A tol a LYXXVm -lm a-l 76 Í 0 1 A R Ü L 2 L e i Braşov Miercuri 29 Iulie 1925

Ktfosţia fi Admini£t?&ţiaf î& V A LlBERTAŢEI BRAŞOV

Te’efon 226áftoxament anual 360 lei Iftniru strelnătate 800 lei Aittxfxr!, reclame, după tarif,

Fondata i* 1888 <*« ieorge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

Prin line însuţi, cefăţene, şi pértíru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

PENTRD ALEGATORII PLUGARI— La alegerile pentru Camerile agricole,

liberalii dau luptă de partid —Partidul naţional pune lista sa şi vrea să fie aleşi

adevăraţii plugari nu „vulpile" liberalilorLa noi în ţară, nu este

manifestare publică, chiar de specialitate, care sâ nu ca­pete colorit politic. Luptele

^politice se transpun chiar şi în Universitate şi merg până la activitatea publică a oa­menilor de specialitate.

Trebuie să mărturisească ori-cine că, aşa ciim se duc la noi luptele politice, este o adevărată zbuciumare e* nervantâ care paralizează o- biectivitatea unei opere, ce trebuie totuşi sâ iasă din preocupările tuturor.

Cine a creiat această stare de enervare în toate ramu- rele productive ale ţărei?

Răspunsul îl dă fie-care: partidul liberai. înţelegând să dea lupta cu înţeles po­litic de partid, pentru aca­pararea tuturor energiilor de viaţă ale ţârei îa scop de partid, politicianii liberali n’au cruţat nici-o instituţie publică sau privată pentru a-şi atinge, cu orice mij­

loace, scopul.Au mers până a împie­

dica activităţi de seamă a unor personalităţi distinse, contribuind la mărirea unei stări reb\ de cât sâ lase a nu fi cucerit un loc pe care un partizaQ l-a râvnit. De- aci scoaterea îa mezat a tu­turor oficiilor publice, îm­pingând la destrăbălarea pu­blica prin licitaţiuaile de or­din scăzut moral între soli­citatorii de cele mai multe ori de inferioară speţă.

Râul de care suferă ţara de aici porneşte: din lici­taţia ori-cărei situaţii publice condiţionată de înscrierea îa partid — ceea-ce face ca partizanul proaspăt să-şi per­mită ori-ce în noua situaţie şi să fie ocrotit, cu orice

.preţ, chiar ;dacă fără şi ne­cinsteşte locul public ce o- după. Desfrâul şi mita sunt caracteristice acestei situaţii pdbliee, care nu are ase­

mănare de cât în epoca fa­narioţilor când oficiile pu­blice se licitau la mezat, fiind-că însuşi DompAtorul ţârei era un produs al me­zatului din Fanar.

Nu vom lungi vorba, fiind­că lumea ştie ce se petrece în ţară snb regimul meza­tului. Am accentuat însă ur­mările acestei politici de partid. Yom ilustra politica aceasta de interese de par­tid cu exemplul alegerilor pentru Camerele agr cofe.

Aceste camere ar avea menirea să fie pentru lumea noastră de plugari, de agri­cultori, ceea-ce sânt Came­rele, Parlamentul, pentru ţară. Ia aceste laboratorii s’ar culege roadele experi­enţelor celor mai pricepuţi dintre agricultori şi ele ar da apoi ţării întregi legile de specialitate în această im­portantă ramură a mu acei româneşti.

Ce fac acum liberalii din aceste Camere agricole, sau ce vor sâ facă din ele 2 Nişte simple biurouri de înregis­trare a planurilor partidului liberal, care vrea să pună, prin aceste camere, căluşul în gura plugarilor. Adică, după ce din ordinul Rege­lui şi de teama revoluţiei, au împroprietărit — cum dă Dumnezeu — pe ţărani, acum vrea să le stăpânească munca productivă prin a- ceste Camere ce urmăresc să fie sub influenţa liberală adică să nu poată vre-o dată jena trusturile de aca­parare ce organizează pen­tru exploatarea tuturor.

Vreau să fie stăpâni peste agricultorii ţării, alegându-şi în Camerele agricole numai partizani, foşti prefecţi, şi actuali prefecţi, deputaţi, po- liticiani cari au ştiut să-şi sustragă cât mai multă parte din moşiile lor dela expro­priere. Cu ajutorul funcţio­

narilor de stat cari intră de drept în aceste Camere (11 la număr faţă de 17 aleşi) şi cu vre-o patru-cinci pe cari îi vor alege cum ştiu să facă liberalii alegeri — încearcă să acapareze aceste Camere agricole, cari apoi să hotărască pe placul gu­vernului împotriva interese­lor celor mulţi, a majorită­ţii plugarilor.

Campania electorală pe care a început-o în vede­rea alegerilor acestora, care se face în toată ţara în 25 August a. c. — arată că nu au altă grijă decât să scoată din urne, cum vor şti pre­fecţii judeţelor, pe candida­ţii listei liberale.

Noi ne facem datoria să atragem atenţiunea alegă­torilor plugari, ca să se fe­rească de listele puse de liberali şi să voteze numai lista Partidului naţional cu semnul coasa şt secera. In ve­chiul regat, partidul naţional şi cu cel ţărănesc au pus liste comune. La noi nu vom a- vea de cât lista Partidului naţional pe care vom pu­blica-o pentru fiecare judeţ la vreme.

Dacă liberalii vreau să facă şi din aceste Camere, loc de treburi de partid, siliţi suntem să ducem lupta ca partid politic dar cu sin­gurul gând că în aceste ca­mere să intre plugari», ade­văraţi fruntaşi şi pricepuţi cari să ştie să dea sfat şi îndrumare pentru binele tu­turor, nu să lase să pă­trundă „vulpile“ liberalilor.

Congresul Uniunei | Femeilor Române i

Federaţia Uniunei femeilor române din România-Mare, a- duce ia cunoştinţa tuturor So­cietăţilor şi Reuniunilor din Ar­deal, Banat, Crişana, Mira* muraş, Moldova şi Bucovina, că Congresul său anual se va ţinea in zilele de D u m in e c ă 13 S e p te m v r e ş i L un i în 14 Sep*

înlre vorbe si realitatef— Mor dascălii de foame. —

Este prea bine cunoscută ma­nia actualei cârmuiri, de a mo nopolfza pe seama sa meritele oricărui eveniment sau ale ori­cărei alte împrejurări, dtn cari nu uită nici odată să sugă laude nemeritate pe seama guvernu­lui. Tot *e a muncit această (ară, toate sforţările şi jertfele cetăţenilor ei sunt exploatate înlr'un mod revoltător de către actualii ei stăpânitori, cari de zeci de ani de zile au supt şi s-au îngrăşat din vlaga ţârei pe care se laudă cS an condu- so, — creindu şi situaţii cari nu se mai compară de loc cu starea nenorocită în care se frământă tara.

Ca să nu mergem prea de­parte ne mărginim la meritele guvernului liberal în decursul războiului de întregire a nea­mului; nepregăilrea şi dezastrul din prima parte a războiului, dezastrul care ne-a mânat spre pierderile şi Jertfi le cumplite, din cari, — nu guvernul Brătie- mior, — ci abnegaţia şi vitejia soldatului român au făurit în* f re gir ea neamului. Cu toate a- cestea Brătienii nu uită să piardă

| nici un prilej, unde pot striga I din nou că meritul întregirei

neamului revine guvernului libe­ral. Câutsti apoi şi vă convin­geţi de recunoştinţa pe care a- cest guvern o poartă văduvelor şi orfanilor de război. Şi vede)i dreapta răsplată pe care exe­cutarea liberală a reformei t- grare a dat-o foştilor luptători şt tuturor acelora, cari aveau drept la pământul pentru care au iupt&t. Murmure şt nemulţu­miri în toate părţile 1 Cu toate acestea, afât miniştrii cât şi zia­rele guvernului liberal strigă în gura mare şi trâmbiţă „marele act de dreptate socială0 cu cere Brătienii „au fericit tara*, prin executarea reformei agrare.

Şi la fel sunt toate „bineface­rile0 liberale. Votul universal a fost dat pentru ca să fie furat, iar legile liberale au fost aduse pentru ca să subjuge fara şi pe mai departe setei şi foamei ne­săţioase a stomacului liberal.

