum al Seriei de autor „Vladimir Nabokov“ de la Editura Polirom este Ochiul [i vaap\rea pentru prima dat\ tradus `n limba român\ de Veronica D. Niculescu. „Suplimentul decultur\“ v\ prezint\ „Cuv`ntul `nainte“ scris de Nabokov pentru acest roman, publicat de asemenea `n premier\ `n limba român\.

~N » PAGINILE 10-11

Noiembrie,ultimul bal

Iulia Blaga

Timp de o lun\ (10 noiembrie-10decembrie), `n Israel (la Tel-Aviv,Ierusalim [i Haifa) are loc retrospectivacinematografiei române. Pute]i citi `naceast\ edi]ie o cronic\ a primeis\pt\m`ni.

~N » PAGINA 7

PENTRU PRIMA DAT| ~N LIMBA ROMÂN|,

Ochiul de Nabokov„Cuv`nt `nainte“

Radu Pavel Gheo: „~n ciuda a ceea ce ne place s\ credem [i `n ciuda faptului c\ am fost primi]i cu chiu, cu vai `n UniuneaEuropean\, România nu este o ]ar\ civilizat\. De-abia dac\ e o ]ar\“.

}AR|CIVILIZAT|editorial

www.supliment.polirom.ro

„„UUiittaa]]ii-vv\\ llaa cc`̀tt ddiisspprree]] ffaa]]\\ ddee RRoommâânniiaa pprroommoovveeaazz\\ffooaarrttee mmuull]]ii zziiaarrii[[ttii““,, aa ssppuuss TTrraaiiaann BB\\sseessccuu,, iinnvviittaatt llaa`̀nncceeppuuttuull ss\\pptt\\mm`̀nniiii llaa uunnaa ddiinnttrree eemmiissiiuunniillee lluuii ffaavvoo-rriittee,, „„NNaa[[uull““,, ddee ppee BB11 TTVV.. {i a exemplificat cu vorbalui Mircea Badea de la Antena 3: „Tr\im `n România [iasta ne ocup\ tot timpul“. C\ B\sescu vede dispre] `n-tr-o vorb\ p`n\ la urm\ inspirat\ nu-i mare lucru. Ori-cum, dispre]ul, fie el chiar transformat `n discurs pu-blic, se `nscrie perfect `n dreptul la liber\ exprimare.Dar nu despre dispre] vreau eu s\ scriu aici, ci despreun sentiment dus `n extrema cealalt\: despre iubire.Mai exact, despre iubirea transformat\, pas cu pas, `negolatrie. Pentru c\, dup\ ce l-am ascultat pe Traian B\-sescu `n acea emisiune, am avut un soi de revela]ie.

Adev\rul e c\ pe Traian B\sescu l-am v\zut ̀ ntotdea-una mai interesat de propria imagine dec`t un star pop,`ns\ m\ g`ndeam c\ lucrurile acestea ]in, p`n\ la urm\,de specificul unui politician extrem de ambi]ios. A[a seface c\, `n momentul `n care intervenea pe forumurileziarelor pentru a se b\l\c\ri cu autori de articole sauchiar cu comentatorii de-acolo, am privit lucrurile doarca pe un simplu exces, ba chiar ca pe un exces simpatical unui om care se simte nedrept\]it [i vrea s\ aduc\ datel\muritoare. Apoi, c`nd l-am v\zut intervenind, precumun Cristi Borcea sau un Gigi Becali, `n emisiuni de tele-viziune doar pentru a se certa cu realizatorii [i cu invi-ta]ii lor, am g`ndit c\ pe B\sescu `l m`n\ `n lupt\ ofrustrare oarecum de `n]eles din partea unui om onest[i, totodat\, din partea unui politician care abia seadapteaz\ la statutul de pre[edinte.

Cu timpul `ns\, chiar dac\ a l\sat-o mai moalecu forumurile [i cu interven]iile `n direct, am avutsenza]ia c\ lumea lui B\sescu se `ngusteaz\ con-stant. Mai `ntì la r\zboaiele cu adversarii politici,ceea ce nu era neap\rat ie[it din comun, dar maiapoi, tot mai pregnant, la r\zboaiele cu du[maniidin pres\. A[a au ap\rut „g\ozarii“, a[a a ap\rut„]iganca `mpu]it\“, a[a au ap\rut „tonomatele“[.a.m.d. {i-am `nceput s\ percep c\, de fapt, altce-va st\ la baza ]`fnei preziden]iale. Nu o simpl\ frus-trare a unui b`ntuit de spiritul drept\]ii, ci o dorin]\aproape patologic\ a unei persoane de a fi adulate.B\ile de mul]ime erau un semn `n direc]ia asta.Ura fa]\ de ziari[tii care `ndr\zneau s\-l vad\ [i al-tfel dec`t ca pe salvatorul patriei a fost un semn [imai puternic.

~n emisiunea de pe B1 TV, `n fa]a unui adulatorconstant, Traian B\sescu s-a dezv\luit, `n toat\splendoarea, ca un veritabil Narcis de la Cotro-ceni. Nu pentru c\ a atacat, subtil sau nu, pentrua nu [tiu c`ta oar\, presa. Ci pentru c\ s-a ar\tatun telespectator fidel [i `ncr`ncenat, unul care parea nu pierde nici o emisiune TV `n care este sau m\-car poate fi subiect. {i nu doar c\ nu pierde, dar mai [ire]ine citate, pentru a le putea dezavua ulterior `nmintea lui [i, iat\, `n public.

Revela]ia mea? L-am v\zut pe pre[edintele Româ-niei nedezlipit de fotoliul de telespectator, cu telecoman-da `n m`n\, c\ut`nd asiduu, de pe un canal pe altul, vor-be despre el `nsu[i. Transpirat, `ncr`ncenat, scr`[ninddin din]i, `mboln\vit de cea mai mic\ replic\ negativ\la adresa lui, v`r`ndu-[i degetele `n bra]ele fotoliului

capitonat, arunc`nd telecomanda, tremur`nd, izbuc-nind. Poate exagerez, cine [tie. ~ns\ asta e senza]ia pecare pre[edintele României a oferit-o. {i, pentru primaoar\, am uitat de politicianul Traian B\sescu, g`ndin-du-m\ la drama omului. Drama unui marinar dus dev`ltorile vie]ii `n pozi]ii tot mai `nalte [i mai vizibile.{i-observ`nd, pas cu pas, c\ simplitatea lui rezoneaz\cu simplitatea oamenilor mul]i, c\ ace[tia din urm\ setransform\ `n admiratori, unii chiar `n fani. Ceea ce afost prea mult pentru acel marinar. Admirat [i sus]i-nut, `mpins de la spate chiar [i de o pres\ vr\jit\ de acestcomportament de om dintr-o bucat\, a `nceput s\ se`ndr\gosteasc\ de el `nsu[i. Televizorul a func]ionat cao oglind\ impur\, `n care s-a privit cu drag, cudragoste, cu adora]ie. P`n\ la un punct. P`n\ la punc-tul `n care a c\zut `n acea oglind\ [i s-a dus la fund,precum Narcis cel din legend\. Iar de-atunci, de c`ndtelevizorul l-a `nghi]it cu totul, ajuns de cealalt\ partea oglinzii, Traian B\sescu se caut\, cu disperare, pe el`nsu[i. Nu-i mai este de ajuns dragostea pe care [i-opoart\ sie[i. E dependent de dragostea celorlal]i. {i,nemaig\sind-o la acelea[i cote, e convins c\ nu el s-aschimbat, ci lumea din jurul lui. O lume rea, pl\tit\,corupt\, care nu-l mai `n]elege, nu-l mai vrea...

De-aici, dintr-un col] insignifiant de pagin\, [tiind c\nu pot `ndrepta absolut nimic, am ]inut totu[i s\-miexprim compasiunea [i deplina `n]elegere pentru acestom. Pentru c\, p`n\ la urm\, c`nd e vorba de drame per-sonale, trebuie s\ uit\m de simpatii sau antipatii politice.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

Nimic nu m\ amuz\ mai tare dec`t pan-glicile pe care le scot pe nas sforarii Par-lamentului României atunci c`nd vorbescdespre misiunea lor nobil\, despre felul`n care reprezint\ ei poporul [i desprer\utatea oamenilor de pres\, care atac\o institu]ie care reprezint\ baza demo-cra]iei `ntr-oo ]ar\ civilizat\. Ba poate c\ lafel de mult m\ amuz\ anali[tii cu greu-tate, care spun acela[i lucru, de parc\ arfi angaja]ii biroului de pres\ al Parlamen-tului. M\ amuz\, spun, dar `ntr-un felnervos: `mi zg`nd\r\ termina]iile nervilor.

Fiindc\ s`nt enervan]i. Fiindc\ s`ntarogan]i. Fiindc\ mint cu senin\tate: [tiuei foarte bine cum stau `n realitatelucrurile, dar sus]in f\r\ s\ clipeasc\exact contrariul. Da, Parlamentul e unuldin pilonii de baz\ ai democra]iei `ntr-o]ar\ civilizat\. ~ntr-o ]ar\ civilizat\. Nu `nRomânia. ~n ciuda a ceea ce ne place s\credem [i `n ciuda faptului c\ am fostprimi]i cu chiu, cu vai `n UniuneaEuropean\, România nu este o ]ar\

civilizat\. De-abia dac\ e o ]ar\. Iar Parla-mentul e o ilustrare perfect\, `n mic, aciviliza]iei autohtone: o institu]ie de luxumplut\ cu gunoi.

S\ presupunem, de exemplu, c\ `ntr-unparlament oarecare, dintr-o ]ar\ oareca-re, majoritatea parlamentarilor ar fi bor-fa[i, ho]i de buzunare, criminali, delapi-datori, b\t\u[i, membri ai unor g\[ti decartier, trafican]i de droguri [i arme... ~nfine, toate soiurile de oameni care `nmod normal ar trebui s\ stea la `nchi-soare. Majoritatea n-ar avea habar cu cese ocup\ ei acolo, `n parlament. Unii ar fisemianalfabe]i. Al]ii ar fi [efi de clanurimafiote. ~n fine, de dragul exerci]iului, s\zicem c\ printre ei s-ar strecura [i vreoc`]iva oameni cinsti]i, care [tiu care emisiunea unui parlament [i s`nt dispu[is\-[i fac\ datoria.

Cum va func]iona o ]ar\ cu un aseme-nea parlament? O ]ar\ cu un parlamentde borfa[i – dar borfa[i c\rora li se d\ pem`n\ puterea legislativ\? P\i, bine`n]elesc\ `n primul r`nd ar elabora ni[te legi

care s\ le acorde lor c`t mai multe privi-legii. Salarii foarte mari. Pensii foarte m-ari. Ma[in\ de serviciu, [ofer de serviciu,amant\ de serviciu... Apoi [i-ar construi ore]ea prin care s\ poat\ pune m`na pebanii statului asupra c\ruia au ajuns s\de]in\ controlul. {i-ar face firme care arc`[tiga mereu contracte cu statul. S-aracoperi, desigur, unii pe al]ii, `n caz depericol. Ar propune [i aproba legi princare s\ poat\ fi feri]i ei `n[i[i de rigorilelegii. Cu alte cuvinte, am avea o ]ar\ `ncare infractorii pot fura lini[ti]i, fiindc\tot ei fac [i legile care `mpiedic\ justi]ias\ ì judece. O ]ar\ cu o pseudoelit\ deinfractori [i o mas\ de cet\]eni incapa-bil\ s\ reac]ioneze.

}ara imaginar\ despre care vorbim aravea totu[i alegeri libere. La fiecare patruani, cele c`teva clanuri de mafio]i se adu-n\ [i ì pun pe listele electorale pe c`]ivadintre membrii lor. Cet\]enii voteaz\ celi se pare lor c\ e mai bine, dar de faptnu conteaz\: nu au de ales dec`t `ntre –

s\ zicem – un fel de Camorra, un felde Cosa Nostra [i un fel de’Ndrangheta. Dup\ vot infractoriir\m`n s\ conduc\ ]ara, iar singuriicare dispar din „parlament” s`ntcei c\zu]i `n dizgra]ie sau cei preaslabi, care s`nt `nlocui]i de ni[telupi tineri [i fl\m`nzi.

S\ nu uit\m `ns\: `n parlamen-tul acesta imaginar ajung `ntot-deauna, prin acele capricii alesor]ii, [i c`]iva oameni cinsti]i.

S-ar putea crede c\, vorbindde un asemenea parlamentimaginar, dintr-o ]ar\ imaginar\ –fiindc\ dac\ ar exista, ar fi vai [i-amar de ea –, am vrut s\ fac o aluzie nu foarte subtil\ laParlamentul României. Dar nu-iadev\rat – asta din mai multemotive, unele `ncurajatoare, iaraltele...

Altele ar fi, de exemplu, faptulc\ `n Parlamentul României, ori de c`teori se voteaz\ vreo lege sau vreo m\sur\ce i-ar avantaja tocmai pe parlamentari,acei ipotetici „oameni cinsti]i” voteaz\ lagr\mad\ cu ipoteticii infractori. Sau c\,din postura lor de oameni one[ti [i `n-zestra]i cu putere, ar putea s\ protesteze`mpotriva abuzurilor colegilor lor maipu]in one[ti [i `nzestra]i cu aceea[i pu-tere, numai c\ n-o fac. Deci nu s`nt at`tcinsti]i, c`t complici. Ai senza]ia c\ acoloar func]iona un fel de lege a t\cerii. Ceeace aminte[te iar de mafia, de Cosa Nos-tra [i de civiliza]ia româneasc\, cu relele[i belelele ei.

C`nd un loc oarecare e infestatcomplet cu o boal\, singura solu]ie e s\arzi tot [i s\ reconstruie[ti ceea ce s-apierdut. De-aia m\ g`ndesc: n-ar fi maibine s\ dizolv\m Parlamentul complet [idup\ aceea s\ facem altul pe rù `n jos,mai trainic [i mai frumos? Fiindc\ altfelviru[ii vor r\m`ne acolo [i vor infesta [ial]i oameni cinsti]i. Dac\ oamenii \ia maiexist\...

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Narcis de la Cotroceni

» Pentru prima oar\, am uitat depoliticianul Traian B\sescu,g`ndindu-m\ la drama omului.Drama unui marinar dus dev`ltorile vie]ii `n pozi]ii tot mai`nalte [i mai vizibile. {i-observ`nd,pas cu pas, c\ simplitatea luirezoneaz\ cu simplitateaoamenilor mul]i, c\ ace[tia dinurm\ se transform\ `n admiratori,unii chiar `n fani. Ceea ce a fostprea mult pentru acel marinar.

S\ dizolv\mParlamentul?

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 205 » 15 – 21 noiembrie 2008


E muzeul `n care m\ simt cel mai confortabil, `mi place s\ m\ oprescl`ng\ atelierele de copii, pe b\nci (cu fa]a ori la ceas, ori la Balzacullui Rodin), `mi plac aerul de 1900 al locului [i felul `n care oriceoper\ de art\ pare s\ fie acolo la ea acas\ (nu `ntr-o gr\din\ zoo).

ORSAY

ordinea de zi

Luiza Vasiliu

MMaaii `̀nntt`̀ii,, GGrraanndd PPaallaaiiss,, uunnddee pprreessaa aa-nnuunn]]aassee cceeaa mmaaii iimmppoorrttaanntt\\ eexxppoozzii]]iiee aattooaammnneeii,, PPiiccaassssoo eett lleess mmaa`̀ttrreess ((0088..1100..0088 –– 0022..0022..22000099)).. La ora 10, timpulde a[teptare pentru bilete era de cel pu-]in dou\ ore. Ca s\ nu stai mai mult pel`ng\ muzeu dec`t `n\untrul lui, `]i tre-buie pu]in spirit intrepid. ~n cazul defa]\, coada la Picasso era una, coada laEmil Nolde (tot la Grand Palais,25.09.08 – 19.01.09) alta, de doar c`te-va persoane. Iar un bilet combinat, pen-tru ambele expozi]ii, se putea lua [i dela coada mai mic\. A[a am ajuns s\ v\dprima retrospectiv\ `n Fran]a a expre-sionistului german Emil Nolde, un pic-tor puternic influen]at de Van Gogh, a

c\rui palet\ de culori atinge uneori furiafovismului [i-]i las\ impresia unor le-ziuni de entuziasm pe retin\. Nolde,care se credea `ncarnarea spiritului ger-man `n pictura modern\, a sf`r[it pe listaarti[tilor „degenera]i“ expu[i `n 1937 laMünchen, iar `n 1941 i-a fost interzisdreptul de-a picta. Toate astea nu con-teaz\ `ns\ la fel de mult ca unele dintablourile lui, pline de o exaltare la limi-ta agresiunii [i de-o vitalitate coroziv\.V\ recomand peisajele marine, `ntinderionirice `n cele mai surpriz\toare tonuri dealbastru pe care le-am v\zut vreodat\.

Dup\ Emil Nolde, trebuie s\ respiripu]in, [i-oricum la Picasso nu po]i intradec`t la 6 seara (numai atunci mai eraulocuri libere, ca la un spectacol cu maimulte reprezenta]ii pe zi). A[a c\ treci

strada la Petit Palais, unde nu mai enici un fel de coad\. Te plimbi cu unpas destul de ner\bd\tor prin s\lilede la Shôkokuji, pavilion deaur, pavilion de argint, zen [iart\ la Kyoto (16.10 - 14.12.08). Nu c\ n-ar fi inte-resant, pentru c\ e, e chiarimpresionant, dar e un tipde art\ pentru care `]i tre-buie o sensibilitate special\[i tone de referin]e culturale.Am v\zut caligrafii („urme decerneal\“), picturi [i obiecte ritu-ale (dintre care cele legate de cere-monia ceaiului `n secolul al XII-leas`nt ni[te monumente de fragilitate), `ntotal vreo 80 de opere de art\ apar]in`ndcelor trei temple zen din Kyoto. Shô-kokuji... e pentru cei afla]i `ntr-o per-petu\ fascina]ie a Orientului. Pentrurestul, nu e dec`t o colec]ie de obiectefrumoase.

M\[ti, de la Carpeaux la Picasso – cea maiprovocatoare expozi]ie

A doua expozi]ie de la Petit Palais, AkiraKurosawa, desene (16.10.08 – 11.01.09),a fost revela]ia zilei. Regizorul nipon eraun mare admirator de Van Gogh, Cé-zanne, Chagall, ceea ce nu l-a `mpiedi-cat s\ p\streze [i felul re]inut [i mi-nu]ios de-a picta al mae[trilor japonezi.

Desenele lui (pre-liminarii pentrufilmele la carelucra) s`nt con-ving\toare printensiunea drama-tic\, prin culorile delicate [i precizia de-taliilor. De altfel, se pare c\ regizorul areu[it s\ ob]in\ fondurile pentru Kage-musha ar\t`ndu-le lui Coppola [i Lucastocmai aceste desene. Expozi]ia de laPetit Palais nu trebuie ratat\ de fanii re-gizorului, dar nici de persoanele sedusede posibilitatea unui violon d’Ingres.

~n fa]\ la Orsay, cozi interminabilesub umbrele de toate culorile. ~ntr-unfinal, descop\r c\ un press pass tescute[te de a[teptare [i de bilet. Orsay emuzeul `n care m\ simt cel mai confor-tabil, `mi place s\ m\ opresc l`ng\ ate-lierele de copii, pe b\nci (cu fa]a ori laceas, ori la Balzacul lui Rodin), `mi placaerul de 1900 al locului [i felul `n careorice oper\ de art\ pare s\ fie acolo la eaacas\ (nu `ntr-o gr\din\ zoo). Ca deobicei, Orsay-ul nu se mul]ume[te nu-mai cu dou\ expozi]ii – are vreo 5.

