Pentru a intelege mai bine conceptul de risc profesional este necesara definirea termenilor „pericol” si „risc”. ◦ pericol � – proprietatea sau capacitatea intrinseca

prin care un element (materii, materiale, metode si practici de munca, tehnologii, etc) este susceptibil sa conduca la materializarea unui eveniment nedorit; �◦ risc – probabilitatea ca evenimentul nedorit sa se

realizeze cu o anumita gravitate, in conditii de utilizare si/sau expunere date.

Factorii de risc care pot cauza accidente profesionale sunt: unelte manuale sau mecanice, organe de masini in miscare, materiale, contacte electrice, inhalari si contacte cu produse toxice etc.

In ceea ce priveste aparitia riscurilor profesionale, factorii de risc sunt direct legati de conditiile de munca : �

caracteristicile generale ale instalatiilor, echipamentelor de munca natura agentilor chimici, fizici si biologici prezenti in mediul de

muncă si concentratiile, intensitatile si nivelurile acestora; procedurile pentru utilizarea agentilor anterior mentionati si

influenta acestora in generarea de riscuri profesionale; � caracteristicile locului de munca, care pot influenta dimensiunea

riscului la care lucratorul este expus.

FACTORI DE RISC

Caderi de persoane de la diferite niveluri - mCaderi de persoane de la diferite niveluri - măsuri ăsuri prevenpreventtiveive

Utilizarea pasarelelor, platformelor, scarilor, rampelor pentru accesul personalului la locurile de munca; �

Utilizarea scarilor mobile si a platformelor elevatoare pentru lucrarile de mentenanta sau curatenie; �

Semnalizarea zonelor unde exista riscul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate mijloce de protectie. �

Verificarea periodica a existentei si starii elementelor de protectie impotriva caderilor de la inaltime; ��

•lipsei ordinei si curateniei la locurile de munca (obiecte/materiale, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza deplasarea); •Š lipsei iluminatului sau insuficientei acestuia;•folosirii incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau suprafetelor de la locul de munca.

Caderile la acelasi nivel sunt consecinta: Caderile la acelasi nivel sunt consecinta:

•��suprafetelor alunecoase in spatiile de productie; • suprafetelor umede/� înghe ate ț in camerele frigorifice;•prezentei denivelarilor pardoselilor; �

Montarea de pardoseli si pavaje adecvate-acestea trebuie sa fie impermeabile, antiderapante, rezistente si ignifuge, usor de curatat si de dezinfectat;

Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot fi eliminate;

Semnalizarea zonelor de pardoseala umede i ș si diferentelor de nivel ale suprafetelor de tranzit.

Mentinerea curateniei si iluminatul corespunzator al cailor de acces si culoarelor.

Caderea de obiecte prin prabusire Caderea de obiecte datorata manipularii

necorespunzătoareOriginea riscului �◦ Depozitarea la inaltime a materiilor prime si

materialelor; ��

◦ Manipularea greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru;◦ Stivuire defectuoasa a materialelor;◦ Utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de

ridicat si transport (motostivuitoare, transpalete, lifturi,etc.) �

Stabilirea, delimitarea si semnalizarea locurilor de încarcare – descarcare si evitarea stationarii in aceaste zone; �

Asigurarea stabilitatii stivelor de produse, precum iș plasarea sarcinilor grele pe rafturile joase, respectiv la baza stivelor; �

Verificarea si monitorizarea periodica a starii echipamentelor de ridicare (aten ie specială țpentru dispozitivele de siguranta a carligelor); �

Măsuri preventive Semnalizarea corespunzatoare a

zonelor de circulatie si a căilor de acces; �

Mentinerea ordinei si curateniei la locurile de munca; �

Strangerea uneltelor si a materialelor la finalul activitatii;

Colectarea si depozitarea imediata a deseurilor in spatii sau containere special destinate. �

Originea riscului Existenta unei varietati de structuri, utilaje, materiale, etc., implica aparitia riscului lovirii de obiecte stationare in urmatoarele situatii: �◦ Deplasarea pe caile de acces si circulatie unde

exista materiale, obiecte sau diverse structuri; �◦ Existenta unui număr mare de echipamente de

munca in spatii subdimensionate; �◦ Spatii mici intre utilaje; �◦ Depozitarea materialelor in locuri nepermise sau

inadecvate.