Şi tot ei „liberalii0, au fost,, sunt şi rămân, „fericitorii0 aces­tei )ări, care cu toate bogăfitie solului şi subsolului ei se fră­mântă în mizerie şi sărăcie.

In ultimul său număr, oficio­sul guvernului, caută să ridice un nou merit al guvernului: „lupta pentru lumină*. In sco­pul acesta reproduce un discurs plin de elogii la adresa guver­nului, discurs rostit cu prilejul inaugurării liceului dela Gâeşti.

tem o re (ziua Crucii) la T im i‘ şo a ra .

Toate Societăţile federale au fost incunoştiintate prin circu­lare, urmând a se publica Con­vocarea cu ordinea de zi şi cu programul serbărilor.

Uniunea femeilor române stă sub înaltul Patronaj al Ma­iestăţii Sale Regina Maria.

Comitetul de direcţie al U F. R. sediul Braşov.

In acest discurs, — fiind vor­ba de dorinfa de lumină a ţă­rănimii, — ni se spune că „as­tăzi ţărănimea vede cu ochii înlăcrămafi de bucurie că voi­nicul nădejdilor ei a sosit: sunt cei din capul ţării0. . Aceştia sunt „lumina de sus0.

Asifel de bombasticisme şi vorbe umflate nu înseamnă însă luptă pentru lumină. Ele pot cei mult răcori orgoliul liberai, dar mai mult — nu! Nu. căci „voi­nicul nădejdilor0 din „lumina lui de sus0 nu vede şi habar n’are de ceea*ce se se petrece jos în noroiul mizeriei.

In acel articol „Viitorul", pen­tru ca să poată aduce laude ministrului Instrucţiune!, spune că „cea mai bună mărturie des­pre aceasta sunt, miile de clă­diri şcolare presărate pe tot în­tinsul României întregite, din cari unele cs acelea ascunse prin plaiurile întortocheate ale Cirpeţiior, asemenea unor sme­rite candele, luminează cărările mintii celor obîjduiţi0...

In contrast însă cu vorbele frumoase de mai sus, apare realitatea dureroasă, ce se des­prinde din următorul caz, pe care-1 reproducem dintr’un ziar dia Satu-Mare:

„Zilele trecute a murit de foame la Baia* Mare învăţătorul pensionar Vasile Cos ma. El servise peste 36 de ani în învă­ţământul românesc sub era ve­che şi sub români câţiva ani. Primea o pensie lunară de 140 lei care sumă urma să o ri­dice lunar dela Gibău. Drumul până acolo costă 1 1 2 lei, deci ii mai rămânea 27 lei. A făcut apel sărmanul prin ziarul „în­frăţirea“ din Cluj şi câteva inimi milostive i au trimis un mic ajutor, constând din ali­mente şi ceva vestminte. Cum era şi suferind, zilele trecute şi-a dat obştescul sfârşit, fiind­că ajutorul se isprăvise şi ni­meni nu i a mai deschis uşa să-i dea o bucată de pâine. Şi acest om, 36 de ani a tăcut a- posiolat, a învăţ« t cade mii de copii cari astăzi, mulţi, au si­tuaţie. Dacă ar fi ştiut elevii iui Vaslie Cosma că fostul lor doseai se stinge de foame la Bda Msre, unde sule de vizita­tori îşi petrec în belşug!... Crudă soartă îi aşteaptă pe dascăli I0

Asts-I realitatea, d le minis­tru! La festivitatea din Găeşti se strigă: „să trăiască d-1 mi­nistru Anghelescu, să trăiască cei cari muncesc pentru desro- birea ţărănimii din întunerec;0 — iar „prin plaiurile intorto- chiate ale Carpaţilor* mor de foame, cei ce luptă pentru des- robtrea ţărănimii din întunerec.

Şi d*l ministru n’aude, nu vede, ... nu simte.

Unde-i atunci „voinicul nă« dejdiilor* ? 1...

Delegaţii ş l membrii de încre­dere al P. Bl. din Braşov* Cetatesunt invitaţi a iua parte la o consfătuire care va .avea loc mâne, Miercuri la ora 6 V2 seara la cercul de studii al P. N.

Pag'na 2. GAZETA TRANSILVANIE! Nr. 76— 1925

Pagubele cauzate de eecetă şi ploi n-au compromis recolta. — Devastările din Tran­

silvania.După ultimele rapoarte pri­

mite la direcţia statisticei şi pu­blicaţiilor din ministerul agri« culturii şi domeniilor, situaJin agricolă a tării se prezintă astfel:

Nici seceta care a bântuit mai ales în Basarabia şi nici p-oile şi grindina car! au cau­zat pagube locale prin diferite părfi ale terii, nu au compro­mis recolta acestui an.

Toate stricăciunile parţiale de asemenea natură, au fost compensate printr o bună .re coltă de grâu şi alte cereale cultivate anul aceste, pe su­prafeţe mai Întinse de cât în anul precedent, în regiuni, cari până astăzi au avut din f ericire, puţin de suferit din cauzele a* rătate aci.

Afirmatiunile de mai sus se sprijinesc pe aituaţiunlle procu­rate dlrecţlunei statisticei agri­cole din ministerul agricuitareî şi domeniilor de către consi- lferateie agricole judeţe; acestea au condus ia ce priveşte pro- duefiunea păioaselor în 1923,1a următoarea primă estimaţi© o- ficială:

Evaluarea recoltei.G râu : Producţiunea grâului

este evaluată la aproximativ 289.914 vagoane din cari scă- zându se consumul intern şi cota pentru sămânţă 230 000 vagoane, rămâne disponibil pen­tru export 59.914 vagoane.

S eca ra : Producţia 18 036 va­goane; consumul intern şi cota pentru sămânţă 4 590, disponibil pentru export 13,446 vagoane.

O r z . Producţia 100.125 va­goane; consumul intern şi coti pentru sămânţă 60.413 vagoane, disponibil pentru export 39 712 vagoane.

O o â zi Producţia 88.107 va­goane; consumul intern şi cota pentru sămânţă 79.920 vagoane, disponibil pnntru export 8187 vagoane. La ovăz evaluarea s'a făcui înainte de a începe recolta lui.

In ce priveşte suprafaţa o cupată cu p o ru m b îa anul a* cesta 1925. evaluările de pâiă acum dau cifra de 3.750.000 hectare fată de 3 621454 hec­tare acoperite cu, porumb în 1924, ceea ce dă pentru anul 1925 un plus de circa 130 000 hectare.

Situaţia clim aterică şl agricolă Io Ardeal.

După rapoartele direcţiei sta­tistice în Transilvania, timpul se menfine schlmbăeios şi rece, mai în toate judeţele, dar mai ales In regiunile muntoase şi deluroase cari nu contează prea mult din punct de vedere agri­col. De reţinut este că în jad. M a ra m u re ş , cea mai mare parte muntos şi deluros, au fost ru­peri de nori însoţite de grin­dină, cari au adus din munţi şl dealuri, stânci şi pământ, în­gropând chiar semănăturile în unele comune,, şi producând pagube evaluate aproximativ la c irca 3 0 m ilioane lei.

Au mai fost ploi cu grindină: In jud. S a tu -M a re unde s’au şi ivit viermi la porumb: In jud. B ih o r unde au avui de suferit stricăciuni în producţie de până ia circa 50% semănăturile din hotarele unor comune; în co­munele Tria, Derna, Sacalasău, Poclusa, Budoiu, Voivozi, Var- v’g, Cuzep Borumiac, Verzarl, Micşa, ou fost distruse nu nu­mai sămânăturile, ci viile şi po­menirile. In Bihor, grâul a fost atacat şi de insecta Anisoplla.

