Pentru ce ferma de melci? Melcii reprezinta o afacere profitabila, cererea de melci fiind foarte mare n tarile UE ct si n SUA. Un kilogram de melci semipreparati se vinde n jur de 30 euro. Marile restaurante considera melcii ca fiind delicatese. SUA, de exemplu, importa melci in valoare 450 milioane de dolari anual, 98% fiind conservati. In prezent europenii au monopolizat consumul de melci, cresterea melcilor fiind o afacere in plina crestere. Deoarece cererea depaseste oferta, SUA si UE importa cantitati mari de melci. Din aceasta cauza crearea unei ferme de melci este binevenita, mai ales ca in Romnia conditiile pentru cresterea in aer liber a melcilor sunt favorizate de conditiile climatice si uneori de compozitia solului. Cheltuielile pentru construirea unei ferme de melci sunt mici n comparatie cu veniturile. Un rol important n acest sens, l are UE prin programul SAPARD ( vezi Program SAPARD ) care acorda credite nerambursabile n valoare de 5000 100000 euro, pentru cresterea melcilor comestibili. Firmele importatoare ofera preturi cuprinse ntre 4 - 6 euro ( negociabil n functie de firma ) pentru un kilogram de melci vii.Alte ntrebuintari ale melcilor comestibili

Melcii au si alte ntrebuintari, cum ar fi, tratarea anumitor boli cu efecte uneori chiar miraculoase. nca din cele mai vechi timpuri, n special chinezi folosesc melcii, carnea de melci vii, cochilia cat si apa n care au fiert, pentru tratarea bolilor de stomac, in special ulcerul, avnd un rol deosebit n refacerea mucoasei stomacului, tratarea cailor respiratorii superioare. Apa n care s-au fiert melcii se poate folosi n tratarea infectilor gastro-intestinale. n cazul ulcerului se recomanda nghitirea de bucati mici de carne de melc. De asemenea melcul aduce n corpul uman un aport masiv de calciu. Pe lnga calciu melcii contin magneziu, zinc, cupru, mangan, cobalt, iod. n ultimii ani oamenii de stiinta englezi au creat diverse medicamente pe baza de melci, acestea avnd rolul scaderii hipertensiunii, scaderea colesterolului din snge ct si scaderea glicemiei din snge.

Prezentam n continuare un tabel efectuat de oameni de stiinta din Italia, privind continutul proteic al carnii de melc. Continut proteic al carnii de melc comparativ cu peste, pui, muschi de porc. Nume Melc Peste Pui Muschi de porc Proteine (g) 18.11 83.50 23.30 9.50 Lipide (g) 0.22 0.30 1.20 59.80 Fosfor Fier (mg) (mg) 145 2.40 194 15.20 190 1.50 101 1.40

De asemenea prezentam valoarea nutritiva a carnii de melc, comparativ cu carnea de pui si peste, studiul efectuat de Institutul francez de helicicultura. Nume Melc Pui Peste Lipide 0,5 - 0,8 12 1,5 Calorii 60 - 80 120 70 Proteine 13,5% 8,5% 15 Apa 83,8 70,6 81 Altceva 1,9 0,8 25

Mentionam ca studiul a fost efectuat pe 100g carne. Melcul a fost apreciat nca din antichitate pentru gustul carnii sale, iar n prezent este tot mai greu de gasit n Franta, principala tara consumatoare de specialitati din carne de melc. Motivele pentru care melcii sunt tot mai rari sunt campania intensa de culegere a acestora, pe fondul dezvoltarii industriei agroalimentare, precum si aplicarea tehnicilor agricole moderne care distrug habitatul melcilor. Proaspeti sau congelati, sub forma de conserva sau semipreparate, nimeni nu poate contesta gustul deosebit al melcilor, un produs gastronomic prin excelenta francez. Cu o piata estimata ntre 30.000 si 40.000 de tone de melci vii, Franta ramne cel mai important consumator din lume. Pentru ca productia proprie nu poate acoperi cererea, francezii importa n jur de 20.000 de tone de melci anual. Cresterea consumului, care a dus la diminuarea populatiei de melci din habitatul lor natural, precum si dependenta de importuri au determinat aparitia culturii melcilor de padure, sub denumirea de helicicultura. Cu toate ca recoltarea melcilor este reglementata si rationalizata, n scopul protejarii speciei, cei care se ocup 333h79d 259; cu aceasta afacere cred ca

exista, totusi, pericolul ca melcii liberi sa devina din ce n ce mai putin. De aceea sa trecut la cresterea melcilor n adevarate ferme de melci.

Specii de melci

Helix Aspersa Maxima ( Gros gris ) - melcul de gradina maro, originar din coastele Marii Mediteraneene ( in special Franta si Spania ). La maturitate melcul adult cntareste aproximativ 25g. Marime 40 - 55 mm. Se poate creste in ferme.

Helix Hortensis ( Cepaea Hortensis ) - melc de gradina, masura aproximativ 20 mm, putnd fi usor recunoscut dupa dungile negre de pe cochilie. Originar din nordul si centru Europei. Cochilia atinge un diametru de 54mm si o naltime de 85mm. Vrful cochiliei este foarte ascutit, si corpul are o forma speciala. Se creste limitat n ferme.

Achatina Fulica ( Melcul gigant african ) - poate ajunge pana la 325mm, Originar din sudul Saharei n partea de est a Africii. A fost introdus in India n 1847. Este un melc daunator culturilor. Din cauza marimii si daunelor provocate este considerat ilegal. Poate ajunge pna la 500 de g. Va recomandam sa nu cresteti un asemenea tip de melc.

Helix Nemoralis - melcul de padure, masoara aproape 25mm, originar din Centrul Europei. Este un melc care se hraneste cu plante moarte, viermi si melci morti. Va recomandam sa nu cresteti asemenea tip de melc

White Jade Snails - creste n special n China. Cochilia este in forma de spirala de culoarea castanei. Carnea lui este de culoarea alba, are foarte multe proteine, iar lipide si colesterolul tind spre zero. Este un excelent hermafrodit. Nu creste in Europa.

Aspersa ( melcii mici si gri, n franceza Petit gris, Escargot ) - cochilia de 30-40 mm, spirala cochiliei de 4 sau 5 rotatii. Durata de viata 2-5 ani Habitat natural - paduri, cmpuri, gradini. Reprezinta specia adaptabila la diferite climate facnd cresterea usoara si mai putin riscanta.

Helix Pomatia ( melcul romn, melcul de mar, lunar, la vignaiola, in franceza escargot de Bourgogne sau melcul de Burgundia ). Cochilie de 45 mm lungime, durata de viata 2-4 ani. Habitat natural in munti cu paduri pna la 2000 m altitudine, n vii sau gradini. Acest melc este preferat de consumatori din cauza aromei si marimii.

Helix Lucorum ( Escargot turc ). Are o marime de 40-55mm, greutatea adulta este de 22-45g. Distributie geografica Turcia, arile Balcanice. Culoarea carnii este galben deschisa sau maro deschisa. Specie care se creste in ferme de melci. Morfofizologia si anatomia melcilor Melcii sunt animale formate dintr-o cochilie si corp moale (fara schelet), nedivizat n segmente, dar poseda un picior musculos si latit pe partea ventrala n forma de talpa. La speciile terestre piciorul este bine dezvoltat, de forma aproape cilindrica, avnd portiunea posterioara mai lunga. Capul nu este bine delimitat de corp, fiind mai mult sau mai putin trunchiat la capat. Capul anterior are orificiu bucal, nconjurat de trei buze ce-i ajuta la prinderea hranei. Corpul este nvelit ntro manta ce secreta cochilia. Mantaua separa zona n care se afla aparatul respirator format din branhii. Melcii traiesc att n apa ct si pe uscat, cochilia neacoperindu-i atunci cnd sunt activi. Cochilia melcilor este alcatuita din carbonat de calciu (rezultat n functie de pH. Astfel avem: pH mic sub forma de calcit; pH mare sub forma de aragonit;)

si conchiolina. Cochilia este alcatuita din punct de vedere morfologic din trei straturi: stratul subtire - periostracum - format din conchiolina; ostracumul - format dintr-un rnd de prisme de carbonat de calciu intercalat cu filamente de conchiolina; hipostracumul (sidef) - format din lame orizontale de carbonat de calciu amestecat cu filamente de conchiolina;

Cochilia melcului are forma unui tub neomogen calibrat rasucit n jurul unui ax central, ntr-un plan sau n susul axului determinnd un con cu derulare strnsa. Aceasta rasucire poate fi n ambele sensuri. Cochilia melcului are un vrf, ce reprezinta partea superioara a axului n jurul caruia se deruleaza. Prin rasucirea cochiliei n jurul axului rezulta un numar de 2 15 anfracte sau ture unite prin suturi, constituind spira cochiliei, n afara ultimei. O tura reprezinta o rulare. Masa din care este alcatuit corpul melcilor este dispusa att n cochilie ct si n picior. Aceasta poate fi devaginata n momentul n care melcii sunt activi. Prin contractia muschiului columelar, are loc invaginarea, care consta n rularea muschiului n jurul columelei cochiliei, iar apoi rasfirarea n filete asezate n evantai. nti se invagineaza tentaculele, apoi capul si n final partea posterioara a piciorului. Exterior corpul melcilor are tegumentul brazdat de santuri ntretaiate. Interiorul cochiliei este captusit cu o manta si contine orificiile anal si excretor. Respiratia la melci se face printr-o portiune de manta din cavitatea paleala, bine vascularizata. Respiratia si expiratia se face n functie de temperatura mediului nconjurator. Suprafata respiratorie poate varia ntre 14,01 si 17,64 cmp. Specia Helix pomatia consuma la 15 grade oC 0,02 pna la 0,03 cmc/ ora oxigen si elimina 97 pna la 135 cmc dioxid de carbon. n stare de hibernare la -2 grade oC, melcul consuma o cantitate de oxigen de 100 de ori mai mica, iar eliminarea dioxidului de carbon este foarte mica. Digestia melcilor se face cu ajutorul unei guri, prelungite cu un tub digestiv ce sufera 2 -3 dilatari, se rentoarce n cavitatea paleala, dupa care se deschide n anus. Stomacul are forma de fus, n el varsndu-se secretiile din hepatopancreas. Aici se nmagazineaza glicogen. Exista si celule care secreta saruri de calciu, necesare

pentru formarea cochiliei. La Helix pomatia continutul n saruri de calciu n luna mai este de 20,24 %, el crescnd spre toamna, ajungnd la 25,72%, dupa care continutul scade la 16,91%. Circulatia la melci este asigurata printr-un organ pulsator format dintr-un ventricul dispus pe tubul digestiv si un auricul dispus n imediata vecinatate a aparatului respirator. Sngele este incolor, dar exista si specii la care acesta contine hemoglobina. Ritmul batailor organului pulsator este determinat de temperatura mediului nconjurator. n luna iunie Helix pomatia nregistreaza 77 pulsatii/minut, iar la temperaturi apropiate de 0 grade oC, pulsatiile se reduc la 1 pulsatie/minut. Excretia este asigurata dintr-un rinichi saciform, de la care porneste un canal ce se deschide n apropierea anusului. Sistemul nervos este alcatuit din ganglioni si filete nervoase unite ntre ele. n general melcii sunt hermafroditi, functionnd periodic att ca femela ct si ca mascul. Orificiul genital se gaseste pe latura dreapta a corpului, la baza tentaculei. Melcii se deplaseaza pe orice substrat indiferent daca mersul se efectueaza pe orizontala, verticala sau pe suprafata apei, deoarece melcul secreta o mare cantitate de mucus pe suprafata, facndu-l aderent. Deplasarea melcului se face n linie dreapta, prin contractii si relaxari ritmice si succesive. Biometria la melci