Cea mai provocatoare e M\[ti, de laCarpeaux la Picasso (21.10.08 – 01.02.09).~n c`teva s\li `ntunecate asemeni unorcutii tapetate cu f`[ii de catifea, po]i ve-dea Meduze [i satiri antici, m\[ti mortu-are, m\[ti de carnaval, av`ndu-l mereucu tine pe Baudelaire [i a lui „masc\universal\ de care se serve[te o m`n\abil\ ca s\ ascund\ de ochii lumii dure-rea sau remu[carea“. Expozi]ia se con-centreaz\ mai ales pe felul `n care mas-ca a fost preluat\ de poeticile sf`r[ituluide secol al XIX-lea [i `nceputului de se-col XX, `n pictur\, fotografie, teatru etc.De v\zut, de asemenea, Mister [istr\lucire. Pasteluri la muzeul Orsay

(08.10.08 – 01.02.08), `n special pentruportretele feminine [i pentru Degas [iRedon.

Aproape de sf`r[itul c\l\toriei, vile-giaturistul se `ntoarce la Grand Palais, laPicasso [i mae[trii lui (despre care unenglez `nalt [i foarte gentleman i-a spusdiminea]\ c\ nu s-a scris prea bine `n„International Herald Tribune“). E unadin cele mai ambi]ioase expozi]ii legatede Picasso, pentru c\ pune al\turi, `ntr-undialog formidabil de viu, tablourilespaniolului cu cele ale pictorilor care nunumai c\ l-au influen]at, dar pe care i-areinterpretat [i reformulat `n nenum\-rate moduri (exist\, de exemplu, peste20 de variante dup\ Déjeuner surl’herbe al lui Manet).

S\ `i ai al\turi pe Ingres, Velásquez,Renoir, Gaugin, El Greco, Goya, Rem-brandt [i Picasso e o experien]\ n\uci-toare, care se las\ cu dureri de cap [i ex-clama]ii de admira]ie. Istoria artei numai e liniar\ sau na]ional\, e o con-fruntare de puteri, un banchet al ma-e[trilor la care Picasso are pozi]ia privi-legiat\ a discipolului idolatru [i revoltat.Dac\ nu ajunge]i la festinul de la GrandPalais, v\ recomand m\car num\rulspecial dedicat expozi]iei de „BeauxArts“.

La finalul zilei, ]i-e greu s\ te convingic\ n-ai m`inile pastelate, ochii de c\r-bune [i z`mbetul trasat cu creionul chi-mic. Dar m\car ai v\zut din primul r`nd(mare parte din) colec]ia de toamn\ aexpozi]iilor pariziene.

Paris, colec]iade toamn\Ce face vilegiaturistul lipsit de [ans\, care nimere[te laParis `n anotimp de ploi [i v`nt? ~[i ia `n loc de armur\ opelerin\ (numai nu galben\!), o umbrel\ solid\ [i pantoficare s\ nu se `nece, [i pleac\ s\ vad\ ora[ul pustiu, cur\]atde locuitori, parcurile goale [i Sena agitat\. Sau (asta esolu]ia cea mai comod\) se ascunde `n muzee. O zi`ntreag\ de expozi]ii la Paris poate fi la fel de lung\ [i deobositoare ca un zbor p`n\ `n Australia. Ceea ce nu trebuies\ v\ `mpiedice s\ porni]i la aventur\, `ntr-o joi de lafinalul lui octombrie, `n vacan]a de Toussaint.


3 «

Alexandre Charpentier Louis Welden Hawkins

Picasso, Le déjeuner sur l'herbe d'apres manet

Cecilia {tef\nescu s-a n\scut pe 6 iulie 1975. A absolvit Facultatea de Litere,Universitatea Bucure[ti, [i Masterul `n Teoria Literaturii [i Literatur\ Comparat\al aceleia[i facult\]i. A debutat cu romanul Leg\turi boln\vicioase, ap\rut `ndou\ edi]ii (Editura Polirom, 2006; Editura Paralela 45, 2002). Romanul aap\rut `n Fran]a, la Ed. Phébus, `n 2006, `n traducerea lui Laure Hinckel.Cartea a fost ecranizat\, `n regia lui Tudor Giurgiu, iar filmul cu acela[i nume afost selec]ionat `n sec]iunea Panorama a Festivalului de Film de la Berlin, laKalovy Vary, Chicago [i a rulat `n peste 20 de ]\ri. ~n 2005, a participat, al\turide al]i 11 scriitori din România, la Les Belles etrangères, manifestare organizat\de Centre National du Livre [i Ministerul Culturii din Fran]a [i dedicat\, `n acelan, României. Un fragment din romanul Intrarea Soarelui a ap\rut `n antologiaLes Belles etrangères, Ed. L’Inventaire, 2005, trad. fr. de Laure Hinckel, [i Des

Soleils Différents, Ed. L’Inventaire, 2008,trad. fr. de LaureHinckel. A avut lec-turi publice `n Fran-]a, Germania, Spa-nia, Elve]ia, Polonia.~n 2007, a beneficiatde o reziden]\ de cre-a]ie oferit\ de Prim\-ria din Paris. A maiap\rut `n 1998 `nvolumul colectiv Fe-restre 98 [i a sem-nat, al\turi de al]iautori români, `ncartea-experimentTescani 40238. Scrieeditoriale lunar `nedi]ia `n limbaromân\ a revistei„Elle“ [i colaboreaz\pentru s\pt\m`nalul„Le Monde Diplo-matique“, edi]ia `nlimba român\.

Un tt`n\r ddin nnordul IInsuleibritanice `̀[i vviziteaz\ llocurileunde ii ss-aau nn\scut sstr\mo[ii.Undeva, `n Sco]ia secolelortrecute, familia sa a fost prigo-nit\, unii membri ai s\i au fostasasina]i, al]ii au luat caleaexilului, toate, pentru c\ erau protestan]i. Unul dintrebunicii s\i a fost un celebrufotbalist al unei echipe de lig\inferioar\ din Regat, `ntr-unor\[el unde „toat\ lumea e`nrudit\ cu toat\ lumea“.Bunicul ì spune nepotuluiurm\rit pas cu pas cu camerade filmat c\ „nici acum, nusuport s\ v\d verde `n fa]a

ochilor“. Verdele e culoareacelor de la Celtic Glasgow, iar„The Celtics“ s`nt, de c`nd lu-mea [i fotbalul, trupa catoli-cilor. T`n\rul cu nume de seri-al TV, MacLeod, are un arbo-re genealogic la fel de `ncur-cat ca iedera care cre[te pecasele vechi. O ramur\ a fa-miliei sale e cea a „anti-ver-zilor“. Dar cealalt\ `[i areoriginile `n Irlanda de Nord.{i e catolic\. Un str\bunic aluptat, cu arme [i muni]ii [itot arsenalul politic [i militar,`mpotriva protestan]ilor. Maredram\ i-a zguduit familia `nurm\ cu vreo [aizeci de ani,

atunci c`nd bunica t`n\rului s-a m\ritat cu un catolic.Camera de filmat urm\re[tereac]iile omului: protestantdin Sco]ia, afl\ acum, custupoare, c\ o parte dinrudele sale s`nt ceea ce n-atolerat el toat\ via]a – funda-mentali[ti care lupt\ `mpotri-va celor ca el. A venit acolo,`n Ulster, s\-[i caute rudele [ia tr\it ceea ce britaniciinumesc „a rude awakening“.

Scenariul de mai sus nuface parte din sinopsis-ul unuifilm. E o poveste de via]\ c`tse poate de real\. O povestec`t istoria a dou\ popoare,

reconstruit\ [i repovestit\prin ochii unui om de treizeci[i ceva de ani, din zilele noas-tre. Un documentar c`t sepoate de dramatic, care re-face o istorie a unui conflictniciodat\ `ncheiat. Aventurat`n\rului ce-[i recompune tre-cutul marcat de schisme afost difuzat\ de canalul dedocumentare Viasat History [ie produs de BBC.

M-am oprit ast\zi asupraacestei istorisiri, pentru c\documentarul, de televiziunesau radio, a ajuns o pas\rerar\ `n media române[ti. {imi-a amintit aceast\ poveste,]esut\ at`t de inteligent deechipa BBC, de istoria noas-tr\, la fel de zbuciumat\ `nconflicte. {i de lipsa noastr\

de umor [i de degajare, at`tde necesar\ atunci c`nd tre-buie s\-]i prive[ti onest trecu-tul `n fa]\. Documentarul `ncauz\ poate fi, cred, rev\zutpe canalul de televiziune amintit.Vi-l recomand cutoat\ c\ldura, pentru c\ ve]idescoperi o cale din ce `n cemai uitat\ pe la noi, de aspune, simplu, un episod devia]\. Mai ales `n perioada as-ta, `n care nu criza economic\pare s\ pun\ st\p`nire pe totce ne-nconjoar\, ci ignoran]a

celor care ies `n fa]a poporu-lui. Da, documentarul te ducecumva cu g`ndul [i-nspre premierul T\riceanu: un omce-are grij\, `n clipurile elec-torale, s\ spun\ c\ este, citez,profesor universitar, am`ncheiat citatul; dar care, printot discursul produs, contra-zice aceast\ latur\ a existen]eisale. ~n termenii pove[tii dinInsul\, e chiar dramatic s\ tedai mai catolic dec`t Papa, `ntimp ce te por]i [i ac]ionezica un protestant veritabil.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 205 » 15 – 21 noiembrie 2008 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Iedera genealogic\

Un roman despre r\d\cinile adulterului [i despre destinul unuib\iat excep]ional care, datorit\ capacit\]ilor sale, are putereade a vedea cu ochii min]ii propriul viitor.

INTRAREASOARELUI

» 4

avanpremier\

UN NOU ROMAN DE CECILIA {TEF|NESCU

Autoarea „Leg\turilorboln\vicioase“ revinecu „Intrarea Soarelui“

VII. Nautilus

Dac\ priveai de aproape, cu ochiul abiamijit, `n pliurile f\cute de pielea cara-melizat\ se a[ternuse un v\l de sare, ca[i c`nd o ninsoare m\runt\ c\zuse [i a-coperise tot corpul. P\rea un p\m`nt us-cat acoperit de fire r\zle]e de iarb\, r\-mase de peste toamn\, deasupra c\rorase depusese chiciura. C`mpul acela pus-tiu era c`mpul lui de r\zboi, unde-[iconfrunta de obicei to]i du[manii. Nesi-guran]a `l f\cea s\ anticipeze poten]ialiinamici. Privirea lui se `ntindea departe,scrut`nd dincolo de linia orizontului,intuind [i prefigur`nd situa]ii. Era uncomandant de o[ti, cu un singur soldat`n subordine, pe care, `ns\, `l suspectane`ncetat de tr\dare. O m\sura st`nd pep\tura de in, cu unul dintre picioare `n-doite, umbrind o f`[ie din corp, cu mì-nile r\stignite, cu ochii str`ns `nchi[i,orbi]i de lumina puternic\. A[a cumst\tea, transformat\ de soarele arz\tor, ise p\rea c\ se ofer\ `ntregului trib `nfo-metat. Cine ar fi vrut-o ajungea doar s\`ntind\ m`na [i s\ rup\ o buc\]ic\. Laprima vedere, p\rea s\ aib\ o predis-pozi]ie spre desfrù. Dar, totodat\, r\-m\sese cu el, `l a[teptase `n tot acest r\s-timp, care trecuse greu [i chinuitor. Nuavea cum s\ exercite presiuni sau s\ im-pun\ reguli. Cuv`ntul de ordine pentruei fusese p`n\ atunci r\bdarea, dar, `nrealitate, nici unul nu [tia cu siguran]\ce anume a[teapt\. Se t`rau pe ascuns,printre dunele de nisip, dimine]ile, cuochii ad`nci]i de nesomn [i pleo[ti]i desoare, izola]i de lume [i camufla]i. Lac`]iva kilometri, familiile somnoroaseleneveau `n a[ternuturi, f\r\ s\ le adiepe deasupra genelor nici cea mai mic\umbr\ de `ndoial\.

SCRIITOAREA

SUPLIMENTUL LUI JUP

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

— Cum de am ajuns aici? l-a `ntre-bat ea `ntr-o zi.

Era o [op`rl\ lipsit\ de con[tiin]\.

S-a rostogolit spre el, lipindu-[i pul-pele [i acoperindu-[i fa]a cu bra]ulst`ng. Pielea de pe interiorul bra]ului r\-m\sese albicioas\, aproape transparen-t\. Era af`nat\ [i `nc\ t`n\r\. S`nii se `n-clinaser\ [i ar\tau, `n pozi]ia aceea, cas`nii unei matroane, br\zda]i de vini-[oare sub]irele, fine precum cr\p\turilede pe p`nzele expuse la lumin\, `n con-di]ii neprielnice. ~n aerul greu [i dens,pe buc\]ica de plaj\ pe care se ascun-deau, c\ut`nd izolarea, de care nu erau`ns\ deloc, `n nici un moment, siguri,plutea un vag sentiment de fericire. Ni-sipul se `ncingea sub ei, pe m\sur\ ce sescurgea o or\, alteori chiar mai pu]in, `nfunc]ie de programul celor de acas\, deb\nuielile lor, de c`t de repede ì cu-prindea teama de a nu fi prin[i. Trecu-ser\ deja trei s\pt\m`ni [i se obi[nuiser\s\ se strecoare, s\ disimuleze, s\ se a-dulmece de la dep\rtare. Se obi[nuiser\cu toate: s\ se vad\ doar atunci c`nd nu-iv\d ceilal]i, se obi[nuiser\ cu `nt`lnirilezilnice, cu apropierile zilnice, de parc\asta le-ar fi creat un ritm conjugal. Led\deau, pe l`ng\ triste]e, [i un senti-ment straniu de posesiune, care ame-nin]a s\ se `ntind\ [i asupra orelor `ncare nu mai erau `mpreun\. Era uneoriun sentiment bun, pentru c\-i `mbl`n-zea [i le promitea false delicii, era unsentiment de dulce del\sare [i de aban-don `n fa]a frumoaselor iluzii care `nco-roneaz\ fiecare cap `ndr\gostit, le d\deasiguran]\, pe care nu aveau cum s\ o`ncerce `n Bucure[ti, unde programul`nc\rcat [i responsabilit\]ile [i ora[ul `nsine, cu locurile lui pu]ine unde s\ te as-cunzi [i cu oamenii b\g\cio[i, cu hotelie-rii cu privirile lor b\nuitoare [i mieroa-se, cu taximetri[tii palavragii, cu barma-nii [i chelnerii iscoditori. Nu era un o-ra[ care s\-i apere sau s\ acopere urme-le celor care se aventurau s\ duc\ vie]iduble.

~l fixa cu ochii prin unghiul ascu]itf\cut de bra], ascuns\, cercet`ndu-l a-tent\ [i `ncerc`nd s\ intuiasc\ dac\ seg`nde[te la plecare sau doar ì fuge min-tea aiurea. Dac\ ar fi l\sat-o, putea s\continue s\ r\m`n\ a[a, t\cut\, nemi[-cat\, fix`ndu-l pe furi[ [i imagin`ndu-[itot felul de planuri diabolice. O `ntrebaexasperat de ce nu putea s\ aib\ `ncre-dere `n el, dar ea ]inea `nc\p\]`nat\ s\-iaduc\ aminte c\ odat\ o p\r\sise f\r\ re-grete, [i c\ asta se putea `nt`mpla dinnou oric`nd. Nici o promisiune din lu-me n-ar fi putut-o lini[ti. ~i d\dea, `ntr-unfel, dreptate. {i el sim]ea nevoia uneiasigur\ri, `ns\ nu i-o putea cere, pentruc\ era destul de ager\ [i i-ar fi rezumatsitua]ia imediat: nici unul dintre ei nuavea dreptul s\-i cear\ celuilalt asigu-r\ri. Pentru c\, `n urm\ cu ani, `n ciudapromisiunilor [i a planurilor bine ticlu-ite, unul dintre ei tot `l p\r\sise pe cel\-

lalt [i asta a fost de ajuns s\ le distrug\`ncrederea. ~i cuno[tea perfect ra]iona-mentul. De altminteri, c`nd se g`ndea la„ei doi“ – pentru c\ era ca atunci c`nd s-arfi g`ndit la bunica lui, pe care o g\siser\`ntins\ pe pat, `nc\l]at\ cu pantofii negride lac cu cataram\ `n form\ de fundi]\,cu ciorapi g\lburii, cu o fust\ ecosez,ro[u cu verde, pe sub care ghiceai dan-tela de pe poalele juponului, iar pe subvesta neagr\, cu o c\ma[\ alb\, cu jabou[i m`neci bufante, tr\ind to]i cu impre-sia c\ bunica se preg\tise s\ mearg\ lateatru [i, de[i nepotrivite pentru v`rstaei, hainele i-au f\cut s\ fie convin[i pre]de c`teva minute c\ era `n via]\ [i c\doar adormise, [i, de[i `n aer plutea vagun miros acru, care acoperise lev\n]ica,abia la urm\, c`nd `[i puseser\ `ntreba-rea pentru ce se g\tise a[a bunica, au `n-ceput s\ b\nuiasc\ faptul c\ femeia, co-chet\, se preg\tise, de fapt, de moarte –,avea o senza]ie de optimism, ca [i c`nd,oric`t de rea era situa]ia [i de[i era foarteprobabil ca ea s\ nu se schimbe `n binefoarte repede, lucrurile, m\car pe moment,ar\tau frumos, chiar dac\ pe din\untruse rupeau `n milioane de particule, fie-care `n direc]ia [i cu voin]a ei. Dar seg`ndea des la viitor [i-[i f\cea unele pla-nuri: cum se va `ndep\rta `ncet-`ncet decei de acas\, cum va reu[i, la fel de `n-cet, s\ devin\ tot mai dispensabil [i maiinvizibil p`n\ c`nd se vor obi[nui cu lip-sa lui, `[i va lua pe r`nd hainele, c`tevac\r]i pe care le iubea, nu multe, Robin-son Crusoe `n special [i c`teva atlase debotanic\, [i se va `ntinde ca un personajde gum\ din desenele animate mai `ntìcu bra]ele `nc\rcate de valize, apoi cujum\tate din trup, `[i va aduce mai `ntìpiciorul st`ng [i, cu un ultim efort, gra-]ios, `l va retrage [i pe cel drept, cu careabia mai atingea, pe v`rfuri, p\m`ntul.

— De ce r`zi?

Oric`t de simpatic [i cu haz [i-ar fireprodus fantasma, [tia c\ ea s-ar fi `m-bufnat [i nu i-ar mai fi vorbit. I-ar fi re-pro[at c\ ziua aceea, la care visa el, nuva veni prea cur`nd [i c\, oricum, nupoate veni dec`t dac\ face ceva `n aceaprivin]\.

— Crezi c\ ar trebui s\ plec\m?

— Nu, de ce?

{i-a b\gat fa]a, ca un copil, `n rogo-jin\ [i de acolo a spus cu o voce`n\bu[it\:

— Pentru c\ dai semne de ner\b-dare. Dac\ vrei s\ pleci, `mi zici.

S-a tras spre ea [i a `nc\lecat-o, stri-vind-o sub greutatea corpului. Fusese omi[care abil\, o f\cuse ca o pisic\, astfelc\ nu-i l\sase timp s\ se dezmeticeasc\,se trezise sub monstru, sufocat\ de iu-birea lui. Luase hot\r`rea s-o fac\ s\ va-d\ c\ gre[e[te. ~[i consumau energia defiecare dat\ `n discu]ii, alunecau impla-cabil spre situa]ia lor de aman]i, pe care

ea o privea complicat, cuadora]ie [i sil\, iar el, cuindulgen]\ [i fatalitate.

— Ce faci?

~l `ntrebase cu r\sufla-rea pe jum\tate t\iat\ [i cufa]a str`mbat\ de sc`rb\,dar s-a schimbat, p\r`ndc\ i-a ap\sat din gre[eal\pe un buton [i ma[in\riadin ea a `nceput din nous\ func]ioneze. Din dep\r-tare, cre[tea silueta r\stur-nat\ a unui b\iat cu p\rulprins `n coad\, care ]ineala subra] o plac\ de surf.Ie[ise din c`mpul de po-rumb, dintre p\pu[oii ca-re-[i `n\l]aser\ m\t\surilec\tre cer, t`r[ìndu-[i [la-pii [i `naint`nd cu greu, cuaerul c\ venea deja obosit.A `ncercat, cu un z`mbetdemn [i schimonosit, s\ setrag\ u[or de dedesubt,dar, `n ciuda efortului [i azbaterilor, nu a reu[it s\-[ielibereze dec`t un picior.