Asemenea ploi cu grindină au mai fost: în jud. b is tr i ţa - N ă sâ u d t S ă la g iu t unde în regiunea Vin| au avut de su­ferit şi .viile, — îa jad. Trei* S c a u n e unde stricăciunile grin­dine! şi pioiie vânezi deia

circa 30—60—80Vo ta rădici* noase (com. Mar coş, Budita, Teliu, Iatorsura, Sîta-Buzeuluf, Bărcani, Boroştieul Mare şi Zv- goi») circa 18000 jugăre; îa jad. M u reş Jarda unde a sufe­rit de pe urma grindine! şi f ir- tuaei de circa 50—6 0 —80% grâul, orzul, ovăzul, cânepa, inul, fasolea d e p î circa 2 0 0 0 j<igăre; ia ju d , B ă g ă ra ş unde a suferi de ps urma grindinei şi ruperi- tar de nori 40 comine d n cari 2 5 au a vu t ară turile c o m p le c t d e v a s to te .

Celelalte judeţe an avat de suferit pagube mai mici din din cauza grln linei, fartanilor şi ploilor; în ji jeţele H m s d o c n şt M u re ş Turda au avut de su­ferit mai ales fânaţele de pe irtna revărsării apsior (M ireşul, Niraj) ele., umflate din cauza ploilor.

Fraudele cutitlurile de rentă

Sâmbătă noaptea s’a făcut o descindere şi o perch z!ţie la domiciliul unui proprietar de la ţară, o persoana de bune con- dlţiuni sociale din jud. Mehedinţi.

Descinderea avea ca scop să pună mâna pe fiul său student, care ar fi amestecat în afacerea Dâmboviceanu.

No ul complice ne fiind acesă, Siguranţa a dat telegrame de urmărire la Craiova; unde se zice că ar fi plecat in ajun.

Părintele recunoaşte că fiul de ia o vreme făcea cheliueli meri.

Nomele se ţine secret, în in­teresul instrucţiei.

Afacerea fraudelor acestora se complică tot mai mult.

Citim în „Patria":•O dramatică sinucidere, care

pasionează întreg oraşul s’a în­tâmplat Sâmbătă noaptea la res­taurantul din parcul oraşului. După cum rezultă din primele cercetări f iptul s’a petrecut după cum urmează:

Li o masă în grădină petre­ceau In bune dispozitiuni un grup de câteva persoane între cari d rul Olimpiu Boeriu şi co­merciantul Njssbaum din Teiuş.

Pe la orele 12% comercian­tul N issbaum s’a dus la closet însoţit de d 1 Boeriu. înaintea closetului este o mică terasă. Nussbaum s’a aşezat pe un scaun, ce se afla , acolo, iar d rul Bo ieriu, a rămas în „h iluU"-ul cel mare al chioşcului stând de vorbă cu fata care vinde pâine. In acel moment s’a produs de­tunătura. D rul Boieriu a intrat atunci pe terasă şi-a găsit pe Nussbsum cu revolverul in mână. I-a luat revolverul din mână şi l a pus pe balustrada terasei şi a constatat apoi că Nas3baum işi trăsese un glonte în regiuneainimei sucombând instantaneu.*

Pe la orele 6 d m. intervine însă un fapt care a complicat întreaga chestiune.

Fratele proprietarului restau­rantului din parc, Mihlileau a de­clarat la instrucţie că el, fiind în curtea din dos, a văzut pe d-rul Boieriu cu revolverul în mână şi deci are bănuiala că n’ar fi o sinucidere.

Imediat d-rul Boieriu a fost arestat şi cercetările autorităţi­lor s’au îndreptat către lămuri­rea acestei complicaţii.•

Sla procedat la perch sziţ’ona- rea cadavrului lui Nussbaum şi

Lichidam Bâaeii Aiistro-Uagsre

— Ce a prim it Rom ânia. —Zilele trecute şi-a terminat

lucrările com sia de lichidare a Băncii Austro*ungare, comisia compusă din delegaţi ai tuturor ţărilor succesoare ale fostei monarchii austro ungare.

Intorcându se la Bucureşti delegatul României în comisia de lichidare di Eftim e Anto- nescu, d sa a adus şi predat ministerului de finanţe. — care le-a depus la Banca Naţională în contul datoriilor fiotante ale Statului către bancă, — urmă­toarele valori : 169.028 dolari in în cek Paris exigibil imediat; 101X00 lire sterline, dintre cari 32 000 efective şi 69.000 in o biigatii decenale, plătibile în lire sterline din emisiunea fă­cută pe baza planului de re­construcţie a Austriei întocmit de Liga Naţiunilor şi în sfârşit 1.195.200 franci francezi, dease- menea in oblgîţii austriace de­cenale plătibiie în monetă fran­ceză-

Aceste sume reprezintă în leii de azi aproxmativ 145 de mi­lioane. Obligaţiile decenale aus­triace se a hită în rate semes­triale stingându-se complet după zece ani.

Până acum în cei patru-cinci ani de lich dare a Băncei austro- ungare, România a realizat 70—72 milioane coroane aur drept partea i cuven tă.

Din ce a mai rămas de lichi- dat îi mai revine aproximativ 500 mii de franci francez*, 80 de mii de lire sterline şi 80 de mii de dolari.

Se crede câ aceste sume vor putea fi, aduse în ţară în Fe­bruarie 1926, când comisia de lichidare va ţine ultimele şedinţe.

Cetiţi şi răspândiţi: .Gazeta Transilvaniei*

cel m&i vechi ziar românesc

nu s’a găsit la el nlciun ban. Pe colţul unui ziar, găsit ia bu­zunarul victime), acesta scrisese câh va rânduri în limba maghiară prin cari îşi lua rămas bun dela viaţă şi ruga autorităţile să nu i se facă autopsie.

In cursul nopţii de eri au fost aduse dela Teiuş, mama şi sora lui Nussbeum, cari ou d ̂clarei că nefericitul comerciant avea în uitnnui timp încurcături bă­neşti. Sora iui N issbaum a re­cunoscut că scrisul ds pe zkr este ai victimei.

Cercetările agentului Cotz au găsit domiciliul victimei la h otel ^Coroana*. Acolo nu plătise nimic şi n’avea alt bagaj decât o pălărie şi-o curee.

Aşadar este tot mai înteme­iată ipoteza că Nassbaum s'a sinucis din cauzi situaţiei finan­ciare proastă in care se găsea.

Cercetările autorităţilor poli* i ţieneşti şi ale Parchetului con- | tinuă insă cu febrilitate pentru | lămurirea misterului ce planează In legătură cu declaraţia marto­rului Mihâiiean, care susţine prima sa declaraţie.

Cum in cursul zilei de ieri se răspândise zronul că organiza­ţiile evreieşti din Cluj sunt foarte alarmate de această întâmplare şi că ar fi înaintat proteste te­legrafice la Bucureşti, suntem în măsură să anunţăm, câ as­tăzi s’a prezentat ia Prefectura Poliţiei advocatul M. Klein în numele comunităţi! evreeşti, ce­rând eliberarea drului Boieriu, întrucât Nussbaum era cunoscut ca un element neserios şi avea datorii, cari inevitabil trebuiau să 1 dacă iu gestul pe care Fa tăcut.

Astăzi se va face autopsia cadavrului".

Crimă ori sinucidere. — Declaraţii contradictorii ş l fa ta lita te — Cine e v ic tim a? — D eclaraţia rep rezen tan tu lu i com unităţii evreeştt.

Ai doilea pelerinaj la RomaCedând mu!te?o!' insistenţe, ce

ni s'an adresat din toite părţile şi încântaţi d: impresiile neşter­se, ce aa adus dd i Roma primit peregrini, — spre a putea tace parte şi altora, ci să se înalţe sufleteşte ,la vederea atâtor, o- pere mlnuoata, ;rezaltate din credinţa cea mii vie şi dl a dra­gostea sfântă, care înbrăţişează pe toţi, şi pe care o întâlneşti Ia tot pasai prin sfânta cetate, cum fi pe clasicul pămâat al Italiei, — mărturia gloriei stră­bune, — am hotărât să organi­zăm in partra a doua a lanei Septemvrie a. c. o nonă călăto­rie la Romi vizită id şi câteva din oraşele mii imooriante.

Ş până am stabili definitiv ziua p'ecărif,9 endentă de anumite informaţii dela Romi, cari încă na ne-au s :s t, acan.ăm urmă­toare e:

1. Concentrarea tatsror călă­torilor, va jfi îa zua statoritâ, probabil 15 Sept. c. in Timi­şoara nnde se va Isa misă co mană ia restanrantul „Coroana" în faţa gîrei „Domnit« ileana", şi unde, cei ce vin mai de vreme, găsesc camere de dermit con­fortabil.