Masurarea melcilor se face prin masurarea cochiliilor si a valvelor, cu ajutorul unei rigle gradate sau a unui compas distantier. n general se masoara naltimea cochiliei, latimea cochiliei, lungimea spirei, lungimea aperturii, latimea aperturii. Procedeul de masurare se realizeaza prin stabilirea a doua puncte pe cochilie cu compasul, dupa care masurarea se face cu rigla gradata, n cazul cochiliilor mici, sau direct cu rigla n cazul cochiliilor mari. Specii de melci comestibili care se cresc n ferme

Pe teritoriul Romniei se gasesc doua specii principale de melci folositi pentru consum, care apartin genului Helix: Helix Pomatia (melcul de livada) si Helix Lucorum (melcul de padure). Melcul de livada este cel mai raspndit, reprezentnd aproximativ 70% din populatia de melci recoltati pentru valorificare, acest melc avnd si o carne de o calitate ridicata, foarte apreciata de consumatori. Melcul de livada se gaseste n special n zona intracarpatica din Transilvania, n preajma prurilor si rurilor, a pasunilor si livezilor. Cele mai mari bazine cu o populatie bogata n aceasta specie sunt n judetele Mures, Sibiu, Alba, Arges si Calarasi. In Franta, Helix Pomatia se comercializeaza sub denumirea de melc de Bourgogne. Acesta este un melc mare care se consuma n principal n estul tarii, putnd atinge 45 mm n diametru si o greutate de 40 de grame. Cochilia are forma de glob, de culoare deschisa, motiv pentru care el mai este cunoscut si sub denumirea de "marele alb". Melcul de padure are o carne de calitate mai slaba. Aceasta specie se ntlneste mai mult n Dobrogea, Constanta si n zona Moldovei, n judetele Bacau si Iasi. Aceasta specie mai este cunoscuta si sub denumirea de melcul turcesc, ntruct traieste n principal n Turcia si n alte tari balcanice (Bulgaria, Iugoslavia), dar si n Italia si alte tari mediteraneene. Cochilia sa este asemanatoare cu cea a melcului de livada, nsa are o culoare mai nchisa, cu spirale maronii, si un diametru care poate atinge 50 mm. Francezii consuma n mod traditional speciile Helix Pomatia si Helix Aspersa, care se comercializeaza sub denumirea de melcul mic cenusiu. Este vorba de un melc de dimensiuni reduse, care nu se gaseste n Romnia, consumat n ntregime, mai ales n regiunile mediteraneene si ale Atlanticului. Pentru ca piata nu a mai putut fi acoperita cu recolta din mediul natural al celor doua specii de melci, industria agroalimentara franceza a fost nevoita sa recurga la o a treia specie pentru consum -Helix Lucorum, comercializat sub denumirea simpla de melc. Cantitatea de melci care poate fi recoltata direct din natura este limitata pentru a nu pune in pericol disparitia speciei respective. In acest caz pentru firmele care se ocupa cu recoltarea si pregatirea carnii de melc, este necesara executarea unui studiu de impact. Acest studiu de impact se plateste, pretul fiind n concordanta cu cantitatea de melci dorita si se stabileste in functie de rata de inflatie. Cantitatea este mai mare sau mai mica, n functie de numarul populatiei de melci care este descoperita n regiune de catre cercetatori. Dupa ce a reglementat cantitatea de melci care se poate culege ntr-un an, Academia transmite aceste date Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si inspectoratelor regionale de protectie a mediului care acorda societatilor o autorizatie de functionare pentru recoltarea melcilor, n limita cantitatilor stabilite pentru anu1 respectiv. Este necesara

obtinerea unei autorizatii de mediu, iar pentru obtinerea licentei de export, se apeleaza la Ministerul Mediului.

Recoltarea melcilorRecoltarea melcilor se face de-a lungul a doar doua luni din an, aprilie si mai, iar uneori, cnd conditiile meteo sunt favorabile, perioada se poate prelungi si n primele saptamni ale lui iunie. Melcii se pot recolta, de fapt, de-a lungul ntregului an, cu exceptia iernii, ( cnd hiberneaza ) nsa cantitati importante se gasesc doar n cele doua luni de primavara, favorabile conditiilor de dezvoltare a melcilor. In aceasta perioada se recolteaza peste 80% din cantitatea de melci prelucrata pentru export. Cantitatea de melci recoltata depinde si de conditiile meteorologice existente n cele doua luni favorabile pentru aceasta activitate. Melcii ies din cochilii pentru asi cauta hrana atunci cnd afara este cald, cnd vremea este nsorita si exista umiditate (dupa ploaie si dimineata, pe roua). Factorii climaterici sunt foarte importanti pentru identificarea perioadei ideale de colectare. Temperatura optima cnd melcii ies la suprafata este n jur de 18 - 20 de grade, atunci cnd alterneaza perioada de ploaie cu caldura. Cnd e prea frig sau prea cald, melcii stau ascunsi, chiar daca ne aflam n plin sezon de recoltare. Perioada zilei n care se recolteaza cantitati mari de melci este dimineata si seara, atunci cnd soarele nu este puternic, sau n timpul zilei, cnd cerul este acoperit de nori.Tot datorita umiditatii din sol, melcii se recolteaza cel mai bine ntre orele 6 si 9 dimineata, adica dupa ce se lumineaza de ziua si pna cnd apare soarele. Cnd cele doua luni de recoltare sunt secetoase, cantitatea de melci recoltata scade foarte mult, pierderile putnd ajunge si la 35% din cantitatea medie recoltata. Melcii se gasesc n cantitati mari la liziera padurilor, n livezile cu pomi fructiferi, n luncile si n zonele de deal umbrite de copaci sau de alti arbusti. Umezeala este indiciul principal pentru prezenta melcilor, iar locul trebuie sa fie luminat si aparat de razele prea puternice ale soarelui.

n cazul n care nu exista posibilitati pentru crearea unei ferme de melci, se pot obtine profituri din colectarea directa a melcilor din natura. In acest caz preturile obtinute de la centrele de achizitie sunt mult mai mici ( pe jumatate ). Dupa investitiile realizate n ultimii doi-trei ani de doua importante firme franceze, concurenta pe piata prelucrarii melcilor la noi n tara s-a intensificat. Prelucrarea carnii si a cochiliei sunt operatii simple si usor de realizat, batalia fiind data pe

achizitionarea de la culegatori a unor cantitati ct mai importante de melci si de buna calitate. Astfel au aparut centre de recoltare si n tara noastra.Pentru ca activitatea de colectare a melcilor se desfasoara doar doua-trei luni pe an, aceste centre mai pot desfasura activitati adiacente, precum colectarea fructelor de padure sau a plantelor medicinale. Receptia

Receptia melcilor se face ntr-un spatiu acoperit, igienizat, fara surse de caldura, dotat cu aparatura de cntarire si masurare, cu lazi de depozitare si de transport. Aceste spatii se pot amenaja n fostele cladiri apartinnd fostelor cooperative agricole sau in cadrul unor hale, curti pietruite sau betonate. Ele trebuie acoperite si mprejmuite cu o plasa de srma cu ochiuri de dimensiuni mai mici dect cochilia unui melc, pentru asigurarea unei aerisiri perfecte. ntru-ct lazile cu melci ocupa un spatiu destul de mare de depozitare, spatiile n care se pastreaza acestea trebuie sa fie de dimensiuni destul de mari, adica de cel putin 50 mp.Melcii trebuie transportati n lazi de plastic, lemn sau metal prevazute cu spatii de aerisire, pentru a nu se sufoca, pentru ca acestia sa nu poata iesi. Melcii sunt adusi n saci presati si nghesuiti, astfel ca deja multi sunt morti cnd ajung la centrele de colectare. Selectarea melcilor morti si a cochiliilor sparte este un prim criteriu de receptie a melcilor. Melcii morti sunt recunoscuti prin pozitia lor n cochilie. Cei vii sunt apoi cntariti si trecuti prin sita de selectie , pentru eliminarea celor care nu corespund dimensiunilor obligatorii. Un melc viu atunci cnd este transportat si manipulat, si retrage ntregul corp n cochilie, putndu-se vedea doar talpa acestuia la baza cochiliei, melcii morti ramn cu corpul n afara cochiliei.

CRESTEREA MELCILOR COMESTIBILI FERME N AER LIBER ( NEACOPERITE) Terenuri. Pentru cresterea melcilor se prefera terenurile de forma dreptunghiulara, dar cu lungimea si latimea ct mai apropiate astfel nct sa se obtina un perimetru minim . Perimetrul minim nseamna cheltuieli mai mici cu ngradirea terenului. De exemplu pentru un teren de 3000 m2 putem alege mai multe variante: 60 x 50; 100 x 30, etc. Desi reprezinta aceeasi suprafata perimetrul lor nu este identic. n primul caz perimetrul este 60 x 2 + 50 x 2 = 220 m liniari, iar n al doilea caz avem 100 x 2 + 30 x 2 = 260 m liniari. Fara a cstiga nici-un metru patrat de teren pentru ferma diferenta de perimetru este de 260 m - 220 m = 40 m liniari, ceea ce face ca cheltuielile materiale sa creasca aproximativ cu 20%, pentru ngradirea terenului. innd cont de aceste lucruri indiferent de

suprafata de teren pe care o aveti la dispozitie ncercati sa obtineti un perimetru ct mai mic, pentru a micsora investitia. La alegerea dimensiunilor trebuie sa tinem seama si de amplasarea portii centrale ce trebuie sa aiba 3 - 4 m, pentru a permite la nevoie intrarea unui utilaj agricol. Poarta se plaseaza din directia drumului de acces, cel mai bine pe latura cea mai mare a terenului. Trebuie sa tinem cont la alegerea dimensiunilor terenului ca accesul n ferma sa se faca usor fara a deranja melcii, ce sunt animale sensibile. Terenul trebuie sa fie n panta cu o nclinare de 8 - 9 % ce sa permita scurgerea lina a apei, fara a se forma balti sau torente. Melcii nu stiu sa noate si se pot neca daca naltimea stratului de apa depaseste 4 cm. n cazul n care terenul este drept se pot face lucrari de drenare pentru protectia melcilor.

mprejmuirea terenului se realizeaza cu ajutorul unui gard masiv ce are rolul de a tine departe de melci animalele pradatoare, dar si rolul de a mpiedica evadarea melcilor. Terenul pe care se intentioneaza sa se amplaseze ferma trebuie sa fie ntro pozitie nsorita, deoarece diferenta mare de temperatura dintre zi si noapte creeaza mai multa roua si un mediu mai umed propice att melcilor ct si plantelor.