— Te rog, d\-te jos, os\ ne vad\ toat\ lumea.

— {i ce dac\? Ziceai c\vreau s\ plec. Uite, `]i ar\tc\ nu vreau.

— {tiu, mi-ai ar\tat, a-cum hai s\ plec\m.

— Nu pot.

— De ce?!

A ]ipat, ceea ce l-a f\-cut s\-i `n\bu[e capul `nad`ncitura dintre clavicul\[i bra]. ~i sim]ea profilulfe]ei pe din\untru, `nfun-dat `n carne, [i o auzeafo[nind din picioare, ca oadiere dinspre mare. A ]i-nut-o str`ns, pre] de-unminut, dar i s-a p\rut c\ atrecut mai mult. ~n celedin urm\, i-a dat drumul[i i-a v\zut fa]a congestio-nat\, iritat\, pe care i se a-d`nciser\, de sup\rare, ridurile. {i `ntr-osecund\ pe obraji au `nceput s\ curg\[iroaie sub]iri, [erpuitoare, de lacrimicare, l\s`nd un semicerc imaginar pepome]i, c\deau limpezi pe rogojin\. Arfi putut jura c\ le aude sunetul.

Surferul a trecut pe l`ng\ ei cu capull\sat, b\l\ng\nind m`na liber\ pe l`ng\corp. Era vizibil nep\s\tor la ce se pe-trecea `n jur. ~ntr-o astfel de zi `nsorit\,pe o plaj\ unde nu z\reai dec`t un sin-gur cear[af pe care z\ceau cuib\ri]i doi`ndr\gosti]i, ce putea s\ se `nt`mple r\u?Ar fi putut s-o omoare chiar atunci, `nsecundele `n care b\iatul ì dep\[ea, f\r\s\ trezeasc\ nici o b\nuial\. Ar fi pututs-o lase `n lumina soarelui, s\ se des-compun\, [i nimeni nu ar mai fi recu-noscut-o. Surferul [i-ar fi adus amintec\ `n locul acela fusese cineva, dar i-ar fifost greu s\ spun\ cine. Ar fi descope-rit-o poli]ia local\, ar fi f\cut leg\tura cudispari]ia semnalat\ de b\rbatul ei,`nnebunit de durere, care ar fi pl`ns-of\r\ a `n]elege cum de li s-a putut toc-mai lor `nt`mpla a[a ceva, [i `n scurttimp ar fi fost dat\ uit\rii. Moartea p\-rea, `n acel moment, o solu]ie mult maisimpl\.


A participat `n 2005, al\turi de al]i 11 scriitori din România, laLes Belles etrangeres, manifestare organizat\ de Centre Nationaldu Livre [i Ministerul Culturii din Fran]a [i dedicat\, `n acel an,României.

CECILIA{TEF|NESCU

5 «

avanpremier\


Intrarea Soarelui `l are ca protagonist pe Sal, un b\iat de 12 ani, cu o in-teligen]\ ie[it\ din comun, care-[i tr\ie[te prima experien]\ de dragoste.~ntr-o dup\-amiaz\ de var\, prinz`ndu-l ploaia `n drum spre prietena lui,Emi, Sal se ad\poste[te `n scara unui bloc [i, condus de un miros puter-nic, coboar\ `n subsol unde d\ peste cadavrul unei femei tinere [i foartefrumoase. ~ncetul cu `ncetul, Sal va `ncerca s\ descopere misterul acestuicadavru [i, concomitent, va `nainta `n rela]ia lui amoroas\ cu Emi, orela]ie ciudat\, care se desf\[oar\ `n paralel cu leg\tura adulterin\ a unuicuplu matur, de care Sal se love[te `ntr-un mod repetat. Pe m\sur\ cepovestea de dragoste cu Emi evolueaz\, Sal `ncearc\ din r\sputeri nu nu-mai s-o ascund\ de ochii ironici ai prietenilor de cartier, dar [i de p\rin]i –ale c\ror decizii le-ar putea zdruncina mica armonie –, dezvolt`nd astfel oadev\rat\ con[tiin]\ adulterin\, care poate fi observat\, pe de alt\ parte,`n practic\, la cuplul celor doi adul]i. Leg\turile `ntre adul]i [i cei doicopii, pe de o parte, [i cadavrul descoperit de Sal, pe de alta, s`nt multmai ad`nci [i mai complicate dec`t par la `nceput. Intrarea Soarelui e unroman despre r\d\cinile adulterului [i despre destinul unui b\iatexcep]ional care, datorit\ capacit\]ilor sale, are puterea de a vedea cuochii min]ii propriul viitor.

CARTEA

Cecilia {tef\nescu, Intrarea Soarelui, roman, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, `n curs de apari]ie

» La prima vedere, p\rea s\ aib\ o predispozi]ie spre desfrù. Dar, totodat\, r\m\sese cu el, `l a[teptase `n tot acest r\stimp, care trecuse greu [i chinuitor. Nu avea cum s\ exercite presiuni sau s\ impun\ reguli. Cuv`ntul de ordinepentru ei fusese p`n\ atunci r\bdarea, dar, `n realitate, nici unul nu [tia cu siguran]\ ce anume a[teapt\.


OP}IUNE» 6

ordinea de zi

Cristina Modreanu a optat pentru spectacole care [i-au definitun limbaj propriu, mai mult sau mai pu]in radical, dar evidentproblematizant la nivelul pozi]ion\rii textului, precum [i pentrum\rci de stil clasice.


Teatrul capitalului subiectivMihaela Michailov

FFeessttiivvaalluull NNaa]]iioonnaall ddee aannuull aacceessttaa aa aavvuuttllaa bbaazz\\,, llaa nniivveelluull sseelleecc]]iieeii iinntteerrnnaa]]iioonnaallee((aa cc\\rreeii uuttiilliittaattee nnuu ccrreedd cc\\ ppooaattee ffii nneeggaa-tt\\ ddee cciinneevvaa)),, oo ssttrraatteeggiiee ddee nneeggoocciieerree ee-cchhiilliibbrraatt\\ aa ddeemmeerrssuurriilloorr,, pprriinn ssiittuuaarreeaa`̀nnttrr-oo zzoonn\\ ddee mmiijjlloocc,, nneecceessaarr\\ uunnuuii sseelleecc-]]iioonneerr cceell ppuu]]iinn `̀nn pprriimmuull aann ddee mmaannddaatt..Cristina Modreanu a optat pentru spec-tacole care [i-au definit un limbaj propriu,mai mult sau mai pu]in radical, dar evi-dent problematizant la nivelul pozi]ion\-rii textului (Sunetul t\cerii – Alvis Her-manis, Capitalul de Karl Marx – RiminiProtokoll, Acest copil – Joël Pommerat),precum [i pentru m\rci de stil clasice(C\lug\rul negru, Un poem ridicol –Kama Ginkas).

Rimini Protokoll creeaz\ un teatruautobiografic, arhiv\ vie a cotidianului,bazat pe colectarea unor pove[ti cu unpoten]ial de teatralitate documentar\uluitoare. Prin prezen]a grupului RiminiProtokoll `n Festivalul Na]ional de Teatru,publicul din România a avut [ansa reflec-]iei asupra unui tip de performance carepune `n discu]ie tot ce ]ine de reprezen-tare `n teatrul contemporan, de la con-cepte dramaturgice la formule scenice.

Metoda de lucru instituit\ de RiminiProtokoll se bazeaz\ pe absorb]ia unoristorii personale cu relevan]\ colectiv\,

pe integrarea `ntr-un limbaj de docu-teatru a umanit\]ii cotidiene, experte `n„tr\itul“ unei anumite felii de via]\, re-suscitate cu ironie [i mult\ inocen]\.Spectacolele grupului Rimini Protokoll,f\cute cu pensionari (Mnemopark, pre-zentat `n 2006 la Avignon) sau copii (Air-port Kids,, 2008, Avignon), au o vitali-tate care vine din jocul frust al celor im-plica]i `n dramatizarea cotidianului. ~njurul unui eveniment, cu implica]ii soci-ale puternice, sau al unei meserii ([oferide camion, angaja]i la pompele funebre),Rimini adun\ o comunitate de „anonimicunosc\tori“ care dau, prin aportul lorsubiectiv, relevan]\ biografic-colectiv\ te-mei alese, elaborate cu rigoarea unei plon-j\ri `n biblioteca intim\ [i istoric\. Ace[tiperformeri ai dramaturgiei evenimen]iale[tiu perfect ce au de f\cut pe scen\ pentruc\ rolurile lor se confund\ cu ceea ce autr\it. Actorii neprofesioni[ti (Rimini Pro-tokoll lucreaz\, cu foarte mici excep]ii,doar cu „academicieni“ cotidieni: tradu-c\tori, istorici etc.), profesioni[ti `n ceeace au experimentat, aduc pe scen\ unteatru de cercetare a m\rturiilor [i nara-]iunilor personale, conectate prin rapor-tarea la un con]inut comun. Rimini Proto-koll elaboreaz\ un teatru open-source,`n care gradul zero al dreptului de autorreflect\ tipul de crea]ie colectiv\. Unteatru al povesta[ilor cu implic\ri egale`n structurarea materialului.

Un teatru-blog al istorieirecenteCapitalul de Karl Marx e istoria ultimei ju-m\t\]i de secol XX, concentrat\ `n datecu trambulin\ istoric\ [i individual\, careau scris [i `nscris existen]e `n ritmul co-lectiv de producere [i reproducere a unuimodel de comportament capitalist. Spec-tacolul propune o dubl\ radiografie – arecept\rii pertinente [i contextualizate aoperei socio-politice care a generat muta-]ii semnificative `n statutul vie]ii-marf\ [ial societ\]ii devorate de bulimia produc-tiv\, [i a recept\rii indivizilor asupra c\-rora efectul operei este evident. Dou\ ti-puri de lectur\: a subiec]ilor-produseetalate pe rafturile unui decor-bibliotec\[i a obiectului produs (cartea) converg.Link-ul dintre pove[ti e dat de recuren]aunor concepte centrale – tranzac]ie, valo-rificarea capitalului, dependen]a de con-sum – pe care fiecare nara]iune le con]ine[i le dezvolt\ prin accentul pus pe `nt`m-pl\rile prin care a trecut. Rimini Protokollrecurge la o dramaturgie subiectiv\, auto-reflexiv\ [i autonarativ\, `n care actorii sejoac\, „se spun“ pe ei `n[i[i, citeaz\ dinMarx, develop`nd amintiri care `i trans-form\ `n purt\tori de teatralitate persona-lizat\. Rimini dezvolt\ poten]ialul teatru-lui intermediar, la limita dintre experien-]a intim\, tr\it\ `ntr-un anumit moment [iretr\it\ cu fiecare nou\ reprezenta]ie. Ate autojuca presupune, automat, a vorbi

despre autofic]iune. Conceptul de repre-zentare `[i configureaz\, din acest punctde vedere, dubla apartenen]\: la ceea cea fost experimentat prin trasarea punc-telor-cheie din biografia actan]ilor [i laceea ce este recuperat prin `n-scenare.Cu tehnica de lucru asumat\ perfect, Ri-mini face posibil\ o reflec]ie asupra unorno]iuni esen]iale din spectacologia con-temporan\, care submineaz\ orizontalapersonajului [i a ac]iunii.

Pove[tile se adun\ ̀ n jurul pilonului nu-mit tranzac]ie – fie c\ e vorba de depen-den]a de jocurile electronice, de arderea`n spa]ii publice a banilor, de momentulc`nd po]i fi v`ndut\ la v`rsta de doi ani saude consilierea `n domeniul investi]iilor –,acum c`nd criza financiar\ este extrem deacut\. Exist\ spectacole care, indiferentc`t de mult timp s-ar juca, nu au cum s\fie datate. {i asta `n primul r`nd pentruc\ ele chestioneaz\ nu doar problematicitari, ci [i efecte, pe termen incalculabilde lung, ale unor profe]ii politice. Teatrulconceput de Rimini Protokoll descinde`n domeniul practicii cotidianului ine-puizabile prin resortul de teatralitatemobil\ pus\ `n joc. Indiferent c\ aleg s\documenteze copil\rii de aeroport, [o-feri bulgari care accelereaz\ viteza inti-m\ pe fundalul transform\rilor din isto-ria recent\ a Europei sau pasiunea celorcare colec]ioneaz\ machete, creatoriigrupului Rimini Protokoll fac un teatru-blog al istoriei recente.

Un festival e suma ris-curilor care `l fac s\ fieviu. Un festival trebuie s\ creeze o stare delucru-lucruri care s\produc\ dezbatere [itensiune, asta tocmaipentru c\ actul critic pe care un festival, au-tomat, `l ini]iaz\ produ-ce o ruptur\, o criz\ (`nsensul de punere subsemnul `ntreb\rii) `ninteriorul contextului cucare opereaz\. Unfestival e oportun at`tavreme c`t se autopro-voac\, `ncerc`nd s\ nur\m`n\ `n parametrireciclabili de la an la an,ci propun`ndu-[i s\-[il\rgeasc\ domeniul de interven]ie.

» Prin prezen]a grupu-lui Rimini Protokoll `nFestivalul Na]ional deTeatru, publicul dinRomânia a avut [ansareflec]iei asupra unuitip de performancecare pune `n discu]ietot ce ]ine dereprezentare `nteatrul contemporan,de la concepte dra-maturgice la formulescenice.

» Rimini Protokoll re-curge la o dra-maturgie subiectiv\,autoreflexiv\ [i au-tonarativ\, `n care ac-torii se joac\, „sespun“ pe ei `n[i[i,citeaz\ din Marx, de-velop`nd amintiri care`i transform\ `npurt\tori de teatrali-tate personalizat\.Capitalul de Karl Marx, un spectacol de Helgard Haug [i Daniel Wetzel, Rimini Protokoll Berlin


Retrospectiva cinematografiei române este ultimul evenimentde amploare organizat de ICR Tel-Aviv `n acest an. La anul, cufondurile t\iate aproape la jum\tate de Guvern, ICR Tel-Aviv `[iva restr`nge considerabil activit\]ile.

PREVIZIUNISUMBRE

7 «

ordinea de zi


Iulia Blaga

AAmm vveenniitt llaa rreettrroossppeeccttiivvaa cciinneemmaattooggrraa-ffiieeii rroommâânnee ccaarree ssee vvaa ddeessff\\[[uurraa ttiimmpp ddeeoo lluunn\\ llaa TTeell-AAvviivv,, IIeerruussaalliimm [[ii HHaaiiffaa..Evenimentul este organizat de InstitutulCultural Român din Tel-Aviv (care st\,deocamdat\, `n trei angaja]i), `n colabo-rare cu cele trei cinemateci israeliene.Curatorul s\u este Costel Safirman, carelucreaz\ la Cinemateca din Ierusalim [icare face parte [i din comitetul de organi-zare al Festivalului de Film de la Ierusa-lim. S`ntem o „delega]ie“ nici prea mare,nici prea mic\. Cristian Mungiu, HannoHoefer, Elisabeta Bostan, Lauren]iu Damian,criticii de film Magda Mih\ilescu [i Cris-tina Corciovescu. Plus ceva pres\. Anama-

ria Marinca va sosi la 4 diminea]a, dinGrecia. Vor mai veni `n zilele urm\toareDan Pi]a, Iosif Demian [i Copel Moscu.Cinea[tii stau dou\-trei zile, presa os\pt\m`n\.

Cea mai amuzant\ `ntrebare la con-ferin]a de pres\ de dinaintea deschideriifestivalului a venit de la un jurnalist isra-elian: „~n România, criticii de film s`ntnumai femei?“. „~nainte de ’89 cam a[a afost“, i-a r\spuns Cristina Corciovescu.„Poate pentru c\ femeile s`nt mai rele.“

Cel mai amuzant r\spuns a fost al luiHanno Hoefer. „Ce p\rere ai despre fil-mele din retrospectiv\?“, este `ntrebatde Costel Safirman. Hanno Hoefer spunela `nceput c\ n-are nici o opinie, dup\care adaug\ c\, dat fiind c\ el face filme

scurte, [i opiniile lui s`nt scurte. Ar fipreferat s\ nu existe un clasament alTop Ten-ului, doar o list\ de titluri.

Retrospectiva se bazeaz\ pe Top Ten-ulcelor mai valoroase filme române[ti `nopinia criticilor, dar adaug\ [i alte ti-tluri: Meandre de Mircea S\ucan, E peri-coloso sporgersi de Nae Caranfil, Cali-fornia Dreamin’ (nesf`r[it) de Cristian Ne-mescu, Marele jaf comunist de Alexan-dru Solomon, Boogie de Radu Muntean,Marfa [i banii de Cristi Puiu, Occident deCristian Mungiu, O lacrim\ de fat\ deIosif Demian, Saltimbancii de ElisabetaBostan, filmele de anima]ie ale lui Ion Po-pescu Gopo, documentare realizate de Ti-tus Mezaro[, Mirel Ilie[iu, Copel Moscu,Ovidiu Bose Pa[tina [i Lauren]iu Dami-an, scurtmetraje semnate de Cristian Mun-giu, Hanno Hoefer, Cristi Puiu, CorneliuPorumboiu [i Costel Safirman, jurnalede actualit\]i din perioada 1950-1970.

Proiec]iile au loc simultan`n trei ora[e

Efortul organizatoric e considerabil pen-tru o echip\ de baz\ format\ din numaipatru oameni, mai ales c\ proiec]iile auloc simultan `n cele trei ora[e, iar „dele-ga]ia“ trebuie spart\ [i trimis\ `n maimulte locuri. Pe 10 noiembrie, CristianMungiu a deschis retrospectiva la Tel-Aviv, iar Anamaria Marinca [i Hanno

Hoefer au f\cut acela[i lucru la Cine-mateca din Ierusalim.

La deschiderea de la Tel-Aviv, `ntr-unsediu de cinematec\ mare c`t o biseric\ ([iridicat din dona]iile unor personalit\]iprintre care se num\r\ Goldie Hawn, Wal-ter Matthau sau Louis Gossett, Jr.), salaa fost plin\ ochi, de[i românii avuseser\ocazia s\ vad\ Occident de c`teva ori peTVR Interna]ional. S`nt `ns\ [i israelieni`n sal\, precum [i c`teva personalit\]i alevie]ii publice care `l ]in pe Mungiu de vor-b\ `n fa]a cl\dirii minute bune dup\ cese `ncuie sala. Mihaela [i Florin, doi fra]itrentagenari care au emigrat `n 1985 dinRomânia, au v\zut filmul de vreo cinciori, dar tot au ]inut s\-l revad\. Spun c\e un film genial [i c\ 432 `nc\ ruleaz\ `ns\lile din Tel-Aviv, de[i a intrat pe ecra-ne la sf`r[itul anului trecut (dar n-a prinsla to]i românii din Israel).

Retrospectiva este ultimul evenimentde amploare organizat de ICR Tel-Aviv`n acest an (Hanno Hoefer avusese dou\concerte cu Nightlosers, prin ICR, doarcu o lun\ mai devreme – de aia [tia c`r-ciumile bune [i c\ se poate face `nc\baie `n mare). La anul, cu fondurile t\-iate aproape la jum\tate de Guvern, ICRTel-Aviv `[i va restr`nge considerabil ac-tivit\]ile (de aici titlul).

Deplasare realizat\ cu sprijinul Institutului Cultural Român

Evenimentele de lastandul României

de la T`rgulInterna]ional de

Carte de la Frankfurtpot fi ascultate

integral pewww.supliment.polirom.ro

[i desc\rcate `n format mp3.

» Lansarea seriei „Opere.Gabriela Adame[teanu“ (17 octombrie).

» Dezbaterea „Literatur\ [iexil“ (18 octombrie).

» Lansarea seriei de autor„Norman Manea“ (18 octombrie).

AAuuddiioo ppee wweebb

Edi]ia electronic\ a revistei noastre(www.supliment.polirom.ro)g\zduie[te site-ul Festivalului Interna]ional de Literatur\Bucure[ti:www.supliment.polirom.ro/filb.

