Pensiunea Agroturistica Zona an Comuna a

7/31/2019 Pensiunea Agroturistica Zona an Comuna a

1/50

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI TRANSFAGARASAN

Turismul modeleaza lumea si privirile oamenilor sub diferite forme : de la consum vizualcolectiv, cum il numeste sociologul John Urry, pana la stabilirea unei relatii personale cu loculvizitat; de la turism de masa, atent planificat si dramuit prin intermediilor agentiilor turistice, panala turism alternativ, ce poate cunoaste multiple fatete. Turismul este o ramura extrem deimportanta in economia unei tari. n Romnia, astazi, turismul aduce majoritatea Produsului InternBrut, reprezentand o industrie noua, in formare, n crestere.

In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra este gata saprimeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditieculturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un nou val deentuziasm si daruire au redat stralucire obiectivelor turistice pentru a transforma Romania intr-odestinatie de vacanta unica. Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor romni si straini,putem alege dintr-o gama extrem de variata de activitati si de locuri de vizitat. Putem schia instatiuni montane traditionale sau construite in acest scop sau putem sa trandavim la soare pe plajeleMarii Negre care sunt asemanatoare cu cele mediteraneene. Putem face drumetii in locuri incaneumblate, unde raurile au apa cristalina, sau putem explora cu barca cei 5 640 km2 de salbaticiedin Delta Dunarii.Putem admira, de asemenea, fortarete medievale, manastiri construite in stilbizantin, cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in functie de specificul fiecareiregiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele castele si palate impresionantecare pot fi vizitate. In Transilvania, pionul principal in jurul caruia ne invartim, putem asista lafestivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica a obiceiurilor locale, si nu doar unspectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau obiectele de ceramica pe care lecumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu reprezinta simple suveniruri lipsite devaloare. Unul dintre aspectele extraordinare care caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei

folcloric.Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania

pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumurieuropene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. Mai multdecat atat, putem vizita toate aceste locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe hoteluri sirestaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturisurprinzator de scazute. Specialitilile culinare locale si vinurile de regiune sunt o adevaratarevelatie. Romania merita sa fie vizitata

Forma de turism care pare sa fie in continua crestere este turismul rural, turistii preferandaceasta deoarece reprezinta o oportunitate de relaxare, un mod de scapare din aglomeratia sipoluarea urbana. Numarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e n continua

crestere, calitatea serviciilor acestora si modul de organizare fiind treptat in continua crestere.n aceasta lucrare vom ncerca sa prezintam modul n care se poate organiza activitatea

unei pensiuni agromontane pentru a se obtine maximum de confort , profit si calitate att din parteaturistului ct si a agentului prestator de servicii turistice

Turismul este o ramura extrem de importanta in economia unei tari. n Romnia turismuladuce majoritatea Produsului Intern Brut.

n Romnia turismul reprezinta o industrie noua, in formare, n crestere, iar turismul rural aluat o amploare deosebita n Romnia dupa 1990 si n special n ultimii ani. Turismul rural se

1


2/50

adreseaza deopotriva clientilor romni si straini. Turistii prefera aceasta forma de turism deoarecereprezinta o oportunitate de relaxare, un mod de scapare din aglomeratia si poluarea urbana.

Numarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e n continua crestere, nsacalitatea serviciilor acestora si modul de organizare lasa putin de dorit.

n aceasta lucrare voi ncerca sa prezint modul n care se poate organiza activitatea uneipensiuni agromontane pentru a se obtine maximum de confort , profit si calitate att din partea

turistului ct si a agentului prestator de servicii turisticeTransfgranul (trans + fgra) sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase

drumuri din Romnia. Drumul leag regiunea istoric a Transilvaniei de Muntenia si a fostconstruit s treac peste Munii Fgra, cel mai nalt lan muntos din munii Romniei, care faceparte din Carpaii Meridionali .

Transfagarasanul este cea mai inalta sosea din Romania, urcand pana la 2042 m , drumuln trepte folosete serpentine pentru a urca fiind o provocare pentru orice main; are doua benzicare se intind pe o lungime de 92 de kilometri , datorit serpentinelor i drumului n ramp vitezade rulare este de 40 km/h . Pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri si cel mailung tunel de la Capra la Balea Lac, de 887 de metri, care strabate muntele Paltinul. Aerisireatunelului se face natural datorita curentilor de aer extrem de puternici. Banda de circulatie prin

tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime. Tunelul nu este iluminatartificial. Drumul este nchis de la sfritul lunii Octombrie pn n luna Iunie datorit zpezii careacoper drumul.