Respectarea dimensiunilor minime pentru căile de acces i ș spatiile dintre utilaje; ��

Semnalizarea partilor componente ale utilajelor care obtureaza sau ingusteaza spatiile destinate deplasarii; �

Semnalizarea pe pardoseală a zonelor in care raza de actiune a elementele mobile ale utilajelor se afla in imediata apropiere a zonelor de trecere; �

Instalarea usilor pendulare care permit vizibilitatea in zona unde se doreste accesul; �

Asigurarea in zonele de tranzit a unui iluminat corespunzator; Š

Respectarea raportului dintre valoare minima si cea máxima a luminozitatii, la trecerea dintr-o zona in care nu se impune un iluminat intens, intr-o zona in care iluminatul este intens, si care nu trebuie sa depaseasca 1/3, regula fiind valabila si pentru situatia inversa (ex: de la o intensitate de 50 lucsi se va trece la o intensitate nu mai mare de 150 lucsi; de la o intensitate de 300 lucsi se poate trece la o intensitate nu mai mica de 100 lucsi);

Riscul apare in timpul: Realizarii operatiilor de curățare, mentenanta

sau revizie a echipamentelor de muncă; Utilizarii echipamentelor de muncă in

conditiile dezactivarii dispozitivelor de protectie; ��

Executarea defectuoasa sau intr-o secventa gresita a ordinelor sau instructiunilor;

Achizitionarea si utilizarea echipamentelor de muncă care au marcajul CE şi care respectă cerinţele legale prevăzute de HG 1146/2006); �

Semnalizarea riscurilor care nu pot fi evitate prin intermediul indicatoarelor corespunzatoare (semnalizarea partilor mobile ale utilajelor, inclusiv prin semnale de avertizare sonore , vizuale) ; �

Asigurarea unui iluminat suficient si adecvat in toate zonele de lucru; �

Dimensionarea corespunzătoare a spa iilor de lucru ț(latimea culoarelor de trecere, distanta dintre utillaje, suprafata si locul ocupat de operator); �

Stabilirea si respectarea programelor periodice de mentenan ăț a echipamentelor de muncă si executarea acestor lucrari de catre personal abilitat;

Semnalizarea executarii lucrărilor de mentenan ăț prin intermediul indicatoarelor;

Interzicerea indepartarii şi/sau dezactivarii dispozitivelor de protectie: capace, ecrane protectoare, grilaje de protec ieț , duble comenzi, etc., astfel incat accesul la elementele mobile sa fie restrictionat;

Respectarea instructiunilor de securitate i șsănătate în muncă indicate in căr ile tehnice țale echipamentelor de muncă.

Sunt situatiile in care se pot produce leziuni datorita

pieselor, fragmentelor de piese, materii prime sau materiale, fluide sau gaze sub presiune, etc., proiectate spre un lucrator de un echipament de muncă manual, electric, hidraulic sau pneumatic.

Acest risc este specific: �•Opera ieiț de tranșare a carcaselor cu ajutorul ferastraielor electrice; �•Dezosarii mecanice; �•În timpul utilizării cutter-ului; �•Echipamentelor de muncă care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune; �•Instalatiilor de umplere a sacilor din industria moraritului etc.

�Achizitionarea si utilizarea echipamentelor de muncă cu marcajul CE, cu dispozitive de protectie impotriva proiectarii de fragmente si particule; �

Achizitionarea de accesorii de taiere (discuri, cutite) conforme echipamentelor de muncă si materiilor prelucrate si realizarea unei mentenante adecvate; �

Respectarea instructiunilor de exploatare si recomandarilor din documentatiile tehnice ale echipamentelor de muncă; �

Interzicerea anulării dispozitivelor de protectie;

Originea riscului � Utilizarea echipamentelor de muncă fără

dispozitive de protec ie ț (carcase, ecrane de protectie, etc.);

Deschiderile sau zonele neprotejate ale echipamentelor de muncă, datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul de productie.

Achizitionarea echipamentelor de muncă care au marcajul CE si indeplinesc cerintele de securitate privind utilizarea echipamentelor de muncă; �

Lucrarile de mentenanta vor fi executate doar de personal instruit si autorizat; �

Protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori mobile cu blocare automata, aparatori reglabile sau retractabile sau dispozitive electronice de siguranta (senzori de miscare, celule fotoelectrice, etc.);

Pozitionarea intrerupatoarelor pentru oprirea de urgenta, in locuri accesible si vizible care permit oprirea utilajului intr-un timp foarte scurt si in conditii de siguranta; �

Verificarea periodica a eficacitatii dispozitivelor de protectie prin simulare; �

Acoperirea cu carcase protectoare a transmisiilor motoarelor si a angrenajelor cu orice tip de actionare: mecanica, electrica sau manuala;

Măsuri preventive Montarea de centuri de siguranta pe

echipamentele de transport si ridicat materiale (motostivuitoare, etc.) care nu au fost dotate de producator cu astfel de dispozitive; �

Manevrarea cu viteza minima la coborarea sau urcarea rampelor si evitarea denivelarilor; ���

Verificarea periodica a sistemelor de semnalizare vizuala si acustică ale acestor echipamente;

Obligativitatea executarii reviziilor tehnice periodice.

Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare în munca în următoarele situații: �

a) Atingere directa ◦ contactul cu elemente conductive ale instalatiei

electrice care se afla normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas încarcata cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare ; ◦ prin omiterea legarii la pamant a elementelor

deconectate;

b) Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care în mod normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc.), prin el trecând „ curenti de defect „ (curenti care circula pe alte cai decât cele destinate trecerii curentului electric ) ; �

c) Prin prezen a ț tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamânt a unui curent electric; tensiunile de pas pot sa apara în apropierea unui conductor cazut la pamânt, a unei linii aflate sub tensiune sau în apropierea unei prize de pamânt de exploatare sau de protectie prin care trece un curent electric.

Š Pentru instalatiile de joasa tensiune:◦ Verificarea periodica si imbunatatirea izolarii,

unde este cazul, a traseelor conductorilor ficsi, a conductorilor flexibili si a elementelor de legatura dintre conductori, precum si a traseelor conductorilor din interiorul echipamentelor de munca;◦ Utilizarea combinata a protectiei prin

impamantare si intrerupatoare diferentiale;◦ ŠCablurile, prizele si conectoarele trebuie sa fie

conform standardelor, nedeteriorate; Š

Originea riscului Cauzele principale ale exploziilor sunt

amestecurile combustibile de gaze, vapori, pulberi sau particule ale unei singure substante care intra in contact cu o sursa de aprindere (suprafete fiebinti, flacari, gaze fierbinti, scantei de origine mecanica sau electrica, etc).

In industria alimentara, riscul de explozie este specific industriei moraritului si panificatiei in situatiile concentratiilor mari de pulberi specfice (faina), dar si industriei alcoolului.

ŠAdoptarea sau adaptarea masurilor de protectie pentru cel mai pesimist scenariu al unei eventuale explozii in zonele sau centrele de munca clasificate ca avand atmosfere explozive; Š

Semnalizarea si avertizarea zonelor de lucru unde exista riscul de explozii;

Identificarea, analizarea si controlul instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive; Š

Verificarea periodica a concentratiilor de gaze, vapori, pulberi, etc, in zonele de risc; Š

Realizarea reviziilor periodice si a mentenantei corespunzatoare a instalatiilor (electrice, de gaz, de aer comprimat, etc).

Factorii de risc derivati din igiena industriala sau din mediul de munca includ factorii de risc fizici, chimici si biologici, sunt următorii:

Principalele surse de zgomot din industria alimentara sunt echipamentele de muncă (masini de ambalat, masini de impachetat, ferastraie, masini de centrifugare, masini de tocat, masini de spalat sticle etc) care pot afecta sanatatea lucratorilor, atat a celor care le deservesc cat si a celor care executa sarcini de munca in imediata apropiere a acestora.

Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de � muncă cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul zgomotului produs, specificat in documentatia tehnica; �

Izolarea surselor de zgomot (atunci când este posibil), instalandu-le cat mai departe de zona de lucru; �

Reducerea timpului de expunere a lucrătorilor; � Efectuarea periodica de controale medicale pentru

verificarea sistemului auditiv al lucratorilor expusi; � �

Efectuarea mentenantei a echipamentelor de munca conform programarii si indicatiilor producatorilor acestor echipamente.

Originea vibratiilor in industria alimentara se datoreaza in mod principal, cresterii gradului de mecanizare a proceselor de productie.

Lucratorii din industria alimentara care utilizeaza cu utilaje cum sunt: ferastraiele pentru despicat carcase, cutite electrice, malaxoare etc, sunt expusi riscului de vibratii.

Temperaturile joase amplifica efectele vibratiilor.

Achizitionarea � echipamentelor de muncă cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul de vibratii produse si conceptia ergonomica;

Efectuarea mentenantei echipamentelor de munca conform programarii si indicatiilor producatorilor acestor echipamente; �

Utilizarea vehiculelor dotate cu scaune antivibratii sau adaptarea celor existente.