RETROSPECTIVA CINEMATOGRAFIEI ROMÂNE ~N ISRAEL

Noiembrie, ultimul bal„Prima românc\ `n Israel“, spune o reclam\ la BancaHapoalim, care ne-o arat\ pe Nadia Com\neci lab`rn\, pe un afi[ lipit pe ma]ul care leag\ avionul determinalul aeroportului. Am ajuns cu bine pe BenGurion, dar st\m mai mult de o or\ p`n\ vinbagajele, pentru c\ angaja]ii s`nt `n grev\. Pentru c\n-au avut valize la cal\, Cristian Mungiu [i HannoHoefer pleac\ primii spre Hotelul Deborah la carevom sta cu to]ii pentru dou\ zile.

Anamaria Marinca [i Costel Safirman Retrospectiva se bazeaz\ pe Top Ten-ul celor mai valoroase filme române[ti

„Oameni altfel ra]ionali, care se conduc dup\ g`ndire [i ra]iune,`[i pierd uzul autocunoa[terii [i autoguvern\rii atunci c`ndp\trund `ntr-un grup ambalat, inflamat afectiv. Fenomenul senume[te contagiune [i atinge pe oricine.“

» 8

interviu

INTERVIU CUADRIANNECULAU


Interviu realizat de Lucian Dan Teodorovici

[i Florin L\z\rescu

Lucian Dan Teodorovici: Cum vede]isocietatea actual\, manifest\rile vio-lente `n România contemporan\?

~nainte de a vorbi despre ce se `nt`mpl\ lanoi, a[ vrea s\ v\ spun `n dou\ cuvintecum s-a n\scut ideea volumului Violen]a.Aspecte psihosociale pe care l-am editat `m-preun\ cu Gilles Ferreol. Gilles Ferreol esteprofesor de sociologie `n Fran]a, un socio-log foarte cunoscut [i `mpreun\ am editatvreo patru-cinci volume ̀ n România; avem,de altfel, o colaborare mai veche, am lucrat[i pentru Consiliul Europei `mpreun\.

Eram `n iarna lui 2002 la Paris [i,timp de o lun\, televiziunile, radiourile,jurnalele au difuzat `n fiecare zi c`te o[tire despre acte de violen]\ `n Fran]a.~nc\ nu `ncepuser\ actele de violen]\ celemai cumplite. ~nt`lnindu-m\ cu Gilles devreo dou\ ori, l-am `ntrebat ce se `nt`m-pl\ de exist\ at`ta violen]\ `ntr-o ]ar\ de-mocratic\, aranjat\, a[ezat\, care ofer\toate facilit\]ile [i toate drepturile. ~nsf`r[it, am ad`ncit aceast\ discu]ie [i, spresf`r[itul sejurului meu acolo, am ajuns laconcluzia c\ ar trebui s\ convoc\m maimul]i psihologi, sociologi [i s\ `ncer-c\m s\ r\spundem la `ntreb\ri pre-cum: „De ce societatea con-temporan\ este at`t de vi-olent\?“, „Care s`ntdeosebirile dintre]\rile mai avansa-te [i mai pu]in a-vansate?“, „Ce se`nt`mpl\ `n altep\r]i din Europa?“.{i a[a s-a n\scutacest volum de-spre violen]\ carea devenit o cartereferen]ial\ pen-tru cei care studi-az\ fenomenul.

Lucian Dan Teodorovici: A]i lansat de-ja, numai amintind temele c\r]ii, c`tevasubiecte de discu]ie. A]i spus c\ s`ntdiferen]e `ntre societ\]ile din vestul Eu-ropei, de exemplu, [i societatea noas-tr\. Cum se manifest\ din acest punctde vedere, al violen]ei `n societate?

Cauzele s`nt diferite, dar Fran]a este o]ar\ care este studiabil\ din punct de ve-dere al manifest\rilor violen]ei. P\rin]iise pl`ng c\ exist\ violen]\ `n proximitatea[colilor, `n interiorul lor, `ntre profesori[i elevi. Deci nu s`ntem singuri pe lume.Apoi s\ nu uit\m ce s-a `nt`mplat la Paris`n 2006, c`nd se distrugeau peste 1.000de ma[ini pe zi. {i atunci eram `n Fran]a[i am stat de vorb\ cu ni[te colegi care `mispuneau c\ num\rul a mai `nceput s\ sca-d\, de la 1.300 la 1.100 pe noapte, [i eraufoarte satisf\cu]i. Eu am fost `ngrozit deceea ce se `nt`mpla, mai ales c\ Parisul esteun ora[ lini[tit, `n care nu te temi s\ merginoaptea pe strad\. De unde a ie[it atunciaceast\ violen]\? Este violen]a cartierelor,a periferiei, a marginalilor, a imigran]ilor,dar nu la prima genera]ie, ci la a doua. A-colo se `nt`mpl\ a[a: prima genera]ie `n-cearc\ s\ `[i g\seasc\ ceva de lucru [i estemul]umit\ c\ a g\sit; a doua genera]ie nuse integreaz\, nu este primit\, acceptat\, nu`[i g\se[te un loc `n noua societate, darnu mai are nici dorin]a „de a g\si orice“ a

primei genera]ii, a p\rin]ilor.{i atunci tr\ie[te o stare

de frustrare cumplit\.De aceea ace[ti ti-

neri din genera]iaa doua de imi-gran]i distrug to-tul `n calea lor.

Lucian DanTeodorovici:Anul tre-cut, c`ndam fost laParis, mi-am

adus aminte

de observa]iile pe care le f\ceau str\i-nii care ne vizitau ]ara la `nceputulanilor ’90. To]i spuneau: „E o ]ar\foarte trist\, vi se cite[te o triste]e teri-bil\ pe chipuri...“. M-am uitat specialla chipurile c\l\torilor din metroulfrancez [i, sincer s\ fiu, am citit a-ceea[i preocupare, poate chiar aceea[itriste]e. B\nuiesc c\ [i acolo, la Paris,dac\ privim din punct de vedere psi-hologic, s`nt suficiente motive pentruca oamenii s\ fie la fel de preocupa]i,de `ngrijora]i de ziua de m`ine...

Parisul nu este Fran]a. Fran]a profund\este altceva; `nseamn\ un trai mai lini[tit,mai `nlesnit. Parisul este un ora[ cosmo-polit. Dac\ ie[i la 11 noaptea pe strad\ `nParis, vei vedea o lume foarte colorat\,venit\ din toate col]urile lumii, care nu[i-a prea g\sit un rost. Este un ora[ care[i-a schimbat compozi]ia total\. Exist\numeroase contradic]ii, frustr\ri `n Paris[i `n periferie, pentru c\ se vorbe[te deunele locuri foarte lini[tite pentru trai, defoste sate care au devenit locuri de re[e-din]\, dar s`nt [i mici aglomer\ri urbanecare s`nt `ngrozitoare, numai blocuri, nu-mai mizerie, lumea aceasta transmite ostare de nelini[te.

Lucian Dan Teodorovici: Pentru c\ tota]i pomenit de violen]a `n [coli, unstudiu al Organiza]iei Mondiale aS\n\t\]ii din 2007 arat\ c\ Româniase afl\ pe primul loc dintre cele 37 de]\ri vizate, privind num\rul de profe-sori care au raportat acte de violen]\ale elevilor `n timpul orelor. De aseme-nea, se afl\ pe primele locuri `n ceeace prive[te num\rul de elevi care seduc cu team\ la ore – 70% dintre ele-vii intervieva]i se pl`ng de lucrul aces-ta. Ne dep\[e[te numai Ungaria. {iam venit dinspre Paris `n Româniapentru c\ vreau s\ discut\m despreviolen]a `n societatea noastr\. ~n c`teforme se manifest\ violen]a `n socie-tate `n genaral [i la noi `n special?

C`nd analiz\m violen]a, ne g`ndim latoate tipurile de violen]\. Ne g`ndim, deexemplu, la violen]a de sine, violen]a in-trapersonal\: individul care se automu-tileaz\, care se ur\[te pe sine, care ajunge

p`n\ la sinucidere; vorbim pe urm\ deviolen]a interpersonal\, violen]a

fa]\ de cel\lalt, manifesta-t\ `n diferite forme, nu

neap\rat fizic\; apoiviolen]a `n grup –exist\ grupuri cares`nt purt\toare deviolen]\, de la gru-puri mici p`n\ lagrupuri mari, [i`n care violen]ase manifest\ `ndiferite tipuri,s`nt indivizi ca-re vor s\ dis-trug\ grupul,s\ demolezeechipa – un

coleg dinFran]a,

Andre Sirota, care a publicat de aseme-nea la Polirom (n.r. – Conduite perverse`n grup. Interpret\ri [i interven]ii), af\cut cercet\ri asupra grupurilor [i a de-scoperit c\ exist\ o tipologie a indivizilorcare vor s\ distrug\ grupul, care defiecare dat\ c`nd se construie[te ceva`ntr-un grup au aceast\ pl\cere de a de-mola, de a-i umili pe ceilal]i.

Florin L\z\rescu: E o pl\cere sau ofrustrare?

S`nt, de obicei, indivizi care nu au voca-]ia construc]iei, [i atunci se simt izola]i,frustra]i, nevaloriza]i. Astfel, trebuie s\ `[ic`[tige stima de sine discredit`ndu-i pe cei-lal]i. Al patrulea tip este violen]a colectiv\,`n mase mari, pe stadioane, `n mitinguri.

Florin L\z\rescu: Mineriade, de exemplu.

Da. Mineriada a devenit un simbol pentruorice manifestare de distrugere colectiv\.

Lucian Dan Teodorovici: Cum se ma-nifest\ violen]a `n marile colectivit\]i?Dac\ te ui]i pe stadioane, de exemplu,observi c\ printre acele mase caredevin violente la un moment dat s`ntnenum\ra]i oameni normali, care nuau tendin]e violente `n general.

Fenomenul a fost studiat de mult timp depsihosociologi [i `mi face pl\cere s\ `lcitez pe un psihosociolog român care a]inut un prim curs de psihologie social\la universitatea din Ia[i `n 1930-1931; evorba de Mihai Ralea. El vorbe[te `nc\ deatunci, din 1931, despre violen]\ ca de-spre un fenomen care st\p`ne[te lumeamodern\ [i se refer\ la violen]a `n grupurimari. Aceasta este violen]a care se for-meaz\ prin contaminare. Oameni altfelra]ionali, care se conduc dup\ g`ndire [ira]iune, `[i pierd uzul autocunoa[terii [iautoguvern\rii atunci c`nd p\trund `ntr-un grup ambalat, inflamat afectiv. Feno-menul se nume[te contagiune [i atingepe oricine. Oameni pe care nu i-am v\zutniciodat\ manifest`ndu-se violent, i-amv\zut pe stadioane, atunci c`nd mergeamla meciuri, folosind un limbaj violent. Nute a[tep]i din partea unor oameni cares`nt politico[i [i rezonabili s\ se mani-feste astfel.

Florin L\z\rescu: Mi-am adus amintec\ ne-a povestit Toni Grecu cum s-adus `mpreun\ cu baiatul s\u la meci [ia avut un [oc c`nd l-a v\zut urcat pegard [i vr`nd s\-l rup\. Era alt om.

Asta se `nt`mpl\. O doctorand\ a noastr\a terminat o tez\ despre violen]a pe sta-dioane. A stat de vorb\ cu [efi de galerii,cu oameni care frecventeaz\ stadioanele[i a observat faptul c\ s`nt oameni rezon-abili care prin contagiune s`nt angaja]i `nacte de violen]\, dar exist\ [i o tipologiea indivizilor predispu[i la violen]\, afrustra]ilor, a marginalilor, a nerealiza-]ilor, a oamenilor cu un coeficient cogni-tiv cobor`t, a oamenilor cu un deficit deafectivitate.

Lucian Dan Teodorovici: Mie mi se pa-re straniu totu[i c\ oameni care nu auasemenea probleme – [i nu cred c\vine dintr-o frustrare manifestarea res-pectiv\ – ajung s\ fac\ `n anumite mo-mente lucruri la care nici m\car nu tepo]i g`ndi.

Nu exist\ individ care s\ nu aib\ nevoiedin c`nd `n c`nd de o defulare, de o desc\r-care. Tr\im `ntr-o societate extrem de ten-sionat\, fiecare dintre noi este extrem deocupat, de stresat. Toate astea duc la o`nc\rc\tur\ puternic\ [i atunci e nevoiede o supap\. Iar asta este o bun\ supap\,pentru c\ dac\ numai strigi, nu `i deran-jezi chiar at`t de tare pe ceilal]i.

Lucian Dan Teodorovici: P`n\ la urm\,din c`te `n]eleg, dac\ strigi f\r\ a folosiexpresii obscene [i dac\ nu ajungi laviolen]\ fizic\, `n momentul acela arputea fi chiar o solu]ie pentru defulare.

Eu cred c\ [i asta este una dintre solu]ii.Bine`n]eles, ne putem imagina tot felul descenarii pentru desc\rcare. ~n `ntreprin-derile mari se utilizeaz\ tot felul de alte tru-curi. De pild\, `n subsol, `n s\lile de sports`nt figuri ale [efilor [i te duci [i `l bombar-dezi c`t po]i, nimeni nu se sup\r\, chiar estimulat\ aceast\ practic\.

Lucian Dan Teodorovici: Pentru c\am vorbit la un moment dat de vio-len]a `n [coli, fac o leg\tur\ acum cuviolen]a redat\ `n mass media, cit`n-du-l pe cercet\torul american GeorgeComstock, care a realizat, `n 1990,216 anchete asupra rela]iei televiziu-ne-violen]\, iar `n urma acestor anche-te a constatat c\ adolescen]ii supu[icontinuu la violen]a tv se comport\ `nmod agresiv pentru c\ se identific\ cupersonajele violente. Concluzia a fost:„Am creat o cultur\ a violen]ei“.

Lucrul acesta este deja dovedit, s`nt mul-te cercet\ri care confirm\ aceast\ prim\supozi]ie. Televiziunea na[te violen]\,sugereaz\ violen]\, `nva]\ masele de ti-neri cum anume s\ `[i manifeste violen]a.Eu port [i acum `n memoria mea afectiv\un caz din timpul liceului. Rulase un filmsovietic despre un erou albanez, un ap\-r\tor al poporului, era un film cu mult\violen]\, [i atunci doi dintre cei mai bunielevi ai Liceului Laurean din Boto[ani s-au manifestat, la intervale scurte unulfa]\ de cel\lalt, prin comportamente vio-lente, amend`nd atitudinile unor elevi.Unul dintre ei a ajuns un mare antrenorde handbal `n România, profesor univer-sitar, iar altul profesor la universitateadin Ia[i. Erau ni[te elevi foarte buni [i auavut ni[te comportamente extrem de vio-lente, aplic`nd unor colegi devian]i ni[tecorec]ii cumplite. Toat\ aceast\ chestiene-a mirat teribil. Era influen]a filmuluipentru c\ se utilizau gesturi din acel film.Dar acum? G`ndi]i-v\ c\ `n prezent la[tiri g\se[ti violen]\, filmele s`nt pline deviolen]\.

Florin L\z\rescu: Nu este un cerc vi-cios aici? Presa `n general spune: „Noi

PROFESORUL ADRIAN NECULAU DESPRE VIOLEN}| – FENOMENUL CARE ST|P~NE{TE LUMEA MODERN|

Nu exist\ individ care s\ n

facem audien]\ cu violen]\. Publiculvrea violen]\“. De ce se uit\ publicul laa[a ceva, pentru c\ dac\ nu ar fi foa-mea aceasta de violen]\, [tirile de a-cest gen nu ar mai ap\rea?

E un anumit tip de public. Nu tot publi-cul urm\re[te asemenea [tiri. Este unpublic de nivel cognitiv mediu, care do-re[te s\ participe, s\ se simt\ implicat, s\fie `n mjlocul evenimentelor. O cauz\ arfi faptul c\ – de[i au trecut 20 de ani dela schimbarea regimului – genera]ii `n-tregi nu au [tiut c\ exist\ asemenea mani-fest\ri violente, de toate tipurile, [i atunciexist\ aceast\ dorin]\ de compensare, de re-van[\, ca s\ `i spunem a[a, a unui publiccare are nevoie de informa]ie. E o nebu-nie a informa]iei. C`nd st\p`ne[ti infor-ma]ia, ai impresia c\ e[ti `n acela[i regis-tru cu cei care difuzeaz\ informa]ia dinpunct de vedere cognitiv. Nimeni nu se

g`nde[te c\ publicului ar trebui s\ `i daiarticole de citit, [i nu numai texte infor-mative. Deschide]i un ziar francez, depild\ „Le Monde“ sau „Le Figaro“, s`ntziare `n care g\se[ti nuan]e, comentarii,interpret\ri, pe c`nd la noi dou\-treipublica]ii au articole de acest gen, restuls`nt texte care `]i dau numai informa]ii.Ba mai mult, am `n]eles c\ exist\ acumun curent conform c\ruia deontologiaprofesional\ `]i spune s\ dai numai infor-ma]ii [i s\ la[i publicul s\ discearn\. Ex-ist\ `ns\ un public masiv, important,care nu poate discerne, care are nevoie s\fie ajutat s\ interpreteze.

Lucian Dan Teodorovici: Spunea]i c\este o diferen]\ `ntre tendin]ele dinpunctul acesta de vedere al mass me-dia din Vest [i din România.

Am stat uneori [i c`te o lun\ `n mai multe]\ri [i am v\zut cum arat\ televiziunile. S`ntmult mai decente. Nu se difuzeaz\ cu at`tapl\cere, cu at`ta exuberan]\ [tiri de acesteadespre accidente, mutil\ri, agresiuni. Eles`nt plasate undeva la periferie.

Lucian Dan Teodorovici: {i totu[i `nStatele Unite s`nt discu]ii aprinse `nmass media `n urma unor `nt`mpl\ricare la noi, din fericire, nu au avutloc. E vorba despre situa]iile aceleatragice `n care un student sau un eleva intrat `n [coal\ cu arma `n m`n\ [i a`mpu[cat profesori [i colegi, f\r\ niciun fel de discern\m`nt, iar toate aces-tea au fost puse pe seama mesajelortransmise prin teleziviune.

Nu [tiu cum e `n Statele Unite, nu amavut ocazia s\ urm\resc televiziunile de

acolo, dar b\nuiesc c\ exist\ o mai marelarghe]\ `n a difuza scene de violen]\ [isitua]ii de acest gen. Pe urm\, au dreptul s\cumpere armament, iar asta e o alt\ dis-cu]ie. ~mi spunea fiul meu cu ani `n urm\c\ avea o prieten\ care venea dintr-unstat `n care trebuia s\ se apere [i care ]ineamereu dou\ pistoale `n ma[in\.

Lucian Dan Teodorovici: Am cunos-cut [i `n România nenum\ra]i [ofericare au mereu la ei b`te de baseball.

{oferii s`nt ei `n[i[i victime ale unor agre-siuni. Eu nu cred c\ acei [oferi vor s\ a-tace pe cineva. C`te femei nu a]i v\zut c\au sprayuri paralizante `n po[et\ pe carenu cred c\ le folosesc vreodat\, dar ledau un sentiment de siguran]\.

Interviu difuzat `n emisiunea „Circul nostru special“ de la Radio Ia[i FM

O SOCIETATETENSIONAT|

9 «

interviu„Tr\im `ntr-o societate extrem de tensionat\, fiecare dintre noi esteextrem de ocupat, de stresat. Toate astea duc la o `nc\rc\tur\puternic\ [i atunci e nevoie de o supap\.“


nu aib\ nevoie de defulare

» Adrian Neculau este profesorla Universitatea „Al.I. Cuza“ dinIa[i, vicepre[edintele Asocia]ieiPsihologilor din România [i alComisiei de {tiinte Sociale,Consiliul Na]ional de evaluare[i validare academic\.