Una din cele mai pitoresti zone din Carpati este zona Muntilor Fagaras. Situata in sudulMediasului, la o distanta de aproximativ 80 km, este vizibila in unele zile chiar de la Medias.Lantul muntos are numeroase inaltimi de peste 2000 m, numeroase cascade si lacuri glaciare.

In perimetrul Muntilor Fagaras se gasesc si rezervatiile naturale Balea si Arpasel, ambeleocrotite, ca urmare a diversitatii florei si speciilor rare care traiesc aici.Aici, desi nu avem o statiune in adevaratul sens al cuvantului, iubitorii sporturilor de iarna se simtca acasa. Locatiile de interes sunt situate in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km deSibiu.

Transfagarasanul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C sise termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime sidoua benzi de circulatie. Este un drum in rampa cu multe serpentine.

Soseaua este inchisa traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauzazapezii care acopera drumul. Pe timp de iarna transportul de la Balea Cascada la Balea Lac sepoate face cu telecabina pe o distanta de 3800 m.

Transfagarasanul a fost contruit intre 1970 si 1974. Poate ca o sumara prezentare in cifreeste dificil de urmarit, dar pentru cei care au rabdarea sa o citeasca, merita spus ca la realizareacelor 92 de kilometri de sosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de roca, s-au facut 830 delucrari transversale si 290.000 de metri cubi de zidarie. Pentru realizarea tunelului Capra - Baleaau fost escavati peste 41.000 metri cubi de roca. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamita,

3.573 tone de ciment, 89 tone de otel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metripatrati de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de teava,50 tone de confectii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietris, 3.000 tone decribluri si 740 de lampi de iluminat.

Dintre cei care au lucrat la construirea Transfagarasanului, pensionari in acest moment, uniimai povestesc cu cate sacrificii s-a facut soseaua care urca la cer. Inainte nu se puteau trece muntiinici macar cu calul. Dar, se spune ca la un moment dat Nicolae Ceausescu, cand inca nu erapresedinte la Romaniei, a trecut prin comuna Arefu si i-a venit ideea ca trebuie facuta o sosea caresa taie muntii. In timpul lucrarilor, exact ca si la Vidraru, au murit multi oameni. Din pacate

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_F%C4%83g%C4%83ra%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C5%A3ii_Meridionalihttp://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/vidraruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_F%C4%83g%C4%83ra%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C5%A3ii_Meridionalihttp://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/vidraru


3/50

documentele nu au pastrat pentru istorie aceste cifre. Dar cei care au supravietuit spun ca estevorba de sute de jertfe omenesti. Multi dintre cei care au murit nici macar n-au mai fost gasiti prinprapastiile in care au cazut. Se spune ca la construirea tunelului, minerii care se ocupau cumontarea explozibilului se tineau uni de altii, cate 20 - 30, ca sa nu fie luati de vijelie si aruncati inprapastie.

O poveste care circula din om in om se refera la un calugar pe nume Nectarie. Dupa

construirea Transfagarasanului acesta a urcat cu masina, un Trabant, pana la Capra, unde a fostsuprins de o avalansa. A lasat masina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiinddus de val. Se spune ca asa a scapat cu viata, in timp ce masina au gasit-o abia dupa 6 luni cands-a topit zapada.

1.1 PREZENTAREA COMUNEI CASTISOARA

1.1.1. ASEZARE:Comuna Crioara este situata la sud-estul judetului Sibiu , in mijlocul tarii Oltului, la poalele

muntiilor : Arpasel, Balea, Valea Doamnei si Laita. La Est se invecineaza cu satul Arpaul de Sus ,

aparintor comunei Arpaul de Jos , la Vest cu hotarul satului Scorei, apartinator comuneiPorumbacu de Jos, la Sud cu judetul Arge , iar la Nord cu hotarul comunei Cra . Teritoriulcomunei are suprafata de 8.576 ha . In forma alungita pe directia Nord-Sud , fiind traversata peaxul longitudinal de apa cristalina a raului Blea si de soseaua Transfagarasan ( DN 7c). Populatiacomunei in prezent este de 1241 locuitori . Daca facem o evaluare a evolutiei comunei pe operioada mai lunga de timp , se constata de la an la an o descrestere destul de pronuntata . Daca inanul 1939 populatia comunei era de 2080 suflete (adresa nr. 1429 / 12.11.1939) astazi avem cumult mai putine suflete . Factorii care au determinat scaderea in timp a populatiei au fostconjucturile economice specifce perioadelor respective . Departarea comunei fata de capitalajudetului Sibiu este de 52 km , de centrul de polarizare Avrig 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica . Cea mai apropiata

statie CFR este halta Cra ,situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotarCrioara- Cra) . La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseauaTransfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara Arpasul de Jos . Drumul comunal nr.49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus. Baza economica a comunei o formeazaagricultura .