Din punct de vedere al protecţiei împotriva radiaţiei, radiaţiile se împart în 2 categorii:

◦ RadiaţiileRadiaţiile neionizante neionizante sunt: radiatiile electromagnetice, radiatiile ultraviolete, radiatiile infrarosii, microundele, ultrasunetele.

◦ Radiatiile ionizanteRadiatiile ionizante sunt radiatiile α, β, γ.

Dintre radiatiile ionizante, în industria alimentara, se folosesc radiatiile radiatiile γγ, deoarece au o putere mare de ionizare si pot sa patrunda în produsul iradiat pe o distanta de pâna la 8 cm. Aceste radiatii se folosesc pentru sterilizarea ambalajelor deoarece în alimente determina modificari de gust si modificari de culoare. De asemenea sunt folosite si la:◦ Prevenirea germinarii si incoltirea cartofilor si a altor

radacinoase; ◦ Dezinfectarea cerealelor, fructelor, legumelor si fructelor

confiate;◦ Intarzierea maturarii si imbatranirii legumelor si

fructelor; ◦ Prelungirea duratei de viata a carnii proaspete.

Dintre radiatiile neionizante, microundelemicroundele au fost folosite in ultimii ani in procesele de productie din industria panificatie (procesul de uscare al pastelor fainoase), pasteurizarea alimentelor ambalate si pentru a creste temperatura produselor congelate.

In industria lactatelor, microundele sunt de asemenea folosite in tratamentul untului congelat, in tratamentul de pasteurizare al laptelui, smantanei, iaurtului (la temperatura inalta si pe durata scurta si UHT).

Radiatii neionizante: �◦ Instruirea corespunzătoare a lucrătorilor care- i ș

desfă oară activitatea ș in medii cu radiatii neionizante; �◦ Separarea surselor de radiatii neionizante de

restul spatiilor de lucru, prin utilizarea de paravane confec ionate ț din materiale rezistente la foc, care sa nu degaje noxe chimice; �◦ Efectuarea verificărilor periodice a starii de

functionare / lucrarilor de intretinere si reparatie a echipamentelor generatoare de radiatii neionizante, doar de catre personal calificat si autorizat in acest scop.

Radiatii ionizante �:

Izolarea si/sau ecranarea adecvata a echipamentelor de muncă; �

Respectarea instructiunilor de lucru; � Semnalizarea zonelor cu risc, indicand clasa si

categoria radiatiiei; � Utilizarea EIP corespunzator; � Reducerea expunerii lucrătorilor la radiatii; � �Interzicerea accesului in zonele expuse riscului

persoanelor ale caror sarcini de munca nu justifica prezenta in respectivele zone.

Factorii componenţi ai microclimatului profesional sunt următorii:

◦ temperatura aerului, ◦ umiditatea relativă a aerului,◦ viteza curenţilor de aer,◦ radiaţia calorică, ◦ temperatura suprafeţelor de lucru.

Majoritatea materiilor prime/finite din industria alimentara sunt perisabile, astfel ca in zonele de manipulare, depozitare si procesare este necesara mentinerea unor temperaturi scazute sau foarte scazuteemperaturi scazute sau foarte scazute.

In schimb, alte produse, pe durata procesului de transformare din materie prima in produs finit, sufera tratamente termicetratamente termice: coacere, sterilizare, deshidratare, oparire, etc, ceea ce presupune un mediu de munca expus unor temperaturi ridicate.

In anumite zone de lucru din industria alimentara se inregistreaza temperaturi extreme.◦ activitatea se poate desfasura in camere frigorifice, la temperaturi

de –18 °C –18 °C sau mai mici)◦ Pe de alta parte, in industria panificatiei si a pastelor fainoase sau

in sectorul mancarurilor preparate sunt zone in care temperaturile ridicate depasesc limita maxima a confortului termic al lucratorilor.

Nivelul de umiditate este, de asemenea, un factor determinant al conditiilor ambientale ale unui loc de munca. Un nivel de umiditate necorespunzator are un impact negativ nu numai asupra lucratorilor, ci si asupra calitatii produselor. Umiditatea optimă se situeaza in intervalul 30 - 70% :◦ sub 30 %, sub 30 %, apar repercusiuni negative asupra structurilor

si functiilor mucoasei respiratorii care asigura eliminarea impuritatilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat;◦ peste 70 %, peste 70 %, in conditiile prestarii unor activitati care

necesita un consum energetic mare, actioneaza negativ asupra procesului de termoliza (se poate ajunge pana la șoc caloric).