» A publicat peste o sut\ delucr\ri (c\r]i de autor, volumecoordonate [i articole[tiin]ifice). Este coordonatorulcolec]iilor „Psihologie“ [i„Psihologie aplicat\“, la EdituraPolirom, unde a publicat, unicautor sau coordonator,volumele: Aspecte psihosocialeale s\r\ciei, Noi [i ceilal]i. Testepsihologice pentru cunoa[tereata [i a celuilalt, C`mpuluniversitar [i actorii s\i,Memoria pierdut\, Minoritari,marginali, exclu[i, Psihoso-ciologia schimb\rii, Psihologiesocial\. Aspecte contemporane,Analiza [i interven]ia `n grupuri[i organiza]ii, Dinamicagrupurilor. Texte de baz\, Ur-mele timpului (un dialog cuSerge Moscovici), Noi [iEuropa, Cunoa[te-te pe tine`nsu]i. 29 de teste psihologice,Cunoa[te-l pe cel\lalt. 26 deteste psihologice, Manual depsihologie social\, Violen]a.Aspecte psihosociale, Via]acotidian\ `n comunism [iEduca]ia adul]ilor.

CURRICULUM VITAE

» „Oameni pe care nu i-am v\zut niciodat\ manifest`ndu-se violent, i-am v\zut pe stadioane, c`nd mergeam la meciuri, folosind un limbaj violent. Nu te a[tep]I din partea unor oameni care s`nt politico[i [i rezonabili s\ se manifeste astfel.“ – Adrian Neculau

FOTO

:Med

iafa

x

Adriana Babe]i: „Alerg\tura bezmetic\ de ici colo, via]a mereupe drumuri sau `n [edin]e m-au istovit `ntr-at`t, `nc`t de vreodou\ ori m-a b\tut g`ndul retragerii definitive la vatr\. Noroc c\n-a durat mult, noroc c\ m-am dezmor]it repede“.

G~NDUL N-ADURAT MULT

» 10

printre r`nduri


SEMNAL

Adela Greceanu, Mireasa cu [osete ro[ii, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 224 de pagini,19.95 lei

„Adela Greceanu are for]\ prin neasem\nare.“ (Nora Iuga)

„Adela Greceanu este, f\r\ doar [i poate, o personalitate artistic\ distinct\, care, indiferent\ la ul-timele mode poetice, a ajuns de timpuriu la o formul\ personal\, situat\ undeva la jum\tateadrumului dintre poezie [i proz\, fic]iune [i via]\, poem [i pagina de jurnal.“ (Octavian Soviany)

„Nu s`nt prozatoare, dar «poezia» mea are «poveste». Nu am imagina]ie. Dar aud bine. Am`nceput prin a transcrie vocile unor personaje feminine din copil\rie. M-am distrat pe cinstel\s`ndu-le s\-[i spun\ fiecare povestea. Dac\ `n prima parte e mult\ g\l\gie (cinci femei, chiardac\ una dintre ele e moart\, pot face destul t\r\boi), `n partea a doua e foarte mult\ t\cere. I-amdat jos [osetele miresei [i am l\sat-o singur\. Mult a fost p`n\ i-am prins vocea diurn\, cum `miplace mie s\ zic. Prin scris `ncerc s\ ]in pasul cu mine.“ (Adela Greceanu)

Vladimir Nabokov

TTiittlluull rruusseesscc aall aacceessttuuii mmiicc rroommaann eesstteeSSOOGGLLIIAADDAATTAAII ((`̀nn ttrraannssccrriieerree ttrraannsslliittee-rraall\\)),, pprroonnuunn]]aatt ffoonneettiicc „„SSaagglliiaa-ddaatt-aaii““11,,ccuu aacccceenntt ppee ppeennuullttiimmaa ssiillaabb\\.. Este unvechi termen militar care `nseamn\ „spi-on“ sau „observator“, niciunul dintre a-cestea neav`nd o flexibilitate a[a de ex-tins\ ca a cuv`ntului rusesc. Dup\ ce amcochetat cu „emisar“ [i „gladiator“, amrenun]at s\ mai `ncerc s\ armonizez su-nete [i sensuri, [i m-am mul]umitpotrivind cuv`ntul „eye“ la finalul lungiiurm\riri. Sub acel titlu povestea [i-acroit pl\cuta cale de-a lungul a trei epi-soade `n „Playboy“, `n primele luni alelui 1965.

Am compus textul original `n 1930,`n Berlin – unde `mpreun\ cu so]ia am`nchiriat dou\ camere de la o familiegerman\, pe lini[tita Luitpoldstrasse –,iar la sf`r[itul acelui an a ap\rut `n re-vista emigran]ilor ru[i, „SOVREMENIIAZAPISKI“, din Paris. Oamenii din cartes`nt personajele preferate din tinere]eamea literar\: expatria]i ru[i care tr\iescla Berlin, Paris sau Londra. De fapt, de-sigur, ar fi putut prea bine s\ fi fostnorvegieni la Napoli sau ambracieni `nAmbridge: am fost mereu indiferent la

problemele sociale, doar folosind acelmaterial care se `nt`mpla s\ fie aproape,a[a cum un mesean volubil schi]eaz\ uncol] de strad\ pe fa]a de mas\ sau aran-jeaz\ o f\r`mitur\ [i dou\ m\sline `n for-ma unei scheme, `ntre meniu [i solni]\.Un rezultat amuzant al acestei indife-ren]e fa]\ de via]a comunit\]ii [i de in-truziunile istoriei este faptul c\ grupulsocial `nt`mpl\tor prins `n focusul artis-tic cap\t\ un fals aer de stabilitate; e luatde bun pentru un anumit timp [i un a-numit loc, de c\tre scriitorul emigrant [icititorii s\i emigran]i. Ivan Ivanovici [iLev Osipovich ai anului 1930 au fost demult `nlocui]i de c\tre cititorii ne-ru[i,care s`nt `ncurca]i [i irita]i ast\zi trebu-ind s\ `[i imagineze o societate desprecare nu [tiu nimic; [i nu m\ deranjeaz\s\ repet iar [i iar c\ gr\mezi de pagini aufost rupte din trecut de distrug\torii li-bert\]ii, `nc\ de c`nd propaganda sovie-tic\, acum aproape jum\tate de secol, aindus `n eroare opinia str\in\, spre a ig-nora sau denigra importan]a emigra]ieiruse (care `nc\ `[i a[teapt\ cronicarul).

Timpul ̀ n care se petrece povestea este1924-1925. R\zboiul civil din Rusia seterminase de vreo patru ani. Lenin toc-mai murise, dar tirania sa continua s\`nfloreasc\. Dou\zeci de m\rci germane

abia dac\ fac cinci dolari. Expatria]ii dinBerlinul c\r]ii variaz\ de la s\raci, la oa-meni de afaceri de succes. Exemple alecelor din urm\ s`nt Ka[marin, so]ul co[-maresc al Matildei (care evident c\ a sc\-pat din Rusia prin calea de sud, via Cons-tantinopol), [i tat\l Evgheniei [i-al Va-niei, un domn `n v`rst\ (care conducejudicios filiala din Londra a unei firmegermane [i `ntre]ine o dansatoare). Ka[-marin este, probabil, ceea ce engleziinumesc „clasa de mijloc“, dar cele dou\tinere doamne de pe Strada Peacock nr.5 apar]in cu siguran]\ nobilimii ruse, cusau f\r\ titlu, ceea ce nu le scute[te `ns\de a avea gusturi literare filistine. So]ulcu fa]a gras\ al Evgheniei, al c\rui numesun\ mai degrab\ comic `n zilele noas-tre, lucreaz\ `ntr-o banc\ din Berlin.Colonelul Muhin, un `ng`mfat josnic, aluptat `n 1919 sub Denikin, iar `n 1920sub Wrangel, vorbe[te patru limbi, afi-[eaz\ un aer calm, cultivat, [i probabilse va descurca foarte bine `n slujba c\l-du]\ spre care `l `ndrum\ viitorul s\usocru. Bunul Roman Bogdanovici esteun baltic `mbibat mai degrab\ de cul-tura german\, dec`t de cea rus\.

Excentricul evreu Weinstock, paci-fista doctori]\ Marianna Nikolaevna [i`nsu[i naratorul lipsit de clas\ s`nt re-prezentan]i ai multi-fa]etatei inteligentiaruse. Aceste ponturi ar trebui s\ u[ure-ze pu]in situa]ia, pentru acel tip de citi-tor care (ca [i mine) e reticent cu ro-manele `n care este vorba despre per-sonaje fantomatice, `n medii nefamiliare,cum ar fi traducerile din maghiar\ saudin chinez\.

A[a cum bine se [tie (ca s\ folosesc ofaimoas\ expresie ruseasc\), c\r]ile melenu s`nt numai `nzestrate cu o total\ lip-s\ a semnifica]iei sociale, dar s`nt [irezistente la mituri: freudienii se agit\avizi `n jurul lor, abord`ndu-le cu ovi-ducte `nsetate, se opresc, pufnesc dinnas [i se retrag sc`rbi]i. Un psiholog se-rios, pe de alt\ parte, ar putea distingeprin cristalogramele mele ce au sclipi-rile ploii22 o lume a disolu]iei sufletului,`n care bietul Smurov exist\ doar `nm\sura `n care el se reflect\ `n alte

PENTRU PRIMA DAT| ~N LIMBA ROMÂN|,

Ochiul de Nabokov„Cuv`nt `nainte“

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

De aproape o lun\ n-aam scrisdec`t referate, recomand\ri, ra-poarte, am vorbit oarecum lem-nos la c`teva colocvii mari [i mici,am ]inut cursuri parc\ f\r\ vlagade alt\dat\, n-aam citit dec`t cinciteze de doctorat [i seara, `naintede pr\bu[ire, reviste [i ziare. Aler-g\tura bezmetic\ de ici colo, via-]a mereu pe drumuri sau `n [e-din]e m-au istovit `ntr-at`t, `nc`tde vreo dou\ ori m-a b\tut g`n-dul retragerii definitive la vatr\.Nu-mi puteam `nchipui bucuriemai mare dec`t s\ n-am nimic def\cut cu ghilotina dedlainurilordeasupra capului, dec`t s\ citesc ocarte `n tihn\, din pur\ pl\ceresau s\ m\ plimb f\r\ scop c`nd [ipe unde am chef. S\ ies din sta-rea de amor]eal\, de robot spor-nic, gol pe din\untru, s\-mi vin `nfire cu toate `nfior\rile, exalt\rilepenibile, ba chiar cu spaimeleproste[ti, numai s\ simt ceva, s\fiu vie. Noroc c\ n-a durat mult,noroc c\ m-am dezmor]it repede.

Recunosc, nu-i prea greu s\ teplesneasc\ emo]ia drept ca unsnop de s\ge]i la Vene]ia. Acoloam ajuns cu un grup de prietenis\pt\m`na trecut\, cu trebi oare-cum [tiin]ifice, care, odat\ `nche-iate, ne-au dat [i r\gaz de preum-blare. O mai v\zusem pe Sereniss-ima de c`teva ori, dar niciodat\ `nnoiembrie, `n ce]uri [i udat\ deploaie, parc\ p\r\sit\, cu o obo-seal\ `n ziduri, prin canale, pie]e[i cur]i. P`n\ `n clipa c`nd S. aspus c\ ar fi grozav s\ ajungem lamuzeul Fortuny. Brusc mi-a s\ritinima-n piept [i mi-am adusaminte de Vene]ia de acum 10ani, cu al]i prieteni al\turi, c`ndam ref\cut pas cu pas dou\ tra-see: al lui Marcel `n c\utarea Al-bertinei [i al lui Corto pe urmelemarilor arcane. Parc\ prin minune,

ziua de noiembrie s-a `nseninat [i,dup\-amiaza, vreme de dou\ ore,am pornit singur\, aproapezbur`nd, prin Vene]ia mea, la Ar-senal, prin dou\ cur]i [i dou\str\zi secrete, peste podul Rialto,p`n\ `n fa]\ la Palazzo Fortuny, cuplexul explodat de emo]ie, cum`inile reci ca ghea]a, cu pieptulsf`[iat de triste]e [i fericire.

A[a am scris acum 10 ani de-spre iubirea lui Marcel pentru Al-bertine `n cartea cu amazoane lacare tot pritocesc. Fiindc\ Alber-tine, „fata `n floare“, face partedin „micul trib s\lbatic“ care n\-v\le[te pe plaja din Balbec cufeminitatea ei ciudat\, lunecoas\[i-l azv`rle pe firavul Marcel `n ceamai nesigur\, dar [i mai promi]\-toare dintre st\rile `ndr\gostirii:`ntre speran]\ [i disperare, `n`ndoial\, am`nare, a[teptare. ~ns\care-i leg\tura lor cu Fortuny [icu Vene]ia? Pentru proustologi lu-crurile-s mai mult dec`t clare, c`t\vreme s-au scris studii `ntregi de-spre leitmotivul Fortuny `n A larecherche du temps perdu. Pen-tru Marcel, Vene]ia e Albertinedrapat\ `n faldurile albastre, auriisau roz, de-un fast aproape mor-bid, ale rochiilor somptuoase co-mandate la Mariano Fortuny, ma-rele artist al modei de la `ncepu-tul veacului XX. A[a a sim]it Mar-cel c\ Albertine, `mbr\cat\ `ntr-unve[m`nt Fortuny, fie el [i un halatde cas\, poate deveni „umbra is-pititoare a acestei invizibile Vene-]ii“, „o prim\var\ decantat\, re-dus\ la esen]\“. Spre acea Vene-]ie ar vrea s\ plece spre a o reg\side fapt, pe adolescenta, frageda,Albertine din trecut, acum u[orfanat\, corpolent\, greoaie. Darva ajunge acolo abia dup\moartea ei.

Numai c\ acea Vene]ie i se des-coper\ altfel, nu ca t\r`m al tine-re]ii frem\t\toare, ci `nconjuratde apele negre ale Styxului, ca oagonie, ca o moarte: „Dintr-odat\decorul se schimb\; nu mai fuamintirea unor vechi impresii, ci oveche dorin]\, de cur`nd trezit\`nc\ de rochia albastr\ [i auriecreat\ de Fortuny, care `ntinse `nfa]a mea o alt\ prim\var\, o pri-m\var\ deloc `nfrunzit\, ci, dintr-odat\, dimpotriv\, despu-iat\ de copacii [i de florile ei...“ EVene]ia interioar\, invizibil\, afiec\ruia din noi, starea de ne-descris care ne `nv\luie `n falduriunduioase, ca o uria[\ e[arf\ For-tuny, amestec magic de r\s\rit [iamurg, dorin]\ frem\t\toare [irepaus indiferent, dragoste [i moar-te, amintire [i uitare, `ntr-o dup\-amiaz\ `nsorit\ de noiembrie.

Noiembrie, Vene]ia

~n 2008, Editura Polirom a inaugurat Seria de autor„Vladimir Nabokov“, cel mai recent proiect editorialdin cadrul „Bibliotecii Polirom“, iar al cincileavolum, Ochiul, va fi prezentat cititorilor s`mb\t\, 22 noiembrie, de la ora 17.30, `n cadrul T`rgului de Carte „Gaudeamus“. Romanul Ochiul a fosttradus `n premier\ `n limba român\ de Veronica D. Niculescu. La eveniment vor participa Florin Iaru,Horia-Florian Popescu, Veronica D. Niculescu, AncaB\icoianu [i Bogdan-Alexandru St\nescu.„Suplimentul de cultur\“ v\ prezint\, pentru primadat\ `n limba român\, cuv`ntul `nainte la Ochiulscris de Vladimir Nabokov.

» Recunosc, nu-i preagreu s\ te plesneasc\emo]ia drept ca unsnop de s\ge]i laVene]ia. Acolo amajuns cu un grup deprieteni s\pt\m`natrecut\, cu trebioarecum [tiin]ifice,care, odat\ `ncheiate,ne-au dat [i r\gaz depreumblare. O maiv\zusem pe Serenissi-ma de c`teva ori, darniciodat\ `nnoiembrie...

Au mai ap\rut Invita]ie la e[afod, Lolita, Vorbe[te, memorie. Oautobiografie rescris\, Ada sau ardoarea. O cronic\ de familie.

SERIA DEAUTOR„NABOKOV“


11 «

printre r`nduri


S-aau stins ecourile T`rguluide la Frankfurt, de[i n-aa tre-cut mai mult de o lun\ de la`ncheierea edi]iei 2008...

Oricum, nem]ii se apuc\de munca pentru edi]iaurm\toare `nc\ de a doua zi,c`nd al]ii abia descoper\ ceevenimente au avut loc, c`tecontracte s-au semnat, cinea fost [i cine n-a fost. Anulacesta eu mi-am jurat `nbarb\ s\ nu explorez t`rgul,s\ nu m\ aventurez dincolode zona noastr\. Nu voiams\ reeditez excursiile teribilede-a lungul [i de-a latul amilioane de c\r]i expuse `n[ase, [apte, opt pavilioaneuria[e ce-mi d\duser\, `n altan, un fel de vertij [i o

u[oar\ grea]\ fa]\ de oricetip\ritur\. Mai bine a[a, setatpe standul României, peevenimentele organizate aici,care, `n fine!, nu m-au maif\cut s\-mi fie ru[ine decompatrio]ii mei institu]io-naliza]i.

C`t de greu este la un t`rgde carte, numai un editor responsabil o [tie. M\ conso-lam cu aceast\ idee (c\ a[putea fi un editor responsa-bil) c`nd, fr`nt de oboseal\,`ntr-o sear\, am purces laidentificarea acelui magazindin Frankfurt ce avea s\-mirezolve problema cadourilorpentru tot familionul. {ti]icum e: pleci undeva, dar te[i `ntorci; [i frumos e s\ te

`ntorci cu bagajele pline deaten]ii pentru cei dragi, carete vor `ndr\gi suplimentarpentru asemenea gesturi.Timpurile s-au schimbat [icam acelea[i lucruri le po]ilua de la magazinul dincol]ul str\zii tale. Dar [i pen-tru nevast\, [i pentru copii,[i pentru mine `nsumi ar fifost de neconceput s\ m\`ntorc de la Frankfurt cum`na goal\.

Ar fi fost sub demnitateamea de c\l\tor [i dincolo demarginile `ng\duin]ei familieis\ revin `n ]ar\ f\r\: 3 par-fumuri, 1 pereche de adida[i[i 1 de ghete b\ie]e[ti, 1pereche de ghetu]e feti]e[ti,4 + 2 bluzi]e `n culori vii,dintre care 1 cu glug\, 3bluze cu m`nec\ lung\ + 1pulover `n culori sobre, toatepe anumite m\suri [i

calapoade, trecute pe oh`rtiu]\.

F\r\ aceast\ h`rtiu]\ sis-tematizant\, a[ fi fost o vic-tim\ sigur\ `n magazinulenorm descoperit cu relativ\u[urin]\. A[a `ns\, traversamcu un pas deodat\ elasticraioanele, penetr`nd mor-manele de boarfe [i ajung`nd`n c`teva minute la pradaideal\. Bluzi]a asta trebuie,`mi spuneam `nc`ntat, verifi-c`nd `nc\ o dat\ lista cu in-struc]iuni [i ignor`nd, imperi-al, miile de alte bluzi]e carear fi putut s\ m\ induc\ `neroare. Ghetu]ele acestea, `nschimb, s`nt `n afara chestiu-nii, `mi spuneam cu aceea[iconvingere, pu]in uimit c\descoperisem – bine `ndru-mat de la distan]\ – careeste chestiunea, cum sepune problema.

Lua]i un copil, arunca]i-l`n ap\ [i va `ncepe s\ deadin mìni [i picioare, ca s\ se]in\ la suprafa]\. E suficients\-i oferi]i un colac, pentru av\ fi recunosc\tor p`n\ lasf`r[itul vie]ii. Plutind printreraioanele ticsite, aveam fa]\de consoart\ o vierecuno[tin]\ [i uria[e datoriimorale. F\cuse, iat\, dinmine un cump\r\tor. La miide kilometri de cas\, m\ descurcam!

Nu mai st\team, caalt\dat\, cu un aer demul]umire t`mp\ pe figur\,doar `n fa]a rafturilor cu

jocuri de strategie. {i nu m\mai uitam nemul]umit `n jur,iritat la maximum c\ tocmaimie mi se `nt`mpl\ s\ pierdvremea la cump\r\turi. Tre-cusem hopul, `notam aproa-pe relaxat `n oceanul debluzi]e [i ghetu]e, practicamcu o surprinz\toare dezin-voltur\ sportul numit shop-ping. ~ntr-un moment deav`nt, m-am repezit [i la kilo-metrul p\trat rezervatpantofilor b\rb\te[ti. Dac\-ibal, bal s\ fie! {i cu `nc\ 2perechi, piele veritabil\,m\sur\ [tiut\, m-am a[ezatvictorios la Kasse.