1.1.2. DATE GENERALE:

Comuna Cirtisoara este situata pe ambele maluri ale raului Balea (paraul Cirtisoara ) inlungime de 23 km , ce izvoraste din Lacul Balea si are afluenti Paraul Valea Doamnei si Laita ce

izvoraste de sub Vr. Negoiu-2536m , sub denumirea de paraul Cirtisoara , care se varsa in raul Olt.Pana in anul 1968 comuna a fost compusa din doua sate surori Streza si Oprea Cirtisoara.Asezarea de pe malul drept al raului Balea se numea Streza, iar cea de pe malul stang Oprea .Inurma noii reorganizari teritorial -administrative ambele s-au contopit intr-unul singur cu numele deCirtisoara.

In unele acte din prima parte a sec.al XIII - lea se amiteste de doua asezari cu numele Cirta ,ambele locuite de romani . Este vorba de comuna Cirta situata pe malul stang al raului Olt si deCirtisoara . In anul 1932 Cirtisoara apare sub denumirea de Cirta romaneasca (Kerch Olachorum)spre a se deosebi de Cirta de pe malul stang al Oltului , ce a fost colonizata cu sasi adusi din

3


4/50

Flandra .Atat Streza cat si Oprea Cirtisoara in trecut faceau parte din zestrea fostei Manastiri cisterciene

din Cirta .Locuitorii satelor in majoritatea lor erau iobagi, dar darzi, pastrandu-si cu sfintenieobiceiurile, credinta si graiul strabun .

In anul 1391 Mircea cel Batran a construit o manastire ortodoxa langa comuna Cirtisoara.In actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473 , domn al Tarii Romanesti , doneaza

unor slujbasi de-ai lui o serie de sate din Tara Fagarasului, printre care e amintita si Cirtisoara.In luna octombrie a anului 1599 ,in aceasta comuna ,Mihai Viteazu a facut un penultim popas

inainte de inceperea bataliei de la Selimbar .Pana in anul 1848 satele Streza si Oprea Cirtisoara au facut parte din domeniul familiei

nobiliare Teleki . Dupa desfintarea iobagiei stapanirea asupra acestor sate a incetat.Documentar comuna este atestata din sec.al XIII- lea ( Anuarul Institutului de istorie din Cluj-

Napoca - 1964 , pag.317).In comuna avem doua biserici monumente istorice , construite in primele doua decenii ale

sec.al XlX-lea . Sunt monumete istorice cu nr.2710 si 2711 , pentru pictura in fresca executata defratii Grecu din Sasauj , cei care au zugravit o sumedenie de biserici in tara Oltului.

Ambele biserici sunt construite in stil romantic in forma de nava , impartite in trei parti:

pronaos , naos si altar . Turnul cu cate duoa clopote se afla in partea de vest si face corp comun cubiserica .La poalele padurii pe locul numit "Gura Secii" a existat pana in anul 1761 o manastire de calugari ,ce a fost arsa din ordinul dat de catre generalul Bucow, cu ocazia fortarii ortodoxilor de-a trece lacatolicism. Astazi pe acelasi loc se inalta o frumoasa manastire de maici.

Exista de asemeni in comuna o biserica Romano-Catolica si o biserica reformata, ambeletrecute in patrimoniul Bisericii Ortodoxe in baza art.37 a legii cultelor din anul 1948. Bisericareformata se afla in ingrijirea cultului Adventist si este bine intretinuta. Biserica Romana- Catolicase afla intr-o stare de degradare avansata , intrucat ortodoxii abia cu mare greutate pot intretinelacasurile lor . In legatura cu acest lacas de cult , am solicitat fostilor proprietari de a se prezentaspre a li se retroceda biserica.