Š Umiditate◦ Reducerea umiditatii prin intermediul unui sistem de drenaj, care

trebuie reviziuit periodic, pentru a se evita blocarea acestuia cu deseuri.◦ Instalarea de sisteme de ventilatie.

Caldura◦ Climatizarea corespunzatoare a incintelor◦ In situatia lipsei unui sistem de climatizare, se recomanda

limitarea volumului de munca fizica;◦ Asigurarea apei carbogazoase saline.

Š Frig◦ Reducerea timpului petrecut in camerele frigorifice, utilizand

mijloace mecanice pentru transport si depozitare, pentru a evita executarea manuala a acestor sarcini.

Praful produs de unele produse alimentare cum sunt: faina, cerealele, cafeaua solubila, zaharul, laptele praf, pot fi sursa a doua tipuri de risc pentru lucratori:◦ Pot crea atmosfere extrem de inflamabile cu risc de risc de

incendiu si explozie;incendiu si explozie;◦ Inhalarea de praf poate provoca probleme respiratoriiprobleme respiratorii, cum

ar fi astmul bronsic profesional sau iritatii ale ochilor, nasului si pielii (dermatite profesionale).

Se recomanda utilizarea echipamentelor de protectie respiratorie, intretinerea adecvata a echipamentelor de productie, sisteme de ventilatie pentru a elimina sau reduce cantitatea de praf si o intretinere corespunzatoare a acestor sisteme.

Sunt de amintit: Š Agentii frigorifici (amoniacul anhidru, clorura de metil si alte

hidrocarburi halogenate alifatice, dioxidul de carbon, etc) utilizati in procesele de refrigerare sau de congelare si in camere frigorifice prezinta riscuri de intoxicatii si arsuri chimice.

ŠPesticidele si produsele fumigene previn aparitia daunatorilor pe durata depozitarii si transportului de materii prime alimentare, utilizate obligatoriu importiva insectelor si a rozatoarelor.

ŠDioxidul de carbon care se produce in sectiile de produse afumate care nu dispun de o ventilatie corespunzatoare, silozuri de cereale, beciuri de fermentare sau magazine de peste, poate provoca intoxicatii.

PVC-ul utilizat pentru materialele de ambalare si pentru impachetarea alimentelor. La incalzirea unei pelicule de PVC, produsele de degradare termica irita ochii, nasul si gatul. Š

Aditivii alimentari, folositi in elaborarea multor produse finite pot ajunge sa afecteze, odata cu trecerea timpului, sanatatea lucratorilor, daca sunt utilizati intr-un mod necontrolat si de catre lucratori care prezinta sensibilitati la substante din componenta acestora. Pot apare, de exemplu, dermatite de contact.

Efectele contaminantilor asupra organismului uman sunt multiple:

Corozive: distrugerea tesuturilor asupra carora actioneaza substanta toxica; �

Iritante: iritatia pielii sau a mucoaselor in contact cu substanta toxica;

�Pneumoconioze: afectiuni pulmonare provocate de particule solide; �

Asfixiante: oprirea respiraţiei care poate provoca încetarea bătăilor inimii şi moartea; �

Anestestezice si narcotice: Stare caracterizată prin pierderea cunoştinţei, relaxare musculară, diminuarea sensibilităţii şi a reflexelor; �

Alergenice: efectul alergic al contaminantului inainte de prezenta toxicului.

Pentru a preveni efectele toxice, masurile de prevenire trebuie aplicate in ordinea prioritatilor: asupra sursei, asupra mediului si asupra lucratorilor. �

Asupra sursei: ◦ Alegerea echipamentelor de munca adecvate care nu

implica folosirea substantelor periculoase;◦ Inlocuirea, atunci cand este posibil, a produselor toxice sau

nocive; ◦ Lucrul în sistem închis; ◦ Depozitarea substantelor periculoase in depozite specifice

prevazute cu ventilatie speciala;◦ Realizarea mentenantei preventive a instalatiilor si

echipamentelor de muncă: verificarea periodica a starii conductelor prin care circula gazele, depozitarea buteliilor care contin gaze in locuri izolate si bine ventilate.