Moselstrasse (I) BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

min]i, care la r`ndul lor s`nt plasate `n a-cela[i ciudat, spectaculos impas ca [i el.Structura pove[tii o imit\ pe cea a uneific]iuni poli]iste, dar de fapt autorul sedezice de orice inten]ie de a p\c\li, intri-ga, prosti sau chiar de a am\gi cititorul.De fapt, doar acel cititor care se prindedintr-o dat\ va ob]ine o adev\rat\ satis-fac]ie din Ochiul. E pu]in probabil cap`n\ [i celui mai credul cititor al acesteipove[ti care face cu ochiul s\ ì ia multtimp pentru a `n]elege cine e Smurov. Amtestat cu o englezoaic\ b\tr`n\, dou\ ab-solvente de facultate, un antrenor dehochei pe ghea]\, un doctor [i cu copilulde doisprezece ani al unui vecin. Copilula fost cel mai rapid, vecinul cel mai `ncet.

Tema Ochiului este `ndeletnicirea cu oinvestiga]ie care `l conduce pe protagonistprintr-un iad de oglinzi [i se termin\ princontopirea imaginilor. Nu [tiu dac\pl\cerea intens\ pe care am sim]it-o acumtreizeci [i cinci de ani, potrivind `ntr-unanumit misterios model diferitele faze alec\ut\rii naratorului, va fi `mp\rt\[it\ decititorii moderni, dar, `n orice caz, accen-tul nu este pe mister, ci pe model. A da deurma lui Smurov r\m`ne, cred, un sportexcelent `n ciuda trecerii timpului [i ac\r]ilor, [i a deplas\rii de la mirajul uneilimbi c\tre oaza alteia. Subiectul nu va fireductibil `n mintea cititorului – dac\ amcitit corect aceast\ minte – la o `ngrozitorde dureroas\ poveste de dragoste, `n careo inim\ chinuit\ nu este numai dispre]u-it\, dar [i umilit\, pedepsit\. For]ele ima-gina]iei, care pe termen lung s`nt for]elebinelui, r\m`n neclintite de partea luiSmurov, iar tocmai am\r\ciunea iubiriichinuite se dovede[te a fi la fel de `mb\t\-toare [i `nvior\toare cum ar fi cea maiextatic\ r\splat\ a sa.

Montreux, 19 aprilie 1965

11 ~n englez\, transcrierea este „SSuuggllyy-ddaarrtt-eeyyee““ – se remarc\ faptul c\ ultima silab\este chiar cuv`ntul englezesc „eye“, adic\„ochi“. (nota traduc\torului)22 „RRaaiinn-ssppaarrkklliinngg ccrryyssttooggrraammss““ (`n origi-nal) – expresie devenit\ celebr\, folosit\de Nabokov pentru a descrie acea combi-na]ie de detalii [i str\lucirea senzual\ f\r\de care consider\ c\ o carte este moart\.(nota traduc\torului)

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Hultuit\ fiind eu de sl\b\ciune[i r\sipoas\ de la at`ta j\cuire,am avut parte de fr\m`nt\tur\[i de cl\nc\irea cu huet amin]ii de p`n\ [i volnicia`ng`nf\toare mi s-a p\rut maicu c`rm\ dec`t v`sla[ii cei r\icare te duc din p\c\tuire `np\c\tuire. C\ci isteciunea estej\fuirea faptelor iadului. St`ns-am candela ne[tiind de va veniziua cur\]irei. Omu-i ahotnic [inu mai are hini[oare. Aceastaeste o mostr\ dintr-un posibildelir pa[optist pe caresubsignata l-a inventat,recetind la bravii scriitori deodinioar\. Cum ar fi fost dac\[i ast\zi am fi vorbit [i am fiscris a[a? M\rturisesc c\ eu`ns\mi nu cunosc o gr\mad\din cuvintele utilizate mai sus,dar pe care le-am g\sit `nfrazele unui Ion Ghica sauAlecu Russo.

Listele cuvintelor pa[optistes`nt copioase [i fabuloase, celemai multe din sfer\ infrac-]ional\ [i argotic\. Dau mai joso listu]\ de politicieni pigmei,flagela]i de condeiul revolu-]ionarilor cu v\p\i pe limb\(fire[te, lista ar fi valabil\ [iast\zi pentru politicienii no[trigrote[ti [i caraghio[i):calemgii, condicari [i same[ihalea [i paia cu pensii,paraponisi]i, parigorisi]i [iapelpisi]i, capanlì, madegii [iotcupcii, ghe[eftari [i co]cari

(de ultimele dou\ categorii[tiam totu[i; de condicaria[ijderea). Dar de verbul AFURLANDISI mai [tie cinevaceva? Nici pomeneal\. S-arspune c\ ast\zi cocona[iipolei]i (sau cocona[ele poleite)care s`ntem am uitat o limb\ca s\ tr\im `ntr-alt\ limb\. Nicim\car nu [tiu sigur dac\ ebine sau nu. Lingvi[tii s\gr\iasc\! {i de apelpisire[tiam, parc\...

Fire[te c\ orice limb\ evolu-eaz\ [i e bine c\ lucrurile stauastfel. Dar eu m\ `ntrebamaltceva: de ce a pierit dulcea]ar\sucit\ a limbii de an]\r]! Ceh\u a `nghi]it dulcea]a aceastaveche? Nu am putea-orecupera cumva? Cum ar fi s\scriem, fie [i doar `n joac\,pentru vreun an de zile, `nlimba celor de pe la 1840, s\spunem? Ne-am molipsi?

Pa[optismelinguale

» De verbul A FURLAN-DISI mai [tie cinevaceva? Nici pome-neal\. S-ar spune c\ast\zi cocona[iipolei]i (saucocona[ele poleite)care s`ntem am uitato limb\ ca s\ tr\im`ntr-alt\ limb\.

» Ac]iunea din Ochiul se petrece la mijlocul anilor ’20, laBerlin, `ntr-un grup de imigran]i ru[i din care fac parteoameni de afaceri, intelectuali, aristocra]i, dar [i in[icare se lupt\ necontenit cu s\r\cia. Toate acestepersonaje devin, pe r`nd, oglinzile `n care se reflect\personalitatea lui Smurov, modific`ndu-se `n func]ie deperspectiva fiec\ruia, `ntr-un joc rafinat care `mplete[terealitatea [i fic]iunea.

Eugen Simion vorbe[te despre un adev\rat „exerci]iu al umilin]ei“`n ~ngerul de gips al lui Breban. Un b\rbat puternic, de succes, `napogeul carierei sale, medic [i literat, logodit cu o femeie superb\,cade `n mrejele unui „demon m\runt“, un „`nger de gips“.

„EXERCI}IU ALUMILIN}EI“

» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 205 » 15 – 21 noiembrie 2008

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Via]a e ca oexcursie la munte, cu cortul. Nu, nuca o cutie cu bomboane de ciocola-t\, cum `l min]ea m\mica pe ForrestGump! ~n vacan]a de dup\ primul ande facultate, ne-am dus, c`]iva prie-teni, `ntr-o excursie la munte. Aminstalat cortul l`ng\ o ap\, `ntr-o zon\neamenajat\ pentru turi[ti. Ziua, eraminunat: valea s\lbatic\ era sc\ldat\de soare, vedeai vulturii rotindu-se –ne prosteam recit`nd cu „t\riile“ [i„Carpa]ii“ – rùl susura pl\cut [i neaccepta toate poftele, f\ceam plaj\,nimeni, absolut nimeni nu ne deranja,doar c`nd [i c`nd mai trecea p\dura-rul. El ne-a spus s\ nu ne facem grjiicu animalele, c\ ur[ii nu prea vin, doarmistre]ii coboar\ la ap\ noaptea; eratocmai perioada c`nd aveau pui. ~n-tr-o zi, urc`nd spre o pe[ter\, chiaram v\zut un [ir de mistre]i mititeiurm`ndu-[i mama, dr\g\la[i foc.

Noaptea `ns\, [i-un co[mar m-ar fif\cut mai fericit\: nu puteam s\ `nchidun ochi de spaim\. Dincolo de pere-]ii sub]iri ai cortului se petreceau lu-cruri `nfrico[\toare. }ipete de p\s\riuria[e nu ne l\sau s\ punem gean\ pegean\, sub cort sim]eai [oarecii stre-cur`ndu-se, mi[un`nd de la cap la pi-cioare, iar `n c`teva nop]i am auzitAnimalul r`cìnd cortul de jur `mpre-jur [i iar de jur `mprejur. Am crezut cuto]ii c\ e o ghear\ imens\, dar apoine-am dat seama c\ animalul n-aveacum s\ mearg\ `n trei labe [i cu unas\ h`r[ìe, a[a c\ am concluzionat c\era col]ul unui mistre] care ne d\-dea t`rcoale tot mai str`ns...

~n fiecare noapte ne rugam s\ apu-c\m diminea]a pentru a face un sin-gur lucru: s\ o lu\m la s\n\toasa, s\ne salv\m din lumea aceea `nfior\toa-re. Diminea]a `ns\, „lumea aceea“ numai exista! ~n lumina zilei, `n mareaverde, l`ng\ rù, nu puteai s\ mai vreis\ pleci. ~nc\ o zi, `nc\ o zi, hai s\ maist\m `nc\ o zi! Amuza]i, ne uitam laurmele copitelor, le pip\iam, le urmamcalea p`n\ se pierdeau `n desi[uri,r`deam de replicile noastre depeste noapte, de inflexiunile

vocilor, de toate spaimele... {i iarne prindea seara...

Emil Brumaru: Ai frumoase amin-tiri totu[i din studen]ie!!! Eu eramfoarte retras, nici vorb\ de excursii`n mun]i. Ba da, am fost o singur\dat\ cu p\rin]ii, cu un unchi de-almeu [i o m\tu[\, so]ia lui. Am f\cutBucegii pe jos. Piatra Craiului, Omul...am cobor`t pe la Pe[tera Ialomicioa-ra... Dar acolo, `n cabana de pe Omul,dormind to]i `ntr-un pat comun, dinsc`nduri, m\tu[a mea, cochet\, mi-atransmis primul semnal... prin somn,ca din `nt`mplare (ne nimerisem al\-turi!!!) [i-a sprijinit m`nu]a fragil\ depieptul meu... [i a r\mas a[a toat\noaptea... Praf s-a ales de somnulmeu! B\nuiesc c\ [i din al ei...

V.D.N.: N-a[ zice c\ amintirile meles`nt mai frumoase! Asta a fost singuraexcursie, de aceea mi-o [i amintesc cuat`tea detalii. Predomina spaima dinnoapte, o spaim\ cum n-am mai `n-cercat. St\team [i noi `nghesui]i, to]i `nacela[i cort, [i ne str`ngeam de mìnila fiecare sunet, eu [i colega aceea maimare, abia c\s\torit\. Retras\ eram[i eu. ~l iubeam pe „John Lennon“,nu voiam s\ [tiu de nimeni altcine-va, iar de el aveam grij\ s\ fug.

E.B.: Azi am trecut pe la libr\riaJunimea. M-am uitat foarte atent, amr\sfoit, am citit pasaje dintr-un c\r-]oi cam controversat: Analiza dicta-turii Comuniste `n România. M\ fas-cineaz\. {i iat\ de ce: perioada astase suprapune cu vreo dou\ treimi dinvia]a mea. ~n clasa a doua, poate [i`n a treia, mai c`ntam la [coal\ „Tr\-iasc\ Regele... “, spuneam cu r`ndul,`n fiecare zi altul, „Tat\l nostru“. Peurm\ s-a schimbat totul... Cred c\ os\ o iau ca s\-mi conectez copil\ria, a-dolescen]a... cu ce se `nt`mpla atunci,multe ne[tiute de mine... normal,eram un copil. Dar tr\ite c`ndva `ncheia mea de pu[ti, de adolescent...{i de aici o s\ trec la altceva... Cred c\ar fi interesant\ o carte cu via]a, at`tc`t poate fi ea dest\inuit\, a doi oa-meni de v`rste diferite... De g`ndit...

Fragment din mun]i

Bogdan Romaniuc

Danilo Kiš s-aa n\scut `n anul 1935, `n Su-botica, un ora[ din nordul Serbiei. Familiasa se refugiaz\ la Kerkabarabas-Zalabaska,dup\ pogromul de la Novi Sad. ~n 1944,tat\l scriitorului este trimis `n lag\rul de laAuschwitz, de unde nu se va mai `ntoarceniciodat\. Este anul `n care Danilo Kiš

debuteaz\ ca poet. ~n proz\ a debutat pu-]in mai t`rziu, cu microromanele Mansarda[i Psalm 44. ~n 1969 public\ volumul de pro-z\ scurt\ Rani jadi (Suferin]e timpurii). Du-p\ ce ajunge lector la Universitatea dinBordeaux, Kiš `ncepe s\ lucreze la cel maiimportant roman al s\u: Cript\ pentruBoris Davidovici. ~n Fran]a prime[te maimulte premii literare importante [i este dis-tins cu titlul de Chevalier des Arts et desLettres.

Unul dintre textele ce alc\tuiesc volumulSuferin]e timpurii se nume[te Pogromul, [iaminte[te bine`n]eles de crimele de la Novi

DANILO KIŠ » SUFERIN}E TIMPURII

Bogdan Romaniuc

„„......uunn `̀nnggeerr mmoorrttuuaarr,, uunn `̀nnggeerr ddee ggiippss,,`̀nn ggeennuunncchhii,, ccuummiinnttee,, ccuu ffaalldduurriillee ffiinneeddee mmaarrmmoorr\\ `̀nn jjuurruull ttrruuppuulluuii aaddoolleess-cceennttiinn,, ccuu mm`̀iinniillee `̀mmpprreeuunnaattee,, ccuu ccaappuull

ffiinn,, oovvaall,, pplleeccaatt,, `̀nnttrr-oo ttrriissttee]]ee ccaallmm\\,, ccllaa-ssiicc\\,, ggrreeaacc\\,, `̀nnttrr-oo ccoonntteemmppllaarree ttrriisstt\\ sspprree`̀nn\\uunnttrruu,, oo rreeccuulleeggeerree ttrriisstt\\,, eelleeggaanntt ttrriiss-tt\\,, ppaallmmeellee aacceelleeaa ffiinnee,, ssuubb]]iirrii,, lliippiittee uunnaaddee aallttaa,, [[ii ppee uunnuull ddiinn ddeeggeetteellee mm`̀iinniiiisstt`̀nnggii ppaattaa ssuubb]]iirree aa uunnuuii lliicchheenn tt`̀nn\\rr,,

pp\\rruull `̀nn bbuuccllee ssuuaavvee,, pp\\rruull ffiinn,, aanneemmiicc,,lliippiitt ddee ccrraanniiuull ddeelliiccaatt,, pplleeooaappeellee aapprrooaa-ppee `̀nncchhiissee,, gguurraa mmiicc\\,, bbuuzzeellee ssuubb]]iirrii,,vviiss\\ttooaarree,, `̀nnggeerruull lloorr ddee ggiippss,, ddee mmaarrmmuu-rr\\,, `̀nn ggeennuunncchhii vveegghhiinndduu-llee mmooaarrtteeaa,,mmooaarrtteeaa lloorr dduubbll\\““, scrie Nicolae Breban`n romanul ~ngerul de gips, care prezint\dec\derea unui b\rbat, o dec\dere „in-finit\“ [i „absolut\“, care devine `n final oform\ de m`ntuire, a[a cum m\rturise[tescriitorul `n Lupta cu `ngerul, amintindde Thomas Mann.

Continu`ndu-i ideea, am putea aduce`n discu]ie `nt`lnirea lui Adrian Lever-kühn cu diavolul, care ì spune pianistu-lui c\ infernul nu este dec`t o prelungirefireasc\ a existen]ei sale extravagante.Nu prime[te vizita diavolului dec`t cel ca-re o invoc\, dec`t cel care are chemare.„Iadul nu-i va oferi ceva nou“, ì spunediavolul lui Leverkühn, con[tient de fap-tul c\ un artist este deprins deja cu astfelde chinuri [i, mai mult, chiar are „m`n-dria de a fi deprins“. Adrian ì aminte[te`ns\ ciudatului s\u interlocutor c\ exist\[i o m`ndrie a c\in]ei, asemenea m`n-driei lui Cain, care [tia foarte bine c\p\catul lui este at`t de mare `nc`t nu i-arputea fi niciodat\ iertat, c\ nu i se d\ nicio [ans\ de m`ntuire. Totu[i, mediocrita-tea, suficien]a nu au nici un fel de statutteologic, iar p\c\to[enia ì apare lui Le-verkühn ca singura cale sigur\, o caleteologic\, spre m`ntuire. ~n spatele ori-c\rei tentative e[uate de evadare, `n spa-tele fiec\rei c\deri, se ascunde o `ncer-care de m`ntuire, potrivit teologiei maivechi de la `nceputul protestantismului,care considera c\ cel care se vinde di-avolului poate s\-[i salveze sufletul, s\se m`ntuiasc\, d`nd `n schimb sufletul.

~ngerul de gips este povestea uneiastfel de c\deri, `n care protagonistul,conferen]iar universitar [i diagnosticiancelebru, se `ndr\goste[te de Ludmila, ofemeie frumoas\ [i inteligent\, a[a cums`nt toate personajele feminine dinopera lui Breban. Iubirea este pentru cei

Pogromul

Nicolae Brebaniese `nving\tor din„lupta cu `ngerul“


Serbia lui Danilo Kiš, la fel ca Albania lui Ismail Kadare din Palatulviselor, sufer\ de „insomnia popoarelor“. S`nt insomniacepopoarele care produc o cantitate mic\ de vise pentru c\ acestepopoare au fost private de dreptul de a visa.

13 «

printre r`nduri„INSOMNIAPOPOARELOR“

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi


Sad din anii ’40, c`nd au fost uci[ipeste o mie dou\ sute de evrei: „Do-rin]a de-a nu pierde evenimentele `ncare au fost implica]i indivizi de pestrad\, mai mult sau mai pu]in cu-noscu]i mie, c`t [i inten]ia mea secre-t\ de-a descurca i]ele acelor `nt`m-pl\ri care s-au `ntre]esut `n via]a mea`n ultima vreme m-au `mpins s\ m\al\tur viteje[te mul]imii care fugeag`f`ind [i care m\ tr\gea dup\ ea“.

Povestea unui copil care a trecutprin calvarul pogromului de la NoviSad. O copil\rie zbuciumat\ `n

timpul r\zboiului: un tat\ persecutat[i trimis cu trenurile pentru animalela Auschwitz, o lume haotic\ [i lipsit\de legi, guvernat\ de ni[te imbecili,totul v\zut prin ochii unui copil. Su-ferin]e timpurii ne trimite cu g`ndulla romanul Cum repar\ soldatulgramofonul al lui Saša Stanišiª, caretrece prin filtrul fic]iunii o perioad\trist\ din istoria recent\ a Balcanilor,[i anume r\zboiul din Bosnia, v\zutde un copil bosniac, Aleksandar Krsmanovi?, „magician de talente“ [i„specialist `n netermina]i“.