Terenul se mparte n fsii de aproximativ patru metri, care se cultiva cu diverse plante care au roluri diferite. ( de hranire, de adapostire mpotriva caldurii sau ferirea de pasari pradatoare ). la pregatirea terenului n vederea cultivarii. Se ncepe prin trasarea parcelei (straturilor) cu plante furajere pentru melci, care au latimi de 3-4 m si lungimi de 20-40 m. ntre straturi se lasa alei (care n permanenta sunt lipsite de plante) late de 1 m. n cadrul fermei se vor stabili straturile pentru reproductie si pentru cresterea melcilor. n vederea cultivarii plantelor furajere pe straturi se administreaza gunoi de grajd, se ara, se sapa sau se prelucreaza terenul cu freza, se executa canalele pentru scurgerea apei si se monteaza instalatia pentru irigare. Se prevede instalatie de irigare cu dispersia apei de tip ceata si nu prin picurare sau prin canale de scurgere. Sistemul de udare poate

fi fix sau mobil. Sursa de apa (fntna) trebuie realizata pe ct posibil n centrul terenului pentru a reduce mult consumul de materiale. Preturile pentru sistemul de irigare variaza mult deoarece exista mai multe posibilitati. Preturile pleaca de la 400 euro putnd ajunge la 700 euro, valabile pentru un teren de 2000 m2. Este necesara o udare moderata folosindu-se 10 - 20 l/ la 2 - 3 m2 pentru a evita baltirea sau putrezirea plantelor. Udarea se face si n functie de conditiile climatice, starea pamntului si gradul de umiditate. Desi din punct de vedere stiintific se cere o udare tip ceata, melcii nu au fost afectati nici n cazul unui sistem de irigatie cu picaturi fine. Din experienta crescatorilor de melci numarul de cochilii sparte din cauza ploilor moderate sau a udarii chiar prin picurare este foarte mic. Peste terenul astfel pregatit se pot distribui circa 50 kg de ngrasaminte cu azot.n vederea combaterii insectelor nezburatoare (carabidae) ce pot provoca mari pierderi n populatia de melci se recurge la distribuirea a 50 kg produs pentru dezinsectie n granule pe baza de malathion - 5%, care costa 100 euro. Tot cu aceasta ocazie se iau masuri de nlaturare a soarecilor, sobolanilor, serpilor si a soprlelor, pradatori importanti ai melcilor. Pe teren se executa ngradituri, tarcul poate fi un jgheab cu parti din lemn, din ciment sau fibra, sau din tabla subtire de otel.

Trebuie acoperit cu un paravan sau cu plasa. Acoperirea va tine melcii departe de pasari sau alti pradatori. Gardurile sunt de obicei nalte plus 20 cm in pamnt, pentru ca melcii sa nu scape prin sapare n pamnt. ngradirea cu tabla galvanizata sau plastic dur ajuta la fel la mentinerea afara a altor pradatori. Acoperirea ii va proteja mpotriva ploilor torentiale. De asemenea, in timpul iernii ajuta la hibernarea melcilor. Trebuie folosita plasa cu ochiuri ct mai mici, pentru a mpiedica scoaterea tentaculelor prin gard. arcurile ce contin melci tineri (nou-nascuti) au nevoie de ochiuri fine de plasa. Melcilor le place sa se ascunda in special in timpul vremii calde. De exemplu, faceti rost de un drenaj plastic pentru argila, taiati-le in doua parti pe lungime, pozitionati unul intr-o pozitie iar pe celalalt la un unghi drept. Acest lucru va furniza adapost si va creste cu pana la 50% numarul de melci pe care puteti sa-i puneti in tarc.Nu folositi o plasa de srma n partea de jos, deoarece melcii vor trece prin plasa, cautnd locuri mai placute. Un sistem de stropitori va asigura umezeala atunci cnd e nevoie. Stropii trebuie sa fie foarte fini, melcilor placndu-le o ceata fina de apa. Se va pune n functiune sistemul numai la apusul soarelui. Daca este pornit nca din zori, umezeala poate duce melcii in soare. Folosirea aspersoarelor este contraindicata cnd vntul bate cu putere, n acest caz este

recomandata utilizarea furtunurilor cu apa, si a santurilor de irigare. Pentru ca melcii sa aiba o activitate si o dezvoltare rapida este necesara o umiditate de peste 70%.

Aspersor special pentru udare n schite s-au prezentat ngradituri, cu dimensiuni de aproximativ patru metri, pentru a crea o mica gradina pe care se vor planta, diferite plante, pe care melcii le vor mnca. Acestea prezinta si un dezavantaj, deoarece daca melcii nu au ajuns la maturitate, este dificil sa se replanteze gradina din nauntrul ngraditurii. n Romnia materialele folosite cel mai des pentru realizarea mprejmuirii tarcurilor sunt: srma zincata - 1500 m helitex - 1500 m lemn brad - 4,5 m3 suruburi, cuie - 10 kg

Cantitatile de mai sus sunt prezentate pentru un teren de 3000 m2. arcurile se construiesc folosind lemn de brad n urmatoarele dimensiuni 1,25 x 1 x 1. Stlpii de brad sunt distantati la 2 2,5 m. Pentru tarcuri putem folosi diverse suprafete n functie de dimensiunea terenului, numarul de rnduri si numarul de tarcuri pe rnd. Dimensiunile recomandate pentru tarcuri des folosite la ferme sunt: 22 x 4,2 sau 45 x 4, 3. Se pot folosi si alte dimensiuni mai ales cu latimi de 3,5 m si 3,8 m. Aceste dimensiuni rezulta din folosirea ct mai economica a materialelor necesare pentru constructie. De exemplu o rola de helitex are 100 m iar ea trebuie folosita ct mai economic (pe ct posibil nenadita). Helitexul este o plasa din plastic asemanatoare plasei de tntari folosite la ferstre, care rezista la radiatii UV si la secretiile acide ale mucusului. Ea reprezinta o bariera mpotriva evadarii fiind prevazuta cu doua deschideri n forma de V care mpiedica evadarea melcilor. Este de culoare neagra pentru a atrage caldura si deoarece este mereu uscata ngreuneaza deplasarea melcilor.

Desi exista producatori si n Romnia va sfatuim sa va procurati helitex de import care are 10 ani garantie. mpartirea terenului se poate face n 2 - 4 rnduri, cu 6 - 10 tarcuri pe rnd, n functie de dimensiunea terenului si a tarcurilor. Se foloseste un sol de o calitate medie care sa nu fie nici prea nisipos dar nici sa nu aiba un continut ridicat de argila. Melcii nu pot sa sape daca solul este prea tare. Solul cu mult nisip nu contine suficienta apa. Un sol bun este cel care contine 20 - 40 % materie organica. Solul trebuie sa fie asemanator cu cel dintr-o gradina unde frunzele si vegetatia sunt abundente. Daca n ferma ta de melci cresc plante ai mare grija de ele si mentine-le umede. Pliveste-le regulat. Daca solul e prea acid neutralizeaza-l cu calciu si adu-l la o valoare apropiata de pH 7. Pe lnga valoarea phului solului, calciul trebuie sa fie disponibil, att n sol ct si n alte surse, pentru a fi luat de melc, avnd n vedere ca cochilia unui melc contine 97-98 % carbonat de calciu. Daca nu exista alta sursa poti folosi piatra de var. Tratarea solului se poate face cu poliacrilamide cu o compozitie de 12,5 ml la 160g M.A. pentru o singura preparare n 250 ml apa/kg de sol uscat. Acest tratament de stabilizare confera solului o rezistenta la spalare. Aceasta tratare permite curatirea regulata fara a distruge structura farmitata a solului care ajuta la depunerea oualor. Melcii sapa n sol si ingereaza pamntul. Solurile bune favorizeaza cresterea furniznd unele substante nutritive.

Ferma de melci ( ngradituri )

Lipsa unui sol bun duce la dezvoltarea unor cochilii subtiri si fragile.. O amestecatura de turba, argila, balegar, CaCO3 cu pH 7, face solul foarte bun. Frunzele mucegaite sunt de asemenea foarte bune. Materia organica din sol este la fel de buna ca si bicarbonatii. Solurile bogate n calciu si magneziu stimuleaza cresterea. Calciul poate fi adaugat n sol intr-o proportie de 4,5 kg/100 m2. De asemenea calciul poate fi pus n vase sau mprastiat pe jos pentru a fi luat de melci

cnd au nevoie. Cnd este nevoie de calciu mai mult se folosesc coji de oua. Pe teren se vor aseza recipiente plate cu apa de baut. Datorita nclinarii terenului si a santurilor practicate, n urma unor ploi puternice, nu se vor forma balti, evitnd astfel necarea melcilor. Materiale folosite la mprejmuirea terenuluin literatura de specialitate exista multe materiale ce se pot folosi la ngradirea terenului. Ele pot fi observate cu usurinta n imaginile prezentate cu ferme existente n strainatate. Gardurile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie o constructie solida; sa tina departe de melci rapitorii; sa fie ct mai ieftine; sa fie ct mai bine prinse ntre ele pentru a nu fi furate; sa aiba o naltime de 2 - 2,5 m si o ngropare n pamnt de 30 cm;

n continuare va prezentam materialele folosite, cantitatile aproximative pentru realizarea gardurilor la ferme deja existente n Romnia ct si solutii practice. De exemplu pentru mprejmuirea unui teren de 3000 m2 cu dimensiunea de 60 x 50 m s-au folosit: tabla zincata ondulata sau dreapta 2 m x 1 m - 310 m gard srma (250x110) - 375 m srma ghimpata - 300 m srma zincata - 600 m; suruburi, cuie, nituri - 10kg 4,5 m3 lemn pentru parii exteriori ( 2 x 0, 15 x 0, 15)

Un alt exemplu de mprejmuire folosit este acela care contine urmatoarele materiale: plasa tip Buzau - 2 x 6, grosime 4 mm tevi metal cu naltimea de 2,2 m ce pot fi luate de la fier vechi

-

tabla zincata ce se va prinde cu suruburi pe tevi srma ghimpata beton pentru fixarea tevilor n pamnt

Un alt exemplu folosit este: fundatie din beton ngropat cu 20 cm n afara stlpi de metal scndura dispozitive de prindere

n concluzie la fermele existente n Romnia s-au folosit diferite materiale. Nu va putem indica varianta cea mai buna dar va sugeram sa folositi materialele pe care deja le aveti n gospodarie sau pe care le puteti procura la preturile cele mai mici de la fier vechi sau direct de la fabrica. O problema ridicata de anumiti crescatori de melci a fost furtul de materiale din gardul de ngradire al fermei. Tabla zincata, scndura de brad, tevile, plasa tip Buzau reprezinta atractii pentru hoti. De aceea, gnditi nca de la nceput construirea gardului din materiale ieftine si gasiti posibilitati de asigurare sau paza astfel nct furtul sa nu fie posibil.