�Asupra persoanelor expuse (receptori)

◦ Dotarea lucrătorilor cu echipamente individuale de protectie specifice.◦ Stabilirea unor proceduri privind manipularea,

depozitarea si utilizarea substantelor periculoase; ◦ Adoptarea unui plan de interventie pentru situatiile

de urgenta: deversare accidentala, accidente de munca in care au fost implicate substantele periculoase sau noxele chimice, etc.;

Originea riscului si consecinte Lucratorii din industria alimentara pot contacta zoonoze,

cum sunt: antraxul, bruceloza, leptospiroza, tuberculoza bovina etc si o gama larga de infectii ale pielii.

Lucratorii din sectoarele de prelucrare a cărnii si laptelui - ca rezultat al contactului direct cu animale vii ori diferite parti sau organe rezultate din procesul de abatorizare, posibil infectate - sunt cei mai expusi la boli infectioase si parazitare de origine animala, prin intermediul leziunilor pielii sau altor parti sanatoase ale organismului .

Dermatitele de contact Dermatitele de contact si alergiile de piele alergiile de piele sau de sistem respirator provocate de produsele organice, animale sau vegetale, sunt de asemenea frecvente.

Pulberile organice generate de cereale sau de faina pot cauza boli respiratorii (“astmul brutarului”).astmul brutarului”).

Aspergillus si Penicilium de obicei sunt prezente in atmosferă in procesele de panificatie. Al doilea se regaseste si in centrele de colectare lapte si în abatoarele de carne, in procesul de maturare a branzei, carnatilor si salamurilor crud-uscate. Modalitatile de curatare a membranei produselor, ulterioare maturarii, favorizeaza dispersarea acestor microorganisme in aer, lucratorii putand dezvolta alveolita alergicaalveolita alergica.

Reducerea riscului biologic la un nivel cat mai scazut prin intermediul urmatoarelor masuri:◦ Stabilirea unor proceduri standard de lucru; ◦ Reducerea, la un nivel minim posibil, a numarului de

lucratori expusi;◦ Adoptarea de masuri de siguranta la receptia, manipularea

si transportul agentilor biologici in incinta zonelor de productie; ◦ Semnalizarea riscurilor biologice; ◦ Stabilirea masurilor de izolare a agentilor biologici si

evitarea raspandirii acestora; ◦ Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor

infectioase.

Originea riscului Pozitii fortate pot aparea si in zonele de impachetare

şi/sau paletizare datorita rapiditatii miscarilor/rotatiilor /incovoierii mici dar continue ale trupului/articulatiilor.

Caracteristicile anumitor sarcini de munca implica adoptarea unor pozitii incomode, cu trunchiul aplecat sau rotit si bratele ridicate deasupra capului (toaletarea animalelor, despicarea carcaselor, etc), care impreuna cu greutatile si dimensiunile materialelor manipulate, favorizeaza aparitia leziunilor si afectiunilor osteomusculare.

Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor, a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte pozitii fortate; �

Selectionarea echipamentelor cu un design ergonomic, adecvat evitarii pozitiilor fortate (manere ergonomice, scaune cu reglare pe inaltime); �

Alternarea pozi iei ortostatice cu cea sezând;ț � Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea

lucratorului in cazul sarcinilor de lucru executate sezànd (linii de ambalare, etichetare, etc.); �

Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.

Originea riscului Desi operatiunile din industria alimentara sunt in

prezent mecanizate in mare masura, in unele etape ale proceselor de productie – despicare carcase, transare, incarcare-descarcare, ambalare, paletizare, etc. - sunt necesare si activitati manuale care implica un efort fizic considerabil, in special in cazul manipularii manuale a greutatilor.

Masuri preventive � � Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru

transportul si manipularea manuala a greutatilor: lize manuale sau electrice, carucioare, transpaleti, rafturi rulante, etc �

Printre leziunile provocate de miscarile repetitive se numara inflamatiile de tendoane (tendinitetendinite) si a invelisului tendonului (tenosinovite), distonie focalatenosinovite), distonie focala, etc.

Activitatile care solicita in mod repetat indoirea incheieturii mainii, pot cauza mainii, pot cauza sindrom de tunel carpian care este o afectiune patologica datorata inflamatiei articulatiilor incheieturilor, care preseaza nervii si se caracterizeaza prin aparitia senzatiei de furnicaturi in degete.

Proiectarea ergonomica � a posturilor de lucru, analizandu-se procedurile de lucru cu scopul de a elimina sau reduce miscarile repetitive; ��

Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si respectarea unei periodicitati a pauzelor; �

Automatizarea, pe cât posibil, a etapelor proceselor de productie unde exista acest factor de risc;

Supravegherea medicală a lucrătorilor.

Va mulţumesc pentru atenţia acordată !!!