2- Până la Timişoara, respec­tive Jmbolia.«« va putea călă­torii pe C. F. R. ci. II. şi III. ca reducere de 75% pa trenările de persoaae şi accelerate.

3. Plecarea din Timişoara va fi î i aceea? zi ia ora 1 p. m. numai ca două categorii de că­lători de I şl a II clasă.

4 Tax* pentru peregrini de categoria 1 va fi di L^i 16.000 far pentru cei de categoia li de Le, lOOOO pios o suprataxă de lei 2 0 0 , pentru biletele de redu­cere, iostgnii, bacşişuri, spese de porto ş. a.

Pentru taxa aceasta călătorii vor beneficia de bilete de tren dela Jmbolia peste Zagreb Pos tamîs, Trlest, Veneţia, Fioreaţa ia Rima, ca oprire de 24 ore !t Veneţia, 12 în Florenţa şi 5 zile ia Roma; apoi ex larsîe ca trenul la Nipoll şi Vaie del pom p?j, ca vaporetto la Capri şi S jrento şi cu tramvaiul la Sol- fatarra, dela Napoli reîntoarcere ia Roma şi de aici ia Anco na. Pe tot parcat s il a ceata provizia completă. Dela Aacona se va căiălori cu vaporul la Fiame; alimentaţia pe vapor şt camera de calcare îl priveşte pe fiecare călător. In dram spre F,nme, doritorii se put opr« o jumătate de zi la Abb zda, spre a lua băi de mare. Dela Fiume călă­toria s ; va conţin sa a J mboiia.

Tot dia bacii aceştia se vor plăti taxele de Intrare ia diferite muzee, galerii şt cxpoz'ţti. De aceea e de dorit, ca toţi pere­grinii să se conformeze depo­ziţiilor coniucă ordor, să ambie în grup, să fie precişi ia era m:si), căci umblând singuratici ^a vor putea beneficia de aceste favoruri.

5. Fiecare călător să aibă a- sap n sa bilet de identitate spre a se pntea legitima la cerere. Bietele de pengrinj se vor cum­păra pentru unui fiecare, dar acele vor fi păstrate de coaja* câtor, ca e le va prezenta, unde va fi trebuinţa.

6 . Anunţările se vor face la păr. Airel C. Dom,a, protopop, B *j, însemnându-se pe o cartă poştală numele şi pronumele, ocupajianea şi loca’nţ* ca poşta ultimă pentru fiecare călător. Băieţi sub 15 am na se admit. D eojsti se va trimite p in poştă, cr. prin ascmnâri ia banca „Pa­tria* B aj, o anticipaţie de lei 6 2 0 0 pentru cd din c!. 1 şi iei 5200? pentru cd din ci. II. Se poate trimite şi taxa întreagă, pentru că în caz da împied care banii se restitue mina* cheltuie­lile ficcte. Sameie trimise na s * cviteazâ, fiecine să-şi păstre­ze recipisa dda poşă, ori bancă. Pentru ddaiurarea multelor in­conveniente, anunţările sâ se facă până la 20 Auguit pentru că numai attfei se va putea

obţine numărul recerut de bilete de treo, de peregrini, se vs pu­tea exopera un paşaport coma- lativ şi se vor comand* d n vrem 2 camsrile la hotele. Cei ca s» anunţă mai târzia, se exoan ia aceea, că vor tribal să.şi procure singari paşaportul plă­tind viza legsţiei jagoiisve.

7 . Fiind :â peregrinii vor fi admişi în audientă U Sf. S t Pipa, damele vor avea să se prezinte in haine negre, înche­iate la gât şi mâneci lungi, pe cap vor part« o cârpă de dan­telă de a:eeaş coloare; bărbaţii in costum dapi anotimp, iar preoţii î 3 reverend!. Damele •unt rugate, ca după putinţă, să se prez nte ia audienţă şi so­lemnităţi îa costume ntţiooaif, fiind şi m ii frumo se şi atrăgând atenţia streinilor asnp.a minuna­telor motive «itiiUce şi varieta­tea ornaraenticei ro m âie ,t. Pen­tru k nu răci noaptea in trece­rea prin munţi, o haină mai groasă se recomandă, încolo Dig«jeieprea mtrl şt prea multe imp edecâ csrcu aţii u p ir ă şi o o face incomodă.

8 Ds bani sirbeşti na va fi lipsă, întru cât trecerea prin Jugositvia se face fără oprire, iar pentrn campâră'i mărunte sunt acceptaţi şi icti şi lirelc3 va trebui tas», ca fiecare călător să <e aprovizioneze din timp cu hre Italieae, de câtă s;mă crede că are trebuinţă. Conducătorii ederinsjuiui nu iau asupra lor îndatorirea, de a ingr ji de sch.m- bal banilor.

B etate pentru călătoria cu lejucere pe C. F. R. precum şl alte eventuale informaţii se vor comnnicâ lt timpul sâa celor interesaţi.

B la j, la 22 Ia!!e 1925.Gomitetal central.

LocalaAgiz. Pentru foştii elevi ai şcoa*

Iei primare de stat Nr. 3 din Braşovul-vechili, cari voesc a se înscrie la licee, se deschide un curs pregât tor g ra tu it, începând de Luni 10 August, ora 8 a, m. R o m u lu s A rd 3 le a n t dlre tor.

•

0 „vizuină de tâ lhari* pe Tâmpa — Sâmbătă se zvonise că poliţia va face o cercetare pe Timp* pentru tfl »rea unor iâ hari. Popuhţia din Scheiu era alarmată de acest zvon neînte­meiat. Nu a foct vorba de nici o descindere poliţienească, de o sre-ce ştirea se ocupa de ;o vizuină de pe coasta Tâmpei unde nişte copii îşi făcuseră ca jucărie, o casă.

Dăm ştirea pentru liniştire.

NOUTATE !Dela I August se poate cumpăra tot felul de stofe pe rate. Strada Măcela­rilor No- I. RATA

CINEMA MODERNA îi ii Zi va mal rula încă filmul

Crima unui sfântun mare record francez în 7 acte

Programul este însoţit da-o B u r le sc â în două acte:

J 0 E R 0 E CDuminecă se va reprezenta

senzaţionalul film-record Lux:Dansatoarea Taţiana

în rolul principal frumoasa ar­tistă rusă Olpa Cehopa.

ViflE! VINE 1Bandiţii vaporului de Postă

Hf. 76— 10*4 /-» TRANSILVANIEI Pagina 3

Pelerinajul la IerusalimDespre pelerinajul ia Ierusa*

\im, anunţat de noi tatr'un nu- “flăf trecut al ziarului, Ccnsis- %rul arhidiecezan din Sibiu publică un nou comunicat din cere dăm următoarele:

Se aduce ia cunoştinfa celor interesaţi» că anunţări ia pele­rinaj s’au făcut în număr cu mult mai mare decât este nu­mărul locurilor anunţate în co­municate — în special la ci. II şi a IU-a. Am cerut prin urmare deia 'Direcţia serviciului maritim să ne pună ia disooziţie mai multa jocuri ci. II şi a ill-a, ceeace credem că se va şi în­cuviinţa

Anunţări la pelerinaj se mai primesc pân ă la 10 A u g u st a. c. la a d re sa pâr. Vtrgil N isior, sec re ta r co n sisto ria l, S ib iu ,

Tex i vaporului deia Constanta la Iaifa şi înapoi este dus s i în ­tors de persoană: cl. 1 15,000 Lei, cl. II 10,000 Lei, cu mân- sarea pe vapor, iar cl. III 5000 Lei, Iară mâncare. Pe lângă a- cesstti sumă se mai adaugi cheltueiiie de întreţinere în Constantlnopo! şi Palestina, cari — credem câ vor face cel pu­ţin 6-7000 lei de persoană.