Cresterea melcilor in custi metalice suprapuse

Metoda prezinta numeroase avantaje: lipsa factorilor nocivi din mediul ambiant, n special variatii de temperatura; micsorarea perioadei de hranire; existenta la discretie a hranei de buna calitate; gradul de umiditate, lumina si cantitatea de oxigen sunt conform normelor, dezvoltnd melcii continuu activi; obtinerea unei productii sporite de buna calitate; obtinerea unei populatii ameliorate, prin dezvoltarea precoce si omogena;

ATEN IE ! Pentru cresterea melcilor n custi metalice se foloseste material de populare, bine selectionat, refuzndu-se melcii cu semne de boala sau cu defectiuni corporale. Cresterea melcilor se face ntr-o constructie compartimentata, n care au loc prepararea hranei, cresterea propriu-zisa n hala, triarea si ambalarea melcilor. Hala este prevazuta cu ferestre, cu geamuri mate (n timpul noptii iluminatul se face electric) si cu instalatii de apa, canalizare si ncalzire. Temperatura trebuie sa fie de 20 - 22 grade oC, umiditatea atmosferica de 70 - 80%, iar circulatia aerului trebuie sa aiba o viteza de 0,3 m/secunda. Melcii sunt mentinuti n custi (baterii), construite pe un schelet de preferinta metalic, pe mai multe nivele. Marimea custilor se alege n functie de naltimea halei pe care o avem sau daca trebuie sa o construim, trebuie sa avem n vedere, ca pentru marirea productivitatii sunt necesare mai multe niveluri. De exemplu, o baterie poate avea : naltime 1,20 m; lungime 3 m; latime 1,5 m;

Aceste dimensiuni nu sunt standardizate. Ele trebuiesc astfel alese nct sa asigure melcilor, conditii de crestere ct mai bune. Fiecare nivel este prevazut cu site cu ochiuri de marimi diferite (n functie de marimea cochiliei melcilor). Distanta dintre custi, trebuie sa fie astfel aleasa nct sa permita o ventilatie eficienta si constanta. Pentru nivelurile superioare, sitele sunt nclinate, avnd sub ele un burlan (jgheab) colector. Prin aspiratie de obicei pneumatica, putem astfel ndeparta gunoaiele, respectnd igiena n custile de melci. Pentru a evita ca melcii sa evadeze , se iau aceleasi masuri descrise n documentatie. n fiecare cusca trebuiesc plasate, jgheaburi lungi din material plastic pentru administrarea hranei, ct si farfurii plate pentru apa. n unele baterii se aduna melci mari, maturi, vioi, selectionati pentru reproducere, n densitate de 20 - 30/mp. Dupa reproducere, dupa anumite zile se ia puietul si se introduc n alte custi.

Melcii destinati vnzarii (comercializarii), sunt trecuti n alte custi, la o densitate de 40 - 50 exemplare/mp, alimentate intensiv pentru a creste n greutate.IMPORTANT! n sistemul de crestere intensiv n baterii, se poate obtine o productie record 1,5 - 1, 7 kg melci/mp, n acelasi timp, melcii exista n mai multe generatii, puiet, melci tineri n crestere, melci selectati pentru reproducere si melci destinati vnzarii. Astfel se obtin mai multe productii de melci n acelasi an. Metode de prevenire evadarii melcilor Intr-o ngradire deschisa partea superioara se curbeaza nspre nauntru astfel nct, melcii sa nu poata sa treaca. Totusi Helix Aspersa va evada si n aceste conditii. Pentru aceasta specie de melci, se poate folosi o ngradire cu ajutorul unor fire subtiri, prin care trece curent electric de tensiune mica. Alimentarea se va face de la o baterie. ntre fire trebuie pastrata o distanta de 3 - 4 mm. n momentul n care melcul va atinge firele cu curent electric, va avea un mic soc, si se va retrage. O alta metoda o reprezinta, ndoirea partii superioare a ngraditurii, sub un unghi mic, astfel nct cochilia l va opri pe melc din drumul sau spre evadare. Specialistii recomanda folosirea unei plase orizontale asezate la distanta mica de melc, 10 - 12 cm, din nailon, care are multe fire atrnnd. n ncercarea de evadare, melcul se va catara, nsa in final va ramne agatat de un singur fir, care va ceda, din cauza greutatii melcului, sau suprafetei mici de trre. O ultima varianta folosita este nconjurarea ngraditurii cu cupru. Se stie ca melcii nu merg pe cupru. Hranirea melcilor

Perioada de hranire este din aprilie pana in octombrie sau poate varia in functie de climat. Nu puneti mncarea in plcuri mici pentru a nu risca insuficienta spatiului de hranire. Melcii mannca si mncare solida prin razuirea cu limba, ei mannca de la 10-20% din greutatea lor. Hranirea depinde de vreme, insa melcii nu simt nevoia de a se hrani in fiecare zi. Irigarea in timpul noptii poate stimula melcii sa mannce avnd in vedere ca umezeala ii ajuta sa se miste mai bine. Melcii vor ramne pe acelasi teritoriu n cazul n care exista mncare astfel se micsoreaza consumul energetic, melcii crescnd mai mari. In mncarea melcilor nu se pun medicamente, sau chimicale daunatoare. Mncarea se va pune pe ct posibil, simetric, astfel nct melcii sa aiba conditii ct mai bune de a ajunge la ea. n cazul n care cresterea melcilor se face n tarcuri neacoperite, se folosesc ,,gradinile,, cu plante hranitoare. Se prefera plantele bienale pentru melcii care ajung la maturitate

in doi ani. Pe lnga plantele care se folosesc pentru mncare, trebuie folosite obligatoriu anghinare si papadie care au rol de vitaminizarea melcilor. Melcii crescatori se pun in tarcuri pentru crestere din luna aprilie pana la nceputul lui mai. Hraniti-i pana la jumatatea lui iunie cnd ncepe mperecherea si melcii nu mai mannca. Melcii vor ncepe sa mannce imediat dupa ce au depus ouale. Dupa ce au depus ouale puteti muta melcii adulti, lasnd mai mult spatiu pentru miscare si pentru clocire. Cteva feluri de mncare ce prefera melcii: fructe si frunze de mr, caise, anghinare (un fel favorit), orz, fasole, orice varietate de varza, musetel, garoafe, morcov, conopida, radacina de telina, cirese coapte, arpagic, citrice, trifoi, castravete, papadie, maselarita, salba de gradina, praz, salata verde, crin, magnolie, dude, caltunas, urzici, mure, ovaz, ceapa verde, panseluta, patrunjel, piersici, pere coapte, petunii, leustean, prune, cartofi, dovleac, ridichi, trandafirasi, spanac, ciulini, rosii, napi, gru, coada soricelului, crciumarese, etc. Melcii pot fi hraniti o perioada 50% si 50% plante. Dieta trebuie sa contina 20 % tarate de gru si 80 % fructe sau vegetale. Unii crescatori folosesc ovaz, faina de porumb, faina de soia sau gainatul de pui, de unde ei si iau calciul. Ei pot manca la fel de bine si carton, dar nu pentru a se hrani ci pentru a-si face gauri pe unde pot iesi. Uneori melcii pot mnca intr-o perioada de 24 ore echivalentul a 10-20 % din greutatea lor. Important nu trebuie lasate resturi de mncare care pot duce la mbolnavirea melcilor. Pentru a cunoaste cu aproximatie ct ne costa mncarea melcilor facem urmatoarele precizari: n cazul hranei solide formata din nutreturi si concentrate pentru cresterea unui kg de melci avem nevoie de aproximativ 1,4 - 1, 8 kg masa concentrata. De asemenea avem nevoie de vitamina PP care se gaseste ntr-un concentrat asemanator celor ce se administreaza n fermele de pui. hrana verde : rapita , floare, cicoare , sfecla , salata pentru o ferma de 2000 mp costa pe an aproximativ 220- 270 euro.

-

Melcii activi lipsiti de mncare pierd o treime din greutatea lor nainte de a muri, un proces care tine de la 8 la 12 saptamni. Furnizati-le calciu cel putin o data pe saptamna daca nu e regasit in sol. Nu trebuie sa contina saruri daunatoare. Amestecati calciul si tarata de gru, cartofi pisati si serviti-i pe o tigaie, aceasta mpiedicnd rostogolirea resturilor pe pamnt.

Unii cercetatori folosesc gainatul de pui. Poti sa tai o tava din plastic pe lungimea lor, crend doua jgheaburi. Gainatul contine 14-20 % proteine luate din hrana animala fiind bune pentru cresterea melcilor. Suplimentarea hranei cu gainat poate duce la scaderea mncarii propriilor oua. Important pe lnga gainat se folosesc coji de oua pisate n mncare. Prezenta calciului este necesara pentru cochiliile melcilor care ies din oua. Melcii sunt canibali, de aceea primii melci vor mnca coaja oualor din jur. Important este ca perioada n care melcii vor iesi din oua, sa fie ct mai mica, astfel micsorndu-se pierderile prin canibalism. Pentru ca perioada sa fie ct mai scurta, ouale trebuie tinute la o temperatura de 20 grade C si o umiditate aproximativ de 70%. Melcii tind sa-si mannce ouale din propriile specii. Oul de melc contine mult mai multe proteine, ceea ce i ajuta pe melcii noi iesiti sa creasca repede, mari si sanatosi.FERME N INC PERI ( INGR DITURI NCHISE )

Fermele n ncaperi sunt alese, de crescatorii de melci deoarece, pot obtine mai multe generatii maturi, pe an. n Romnia astfel de ferme, desi obtin profituri mari, nu sunt recomandate, n mod special deoarece cresc cheltuielile, mai ales ca tara noastra are conditiile climatice adecvate. Totusi profitul recomanda folosirea si acestei metode, n acest scop se pot folosi sere normale construite din tevi din otel acoperite cu plastic, de obicei n arcade, si umbrite pentru lunile calduroase. Aceste "sere" sunt dotate cu echipamente de irigare electronice. Constructia este similara cu fermele neacoperite.