Serbia lui Danilo Kiš, la fel ca Alba-nia lui Ismail Kadare din Palatul vise-lor, sufer\ de „insomnia popoarelor“.S`nt insomniace popoarele care pro-duc o cantitate mic\ de vise pentruc\ aceste popoare au fost private dedreptul de a visa, fiind men]inute`ntr-o permanent\ stare de insomnie[i de veghe care le-a sufocat `ncetulcu `ncetul... Balcanicii nu [tiu preamulte pove[ti, fiindc\ `n via]a real\ lis-au `nt`mplat at`tea lucruri ie[ite dincomun, `nc`t aproape c\ nu trebuies\ mai inventeze nimic.

doi o form\ de eliberare, o victorie `mpo-triva mor]ii. La un moment dat apare`ns\ Mia, fosta coleg\ de [coal\ a Lud-milei. De[i la `nceput nu simte dec`t re-pulsie fa]a de Mia, Minda ajunge cu tim-pul s\ fie atras de ea, f\r\ s\ b\nuiasc\c\ aceast\ fiin]\ vulgar\, acest „`nger degips“ va sta la baza e[ecului s\u de mait`rziu: „Mia Fabian, `ngerul s\u de gips,`ngerul s\u mortal! ã...þ Ea, dulcea, `ne-c\cioasa lui moarte, grea]a din gur\ pecare o sim]ise c`nd o `mbr\]i[a cu at`tavirilitate o avea [i acum, grea]a aceeascr`[nind\, ca atunci c`nd iei p\m`nt `n-tre din]i. Fiecare fuge de moarte `n feluls\u. Cum spusese cineva, o Voce: «Une-ori, intrarea la iubita noastr\ candid\,cu genele ve[nic speriate ca ni[te aripide porumbel, e tocmai o scar\ dosnic\pe care se arunc\ l\turile!». Pe scaraaceasta fugise el, se salvase el, pe gangulacela mirosind suspect, pe care stau `n-[irate pubelele, pline, debordante, pestecare mi[un\ fiin]ele acelea transparenteã...þ Veghind pe eroismul s\u abject, at`tde modern, un eroism al timpului nos-tru! Singuratic, `mpu]it, demn de seco-lul s\u. Un eroism pe m\sur\ comandatla un demn croitor de mahala, la «croi-toria lumii elegante»“.

Tema cuplului apareobsesiv `n toate romanele autorului

Via]a lui Minda oscileaz\ mereu `ntre a-ce[ti doi `ngeri: unul bun, autentic, [ialtul fals, sau de „gips“. El aminte[te, `n-tr-o anumit\ m\sur\, de personajul luiHeinrich Mann, celebrul profesor Unrat.Minda ajunge s\ iubeasc\ ceea ce detes-t\ mai tare. Avem de-a face cu acel tipde personaj prezent `n multe dintre ro-manele dostoievskiene: b\rbatul rafinat[i cu origine nobil\, care este sedus de ofemeie dintr-o clas\ social\ inferioar\.Ca exemplu este adus din nou `n aten]ieunul dintre personajele lui Thomas Mann,„adorabilul domn Friedmann, der klei-ne Herr Friedmann, ce sufer\ o umilin]\at`t de stra[nic\, acolo, pe malul lacului,din partea acelei femei fantastice, uria[e,un fel de «la geante» fa]\ de m\runtulcoco[at, o victim\ ideal\!...“. EugenSimion vorbe[te chiar despre un adev\-rat „exerci]iu al umilin]ei“ `n ~ngerul degips al lui Breban. Un b\rbat puternic,de succes, `n apogeul carierei sale, me-dic [i literat, logodit cu o femeie superb\,cade `n mrejele unui „demon m\runt“,un „`nger de gips“. Omul superior, detip nietzschean, ajunge la un momentdat al existen]ei sale `n fa]a unei oglinzi

care-l arat\ altfel dec`t era obi[nuit. ~nochii Miei, doctorul `[i vede adev\ratafa]\, suport`nd un adev\r destul dedureros. Rela]ia dintre adev\r [i falsitateeste una fundamental\ `n ~ngerul de gips.Un citat din Nietzsche (Ecce Homo), a[ezatchiar la `nceputul romanului, completea-z\ aceast\ idee: „...C`t adev\r suport\, c`tadev\r `ndr\zne[te un spirit? Aceasta adevenit pentru mine tot mai mult adev\-rata norm\ a valorii. Eroarea (credin]ei`ntr-un ideal) nu este obtuzitatea, eroareaeste la[itatea...“. Elogiul nietzschean a-dus suferin]ei este o dovad\ a „sfin]e-niei“ sale, atins\ prin ascez\. Valoareaunui om este dat\ astfel de suferin]a sa,dar [i de cantitatea de adev\r pe care opoate suporta. „Sfin]enia“ lui Nietzscheeste dovedit\ de renun]area la tot ceeace el iubea mai mult, la toate lucrurilepe care le pre]uia mai mult dec`t orice,iar aceast\ renun]are este o `ncercare deautodep\[ire, de dep\[ire a propriilor li-mite, act de curaj [i de „artisticitate acro-batic\“.

Minda suport\ adev\rul p`n\ lacap\t, p`n\ la c\derea sa definitiv\, p`n\la autodistrugere, a[a cum se `nt`mpl\cu toate spiritele mari. Aceast\ femeievulgar\, dar `n acela[i timp seduc\toare,`l conduce pe Minda pe drumul pierza-niei, `ntr-un labirint din care nu exist\sc\pare. Tema cuplului apare obsesiv `n

toate romanele lui Nicolae Breban, `ncare epicul e `ntotdeauna completat deanaliz\. E[ecul existen]ial al lui Mindaporne[te de la o eroare, care st\ la bazac\derii sale morale. Rela]ia dintre Min-da, Ludmila [i Mia Fabian este foarteasem\n\toare cu rela]ia dintre CastorIonescu, so]ia acestuia [i o prieten\ defamilie, din romanul Drumul la zid. {iCastor, la fel ca [i Minda, are o dubl\ [istranie existen]\.

Un alt personaj interesant din ~n-gerul de gips este [i filosoful Ceea. Lau-ren]iu Ceea poate fi considerat de faptun alter-ego al protagonistului, el re-prezint\ dublul lui Minda: „Erau `ns\am`ndoi de aceea[i v`rst\, exact de aceea[iv`rst\ (sub patruzeci), [i de aceea[i `n\l-]ime, `n jur de 1,80“ sau „Lauren]iu erasingurul prieten adev\rat al doctoruluiMinda, fire `nchis\, rezervat\, solid caun glonte, extrem de circumspect `nrela]iile sale extraprofesionale. Nimenidin subalternii sau colegii s\i n-ar fib\nuit limbajul lui Minda din `nt`lnirilesale cu Ceea, nici tipul lor de rela]ii“.

Putem spune c\ Breban iese `n final`nving\tor din „lupta cu `ngerul“, o lup-t\ pe care scriitorul o nume[te „fericit\“.

Nicolae Breban, ~ngerul de gips, colec]ia„Fiction LTD“, Editura Polirom, 2008, 44 lei

Dumitru Ungureanu: „Am ascultat Wildhoney de cine [tie c`te ori. Nupentru c\ am trecut prin momente nepl\cute, ci dintr-o necesitatepe care n-o mai explic. Am ascultat la fel de mult A Deeper Kind ofSlumber... {i ascult zilnic, de prin iunie `ncoace, Amanethes“.

NECESITATE» 14

muzic\

Zece ani de nep\sare. Peurmele unei descoperiri apianistului Samir Golescu

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

S`nt momente `n via]\ c`nd nimicnu mai merge, nimic din ce facinu-]]i iese, nici o perspectiv\ nu se`ntrevede, nici un petic de cer nuscap\ de sub pulpana norilor.Aerul e totuna cu p\m`ntul, hranaare gust de lut, apa miroase acucut\. Mersul e tortur\, esolicitare inuman\. Cu sabia luiDamocles deasupra, tragicontinuu ruinele unui templulegate cu o funie ca p`nza dep\ianjen. Dac\ vorbe[ti cu cineva,sigur te crede autist. Ie[i dincamer\, din cas\, din bloc, urci `nma[in\ s\ pleci o perioad\, s\ ui]iinfernul fiec\rei zile; sigur se rupeceva la prima intersec]ie, motorulse blocheaz\, cauciucurile sesparg, un descreierat se izbe[tede tine [i te `mpinge dincolo dezidul exasper\rii. Pute]i completaalte [i alte asemenea spa]ii, delocgoale, ci de-a binelea pline cuamar...

Nu [tiu dac\ muzica lui JohanEdlund, editat\ sub numele Tia-mat, este destinat\ de autorul eis\ compenseze momente dinacestea schi]ate `n primul para-graf. Mie, personal, `mi pic\perfect `n astfel de clipe. Poatefiindc\ n-am trecut des prin situ-a]ii asem\n\toare. (N-am niciautomobil propriu!) Am constatatfenomenul echilibr\rii psihice lamai mult de doi ascult\tori aviza]iai muzicii rock. Mi-amintesc o`mprejurare, cu un amic aflat `nfaz\ crunt\ a existen]ei. S-a oprit`ntr-o sear\ la mine, cum seoprise [i pe la al]i prieteni, `ntr-unfel de ritual ce inten]iona s\ fiedesp\r]irea definitiv\ de via]\.Nu-i cuno[team inten]iile, ci nu-mai necazurile. Am desf\cut osticl\ de vin [i-am schimbat dis-curile, atent s\ v\d reac]ia muziciipe chipul `ncruntat [i negru.Nimic din ce [tiam c\-i place nui-a descre]it fruntea. M\ durea s\-l aud spun`nd c\ dac\ l-a[cresta cu o lam\ de cu]it, `nindiferent ce loc, nu i-ar ]`[nis`ngele, ci smoala din suflet.Rock, blues, jazz, simfonic\ – niciun gen muzical nu-i sub]ia catra-nul. P`n\ c`nd, `nving`ndu-mi pro-priile temeri, am pus discul pecare l-am considerat de la primaaudi]ie o capodoper\: Wildhoney.

~n toamna lui 1994, c`nd a ie[italbumul, r\ceala ce-o contracta-sem construind (spre disperareavecinilor turn\tori [i-a fo[tilorcolegi ajun[i activi[ti) propria-mi„vil\“, evoluase deja la stadiuldiscopatiei lombare acute. M\consolam cu frec]ii b\be[ti, vodc\[i blues, iar c`nd durerile devenau

insuportabile, mi se injecta diclo-fenac sau alt adjuvant. Degeaba.Pentru alinare, am schimbat fon-dul muzical. Rockul numit de spe-ciali[ti dark-gothic-symphonicp\rea c\ d\ rezultate. Iar Tiamat,cu Wildhoney, chiar m\ vindecatemporar. Nu exagerez deloc.Muzica are ceva ce-o scoate dinsubgenul `n care o `mpinge meca-nismul showbiz. Linia melodic\susur\ precum a unui hit pop,solourile de chitar\ str\lucescprecum arpegiile lui Segovia,pasajele de percu]ie s`nt binestructurate, basul umple spa]iulsonor cum pu]ine altele reu[esc,interludiile natural captate dinlumea real\ transpun ascult\torul`n lumi siderale, abstracte. Edlund`[i utilizeaz\ glasul `n registrulgrav, a[a-numita zon\ `ntunecat\,de jos. Paradoxal `ns\, vibra]iacoardelor sale vocale n-are nimicstrident sau iritant. Textul aproa-pe c\ nu conteaz\. Vocea uman\e doar un instrument, la fel ca,uneori, `n teatrul lui Andrei {er-ban. E o [tiin]\ a pupitrului demixare? E o intui]ie a compozito-rului? E instinctul aranjorului departituri? E, pur [i simplu, art\!

Am ascultat Wildhoney de cine[tie c`te ori. Nu pentru c\ amtrecut prin momente nepl\cute,ci dintr-o necesitate pe care n-omai explic. Am ascultat la fel demult A Deeper Kind of Slumber,cu sonorit\]i ca noroiul electrizatde pe fundul cuvelor transforma-toarelor de putere. {i ascult zilnic,de prin iunie `ncoace, Amanethes(Nuclear Blast, 2008). Ce se`nt`mpl\ cu mine? Poveste denepoveste...


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

PPaassiioonnaatt ddiissccooffiill,, SSaammiirr GGoolleessccuu ̀̀ mmii sseemm-nnaallaa cc\\ ddeessccooppeerriissee `̀nn aarrhhiivveellee mmuuzziiccaalleeaallee uunniivveerrssiitt\\]]iiii aammeerriiccaannee oo `̀nnrreeggiissttrraarree ii-nneeddiitt\\ aa uunnuuii ccoonncceerrtt ddiinn 3300 aapprriilliiee 11995500..Enescu ap\rea `n dubl\ ipostaz\, de so-list [i dirijor, `n partea `ntì interpret`ndla vioar\ Concertul op. 77 de Brahms,iar `n a doua dirij`nd Simfonia a 2-a. Odescoperire „semnificativ\“, `mi spuneacu exagerat\ modestie pianistul român,p\strat\ pe discuri radio, discuri acetat.Concertul de vioar\ de Brahms, interpre-tat de orchestra Conservatorului americanera dirijat de John Kuypers care, potrivitlui Samir Golescu, „a fost, `ntre anii1947 [i 1950, directorul departamentuluimuzical al Universit\]ii Illinois. El, separe, a stat la r\d\cina colabor\rii repe-tate dintre Enescu [i facultatea din Illi-nois. Enescu a locuit ̀ n dou\ r`nduri, timpde o lun\, `n zona urban\ a Champaign,oferind lec]ii instrumenti[tilor, studen-

]ilor conservatorului, dirij`nd concerte,f\c`nd muzic\ de camer\“.

~ntr-o discu]ie cu pianistul român i-amcerut atunci s\-[i spun\ opinia desprecalit\]ile stilistice ale concertului `n inter-pretarea lui Enescu: „M\ g`ndesc `n pri-mul r`nd la un tempo, o mi[care multmai rapid\ `n partea `ntì a concertuluidec`t se obi[nuie[te ast\zi, chiar de laprima intrare a viorii, Enescu nu pare s\numere [i s\ divid\ cu exactitate sune-tele quintoletelor brahmsiene [i `[i faceintrarea printr-un elan nem\surat, f\r\s\ ]in\ cont de grani]ele barelor de m\-sur\. Un punct realmente emo]ionant `ninterpretarea lui Enescu este dezvolta-rea p\r]ii `ntì a concertului, dezvoltarepe care Enescu o concepe cu un senti-ment al formei [i al urgen]ei avans\riiformei extraordinare. Ast\zi ne vinegreu s\ g\sim o interpretare similar\ chiardac\, desigur, virtuozi one[ti care s\ o-

fere versiuni ascultabile [i mai mult de-c`t decente ale concertului s`nt puzderie.Felul `n care Enescu aborda concertul deBrahms, ca [i cel de Beethoven, exprimaexperien]a sa de simfonist [i de dirijorde orchestr\. Acest lucru mi se pare e-xemplar la Enescu, faptul c\ la el mu-zicianul cov`r[ea `ntotdeauna violonis-tul. Enescu avea pl\cerea de a c`nta lavioar\ un pasaj `n pianissimo atuncic`nd [tia c\ `n orchestr\ se c`nt\ cevamai important dec`t ceea ce c`nt\ `n mo-mentul respectiv solistul. De multe orivioloni[tii nu au aceast\ modestie muzi-cal\, aceast\ probitate cameral\, de a sepune `n umbr\ atunci c`nd este cazul.Enescu o face `ntr-o manier\ magnific\.M\ g`ndesc, de pild\, la repriza p\r]ii len-te, `n care oboiul intoneaz\ din nou temaprincipal\ a mi[c\rii [i Enescu `nv\luietema oboiului cu o figura]ie subtil\, c`n-tat\ `ntr-un pianissimo exemplar“.

~n interviul cu Samir Golescu, acesta`mi spunea despre Simfonia a 2-a deBrahms c\ ea demonstreaz\ „preponde-ren]a pe care Enescu o ar\ta acelor par-tituri de factur\ predominant liric\, pre-cum sublimul Andante din Quintetul cuclarinet, cel care ì evoca lui Enescu `n-tinderile nesf`r[ite ale pustei ungare. ~ninterpretarea primei mi[c\ri a simfoniei,Enescu repet\ expozi]ia, lucru neobi[-nuit pentru acea perioad\. Este ca [i cumi-ar fi venit greu s\ se despart\ de primaexpunere a temelor. ~n general, pe parcur-sul simfoniei se face v\dit\ vraja perso-nalit\]ii enesciene, capabil\ s\ extrag\ osonoritate individualizat\ dintr-o orches-tr\ de studen]i americani, probabil cu pu-]ine repeti]ii. Caracteristice acestei abor-d\ri interpretative enesciene s`nt c\ldurasonorit\]ii, calitatea cantabil\ a legato-ului, `n tradi]ia austro-german\ a idea-lului de sonoritate simfonic, cu, poate,un plus de limpiditate latin\ `n desemna-rea reperelor structurii“. O mul]ime deargumente pentru a a[tepta [i ast\zi res-taurarea [i editarea pe discul compact aconcertului inedit de Enescu.

Cu c`teva zile `n urm\, am pus `n ordine [iarhivat benzi vechi ale unor emisiuni radiode la Europa Liber\ [i am tres\rit latrecerea timpului ascult`nd una dintre ele.Emisiunea, transmis\ acum zece ani,fusese ocazionat\ de descoperirea dec\tre pianistul Samir Golescu a`nregistr\rii unui concert av`ndu-l ca solist[i dirijor pe George Enescu. Concertul datla Universitatea din Illinois era inedit, ba,

mai mult, `l prezenta pe Enescu c`nt`ndunul din compozitorii s\i prefera]i,Brahms. ~nregistram atunci [i bucuria luiYehudi Menuhin la anun]ul ve[tii,`mpreun\ cu speran]a lui [i a lui SamirGolescu, de a vedea concertul editat peun compact disc. Au trecut anii [i nimic...N-am auzit nici m\car o reac]ie de lamuzicologii din ]ar\, nu mai vorbesc devreo cas\ de discuri...


Tiamat

Alma Mater, grup statuar de la Universitatea Illinois


15 «

fast-foodSIMBOL ALCAPITALISMULUI

M\d\lina Cocea: „Pentru telespectatorii din ]\rile comuniste,bogata familie Ewing era simbolul vie]ii pe care o duceauamericanii `n capitalism, `ntr-un contrast evident cuausteritatea vie]ii din Estul Europei“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

La reuniunea actorilor din serialul DDaallllaass,`n fa]a celebrei ferme Southfork, fanii au s\-rit gardurile la propriu [i s-aau luat la b\taiecu agen]ii de securitate pentru a fi c`t maiaproape de actorii lor prefera]i. Pentru ani-versarea a 30 de ani de la difuzarea primului e-pisod pe CBS, produc\torii serialului au or-ganizat un gr\tar imens, `n curtea `n care s-au f\cut cele mai multe film\ri, invit`nd celemai cunoscute personaje ale serialului.

Sue Ellen a ̀ mb\tr`nit frumos, J.R. se g`n-de[te cu triste]e c\ s-ar putea s\ nu prind\reuniunea de 40 de ani, Bobby era `nc`ntatc\ se simte parte din istoria televiziunii, CliffBarnes s-a sim]it de parc\ ̀ n orice secund\ ci-neva urma s\ strige „ac]iune“, iar Lucy cea-cu-vino-`ncoa a fost mai mult o apari]ie sur-priz\ pe covorul ro[u ce duce spre fermaDallas. Desigur, ei s`nt de fapt Linda Gray,Larry Hagman, Patrick Duffy, Ken Kercheval[i Charlene Tilton, dar pu]ini [i-i vor pu-tea aminti `n afara `ntruchip\rii persona-jelor dintr-un serial care s-a difuzat ̀ n Ame-rica timp de 13 ani. Biletele la eveniment s-auv`ndut cu sume mari, de la c`teva sute p`n\la o mie de dolari pentru cei care au vrut s\stea mai aproape de actorii prefera]i. Esteoarecum de `n]eles pentru un serial care areu[it s\ adune 360 de milioane de teles-pectatori `n fa]a celebrului episod cu Cinel-a `mpu[cat pe JR [i care a `nsemnatpentru o lume `ntreag\ tabloul vie]iiamericane cu ma[ini luxuriante[i du[mani la tot pasul – darce ne mai poate spuneacum o produc]ie care s-a`ncheiat `n urm\ cu 17ani?

Simbolulimperialismuluiamerican

Nu pu]ini s`nt cei careprivesc Dallas-ul maimult ca pe un feno-men dec`t ca pe o te-lenovel\ cu succes la

public. Serialul a intrat `n c\r]ile serioase desociologia artei [i de comunicare intercul-tural\. Numit „simbol al imperialismuluiAmerican“ de c\tre ministrul francez al Cul-turii de la acea vreme, Dallas a fost conside-rat de criticii vremii drept un fel de apostolal capitalismului peste tot `n lume. Un cele-bru studiu realizat `n r`ndul telespectato-rilor din Israel ar\ta c`t de diferit era acestaperceput de comunitatea imigran]ilorarabi (care `[i extr\geau din serial lec]iamoral\ a destr\m\rii familiei `n fa]a unuistil de via]\ decandent) fa]\ de cea a imi-gran]ilor ru[i, convin[i c\ produc\torii f\-ceau parte dintr-o conspira]ie menit\ s\r\sp`ndeasc\ o imagine fals\ a vie]ii ameri-canilor.