Călătoria va dura pe Mare 10 — cu o oprire de-o zi la

facere şi una la întoarcere In Constantincpol, iar vizitarea Jocurilor sfinte va ţine vreo 5-7 zile. Intru cât se va putea vlz.ta şi Cairo şi Alexandria «din Egipet — atunci tot pelerinajul va dura cam 20 zile, altcum 17 zile. Plecarea va fi din Constanta prin 16-20 Septemvrie e. c.

Pe C. F. R. se va acorda o reducere de 75 Vo — deia locul de origine până la Constanta şi în&pci. Pentru paşaport co­lectiv ne vom îngriji noi.

Privitor ia acordarea de fa* voturi In Palestina şi Ejîpet, am intervenit la cei în drept, însă nu avem încă nici un r£s jpafls.

Ceeace priveşte iiinerariul, schimbul banilor, îmbrăcămintea, hrana pe vapor şi alte informâţîuni necesare, se vor comunica mai •târziu tuturor celor interesaji şi •admişi in lista pelerinilor. Cei admişi vor fi anunţaţi direct prin epistolă recomandată, şi vor avea să trimită texa vapo­rului până la detr indicată. Ni* trimiterea sumei înseamnă re­nunţare.

După&ce se va stabili defini­tiv itinerarul, acesta se va tipări is broşură, cu indicarea tuturor %prilor şi lucrurilor ce se vor Srceta, cu o scurtă descriere

Istorică şi geografică a lor. Fie­care pelerin va primi o broşură de orientare asupra tuturor lu­crurilor ce-1 interesează.

Orice alte mfomiafiuai se dau la cerere de păr. Nisior.

In legătura cu acest pelerinaj l P. S, Sa M tropolitul Dr. N i . colac B ălan publică următorul

APELDeoarece biserica din sf, ce­

tate a Ierusalimului, sfânta Pa­triarhie şi credincioşii ei de acolo trăiesc în mare lipsa şi strâmtoare, facem apel la toţi oamenii de bine şi creştinii drept credinţi o şi ca să trimită până la 5 Septemvrie daruri în hani după cât îi va lăsa inima, la adresa: Cassa Consistoruiui arhidiecezan, Sibiu, ce astfel să putem veni într'ajutor comuni la­ţilor ortodoxe din ierusalim, cari se străduesc să păstreze cât mai curată legea ortodoxă, o- Cfotitoarea de veacuri a nea­mului nostru şt să întreflna in cea mai buna stare aceste lo­caşuri sfinte, de îruh'nare pen­tru întreaga sreştinătate, ca asL

să ne putem împlini o pioasă rttorintă a sufletului noriru.

La biserica sfântului Mormânt vom înălţa împreună cu I. P. S. fericitului patriarh al Ierusali­mului rugăciuni către Tatăl cel ceresc, pentru vii şi morţi, pen­tru întreg poporul nostru drept* credinclos şi pentru toţi cei ce

. mvor însoţi darul lor de un po­melnic. Acolo ne vom ruga ca Dumnezeu să întărească cu da­rul Său credinfa cea mântui­toare în sufl stele credincioşilor, acolo vom cere Iertare de pă­cate deia Mântuitorul, care şi-a vărsat sângele pentru isbăvirea oamenilor, acolo vom cere o- crotire pentru neamul şl ţara noastră, pentru sfânta noastră biserică strămoşească, deia Cel ce a întemeiai-o în lume pentru a conduce sifl aţele la vieeţa de veci.

Despre darurile trimise se va face dare de secmi publică.

Cutia cu scrisoriPrimim următoarele:

„Afi publicat în ziarul d voastră că am fost arestat pentru un act falş, vă rog să publicaţi că atât expertiza judiciară grafică cât şi instrucţia a conchis că sem­năturile ambelor acte sunt veri­tabile deşt bulgarul Boncof a reclamat că nu a semnat nici odată nici un act. De altfel d l prefect Demarat a luat parte la Bucureşti în casa d lui Algiu la o corbrenţă la care a fost de faţă vânzătorul Boncof şi mar­torii şi aceştia atunci nici nu s’a gândit măcar să spue că e falş deşi am stat câteva ceasuri împreună discutând executarea actului. Ministerul de justiţie a numii anchetă pentru respon­sabilităţi*1.

Cu distinsă considerare,N . Teodoru.

N o . 3 3 4 - 1 9 2 5 .

ConvocareD o m n ii avo c a ţi a i d istric tu lu i

B /a ş o v , sunt in v ita ţi a lu a parte la

Adunarea generală extraordinarăelectiva

ce v a a v e a îoc D u m in e c ă in 2 A u g u st 1925 la o re le 10 a . m . în B raşo v, în lo c a lu l T r ib u ­n a lu lu i d e B raşov, e ta ju i do i c a m e ra 93.

D a c ă ia a ce a s tă a d u n a re nu se v a fi p u tu t îm p lin i n u m ă ru l necesar de avo c a ţi p re v ă zu t la art. £ 8 d m leg ea co rp u lu i de a vo c a ţi, a d u n a re a a ceasta se v a ţin e a fă ră a ltă c o n vo care în D u m in e c a u rm ă to a re , a d e c ă în 9 A u gust o re le 10 a . m . în lo ­ca lu l a ră ta t m a i sus.

L ip sa ne ju s tifica tă d e ia aceas tă a d u n a re e lec tivă , p o triv it a rt. 61 din leg ea co rp u lu i de a v o ­caţi d ă ioc la o a m e n d ă d e 100 le i în fo losul C asei d e p e n ­sii şi a ju to a re a co rp u lu i.

Ordinea z i le i :1 . A le g e re a a 8 m em b ri nou i

în C o nsiliu , cari vor fu n c ţio n a p â n ă la e x p ira re a m a n d a tu lu i d a t co n s ilie rilo r a d u a !i.

2. A leg erea a do i de legaţi în C o n siliu G e n e ra l a i U n iu n e i a* vo ca lilo r, în co n fo rm ita te cu art. 71 d in leg ea c o rp u lu i d e a v o ­ca ţi.

3 . D isc u ta re a s ituaţie i c reate prin p u n erea în lu c ra re a n o u ii legi re la tiv e la u n ific a re a u n o r d isp o ziţii d in p ro c ed u ra c iv iiă şi c o m e rc ia lă şi lu a re a de m ă ­suri în această p riv in ţă .

4. D isc u ta re a n o u lu i o rar a i T rib u n a le lo r d in A rd e a l, B ă n a t şi B u c o v in a şi lu a re a d e m ă ­suri in p u n ctu l acesta .

5. În fiin ţa re a u n u i o rg an de p u b iic a tiu n i a B a ro u lu i şi C o n ­s iliu lu i de A p e l d in B raşo v.

6 . D isc u ta re a şi re zo lv ire a chestiu nei m tro d u c e re i şi apli* căre i ta b lo u lu i de o n o ra re m i­n im a le a le a vo ca ţilo r.

7. P ro p u n eri.D in şed inţa co n s iliu lu i d e pe

lâ n g ă B a ro u l a v o c a ţilo r d in B ra ­şov, tin u tă în z iu a d e 8 Iu lie a n u l 1925.

D e c a n :D r. E ugenia M eţian .

S e c re ta r :707 1 - 1 _ ; i , D r . O ltea n a .

PUBLICAŢIUNEComuna Hărman vinde prin licitaţie pu­

blică, Joi în 80 Iulie a. c- la 5 ore p. m. doi vieri şi un taur de bivol. Licitaţia se ţine la grajdul taurilor.;o9 1 -1 Primăria.

România Tfibnnalnl Braşov.Nc. Fal. 539/38-925.

Decisiuns.In c a u z a fa lim e n tu lu i lu i Ca-

ro l H a rth , în u rm a o ferte i fa li­tu lu i în reg is tra tă sub No* F a l. 5 3 9 /3 8 —-925 cu d a ta d e 18 Iu ­lie 1925, s u b sem n atu l Ju d ecă ­tor s ind ic fix e a z ă term en de d esb atere p entru h o tă râ re asu ­pra o ferte i de co n co rd at pentru z iu a d e 8 A u g u s t 1925 la ora 9 Trib * B raşo v, e ta j l i sa la 93 la care se c ite a z ă pe c a le de p u b lic a iiu n e conf. art. 209 leg. fa l. c red ito rii cu d rep t de vot, cu o b servare ca o ric in e poate sâ v a z ă la s in d ;c., sau la cu- ra to iu l m assei oferta de con* cordat-

T o t pentru această d a tă se f ix e a z ă desb atere pentru v e r if i­c a re a c rean ţe lo r a n u n ţa te u lte ­rior, p en tru care se c ite a z ă se­p a ra t părţile in teresate , d ease- m e n e a şi prin afiş.