Tipuri de ferme acoperite ( tip de sera )

n acest caz temperatura si umiditatea trebuie tinute sub control, astfel crenduse conditii artificiale de crestere a melcilor. Aceste conditii pot fi tratate separat fiind de mare importanta. Pentru a face un compromis ntre cresterea in aer liber si cresterea n ferme acoperite, n special n Italia, s-a trecut la camere complet climatizate, cat si la camere semiclimatizate, care sa mbine avantajele ambelor parti.

Camera climatizata complet

Camera semiclimatizataCRESTEREA MELCILOR N CUTII

Melcii pot fi crescuti si in cutii si custi ngramaditi dar trebuie folosit un sistem de stropitori pentru a pastra umiditatea. Custile ar trebui sa aiba un jgheab pentru

mncare si unul pentru apa. Custile ar trebui sa fie din plastic, fiind cele mai adecvate. Pentru a oferi melcilor un loc pentru depunerea oualor se pun anumite recipiente din plastic ( ghivece ) pline cu pamnt ce se introduc printre pietris. Melcii tineri se separa de melcii batrni.Melci Helix Pomatia crescuti n cutii de lemn

Construiti cutii din lemn cu marimea de 25/35 cm si cu o naltime de 25 cm. Taiati o gaura cu diametrul de 6 mm (pentru a drena cantitatea in plus de apa) in mijloc si acoperiti-o cu un paravan plastifiat, foarte bine securizat. Acoperiti marginea cu acelasi paravan astfel nct sa formeze capacul cutiei. Capacul trebuie sa se deschida sau sa poata fi mutat. ineti cutiile pe rafturi pentru a putea fi usor de ajuns la ele. Cutiile trebuie umplute cu sol de gradina, sol sterilizat care nu contine insecte, bacterii (folositi sol fertil si netratat chimic). Partial acoperiti solul cu muschi de padure dar lasati spatiu suficient pentru melci pentru a se putea tr pe noroi. Muschiul de padure trebuie si el umezit. Mutati in cutii (3 melci la o cutie) din tarcurile neacoperite acei melci care au nceput sa faca gauri pentru a-si depune ouale. Dupa ce au depus oua, duceti-i napoi n tarcuri. Solul din cutii nu trebuie sa fie uscat, trebuie ntotdeauna tinut usor umed. Prea multa umezeala e periculoasa pentru melci avnd in vedere ca o pot absorbi si pot crapa. Ouale clocesc in 25 zile dar melcii tineri vor ramne in coaja oualor. Vor iesi dupa 10 zile din cuib ivindu-se pe muschiul de pamnt sau pe peretii cutiei. La 3 saptamni dupa ce au iesit pe muschi, melcii tineri trebuie pusi mpreuna ntr-un container. Trebuie luat muschiul si noroiul cu grija pentru a nu fi omorti melcii. Solul trebuie schimbat cu muschi si noroi proaspat. Numarati melcii dupa care puneti-i napoi in cutie. Melcii pot fi tinuti si iarna in aceste cutii dar acestea trebuie tinute intr-o camera rece protejata de nghet. Camera nu trebuie sa fie mai rece de 0 C sau mai calda de 3 C. Melcii vor deveni activi din nou in primavara. Cnd temperatura va ajunge la 5 C. Hraniti-i 4 saptamni. Acum ar trebui sa aiba 8 mm. Mutati-i n tarc sau in cutii curate si pregatisi cutiile pentru un nou sezon. Helix pomatia se maturizeaza intre 18 luni si 4 ani.CLIMATUL ARTIFICIAL

Temperatura, umiditatea si iluminarea au rol foarte important n cresterea melcilor. Helix Aspersa se dezvolta foarte bine n climatul artificial. Temperatura optima este de 21 grade C. n privinta umiditatii sursele mentioneaza date diferite pornind de 75% chiar pna la 95%.

Umiditatea mai mare poate dauna melcilor. Pentru masurarea umiditatii se va folosi un hidrometru, asa cum pentru masurarea temperaturii un termometru. La temperaturi cuprinse ntre 14 - 23 grade C, melcii se simt bine. Daca aceasta creste peste 27 grade C, melcii vor intra n stare de hibernare, cochilia fiind nchisa de un operculum. Solul nu trebuie sa fie prea ud, pentru ca ouale absorb apa si pot crapa. Desi n unele lucrari se recomanda o umiditate foarte mare, noi va recomandam sa nu depaseasca 85%.

Raportul lumina-ntuneric influenteaza activitatea, hranirea, mperecherea si depunerea oualor. 18 sau chiar mai multe ore de lumina stimuleaza activitatea de crestere a melcilor Helix Aspersa. Se stie de la fermele neacoperite, ca melcii considera ca se afla n vara, adica n perioada de crestere rapida n care se mperecheaza. Stocul initial de melci

Se face prin adunarea din mediul lor natural. Ei pot fi luati din anghinare, din livezile de portocali, kiwi sau avocado. n anumite livezi, se foloseste banda de cupru n jurul trunchiurilor de copaci, pentru a-i opri si a-i culege. Melcii luati din mediu salbatic pot sa contina substante otravitoare, de aceea este recomandat sa fie purificati de orice toxine. Foarte importanta este vremea, care trebuie sa fie prielnica iesirii lor, daca este prea frig sau prea cald, acestia nu vor iesi. Pentru culegere trebuie folosit un recipient cu capac si cu gaurele pentru respiratie. Pornind de la ideea ca toata lumea prefera melcii ct mai mari, iar generatiile urmatoare trebuie sa depaseasca generatiile anterioare, trebuie culesi melci ct mai mari si ct posibil sanatosi. Va recomandam cumpararea melcilor ca material genetic.mperecherea si depunerea oualor

Majoritatea melcilor au ambele organe de reproducere ( cele feminine si cele barbatesti ). Lunile de mperechere sunt mai, iunie, cteodata chiar si iulie. Melcii mari sunt alesi pentru mperechere, totusi ei prefera mperecherea cu alti melci din specia lor. Daca melcii sunt mari si sanatosi, acest lucru va duce la o marire a dimensiunii melcilor, n doi - trei ani. Melcii nu se vor folosi pentru mai mult de o mperechere. Un melc depune n medie 30 - 90 de oua, dar doar o treime va ajunge pna la maturitate.

Conditii pentru ca mperecherea sa decurga n mod normal Temperatura trebuie sa varieze in jur de 21 grade C, iar umiditatea trebuie sa fie de 75%. Solul trebuie sa fie umed, pentru ca melcii sa poata sapa pentru a-si adaposti

ouale ( aproximativ 5 - 7 cm ). Solul trebuie sa fie unul bun trebuie sa contina 25 50 % materie organica. Ouale melcilor sunt culese, dupa clocire, si sunt cu grija depozitate ntr-o tesatura de material fin umeda. Depunerea dureaza ntre 1 - 2 zile iar ea se va face n general ntre 2 - 8 saptamni de la mperechere, iar puii vor aparea dupa 4 saptamni de la depunere. Ouale au dimensiuni de la 3 - 5 mm lungime, sunt de culoare alba si pot cloci n functie de temperatura n doua sau trei saptamni. Ouale chiar daca sunt adapostite, de melcii ce i-au depus, prin introducerea n anumite cuiburi trebuie feriti de animalele pradatoare ca pasari, insecte, furnici sau soareci. De altfel locul de mperechere trebuie sa fie foarte curat, trebuie sa aiba apa proaspata n fiecare zi, iar resturile de mncare trebuie luate pentru a nu mbolnavi melcii maturi dar si pe cei nou-nascuti. Nou-nascutii au o marime medie de 4 mm, iar ei pot creste n patru saptamni aproximativ 8 - 10 mm, n sase luni cei sanatosi pot atinge 30 - 38 mm. Activitatea de reproducere la unii melci ncepe dupa doi ani, de aceea este recomandat ca melcii alesi pentru reproducere sa aiba peste doi ani si sa fi avut macar o perioada de hibernare. Helix Aspersa este unul dintre melcii ce se reproduc abia n al doilea an.

Reproducerea Acuplarile ncep chiar din primele zi1e. Este bine sa se astepte a cincea saptamna pentru a se colecta un lot important de ponte si a le instala, grupate cte patru, n vase de sticla n care s-a pus nisip de ru umed. Perioada de ponta dureaza 10-15 saptamni. Dupa ce cantitatea de oua preconizata a fost depusa, se recomanda vnzarea melcilor ramasi pentru consum, ntruct mortalitatea lor n aceasta perioada tinde catre 50%. Incubatia si cresaPerioada de ecloziune este de 1-14 zile. Din acest motiv, ouale vor fi incubate la o temperatura de 20 de grade celsius, potrivit metodei care presupune folosi-rea unui strat de incubare, sau 25 de grade, n cazul metodei incubarii fara strat protector. Durata de mentinere n cresa depinde de data de nastere a exemplarelor. Cele nascute la mijlocul lunii februarie vor ramne 6-7 saptamni, iar ultimele, nascute la sfrsitul lui martie, vor ramne 1-2 saptamni n

cresa. Hranirea se face saptamnal, la discretie. n acest interval, greutatea melcilor se dubleaza la fiecare doua saptamni, iar mortalitatea variaza ntre 10 si 50%.Boli si pradatori

Igiena poate preveni mbolnavirea melcilor, dar ajuta si la buna lor crestere. De exemplu mncarea trebuie nlocuita zilnic pentru a mpiedica alterarea. Ramele ajuta la pastrarea curateniei solului. Parazitii, ciupercile si artropodele pot ataca melcii. Bacteria Pseudomonas aeruginosa cauzeaza infectii intestinale. Aveti grija la pradatori cum ar fi: sobolani, soareci, crtite, sconcsi, pasari, nevastuici, broaste, soprle, unele specii de fluturi, gndaci si greieri, miriapode, unele specii de melci carnivori (Strangesta capillacea). Mortalitatea melcilor datorata pradatorilor poate fi micsorata prin acoperirea cu plase la ferme neacoperite, iar la fermele acoperite mortalitatea este sub 10%, deoarece pradatori nu au acces n incinta.Densitatea populatiei

Pentru o crestere rapida o ngradire sau un tarc nu trebuie sa contina mai mult de 6-8 melci de marime medie pe o arie de 30 cmp. Rezulta din aceasta un kg de melci pe mp. La mperechere numarul de melci, trebuie sa fie mult mai mic, aproximativ 4 melci Pomatia pe mp sau 7 melci Aspersa. Melcii si opresc procesul de crestere cnd sunt prea ngramaditi sau cnd grasimea este intr-o cantitate ridicata. Aceasta grasime poate de asemenea opri si reproducerea. Pe de alta parte, melcii in grupuri de cate 100 se pare ca au o crestere mai rapida fata de un grup mic. Probabil ca si gasesc mai repede perechea. Melcii intr-o aglomerare cresc mai ncet chiar daca mncarea este abundenta, avnd si un nivel ridicat de mortalitate. Melcii care ajung la maturitate sunt nca mici, depun putine oua, iar rata de clocire este mica. Acest lucru reprezinta un dezavantaj pentru fermele neacoperite deoarece pentru a respecta conditia de maxim un kg de melci vii pe mp si n dorinta de a obtine o productie ct mai mare, trebuie sa alegem pentru ferme terenuri cu suprafete mari. Densitatea la fermele acoperite se rezolva mai usor mai ales cnd melcii sunt crescuti n cutii, deoarece se pot folosi etajere pentru marirea suprafetei.