Un articol de anul acesta din „Washing-ton Post“, preluat pe larg [i `n presa dinRomânia, afirma c\ serialul Dallas a d\r`-mat nu doar recorduri de audien]\, ci `n-s\[i Cortina de Fier. Pentru telespectatoriidin ]\rile comuniste (la noi, serialul a fost

difuzat pentru un scurt timp `n anii’80), bogata familie Ewing

era simbolul vie]ii pe care oduceau americanii `n capi-talism, `ntr-un contrast evi-

dent cu austeritatea vie]iidin Estul Europei. Dup\

revolu]ie, datorit\ luiJ.R., românii au `n-ceput [i ei s\ visezevisul american. Visulavea o piscin\ `n fa]acasei, un scotch `n fi-ecare sear\, `nt`lniride afaceri pe scaune`mbr\cate ̀ n piele. Du-p\ c`teva sezoane, uniidintre ei s-au trezit.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,

tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/

214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,

Florin L\z\rescu,

Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil

Brumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,

M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu

Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,

Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,

Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,

Bogdan-Alexandru St\nescu.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia de Ia[i: Diana Soare

Edi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,

Veronica D. Niculescu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.

0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.

0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-

logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-

namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii

Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.

Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:

[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru

3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei

(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.

Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu

„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\

cu „Ziarul de Ia[i“.


V\carii Dallas [i luptacontra comunismului

Bun de tiparGeorge, hai s\-]]i dau un articol,s\ moar\ m\-ssa, e tare r\u, rupestilul, deci fii atent: doi copii dinCoropceni, jude]ul Boto[ani, deun[pe, respectiv pai[pe ani, [i-aauviolat bunica! I-au pus piedic\ `ndosul [urii [i au t\b\r`t pe ea, uite,un vecin a f\cut poze cu telefo-nul. Sigur face ravagii [tirea asta.Nu o bagi? De ce, fratele meu alb?P\i e cu minori, cu viol cu babe,poze, tot tac`mul... nu se `ncadrea-z\ `n formatul ziarului? P\i tu scriinumai pentru eliti[ti? S\ le spargeu botu’, dac\ nu-mi merge miesalariul din cauza lor...

Ok, am `n]eles, f\r\ violuri, decifii atent. Am o [tire beton despreportarul de la Foresta Urziceni, epoponar, l-au pozat unii cu dege-tu-n cur la un dansator de striptis.Tare de tot, omul are familie [i a-mant\, au aflat to]i [i vor s\-l deape tu[\, c\ se uit\ la cururile cole-gilor din ap\rare. ~l sun\m [i peMitic\ Dragomir, c\ [i \sta e mi[-tocar [i nu suport\ bucitorii, fa-cem caterinc\ de prim\ pagin\,dubl\m tirajul, ce zici? Nu?! P\inu e cu violuri... b\ga-mi-a[ banii,b\i frate, dac\ te `n]eleg.

Bine, nu facem cronic\ sportiv\.Dar las\-m\ s\ te ajut, m`nca-]i-a[,nu m\ mai respinge la BT, c\ neapuc\ noaptea. Deci fii anten\:bomba zilei din Napoli, trei ]iganiau omor`t un italian! Au intrat pes-te om `n cas\, c\ le-a deschis me-najera, tot ]iganc\. S\racul, era

paralizat la pat. L-au legat [i l-aub\tut p`n\ [i-au belit monturilepumnilor, `ntreb`ndu-l de bani,dar mo[ul a r`s `ntruna, p`n\ c`ndvecinii au alertat poli]ia din prici-na `njur\turilor române[ti [i ]iga-nii au fost prin[i `n flagrant. ~n]e-legi, barosane, probleme etnice,crim\ organizat\ transfrontalier\,alea-alea, astea-s subiecte tari depres\ comunitar\. Mai ales c\ mo[-neagul a r`s p`n\ c`nd l-au dezle-gat poli]aii, c\ era paralizat [i nusim]ea durerea, `ns\ l-au sc\pat\[tia `n cap c`nd au vrut s\-l pun\pe pat [i s-a cur\]at. Atunci s-acomplotat [i s-a stabilit c\ ]iganiino[tri l-ar fi omor`t, dar de fapt,`n]elegi tu, avem [an[a s\ lupt\mpentru nevinov\]ia lor, m\car vreo[ai[pe numere de anchet\. Impli-care social\, alea-alea, noi nu st\mdeoparte, mereu pe linia `nt`i, Ha-ga-Haga, invita]ii pe la televiziuni,ambasadori UNICEF... nu te bagi?P\i cum s\ dovedesc toate asteadac\ nu-mi publici articolul?

Parc\ vorbim alte limbi, eu curealit\]ile zilnice, tu cu eliti[tii t\i.Despre ce naiba vrei s\-]i scriu?C\ a fost Radu Beligan la CasaStuden]ilor? Da, pe zece noiem-brie. Abureli, povestea vie]ii lui,se uitau \[tia ca la urs. Mie numi-a pl\cut, n-a c`ntat nimic. Cevrei? S\ scriu despre asta? M\omori, Georgele!

Luni, 10 octombrie, la CasaStuden]ilor, actorul...

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Era `ntr-o joi [i tarelini[te afar\. Nici uncopil de la bloc nu ie[isecu mingea, nici un vecinnu se `ntorcea culegumele de la pia]\.Potoli]i, eram pe lacasele noastre, `n fa]atelevizorului, a[tept`ndcu sufletul la gur\ s\vedem cum re`nvieBobby Ewing, cel dinDallas. Acum [tim cuto]ii c\ moartea luifusese un vis al Pamelei,am aflat [i cine l-a`mpu[cat pe J.R. [i cums-a `nt`mplat r\pirea luiMiss Ellie. Pentru ceic\rora `nc\ le tresareinima atunci c`nd audmelodia de pe genericulserialului Dallas, pe 11noiembrie a fostorganizat\ o reuniune aechipei de filmare, dup\30 de ani. O dovad\bun\ c\ un serial cult nuse termin\ niciodat\.

Iulia Blaga: „Nu m-a `nnebunit deloc filmul. Nu mi s-a p\rut nici m\car original, d’ap\i memorabil, [i, dac\ «[i-a propusdec`t» s\ m\ distreze, atunci s\ afle c\ m-a plictisit de lajum\tate `ncolo“.

QUANTUM OFSOLACE

» 16

fast-food


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Premii~ntr-oo toamn\ `n care Booker Prize-uule luat de un indian (Aravind Adiga),iar Goncourt-uul de un afgan (AtiqRahimi), nimic nu mi se pare mai po-trivit dec`t o rubric\ despre premii. Darnu despre cele pe care tocmai le-ampomenit, ci despre Darwin Awards,`nalte distinc]ii care „salut\ `mbun\t\-]irea genomului uman [i ì celebreaz\pe cei care s-au autoeliminat acciden-tal din el“. Premiile se acord\, deci,pentru sinucideri din gre[eal\. Dar nuorice fel de sinucideri, nici orice fel degre[eli – exist\ ni[te reguli, ca pentruoricare alt\ competi]ie. Mai `ntì, ne-fericitul `n cauz\ ori moare de-a drep-tul ca urmare a propriei prostii, ori de-vine steril, evit`nd astfel perpetuareaunui cod genetic idiot. Apoi, acciden-tul e provocat de o eroare stupid\ dejudecat\ (minorii [i nebunii nu intr\`n discu]ie, se-n]elege de la sine dece), [i toat\ `nt`mplarea trebuie con-firmat\ de mai multe surse. Desigur,nu-i frumos s\ r`zi de moartea cuiva(mai ales pentru c\ nu [tii niciodat\dac\ n-o s\-]i dea prin cap s\ `nghi]iun perpetuum mobile, ca s\ vezi da-c\ func]ioneaz\ [i `n\untru), dar u-morul negru ne scuz\ impruden]a. S\r`dem, deci, de argentinianul care [i-aaruncat nevasta de la etajul opt [i, du-p\ ce a v\zut c\ dumneaei aterizasebine-mersi pe cablurile electrice, s-aaruncat dup\ ea, dar a c\zut al\turi.De Ken Charles, care, trezit `n toiulnop]ii de soneria telefonului, a `ntinsm`na dup\ receptor, dar a luat dingre[eal\ un Smith&Wesson.38 Spe-cial, care s-a desc\rcat odat\ pus laureche. De Kevin, care a zg`]ìt at`t detare un distribuitor automat de Cola,`nc`t `nc\p\]`natul monstru de 420 kga c\zut peste el. ~ns\ povestea cea maiminunat\ vine din Brazilia [i s-a `nt`m-plat chiar anul \sta. Adelir Antonio deCarli, preot catolic de 41 de ani, a vruts\ atrag\ aten]ia opiniei publice asu-pra necesit\]ii construirii unui popasspiritual pentru camionagii. Pentruasta, un [ezlong, un costum special,un telefon cu satelit, un GPS [i multebaloane cu heliu care s\-l `nal]e sus,sus de tot. O singur\ precizare: nu[tia s\ foloseasc\ GPS-ul. De aceea,c`nd v`ntul l-a dus deasupra oceanu-lui, degeaba a sunat c\l\torul echipe-le de salvare, pentru c\ nu [tia s\ zic\unde e. I-au g\sit [i corpul, `ntr-un fi-nal, dup\ ce luaser\ urma baloanelor`mpr\[tiate printre st`nci. Recunosc, laAdelir n-am prea r`s. El a avut partede-o moarte ca-ntr-o poveste. M\`ntreb `ns\ ce s-a `nt`mplat cu popa-sul pentru camionagii.

Lucrez la o carte de poves-tiri, plus alte chestii care mi-aau halit timpul, a[a c\ n-aam mai apucat s\ scriunimic proasp\t pentrurubric\. ~ncerc s\ „m\ scot“cu aceste dou\ povestioarepreg\tite pentru carte:

Coco[ul

De obicei, nu adorm `naintede 2. Diminea]a, mor c`ndtrebuie s\ m\ trezesc. A[a c\aplic o veche tehnic\ de`nveselire din copil\rie: `mifixez ceasul s\ sune cu o or\mai devreme dec`t trebuie.M\ trezesc [i opresc soneria,iar pentru c`teva clipe m\ in-vadeaz\ fericirea c\ mai amde dormit o or\. Din

nefericire, `n ultima vreme,soneria d\ trezirea [i unuicoco[ care habar n-am undest\.

El – cel pu]in a[a se zice –ar trebui s\ c`nte `nc\ de pela 4. Probabil \sta e [i mo-tivul pentru care, din mo-mentul `n care aude ceasulmeu, tresare `nsp\im`ntat [ise apuc\ zelos s\ c`nte o or\`ntreag\, ne`ntrerupt. Eu `lacompaniez, `n g`nd, cu`njur\turi. L-a[ omor` cu m`namea, dar nu [tiu unde st\.Mizez pe nervii mai slabi aivecinilor mai apropia]i de el.

C`nd plec eu la serviciu,coco[ul tace m`lc. Probabil ele[inat de somn. Asta e. Oslujb\ stresant\ poate chiar[i s\ te ucid\.

Prima zi de [coal\pentru Colonelu

Taic\-su, colonel pebune, nu-[i pierdea vremeacu patetisme. L-a dus p`n\ lacareul din curtea [colii [i l-apredat `nv\]\toarei, pe postde suport pentru un buchetde flori. I-a ordonat s\ se descurce singur [i-a plecatacas\.

O fi fost emo]iadesp\r]irii sau `nt`lnirea cuat`ta popor – Colonelu e o]`r\ agorafob [i ast\zi –, numai ]ine minte. Cert e c\ l-at\iat brusc o pi[are din aiade-]i vine s\-]i `nnozi pi-cioarele. ~n clas\, s-a asezat`n ultima banc\, cu privirea]int\ la o margaret\ (eu

i-am zis c\ toamna nu preae anotimpul margaretelor,dar Colonelu o ]ine pe-alui). Sub margaret\, abe-cedarul [i cartea de mate. Aascultat ca de pe cealalt\lume vocea `nv\]\toarei,povestindu-le duios copiilordespre lucrurile minunate pecare le vor `nv\]a la [coal\.

La un moment dat s-aauzit [i el strigat, dar a fostl\sat `n pace, pentru c\ aveadeja ochii `n lacrimi. Ca s\-[ifac\ de lucru, Colonelu [i-ab\gat c\r]ile `n ghiozdan, l-apus `n spate [i a `nceput s\fr\m`nte `ntre degete coadamargaretei. La prima pauz\,

s-a dus s\geat\ pe u[\. Mai`ntì, cu ritm de vitezistetiopian, apoi de m\r[\luitoretiopian – nevoit s\-[i ]in\genunchii lipi]i –, ajung`ndla blocul lui de simpluetiopian. Nu mergea liftul. {iel st\tea pe la etajul [apte.

Nici nu mai [tie cum de-aurcat sc\rile. A `nceput s\bat\ cu pumnul `n u[\. Apoicu margareta. El spune c\-[iaminte[te precis cum s-a di-latat timpul, cum zburaupetalele din margaret\, `nrelanti. ~ntr-un sf`r[it, u[a s-adeschis [i `n cadru a ap\ruttaic\-su. Iar Colonelu s-api[at pe el.

Coco[ul [i Colonelu

AAnnttrreennaatt ss\\ ffiiee eeffiicciieenntt [[ii ss\\ pprrooffiittee ddeeffiieeccaarree cclliipp\\,, nnuu mmaaii sstt\\ ss\\ ssee uuiittee llaappeeiissaajj,, ss\\ aaddmmiirree tteennccuuiiaallaa cc\\zzuutt\\ aarrttiiss-ttiicc ddee ppee ccaasseellee ddiinn BBoolliivviiaa,, nniiccii ss\\rr\\cciiaaddiinn BBoolliivviiaa ((`̀nn ccoommppaarraa]]iiee ccuu eelleeggaann]]aahhootteelluulluuii uunnddee llooccuuiiee[[ttee)),, nniiccii ccuullooaarreeaaaarrss\\ aa ddee[[eerrttuulluuii,, nniiccii mm\\ccaarr ppiicciiooaarreelleelluunnggii aallee KKuurryylleennkk\\ii.. (M\ `ntreb dac\[tie unde se afl\ `n fiecare moment.) Sau,c`nd [ade, Bond are ochii girofar [i `n-registreaz\ mi[c\rile generalului boli-vian care e pe punctul s\ bat\ palma cuun occidental veros, dar `n acela[i timpscaneaz\ zona [tiind cu zece minute`nainte cu ce barc\ o va lua din nou lagoan\ [i cine exact `l va urm\ri.

Numai c\ Bond nu d\ impresia c\ e pa-nicat de trecerea timpului, de[i nu-miamintesc s\-l fi v\zut arunc`ndu-[i o-chii pe frumosul lui ceas (da, [tiu, cea-sul \la e pus cu un scop la m`na lui, a[acum [i ochelarii au un scop, [i ma[inilecu marca la vedere etcetera etcetera).

Nu m-a ̀ nnebunit deloc filmul. Nu mis-a p\rut nici m\car original, d’ap\i me-morabil, [i, dac\ „[i-a propus dec`t“ s\m\ distreze, atunci s\ afle c\ m-a plic-tisit de la jum\tate `ncolo. (Poate de as-ta s-a [i oprit proiec]ia la jum\tate, `ncadrul avanpremierei bucure[tene.)Casino Royale era mult mai str\lucitor,mai spectaculos [i mai sexy, chiar dac\

fusese filmat `n mai pu]ine loca]ii. Darm\car acolo Bond era c`t de c`t uman,adic\ – printre altele – avea timp.

C`nd mai era timp

Am v\zut `n sf`r[it Miss Potter, care `misc\pase. Nu c\ ar fi rupt din soare, nicivorb\, dar mi-a dat a[a o senza]ie pl\-cut\... ~n aceast\ biografie a scriitoareide c\r]i pentru copii Beatrix Potter, cuRenée Zellweger [i Ewan McGregor `nrolurile principale, pentru c\ ac]iunea eplasat\ la `nceputul secolului trecut, per-sonajele au timp, frate! Miss Potter flir-teaz\ cu Norman Warne mult timp, cubona `n spate, p`n\ c`nd am`ndoi `[i de-clar\ sentimentele, [i c`nd o fac, declara-]ia e mascat\ elegant de umbrela intere-sului profesional. ~ntregul lung procesal apropierii are o cochet\rie pe c`t dedesuet\, pe at`t de adorabil\. Iar dup\ce Warne moare `naintea nun]ii [i MissPotter cump\r\ o ferm\ [i se trage la

]ar\, cunoa[te – dup\ ce termin\ depl`ns – un alt domn. Acesta `[i face dinc`nd `n c`nd [i apoi tot mai des de lu-cru pe la ferma ei, ca [i cum ar veni cutreab\. Filmul se termin\ cu happy-endsub`n]eles. Pentru c\ nu mai era timp pen-tru o a doua idil\ desf\[urat\ cu `nceti-nitorul, apare doar un insert la final `ncare ni se spune c\, p`n\ la urm\, MissPotter a sf`r[it prin a se m\rita cu aceldomn – opt (8) ani mai t`rziu. Asta mise pare nemaipomenit! Noi, azi, facemimaginare teste-gril\ cu oamenii noi pecare-i cunoa[tem [i, dup\ dou\ r\spun-suri/reac]ii gre[ite, pac, nu ne mai pierdemvremea. Nu pot s\ nu-mi aduc aminte(de[i am tot spus-o) de secven]a din Din-colo de nori, filmul lui Antonioni &Wenders, `n care [erpa[ii se opresc laun moment dat [i nu dau semne s\ semi[te din loc, de[i occidentalii ì dau zors\ ajung\ mai repede `n v`rful muntelui.

„A[tept\m s\ ne ajung\ sufletele dinurm\“, explic\ unul dintre ei, dar nu-mai c`nd e `ntrebat. O fi ceva adev\r lamijloc. Cu ani `n urm\, c`nd timpul `n-cepuse s\ se mic[oreze vertiginos, unpreot a avertizat un prieten c\, dac\ semai gr\be[te, o s\-[i piard\ sufletul. P\i,judec`nd dup\ crosul din ultima vreme,acel prieten ar trebui s\ stea [i s\-[i a[-tepte sufletul vreo cinci ani.

Quantum of Solace: Partea lui deconsolare, 2008. Regia: Marc Forster.Cu: Daniel Craig, Olga Kurylenko, JudiDench

Miss Potter, 2006. Regia: Chris Noonan.Cu: Renée Zellweger, Ewan McGregor,Emily Watson

Dincolo de nori, 1995. Regia:Michelangelo Antonioni & Wim Wenders.Cu: Fanny Ardant, John Malkovich,Sophie Marceau

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Cum am tot mai mult senza]ia c\ timpul semic[oreaz\ cu c`t treburile noastre cresc [i c\ enevoie de zile de 26-27 de ore, a fost bine c\ amv\zut Quantum of Solace: Partea lui de consolare.„~n spe]\“, partea mea de consolare a fost s\ constatc\ nici James Bond n-o duce mai bine, pentru c\ o]ine tot filmul `ntr-o alerg\tur\. De[i am v\zut filmulazi, nu reu[esc s\-mi aduc aminte `n ordine toatelocurile prin care a fost pe parcursul a 106 minute.(Oricum, cred c\ nici el nu-[i mai aminte[te.)

FILM

Iulia BLAGA

Ultimatumul lui Bond

PENTRU PRIMA DAT| ~N LIMBA ROMÂN|, Ochiulde Nabokov „Cuv ... · Dar nu despre dispre] vreau eu...

Documents

Transcript of PENTRU PRIMA DAT| ~N LIMBA ROMÂN|, Ochiulde Nabokov „Cuv ... · Dar nu despre dispre] vreau eu...