B raşo v, 24 Iu lie 1925.Judecător s in d ic :

Dr. S e id m . p.P en tru co n form ita te :

1— 4 in d e s c ifra b il 708

INSTITUTUL T E C H N I CA so cia ţia In g in er ilo r ş i P ro fe so r ilo r

ISpitalul Public Sibiu.

Licitaţie.

11 UD JGilDUHll’ DIN BUCUREŞTI(A utorizată de M inisterul in stru cţiu n ei)

BUCUREŞTI— Slr. G eneral A cg e ie scu No. B l. — C ursurile în cep u te acum d o i a n i con­tin u ă în ce le trei secţiu n i ad ă n g â a -

du se ş i cursuri de specia lizare, la scr ie iile se fao z i'n ic şi prin co n s-

poridenţă.P r e ţu l p r o s p e c tu lu i: jîO Iei in m ărci

poştale.N . B . Atragem a te n ţ ii doritorilor da a sa în scrie , a se inierrsa. da pro­gram a], corpul prob sora- şi ser io z i­

ta tea in stitu tu lu i uestru .6 1 3 —0 D irecţiu n ea .

î E. TUTSEK succesor IjG.SZAVAl

Primul institut de în­mormântare s'a mu­ta t din Strada M hait

We ss în

MU f i i i 1.10.(sodé a fost tu tu n g eria ape- 632 etalări b — »0

iI

In şcoala de dans FRAN- CISC tJAC (Gewerbeverein) ia 4 Aug. a- c. se va în­cepe un curs nou. 700 2 3

In c o n fo rm ita te cu a p ro b a ­re a M in is te ru lu i S ă n ă tă ţii P u ­b lice N r. 118/925 se p u b lic ă li­c ita ţie p u b lic ă p entru v â n z a re a u n u i ascensor e lectric Dentru 3 e ta je a p ro ap e nou, n e fiin d d e ­loc ic *iOSit, m arca Werthelm, cu 2 m o to are şi toate accesoriile . Licriaţia v a a ve a loc la 1 S e p ­tem b rie 3. c. în c a n c e la ria Spi* ta lu lu i. P â n ă la a cea d a tă v e ­d e re a ascen so ru lu i se po ate fa ce z iln ic .672 1— 0 D irecţiunea spitalu lui.

CINEMA APQ LL028 Iu lie

Jurământul fuiM a re d ra m ă s o cia lă 6 acte.

P ro g ram u l u rm ăto r

Ş4RLATAHUL2 A u g u r i.

Floarea siatieă ăla Glies.

Pentru absolvenţii şcoalei primare candidaţi la concur­surile de admitere în şcoaie secundare, se deschide la 1 August în localul şcoalei pri­mare No. 3 Braşov, sub con­ducerea dnei Zoe A. Popescu, învăţătoare-

Costul 500 lei plătibili în 2 rate.

înscrierile: Str. de Mijloc No. 87.682 3 — 5 Braşov*

N r. 14-521/1925. cons. orăş.!

Concurs.P entru în treg irea postu lu i va­

can t de con ta b il (ia c o n ta b ili­ta tea orăş.) se p u b lică concurs , conform art. 78 d in R e g u lam e n t pentru a p lic a re a s tatu tu lu i fu n c ­ţio n arilo r pu b lic i.

R e trib u tiu n ile sunt ce le p re ­v ă z u te în n o rm e le de s a la r i­za re .

C ererile însoţite de ac te le pres­crise în art. 7 . a l Regul. susci* tat vo r fi în a in ta te p rim ărie i p â n ă la 15 A u g u st a. c.

Braşov, la 23 Iulie 1925.710 1— 1 P rim ăria .

Dr. Alexandru Dobrescu medic dentist

co n s u lte ază d e a ic i în a in te în tre ora 11—1 şi în tre 3—6 d. a.) Ş iru l In u lu i N o . 30 442 2 0 - 0

va*«« 4 Nfe «mfe ,

! I I

Găsind un ecou atât de puternic ş$ o desfacere peste aşteptare în cercurile onoratului public

CAFEAUA MALZîn totdeauna proaspăt prăjită în fabrica noastră de bere din Dârste, o ţnem în depozit stabil în Bodega noastră din STRADA VAMil N >. 17.

Comande engros peste 25 chilograme pen­tru revânzătsri se efectuiază pe lângă preţuri engros foarte avantagioase dr-

rect prin C E N T R A L A noastră.C u d is tin s ă s t im ă

C A R L C Z E L LStrada Principese Caroi 17.559 1 2 -0I

î ___________________________________________________<*** ymv tmfi w XQtr| '-a* | ,•**» -w* WF W' '

INDISPENSABIL ORl-CAREi GOSPODaRî! !Nn a ru n ca ţi îm b răcăm in tea sp ă lă c ită ş i în v e c h ită , ea dev ine ca nouă cu

¥ ÎH H J t ^ preparat cu care oricine îşi p o a te vopsi n u ­l i i ! # L ! I î l i f i m ai *n cât6va m inute eu câţi-va Iei, o r ic e s to fă sa u coofeaţiu n e de lână, bum bac sa u

m ătsse , in o r i - c e c u l o a r e , cu garanţia că n a ie se la spălat.

S r g ’.iu i p rep ara i în praf, superior tu turor p roduse lor s im ila re .0 s t e p ă încercare vă va convinge de superio rita tea p repara tu lu i.Oert ţi „L U X O R 1A “ la toate farm aciile , d ro g u er iile , vo p se lă r iile ş i prin ­c ip a lele m agazin e ş i ob servaţi pa cu tie m arca „ C u r c u b e u * D epozit

pentru « n -g ro s:

H , R O S S E f iT H A L ,029 2 - 1 0 BRAŞOV, S tr . Porţ i N o . 20.

f m

Isa £ Bkis

î/GcS cauza miri tor boli precum : scrofuiosa, rachitismul, sifilisul, arterîosclcrosa, anemia, hali da piele, reumatismul, guta ele. Sângele este lichidul care hrăneşte irupyl omului. Imediat ce sângele este stricat şi nu mai poate hrăni trapul, or» ganele încep să slăbească, :esă Ia iveala un lanţ de boli si suferinţi"care slă­besc pe bietul om şi-3 fac viaţa grea şi chinuită- Pentru a şti cum puteţi curăţ: sângele şi să puneţi capăt acestor boli, scrieţi imediat o cartă poştală cătră & ARMACÎA VOREL din Piatra-N., şi veţi primi gratuit interesanta şi instruc» iiva broşurică: Cum vă întăriţi trupul, şi vă curăţiţi sângele, Numărul broşu* relor ce se trimit gratuit fiind mic, vă rugăm îa interesul Bv. a nu întârzia. Vă veţi adresa direct: F A R M A C I A V O R E L - P I A T R A -N . I

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 76 192i

Oaspeţi francezila Braşov.

Comunicatele partidelor Naţional şi Ţărănesc.HOTĂRĂŞTE:Primim din partea conduce­

re! Partidului Naţional' urmă* torul comunicat:

«Partidul Naţional,tăcând toate rezervele asupra legitimaţii a* legerilor pentru Camerele de Agricultură, ce se vor săvârşi în virtutea unei legi pline ide lacune grave şi de dispoziţii contradictorii, cu liste electorale tn mare parte alcătuite elen- $ destin şi în contra literei chiar | a legii, — consideră că nu poate părăsi nici un moment lupta împotriva fărădelegilor liberale, nici chiar când aceasta se di pe un teren cu îngrijire pregătit de regimul tuturor corupţiilor, — hotărăşte, că organizaţiunlle sale din întreg cuprinsul ţării vor participa Ia alegerile din August pentru constituirea Ca* merelor de Agricultură.

Ţinând seama de paclul Opo­ziţiei Unite, Partidul Naţional re­comandă organizfsţiunilor sale judeţene să ducă lupta în co­laborare cu partidul Ţărănesc pentru reuşita listelor unitare ale acestor două partide, având ca semn comun: «coasa şi secera*.