Comercializarea melcilor

Pentru comercializare se aleg doar melcii care se nscriu ntre anumite dimensiuni - un diametru minim al cochiliei 28 mm si 3 - 4 cm lungime. Melcii mai mici de 28 mm sunt

considerati pui si trebuie protejati pentru marirea populatiei de melci, iar melcii mai mari de 38 mm se considera ( peste 9 grame ) melcii buni pentru reproducere.

Dimensiunea melcilor este determinata si de zona n care traiesc. Astfel, n zonele intracarpatice din centrul si vestul tarii se gasesc melci de mari dimensiuni, n timp ce n zonele extracarpatice din sud, melcii au dimensiuni mult mai mici. Dupa sortarea pe dimensiuni si eliminarea exemplarelor moarte, melcii sunt depozitati, timp de 3-5 zile, n spatii amenajate, umbrite si aerisite, pentru ca ei sasi goleasca, n acest timp, continutul stomacal (gastro-intestinal). Ei sunt pastrati n lazi speciale din plastic sau metal, umplute doar in proportie de 60%, pentru ca melcii sa aiba suficient aer.

Nu uitati n aceasta perioada, chiar daca timp de doua trei zile nu li se da nimic de mncare, ei trebuie sa primeasca apa. Hibernarea melcilor Hibernarea melcilor se produce atunci cnd temperatura scade sub sapte grade C sau daca sunt putine ore de lumina. La temperaturi scazute de 0 grade C sau sub 0 grade C melcii pot muri. Melcii sapa gropite pna aproape de 8 - 9 cm adncime, fata de sol pentru ca temperatura sa fie mai ridicata. Apoi ca si cum ar nchide o usa o membrana numita operculum nchide cochilia. n aceasta perioada melcii ca si celelalte animale ( ursul ) si reduce la minimum functiile vitale si va nceta sa mannce. Hibernarea dureaza sase luni ( dupa alte manuale ntre 3 - 8 luni ) n care melcul va slabi considerabil datorita consumul din rezerve proprii. Dupa hibernare, pentru a recupera, pierderile suferite melcul va mnca mai mult. La fermele acoperite melcii sunt asezati n niste jgheaburi perforate la o temperatura cuprinsa ntre 4 - 6 grade C si cu o umiditate ridicata peste 80%. Dupa anumiti oameni de stiinta umiditatea excesiva dauneaza, de aceea se da ca limita maxima 90%.

Iluminarea artificiala va fi de sase ore lumina, si optsprezece ntuneric.

Hibernarea dureaza ntre 3 si 8 luni, ncepnd de la data achizitionarii exemplarelor destinate reproducerii. Melcii se stocheaza n cutii cu capacitatea de 200 de exemplare, fara hrana sau apa. Cutiile sunt tinute o perioada de tranzitie la temperatura de 15 grade Celsius pna ce melcii se lipesc pe peretii laterali. n acest moment, cutiile pot fi introduse ntr-o camera rece, la temperatura de 5 grade Celsius, umiditatea de 85%. La iesirea din hibernare, fiecare cutie este asezata ntro celula de reproducere, la 20 de grade Celsius. Umezirea fundului cutiei stimuleaza trezirea melcilor. Exemplarele care supravietuiesc sunt recuperate si puse n cutii curate, destinate reproducerii.La fermele construite n aer liber s-a observat ca melcii se ngroapa la adncimi diferite. Unii pot sa ajunga la adncimi de 20 - 25 cm, dar cei mai multi depasesc cu greu adncimea de 5 cm. Cei care sunt ngropati la adncime mica dupa un ger uscat mor, ridicnd rata de mortalitate la 8 - 9 %. Pentru prevenirea acestui fenomen nedorit la suprafata pamntului se aplica o folie termoizolanta ce-i va proteja de frig. Transportul melcilor Melcii care au fost alesi pentru comercializare cu dimensiunile ntre 28 - 38 mm vor fi transportati vii n stare de hibernare, ncepnd cu sfrsitul lui noiembrie pna la nceputul lui martie. Desi sunt n stare de hibernare trebuie sa fim convinsi ca melcii sunt sanatosi. Pentru a-i mentine n aceasta stare trebuie sa fie transportati cu masini frigorifice care sa pastreze o temperatura constanta putin peste 0 grade C. n alte perioade ale anului cnd vremea este calda, transportul melcilor este mai dificil, deoarece cu greu pot fi tinuti n containere iar unii melci si schimba gustul. Important. n timpul transportului melcii nu vor primi mncare, nainte de transport se face purificarea tubului digestiv. Obligatoriu melcii trebuie sa primeasca apa. Pregatirea escargotului

Melcii nu se comercializeaza vii. Ei trebuie pregatiti in prealabil, prin separarea de cochilie si prin proceduri specifice de congelare. Aceste proceduri se pot realiza si automat, dar ar presupune o linie de productie destul de sofisticata. Pentru nceput, va recomand sa faceti aceste operatiuni manual. Cum se pregateste carnea pentru vnzare

1. Carnea de melc trebuie separata de cochilie. Pentru a fi efectuata aceasta operatiune, melcii trebuie sa fie fortati sa se retraga complet n cochilie ( ncochiliere ) prin stropirea acestora cu putina sare pna cnd melcul si retrage n ntregime talpa si o spuma alba devine vizibila. Aceasta operatiune trebuie efectuata ntr-un spatiu steril, pe o masa de inox sau cu faianta. Curatenia trebuie pastrata cu sfintenie. 2. Melcii sunt opariti fie cu abur fierbinte, fie cu apa clocotita. Pentru ca un melc sa se opareasca nu e nevoie dect de un minut sau doua. 3. Carnea de melc trebuie separata de cochilie. Carnea de melc se scoate din cochilie cu ajutorul unei furculite special create pentru acest scop. 4. ndepartarea organelor interne ale melcului. Pentru ndepartarea aparatului digestiv si a celorlalte organe interne se utilizeaza un foarfece chirurgical. n acest moment se poate spune ca am obtinut carnea de melc pentru consum. 5. Pregatirea carnii: Carnea trebuie fiarta. Fierberea se face n conditii normale, putndu-se fierbe o cantitate de pna la 90 - 120 kg carne de melc odata. Fierberea dureaza intre 20 si 30 de minute. Se recomanda sa se faca apoi una sau doua clatiri cu apa rece. De preferat ar fi ca pentru o astfel de operatiune sa fie disponibil un echipament specializat. Carnea trebuie apoi zvntata si uscata. 6. Carnea trebuie pastrata n congelator pna la momentul transportului. nainte, nsa trebuie scoasa ntreaga cantitate de apa din carne, utilizndu-se cutii frigorifice. Se tine carnea la 2 grade Celsius timp de 10 - 12 ore. Dupa aceasta operatiune, carnea se ambaleaza n pungi sau saci de plastic, de dimensiunile dorite. Nu sunt recomandari pentru cantitatile de carne care se ambaleaza individual. Sacii se congeleaza apoi la -20 grade Celsius timp de aproximativ 24 de ore, apoi se va tine n congelator n conditii normale. 7. Transportul: Se face n camioane frigorifice, cu o temperatura de -15. Cantitatea de carne de melc transportata ramne la decizia comerciantului.

PLAN DE AFACERICALCUL ECONOMIC PENTRU FERME NEACOPERITERealizarea unui plan de afaceri este foarte dificila, deoarece trebuie precizate mai nti materialele folosite, ct si specia de melci care urmeaza sa fie crescuta. De asemenea preturile practicate de diversi producatori si furnizori sunt diferite.

De la nceput precizam ca trebuie sa fiti proprietarii terenului pe care veti construi ferma de melci. Daca l cumparati pretul acestuia nu este trecut n calcul. Acest calcul a fost facut doar pentru a raspunde la ntrebarea care ne-a fost des adresata - "Ce suma de bani mi trebuie pentru a ncepe o ferma de crestere a melcilor?". Pentru a raspunde la aceasta ntrebare am facut urmatorul calcul economic, preluat de la o ferma din strainatate de succes si am actualizat costurile ( aproximativ ) la preturile romnesti. De aceea acest calcul trebuie considerat doar o simpla informare. Pentru o suprafata de 5000 de mp: Analiza solului - 100 euro. Planul de afaceri - 500 - 1000 euro. Costuri pentru mprejmuire exterioara ( gard ) -2000 - 3000 euro. Costuri pentru tarcuri interioare - 1500 - 2000 euro. Dezinfectie si deratizare - 200 - 300 euro. Seminte folosite pentru plante care asigura hrana melcilor, adapostirea acestora de caldura si de pradatori - 100 - 150 euro. Material genetic ( melci pentru reproductie ) - 1000 - 1500 euro. Irigare teren ( aspersoare ) - 1000 - 1700 euro Plata unui angajat -18 x 100 euro pe luna (prima recolta se obtine dupa 18 luni de la nfiintarea fermei) Adunnd aceste cifre ( calcul mediu ) rezulta o investitie de aproximativ 10.000 euro, preciznd ca aceste cheltuieli sunt calculate pentru realizarea unei generatii

mature de melci. Pentru ca n calculul investitiei am mers pe cheltuieli medii vom face acelasi lucru si n cazul veniturilor. n mod normal pe o suprafata de 1 mp. teren se obtin 1 kg de melci vii. Pretul unui kg de melci vii se situeaza ntre 4 - 6 euro. Vom lua n calcul pretul mediu de 5 euro pe kg. Astfel rezulta un profit de 5 euro pe mp. teren. La o suprafata calculata de 5000 mp rezulta un profit de - 5000 x 5 = 25.000 euro. Lund un calcul faptul ca exista o rata a mortalitatii melcilor ( cauzele sunt explicate n documentatie ) si datorita faptului ca pe teren se fac carari nguste pentru accesul muncitorului putem lua n calcul un profit de 22.000 euro pe generatie melci ( am scazut si cheltuielile cu hrana melcilor pe care la aproximam la 500 - 550 euro / pe an pentru un teren de 5000 mp ). Profitul poate fi mai mare n cazul n care cresterea melcilor devine o afacere de familie ( nu avem nevoie de angajati ). De asemenea se poate realiza un sistem de irigatii mult mai ieftin. O decizie importanta pe care trebuie sa o luam atunci cnd ncepem activitatea este specia de melci pe care o vom creste. Astfel Helix Pomatia si Helix Lucorum cresc n habitat natural n Romnia. Acestia pot fi culesi ( vezi adunarea melcilor ) sau preluati de la un centru de achizitie la un pret foarte mic. n acest mod cheltuielile cu materialul genetic devin minime. Dezavantajul n cazul acestor melci l reprezinta pretul mai mic obtinut la vnzare fata de Helix Aspersa, care nu creste n habitat natural n Romnia. Foarte important. Pentru a beneficia de fonduri nerambursabile SAPARD, stocul initial de melci trebuie cumparat de la un furnizor de material genetic.Mentionam ca toate calculele sunt aproximative deoarece ele depind de materialele folosite, de mna de lucru, de preturile furnizorilor de materii prime ( va recomandam sa folositi depozitele care au preturi mai mici ).

Preturile au variatii mari pentru ca conditiile si materialele folosite sunt diverse. De exemplu daca este nevoie de drenarea unui teren atunci cnd acesta nu are nclinarea naturala, cheltuielile cresc. Daca folosim materiale luate de la fier vechi sau pe care le avem n gospodarie preturile vor fi mai mici.

Pentru suprafete mai mici de teren ( suprafata minima = 2000 mp ), profiturile sunt direct proportionale, iar cheltuielile sunt cuprinse ntre 4500 - 7000 de euro. Datele pe care le avem de la fermele deja existente n Romnia confirma estimarile de mai sus. Astfel, reprezentantul italian al firmei din Botosani, afirma ca cheltuielile pentru o suprafata de 2000 m2 sunt de 5500 euro + TVA. Celelalte ferme de la care avem date cu suprafete de 2000 m2 au fost executate cu preturi n intervalul 4500 - 7000 euro. Totusi va recomandam folosirea unui teren cu o suprafata ct mai mare, care amortizeaza mai bine cheltuielile. Din experienta se observa ca dublarea suprafetei de teren nu nseamna si dublarea cheltuielilor. Calculele sunt valabile pentru al doilea an de functionare. n anii urmatori prin cresterea unui numar din ce n ce mai mare de melci profiturile vor spori. Un rol important n marirea veniturilor obtinute n urma cresterii melcilor l are micsorarea ratei mortalitatii. Principalele cauze pentru care mor melcii sunt date de: rapitorii care patrund n spatiul tarcurilor insecte nezburatoare care deranjeaza melcul de mai multe ori pe zi pentru a iesi din cochilie, iar acesta se deshidrateaza n prezenta soarelui. ploaia torentiala ce provoaca necarea melcilor grindina ce sfarma cochiliile melcilor frigul care omoara melcii nengropati suficient n pamnt tratarea terenului cu substante chimice melcii Helix aspersa ce se adapteaza mai greu la temperaturi scazute si care au o rata de mortalitate mai mare

Masuri de prevenire a cauzelor:

-

executarea de mprejmuiri solide a terenului si a tarcurilor verificarea terenului fermei n scopul depistarii eventualelor vizuini si tuneluri acoperirea tarcurilor cu o plasa mpotriva pasarilor rapitoare

-

cultivarea de plante care sa asigure melcilor umbra si posibilitati de a se ascunde nclinarea naturala a terenului sau drenarea lui n scopul eliminarii baltilor sau a suvoaielor de apa folosirea foliei termoizolante asezata la nivelul solului cu rolul cresterii temperaturii solului si a protectiei mpotriva nghetului folosirea numai a ngrasamintelor naturale

Melci alesi pentru comercializare

Asa cum am prezentat n documentatie, pentru comercializare, se aleg melcii aflati ntre anumite dimensiuni (28 - 38 mm, dimensiunea cochiliei). Melcii sub aceste limite sunt de obicei, melci tineri, ce trebuie lasati sa creasca, iar melcii mai mari de 38 mm, trebuie opriti pentru reproducere, pentru ca urmatoarele generatii de melci sa fie mai mari si mai virili. n functie de habitatul de crestere a melcilor, colectarea se face n lunile octombrie, noiembrie n fermele neacoperite sau atunci cnd este cazul n fermele acoperite. Numarul melcilor pentru vnzare nu trebuie sa depaseasca din numarul melcilor maturi. Colectarea se face manual, cu un instrument n forma de furculita cu 2 - 3 dinti, fiind introdusi n cosuri sau lazi perforate. Cosurile trebuie acoperite pentru ca melcii sa nu intre n contact cu razele soarelui. IMPORTANT! Colectarea melcilor se face cu foarte multa atentie pentru a nu perfora (strica, rupe, distruge) cochilia sau epifragma, deoarece n aceste conditii, melcii vor muri. Pentru usurarea acestei munci si ridicarea preciziei colectarii se foloseste un sablon, folosit de muncitorul ce efectueaza colectarea. sablonul are doua gauri, una

cu diametrul minim (28 mm) si alta cu diametrul maxim (38 mm). Folosindu-se de sablon colectarea devine rapida si precisa. Sfaturi pentru ntretinerea unei ferme de melci

1.Trebuie sa asiguram o baza furajera adecvata vrstei si speciei de melci pe care o crestem. 2. Trebuie sa tinem seama, ca anumite produse folosite n hrana melcilor se acumuleaza si pot sa produca un anumit gust carnii sau aceasta sa devina periculoasa pentru om n momentul consumului. 3. Pentru ndepartarea plantelor toxice sau cu gust dezagreabil, se cultiva plante netoxice si se ndeparteaza prin smulgere plantele nedorite (pelinul). 4. Plantele proaspete nu trebuie sa fie tratate din punct de vedere chimic. 5. Igiena melcilor trebuie sa fie stricta, iar resturile de hrana trebuie imediat ndepartate. 6. Trebuie sa controlam zilnic daca nu s-au sapat cotloane sau galerii pe sub grilaj de catre sobolani sau alte animale de prada. 7. Trebuie distruse musuroaiele de crtite si furnici, deoarece ataca melcii. 8. n hale sau n serele n care se cresc melcii, trebuie verificata podeaua, usile si ferestrele, pentru ca animalele de prada sa nu intre. ngrijitorii fermelor de melci trebuie sa cunoasca, speciile ce se cresc, diferitele stari morfofiziologice normale sau patologice ale melcilor. Ei trebuie sa deosebeasca melcii sanatosi de cei bolnavi sau morti si sandeparteze imediat pe cei din urma. Melcii sanatosi de recunosc dupa: cochilii sau valve, care sunt ntregi, fara deformari si care au culoarea speciei respective;

-

la atingerea usoara a corpului cu un bat, melcul se retrage imediat n cochilie; daca melcul este luat n mna, si evagineaza corpul si tentaculele;

Melcii bolnavi sau slabiti reactioneaza slab la stimuli mecanici, iar corpul lor nu umple complet spatiul din interiorul cochiliei. Corpul lor este moale la palpare si nu este bine ntins cnd este afara din cochilie. Melcii morti se identifica usor dupa miros si dupa lipsa de reactie la stimuli externi. Melcii morti n cochilie se recunosc dupa carnea moale si usor de extras (daca nu au intrat n descompunere) si dupa culoarea neagra si tenta vscoasa atunci cnd descompunerea a nceput. CALCUL ECONOMIC PENTRU FERMELE ACOPERITE Fermele acoperite prezinta un mare avantaj - se pot obtine mai multe generatii de melci ( melcii tineri pot coabita cu melcii maturi ), astfel nct profiturile sunt mult mai mari. Dezavantaje. Investitiile cu realizarea si ntretinerea unei ferme de melci sunt mult mai mari. n acest caz cheltuielile nu se pot amortiza din primul an de functionare. Datorita formelor diferite de construire a fermelor de melci acoperite si de modul de crestere, nu putem concepe un calcul economic exact deoarece nu cunoastem cum arata ferma pe care doriti s-o construiti. AFACERILE CU MELCI PAS CU PAS Vom ncerca n acest capitol sa va lamurim asupra unor probleme importante privind cresterea melcilor, informatii ce provin din legatura noastra directa cu crescatoriile de melci aflate n diferite stadii de dezvoltare. La ora actuala cu melci se pot face afaceri n trei moduri:A. Realizarea unei ferme de melci cu ajutorul programului SAPARD prin care putem primi credite nerambursabile cuprinse ntre 5000- 100000 euro, reprezentnd 50% din cheltuielile eligibile (vezi sectiunea SAPARD);

B. realizarea unei ferme de melci fara sa apelam la programul SAPARD;C. realizarea unui centru de achizitii melci fara sa avem propria noastra ferma de melci;

A. n cazul folosirii programului SAPARD etapele sunt urmatoarele: 1. cumpararea unui teren agricol n suprafata cuprinsa ntre 2000- 5000 m2 n functie de marimea fermei pe care vrem s-o realizam. Suprafetele mai mari (4000-5000 m2 ) sunt preferabile deoarece numarul de melci crescuti este mai mare iar cstigurile obtinute sunt pe masura, chiar daca investitia initiala este mai mare.2. Analiza compozitiei solului. Acest lucru va sfatuim sa-l faceti daca se poate nainte de cumpararea terenului. Melcii tineri si n general melcii n crestere au nevoie de calciu pentru ca cochilia acestora sa creasca si sa devina rezistenta la conditiile de mediu (ploaie, grindina). De aceea solul trebuie sa fie alcalin cu un continut mai mare de calciu. n caz ca acest lucru nu se ntmpla solul se poate trata, iar n timpul cresterii melcilor se adauga diferite elemente ce contin calciu (coji de oua presate, praf de marmura). Analiza solului costa n jur de 100 euro. Exista o oferta a firmei din Botosani prin reprezentantul firmei italiene privind analiza si tratarea solului. Materialele folosite pentru eventualele lucrari de corectie au o garantie mare (10 ani), sunt produse n Italia ca si semintele pe care le vom folosi pentru cultivarea terenului. Prin analiza solului obtinem date si informatii despre caracteristicile fizico-chimice ale acestuia si despre tratamentele ce se pot aplica n cazul n care este necesara corectia solului. Acesta trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