Unde acest semn, din orl-ce motive, nu s’er putea stabili, organizaţiunile judeţene ale Partidului Naţional vor realiza înţelegeri locale cu partidul Ţă­rănesc în condiţiile pe cart le vor găsi de cuviinţă, iar la ne­voie vor susţine liste proprii în- contra parlidului Liberal comu­nicând Centrului, spre aprobare, atitudinea ce vor crede nimerii a adopta*.

#

Din partea partidului Ţară* rănesc am primit următoarele :

«Cernerile Agricole ereu me­nite a fi organ de reprezentare profesională a intereselor agri­col?, fâr§ caracter de partid.

Aşa au fost concepute de partidul Ţărănesc, singurul par­tid care ic a avut înscrise în program.

Partidul Ţărănesc constată cu regret străduinţa partidului 11« beral de a transforma în uneltă de partid şi această Instituţie.

Abuzând de absenţa între gel opoziţii, în timpul campaniei electorale dela Gorj, guvernul liberal a trecut prin surprindere şi fără nici o discuţie legea Cernerilor Agricole, dând aces­tei instituţii caracterul unei în­treprinderi economice aservită intereselor partidului liberat.

Felul cum se alcătoesc lis­tele electorale după indicaţiile prefecţilor, activitaiea ce desfă­şoară organele edtive atât în întocmirea listelor cât şl în pregătirea campaniei, faptul că prefecţii candidează în fruntea listelor — toate acestea vădesc c i guvernul urmăreşte să facă din alegerile pentru Cernerile Agricole nu numai încă un mij-

’ loc de acaparare e forţelor po­litice şi de asigurarea alegerii a 6 senatori pe opt ani, ci mei ales o demonstraţie politică care să servească de indice ţie în vederea succesiune! la putere.

Partidul ţărănesc hotărî! ca In nici un caz să nu respecte actuala organizare şi întocmire a Cameriior Agricole, — deşi s’ar simţi îndreptăţit, în astfel de condtţluni, a respinge parti­ciparea la alegeri — totuşi, pen­tru datoria ce are de a primi lupta cu orice chip in scop edu­cativ şi In vederea pregătire! campaniei genera ?j

Şi având in Kd^re acordul cu Partidul naţioau pentru în­lăturarea guvernului Lberai;

Comitetul centrai al partidu­lui ţărănesc In înţelegere cu reprezentanţii organizaţiilor ju­deţene

1) Recomandăm organizaţiilor judeţene să ducă lupta în cola­borare cu Perfidul naţional pen­tru reuşita listelor unitare ale acestor două partide, având ca semn comun «Secera şi coasa*;

2) Unde acest semn din orice motiv nu s ar putea stabili, or­ganizaţiile judeţene vor realiza înţelegeri locale‘cu Partidul na­ţional în condiţiile pe cari le vor găsi de cuviinţă, iar la nevoie vor susţine liste proprii împo­triva partidului liberai, comuni­când Delegaţiei centrale a par­tidului ţărănesc motivele care au determinat această din urmă atitudine11.

Pichet rom ân a taca t de bulgari.A u to rită ţile au fost încunoştun- ţate că p k h ztu l de jan d a rm i ro mâncsc de la D u ro sto r a fost atacat cu focuri de a rm ă de că­tre so ld a ţii g âniccri bu lg ari a e pe celălalt m ai, a jutaţi fiind şi d e nişte in d iv iz i călări. Grănicerii rom âni au răspuns şi ei cu fo ­curi d e arm ă. Lupta a d u ra t o o ră m în reg is trân d u .se nici o vic­tim ă. S ’a desch s o anchetă.

In vederea stabilire! g ran iţe lo rde judeţ, senatorul D im itrlu , p re ­şedintele comisiei de aplicare a legei adm in is tra t ve, a fost la S ft.-G h eo rg h ? , unde şi-a luat date asupra situaţiei judeţu lu i Tre! Scaune.

*Scandalul şi crima din Sighi­

şoara. Pe când sublocotenentul Petru V ictor dela reg. inf. 89 B raşov, în trecere prin Sghi- şoara , v o ia să m eargă acasă d i­m ineaţa pe îa 3, a fost întâlnit d e -o ceafă în care era $f zidarul R u d o lf K ernovsky. In u rm a unui schimb de v o rb e cu acesta, zi- daru i a atacat pe o fiţer io v ln d u l grav eu un cuţit. O fiţeru l a fost in te rn at în s p itd şi situaţia lui este destul de gravă.

L a P oliţie , z id a ru l a deci íra t că fusese atacat de ofiţer, ceea» ce nu pare verosim il, fiind acesta singur fa ţă de o ceată în treagă. C rim in a lu l a fost arest f.

•Bf. 1. Springer m ed ic dentist,

specia list în b o a îe d e gură* O r d in a ţiu n e Str. P orţii 6 6 . In casa z ia ru lu i «Brassói L a p o k “ 6 70 4 7

A m arătat îa atâtea râadorî abozarik-s prin c m trece a p li­care» reform ei agrare. N a e colţ in ţară, unde atâţia în d re p tă ţiţi la păm âot să nu prfve iscă azi incureraţi cam p âm â n ta 1, care treb e ia să fie proprietatea lo r, a trecut în m âni cari na a- v « » a nici an drept să se atingă de el.

Favorizaţi si celor de f®m f x* ploatează şi trag, pe urm a re ­fo rm e i agrare, fo io iu i p ă m â n tu ­lui, dopâ care oftează bietai ţâ* r in , din m âin ile căreia s’& luat şi bacăţica de păm ânt pe c i re o căpătase în m od provizorie , pectru ca să a jung ă din nou in t tă p â n k e i g ro filo r n eg ări, pe ale căror moş i an c a r t de v ea ­curi atâtea sudori rom âneşti.

A m protestat na num ai odată îm p o triv a sstor*eS ne ab u zu ri.

Un grup de profesori şi studenţi dela şcolile supe­rioare din 'Paris va vizita oraşul nostru în zilele de

I 4, 5 şi 6 August, cu oca- zia călătoriei de studii şi propagandă ce fac în Ro­mânia, pentru a ne cunoaşte mai bine şi a strânge legă­turile de înfrăţire ce ne u- nes«.

Cu această ocaziune, doi f dintre participanţi vor ţine ! conferinţe literare şi filoso­fice.

Convinşi de marea im­portanţă ce prezintă astfel de manifestaţiuni, invităm onor. public intelectual să asiste în număr cât de mare atât la conferinţe cât şi la sosirea la gară şi la es- cursiunile ce se vor orga­niza în comun, pentru a manifesta astfel simpatia de care se bucură oaspeţii aş­teptaţi.

Programul se va afişa la timp la librăria Cooperativă şi în vitrinele magazinelor.

Şeful poştei din Oradea m areN tco lae T o ld iş a in ven ta t un a - ip a ra t pentru ca să se audă c ri f când perfect vocea în c o n vo rb i­rile telefon!:? . A p ara tu l întăreşte accentele voccî.

TifOS îa Claj. In Cluj s’au iv t în u-itimeie zt.e 10 cazuri de t i­fos, d jn lre cari două m orta le , Servic iu l san itar com unal a luat întinse măsuri de p ro f ib x b j to» tuş sunt tem eri, că num ărul b o l­n a v ilo r se va mări,

•Otrăviţi CO gaze D in T im iş o a ra

se anunţă o groaznică n e n o ro ­cire în tâm plată la fabrica de c o n ­serve „P rch asca*. unde cincizeci de m uncitori au fost o tră v ii cu g a zd e ce em anau d in c?zaneie in car! s? fîerbesu conserve d e fructe. S ’a iconstatat că în ca ­zane, în Îqc să se pună zahăr, s'a pus o cantitate prea m are de substanţe chimice.

I a tre victim e se cflâ şi soţia directorulu i fabrîcei, care a fost transportată în stare g ravă la locuinţa ei. M uncitorii o trăv iţi au fost duşi parte ia spital şi parte Ia dom iciliile îo~.

reforma agrară?...D a r în zadar. Politica econom i că lib era lă se vede că ss razim â pa «o am ite c o n c ep te cari «nnt ca to ta l streine de d rep tn l şi nevoile ţăranulu i.