- aciditatea solului (5.8 - 7.5) - prezenta calcarului asimilabil : minim 1,7 - 2% dar nu mai mare de 8 -10% - aspectele granulometrice ale solului - prezenta daunatorilor si a ciupercilor in sol Mostra de sol este bine sa fie nsotita de o schita a terenului. Amplasamentul terenului fata de punctele cardinale trebuie sa fie NE - NV. Aceasta conditie favorizeaza cresterea melcilor dar nu este obligatorie. Se folosesc de regula: foste livezi, terenuri n imediata apropiere a lor, gradini de legume, terenuri agricole nefolosite de mult timp. Caracteristicile chimice ale solului influenteaza foarte mult calitatea produsului. Firmele cu care vom negocia precontractul vor face analiza solului si nu-l vor ncheia pna cnd solul nu corespunde din punct de vedere fizico-chimic sau nu facem lucrarile de ameliorare si corectare a solului. Este recomandabila analiza apei. Chiar daca apa nu este potabila, aceasta trebuie sa contina ct mai putini compusi ai azotului precum si o aciditate moderata, ct mai apropiata de zona neutra. Testele pentru pamnt se fac de firma din Botosani ntr-un laborator din Cherasco iar de catre firma din Timisoara n Serbia. Nu se pune problema de a primii aprobarea de a face sau nu ferma. ntrebarea la

care se ncearca sa se raspunda este: n ce masura pamntul este bun pentru cultivarea si cresterea melcilor si masurile ce se vor lua pentru optimizarea acestora. Mostra de sol trebuie luata de la o adncime de minimum 15 - 20 cm ct mai aproape de centrul terenului. Daca folosim pentru constructia fermei de melci terenuri de dimensiuni mari ( peste 5000 mp ) mostrele trebuie luate din mai multe locuri ( din centru si din vrfurile terenului ). Anumiti crescatori de melci au facut analiza solului ( atunci cnd au cumparat terenul pentru a vedea daca este optim pentru cresterea melcilor ) cu un test cu benzi de aciditate existent n farmacii. Desi se pot obtine aceleasi rezultate el nu este recunoscut de catre firmele cu care ncheiem precontractul. Un mare dezavantaj l reprezinta prezenta anumitor substante chimice n sol sau n apa. Dintre acestia cei mai periculosi sunt nitratii. Pe terenurile ce s-au folosit timp ndelungat pentru cultivarea cerealelor ( de obicei pe aceste terenuri s-au folosit diferite ngrasaminte pe baza de azot precum si diferite ierbicide pentru eradicarea daunatorilor ) va recomandam sa folositi o sursa de apa din paturile adnci ale solului ( peste 60 m ) pentru a feri apa de prezenta substantelor chimice nocive.Precizam ca analiza solului se face CONTRACOST dar intra n categoria cheltuielilor eligibile ce sunt suportate n proportie de 50% de programul SAPARD. Terenul agricol pe care doriti sa-l cumparati trebuie sa fie usor n panta, cu o nclinatie maxima de 8 - 9%, astfel nct apa sa nu balteasca. Se stie ca melcii nu stiu sa noate, iar un nivel mai mare de 4-5 cm de apa statuta poate sa reprezinte un mare pericol de necare marind astfel rata mortalitatii. 3. planul de afaceri se face de catre o firma specializata agreata de MINISTERUL AGRICULTURII. Putem sa ne facem singuri planul de afaceri dar trebuie sa obtinem o stampila din partea unei astfel de firme. Acest plan de afaceri costa n jur de 500 - 1000 euro, iar firmele care fac acest lucru sunt prezente pe INTERNET. Pentru ajutor va prezentam doua firme care ofera consultanta si sprijin n vederea ntocmirii dosarului necesar pentru obtinerea creditelor nerambursabile SAPARD.

Acestea sunt: 1. Academia de Studii Economice sectiunea cercetare-dezvoltare. Departamentul de management al proiectelor desfasoara activitati de consultanta n vederea obtinerii de finantare nerambursabila pe baza programelor specifice UE. Persoanele interesate i pot contacta astfel:Bucuresti, Piata Romana nr 6, cladirea Comertului, biroul 1307. Zilnic intre 9 si 15

2. Prezentarea firmei o puteti accesa la adresa www. LCH.as.ro Aceste firme vi le-am prezentat drept exemplu. Nu suntem n legatura cu ele, nu le facem publicitate si nu stim daca prezinta seriozitate sau nu. Ele ne-au fost sugerate de alti crescatori de melci care au apelat la ele. De altfel ele si-au facut reclama si sunt prezente pe INTERNET. FI I ATEN I la seriozitatea acestor firme, mai ales ca planul de afaceri poate sa fie sau sa nu fie aprobat de catre SAPARD. Nu exista nici o garantie ca un anumit plan de afaceri va fi aprobat de catre SAPARD. Aprobarea se face prin acordarea unor puncte pentru fiecare criteriu n parte ( vezi sectiunea SAPARD ). Pentru a fi aprobat un plan de afaceri trebuie sa obtina 100 puncte. Banii se primesc de la Sapard n transe numai dupa ce dovediti cu acte (chitante, facturi, alte acte doveditoare) cheltuielile eligibile efectuate. Daca sariti peste o etapa sau nu o efectuati din planul de afaceri, finantarea nu se mai efectueaza. 4. ncheierea precontractului. Pentru a obtine credite nerambursabile SAPARD trebuie sa ncheiem un precontract cu una din firmele care sa ne furnizeze materialul genetic (stocul initial de melci sau melcii matca). Exista n Romnia doua firme ( ALIMENTI NATURALI Timisoara si LA CASSA DE LA LUMACA IMPEX SRL Botosani )cu care putem ncheia acest precontract. Informatii complete despre aceste firme puteti obtine de la Oficiile Judetene de Consultanta Agricola Timis(0256220947) si Botosani(0231512312) sau de Birourile Teritoriale Sapard ( adresele si numerele de telefon le aveti n documentatie n sectiunea SAPARD). Firma din Timisoara importa melci din specia Helix Pomatia iar cea din Botosani importa Helix Aspersa. ntre aceste doua firme exista o concurenta mare. Deoarece investitia dvs. este destul de mare n aceasta afacere va sfatuim sa mergeti att la Timisoara ct si la Botosani si sa vedeti cu ochii dvs. fermele ct si conditiile n care puteti ncheia precontractul cu aceste firme. Decizia n acest caz va revine n totalitate. Mai multe informatii puteti primi de la Agentia Nationala de Consultanta Agricola ( ANCA ). Site-ul de prezentare se afla la adresa http://www.consultantaagricola.ro/ . La aceasta adresa este prezentat si o legatura telefonica gratuita 0800 / 802006 care este apelabila din reteaua fixa din toata tara. La acest numar prin bunavointa interlocutorilor puteti afla informatii interesante despre cresterea melcilor si modul de accesare a fondurilor SAPARD. Solicitantii trebuie sa indice numele si prenumele, adresa exacta si eventual un numar de telefon si sa formuleze ntrebarile clar si succint. n acest precontract sunt trecute drepturi si obligatii ale ambelor parti. n mod normal n continutul acestui precontract aveti si dvs. un cuvnt de spus n sensul n care trebuie sa introduceti anumite clauze care sa va asigure att consultanta si ajutor n timpul ntocmirii actelor, construirii fermei ct si n preluarea productiei de melci obtinuta dupa al doilea an de functionare ( minim 18 luni) dupa care va aparea prima recolta de melci. n termeni generali precontractul contine obligativitatea firmei de a : efectua analiza pamntului; ntocmirea proiectului fermei;

-

livrarea materialului necesar pentru nfiintarea fermei; livrarea melcilor matca (materialul genetic sau stocul initial de melci); asigurarea consultantei; asigurarea preluarii si vnzarii melcilor;

Toate aceste servicii se fac de catre firma contracost. Acesta va fi suportat de catre dvs. Obligatiile dvs.: nfiintarea fermei; ntretinerea corespunzatoare a fermei; dezvoltarea fermei pna la prima productie;

n precontract pot fi trecute si alte clauze mai ales referitoare la pret. Mai multe informatii despre aceste etape principale puteti obtine de la Birourile Teritoriale Sapard de care apartineti. B. n cazul infiintarii de ferme fara ajutorul programului SAPARD (lucru pe care ncercati sa-l evitati deoarece exista destui bani alocati de UE pentru programul SAPARD), aveti anumite avantaje si dezavantaje. Avantaje: - pentru un teren de aproximativ 2000 m2 investitia nu este prea mare. n cazul cel mai fericit cheltuielile initiale pentru realizarea fermei sunt de 4500 euro (n cazul n care folosim materiale de la fier vechi, executia o facem singuri si folosim cel mai ieftin sistem de irigare), iar n cazul n care dorim dotari suplimentare sau am facut investitii nerentabile ( cheltuieli mari cu materialele, cu munca fizica, greseli, etc) costurile pot ajunge la 7000 euro suma de bani care va fi recuperata n ambele cazuri dupa cel de-al doilea an de la nfiintarea fermei. scapati de birocratia existenta puteti folosi drept material genetic melci culesi din habitatul natural din Romnia. Culegerea melcilor din habitatul natural a fost descrisa n documentatie

- consultanta si toate lucrarile pe care n cazul folosirii programului Sapard trebuie sa le executati cu o firma specializata contracost, le puteti face dvs. la preturi mult mai mici. n acest caz va recomandam vizitarea unor ferme deja existente ct si o informare foarte buna. Dezavantaje:

-

pierdeti finantarea Sapard care reprezinta 50% din investitia facuta productia obtinuta va fi preluata mult mai greu de o firma exportatoare si la un pret mai mic, deoarece nu aveti un contract pentru preluarea recoltei de melci. Binenteles acest lucru nu exclude ca dvs. sa gasiti un exportator sau chiar sa intrati n contact cu firme din strainatate care sa va preia melcii obtinuti. Pe site-urile propuse n documentatie veti gasi destule adrese, persoane de contact, numere de telefon ale unor firme straine cu care sa ncercati sa intrati n contact. n concluzie noi va sfatuim totusi sa apelati la programul Sapard, deoarece acestia au fonduri pentru aceasta activitate si chiar daca trebuie sa ndepliniti anumite conditii impuse, acestea merita deoarece nseamna o economie serioasa de bani.

C. Exista persoane care dupa ce au obtinut toate aprobarile necesare si-au deschis centre de achizitie melci. Avantajul acestui lucru consta n faptul ca nu ai nevoie de o ferma de crestere a melcilor. Poti angaja culegatori de melci din habitatul natural sau poti cumpara de la populatie oferind un pret destul de mic pentru kg de melci. Dezavantajul acestei metode consta n asigurarea conditiilor de pastrare a melcilor achizitionati, ct si vnzarea dificila a acestor melci unei firme exportatoare. n acest caz nu putem lucra dect cu Helix Pomatia si tinnd cont ca nu exista un contract ferm obtinem un pret scazut ( aproximativ 2 euro/kg melci n cochilie). FIRME DE ACHIZI IE sI PRELUCRARE MELCI n finalul documentatiei va prezentam o lista cu firme de achizitie si prelucrarea carnii de melci. Precizam ca lista nu ne apartine. Ea este preluata dintr-o baza de date facuta publica pe INTERNET si nu ne facem vinovati pentru posibilele erori.