U tă acum , dsp ă «V o in ţa Ba- n & tu ia î*, o uoaâ verigă din ian - ţc l nesfârşit al tică .o d ilo r m a- buzurilor să\âr^He l i legatară ca reform a agrară.

Ovreul. T lscn-er M o r, dîa C iu j, a avut o moşie săracă, de trei- sute jegâre păm âat, îa ja d tţa l C o jo c n t, m oşie care nu rodia decât papară, d u ! $1 » .te vege­taţii de baiia . A fost expropriată i i i iă şi această m o jie , pentru câ ţă ran ii erau prea lipsiţi de păm ânt. O vreu l şi-a câşt’gat îa - dâră* douăsate jugârc, restul in ­trând in p ro p r ie ta ra ţăran ilo r din parfea locului. Ce s'a g ân­d it îueâ ovr?a;? E ’ u a o ferit

"nrHnaraaMMMMMMMWWMi— — — — — —

I N F O R M A Ţ I U N I

Vai de biet Roman...— săracul...Cum aplică liberalii

T IP O G R A F IA A . M U B E Ş IA N U : B K Ă N IS C E & U > M i \ b R A Ş O V .

Ultime ştiriDin nou l i i f i l e siiffluliii— Se pare că busola regimului este cu totul zăpăcită —

B u c u r e ş ti 2 8 . — D in C h iş in eu (B a s a ra b ia ) a sosit ş tirea c ă prefectu l ju d e ţu lu i e r d a în ju d e c a tă pe fru n taş ii ţă răn iş ti cari a u lu a t parte la c a m p a n ia e le c to ra lă pen tru a leg erea d iu i N . A le x a n ­dri, c an d id a tu l o p o z ţie i un ite. M o t iv u l: fru n taşă ţă iă n iş ti a r fi com is c rim a de ag ita ţie contra s tatu lu i. P rocesul a r u rm a d e c i să se ju d e c e de C o n silu l d e răzb o iu , „ c r im a “ fund în z o n a stă* rei d e ased iu .

G u v e rn u l — fiin d *că p refectu l n u face c eva n e a u to rizs t — - în c e a rc ă să p ro vo ace un n o u s ca n d a i fo rm id a b il, fiin d *că este stu p id ă a c u z a ţia pe care o fo rm u le a z ă cu a ju to ru l m arto rilo r po­liţien eşti sau ja n d a rm ă re ş îi, ia o rd in e le o arb e a le lu i.

. * •Faptul n’a impresionat, aşa cum vroia guvernul să

apără gestul său. Lumea politică vede în aceasta o pro­vocare mai mult pentru populaţia basarabeana şi aşa destul de exasperată de guvernarea de azi. Cât priveşte pe fruntaşii ţărănişti aceştia spuneau : d a că v re a scan­d a l cu o rt ce p re ţ\ î l va a vea . A v e m no i docum en­tele a d e v ă ra tu lu i b o lşev ism p ra c tic a t d e lib e ra li în B a sa ra b ia .

*• «Nu cred că guvernul va stărui mai mult după ce va ve­

dea efectele proaste ale ameninţărilor sale. Dar toată lumea constată că regimul şi-a perdut busola cu^totul, că nu ştie ce mai vrea şi ce să facă — că trece dela o idee de reconci­liere cu opoziţia la ameninţări ridicule, parcă ar fi o femee disperată că o părăseşte concubinul.

Dl Brătianu a scăpat frânele şi aleargă după expediente- Ori'ce va încerca însă va fi de prisos. Ţara — şi o spunem după ultimele călătorii făcute de distinse personalităţi politice— u răşte de m oarte pe Brătieni ş i guvernai lor. .Coresp*

M u s s o l i n i g r a v b o l n a vLa Pari3 au sosit ştiri din sursă siguri că D ic ta to r u l esle

grav bolnav. Ar fi vorba de un cancer la stomac şi de inter­venţia urgentă a chirurgului.

C^e i’a putut vedea pe Mussolinî, l’a găsit foarte schim­bat. Şade culcat, vorbeşte greu şt este de nerecunoscut.I i u l te se vele lele 81 de M

Bucureşti 28 — Călătorii din trenurile de noapte pe dis­tanţa Bucurevti-Ploeşti şi Ploeştl Buda au spectacolul unui in­cendiu, care de câte va zile luminează cerul cu un roşu aprins, încă din Ch’tila 3e vede în direcţia Morenilor la vre-o 80 deklnic o stea urieşă, ca o artificie strălucitoare — iar de jur-împrejurul el cerul colorat în roşu pe distanţă mare.

Sânt cele trei sonde în plin incendiu dela O hiurl, (lângă Tâ'goviste), cari,au suferit până acum o pagubă de peste 5 mi­lioane. Sondele sâni proprietatea soc. Creditul minier. Locali­tatea O c h iu r i este renumită pentru bogăţia îa petrol a subsolului.

Ultima ispravă, ca să arate cât de bine sânt încercuiţi de Jandarmi, bandiţii au fâcut-o arătându se pe şoseaua Tiiu-Târga- vişte în seara zilei de Sâmbăta, după ce «u esit în calea unei femei îa pădurea Raciu (între Târgovişte şiTitu). Femeel acesteia, Tomescu i-a spus ca să trimită vorba notarului din sat ca să-î pregătească 60.000 lei că vine ei să-i la Joi sau Sâmbătă.

Notarul e fost avizat de femeie îndată şl acesta a anunţat jandarmii cari iau căut.t în zidar pe tâlhir. Seara, cei do! bandiţi au apărut pe şoseaua către satul Ghiueşii.

şi restul păm ântu lu i statului, ce- | rând în sceiaş tim p să I s ; dea In local acelui păm ânt, altă can ­titate d;n rezervele statuia), !

Ş i statal rom ân, acest stat m ărin im os faţă de toţi streini! şi duşm anii acestei ţă ri, statui ro ­m ân , care p referă să pună s t 't iţă de cerşetor ia grum azul rom â- naio l, num ai să fa v o riz e z ; pe strein , i-a dat ovreu lu i T isch le r, p sutra cele tre isu te ju gâre de păm ânt, dm jad , C o ja tn s , c ire valoraa pe ju găr 2 —3 m ii lei, zic i-a dat streinului T isch le r 2 8 8 jagărc , păm ânt clasa tata #, la C e n id , pe m âin i M areşaln», pe fro n tieră , în apro p iere de ferm a « S â m â n ţe i* , păm ânt care valorează pe ju g ăr pâ n ă la 8 0 m ii lei. Ş i aceasta atunci, c â n i în d rep tă ţii lo r din C enad li s’a redus io tu l ta două jugăre, pe m otiv că na este p im â o t.

P entru ţăranii rom ân i, în d re p ­tăţiţi, na s’a găsit păm ânt, p?.n- tra ca lotnl acestor grăn iceri să he rasi Tire, dar centru «■••vrr-ul

T iiT h ie r s’a g l i i t la tm ioc 288 j jagărc ,. A rn publicat a :e s t cuz revol» tă .or, ca o nouă ac v id ă a fe ln ­iü l cam acta stal gu v e r n ,— prin organele la i— ştie să sprij uetscă şi s k p rom oyeze Interesele ro - j m ân e iti în ţara rom ânească.

Ufl ciclon vio len t s’a ab ătu t în reg iunea d e sud a F ra n ţt î, d is* trugând ni are parte din recoltă. C âteva persoane au fost o m o ­râte de trăsnet. L a B ordeaux viile au fost nim icite com plect.

D e asem enea a fost distrusă În treaga recoltă d in d ep artam en ­tul H a u te -G a ro m e . f

O casă p ră b i? du-se Ia T o u - louse, 5 pers a i i au fost o- m o ilte .

O furtună puternică s4a des- y lănţuit şi Ia L o n d ra , unde a p 'o V vocat m art stricăciuni |n docar î; şl la arsenal. In tim pu l tartanéi 1 trei oam en i au fost ornorîţj.

ktsâtMM* tfsxpotu&bi* iQ A N B R ÜYEJ&