Pana in anul 1947 in comuna a functionat o banca pupulara, societate pe actiuni , care a luatfiinta in anul 1905 cu un capital social de 20.000 de koroane .Banca a fost prospera si a contribuit la bunastarea actionarilor si a tuturor locuitorilor

comunei . In prezent noul primar al comunei Sari Paulian are in programul sau reinfiintarea bancii"Cirtisoreana" asa cum avea numele la data infiintarii .

Dupa desfiintarea iobagiei in Cirtisoara a luat fiinta Ocolul Silvic ce a administrat padurilefostei familii nobiliare Teleki si in general toate padurile proprietate de stat de la comunaPorumbacu de Sus pana la Zarnesti.

Sediul ocolului silvic a fost construit in jurul anului 1900 pe locul unde in trecut exista castelulfamiliei nobiliare . In prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mijlocul unei gradinicu o suprafata de 10.000 mp . In planul de lucrari al actualului consiliu local se afla si renovarea

cladirii si amenajarea gradinei spre a i se reda farmecul si frumusetea de odinioara.In comuna au fost scoli confesionale inca de pe timpul mitropolitului Andrei Saguna , scoli cefunctionau pe langa bisericile ortodoxe. Aceste scoli erau intretinute cu mari cheltuieli de catrelocuitorii comunei . In comuna a functionat doua scoli confesionate in localurile parohiale. Intre1866- 1880 ca invatatori in aceste scoli au fost : Pavel Monea absolvent a trei clase gimnaziale ,Titu Banciu si Matei Folea .

In anul 1894 autoritatile maghiare au construit o cladire pentru scoala de stat, corespunzatoredin toate punctele de vedere , care era frecventata de un numar de 95 elevi . Prin infintarea scolilorprimare de stat cu predarea limbii maghiare, se urmarea inchiderea scolilor confesionale, in care se

4


5/50

preda limba romana .In prezent exista doua localuri de scoala foarte bune ,cu opt sali de clasa, plus doua sali pentru

gradinita de copii . Scoala este dotata cu laboratoarele necesare desfasurarii procesului deinvatamant, sala atelier si doua magazii pentru depozitarea materialelor didactice .

In anul de invatamant 1999/2000 scoala a avut un numar de 140 elevi in clasele I-VIII si 60 decopii la gradinita , fiind incadrata cu 11 cadre didactice .

In localul de scoala nr. 2 se afla si o sala pentru camin cultural cu scena fixa,, camere pentruculise etc. In vederea desfasurarii in bune conditii a diferitelor activitati educative. In ultimii zeceani , activitatea cultural-educativa a stagnat foarte mult, insa elanul de care da dovada noul consiliuales , activitatea se va relua in curand .

Vechiul local de scoala ce a fost construit in anul 1894 , a fost adaptat pentru desfasurareadiferitelor manifestari : nunti, boteze, mese festive etc. A luat fiinta in anul 1969 , in cadrul scoliipopulare de arta Sibiu , fiind condus cu multa competenta si pricepere de d-na Silvia Candulet .Acest cerc avea ca eleve fetite intre 9 - 15 ani , dar si mai mari si chiar femei casatorite . Produseleobtinute in urma tesutului si cusutului a obtinut premii la toate expozitiile organizate , iar la faza petara a obtinut premiul 1 .

Dupa o intrerupere de mai multi ani , acest cerc a fost redeschis si functioneaza tot in cadrul

scolii populare de arta Sibiu , fiind condus de catre d-na Solomon Valerica , care este si custodelemuzeului satesc.Circumscriptia sanitar-umana,a luat fiinta in anul 1957 , iar ca doctor a fost Szekely Balint si o

asistenta medicala . Activitatea medicala se desfasoara intr-un local corespunzator , ce are sala deconsultatii, de tratamente si mobilierul necesar. In cadrul acestui dispensar se afla si locuintacorespunzatoare a medicului , cu apa curenta , electricitate, baie si in curand si cu gaz pentruincalzit.

Comuna este deservita in prezent de catre dr. Morariu Silviu , de la dispensarul Arpasu deSus , si de dr. Muntiu Ioan , de la dispensarul Cirta. In comuna avem permanent un cadru mediusanitar, in persoana d-rei Stanciu Livia .

Exista in comuna un numar de 32 gospodarii de rudari , ce confectioneaza diferite unelte din

lemn de uz casnic si gospodaresc : furci, vase, cosuri din nuiele etc.Pana in anul 1950 am avut si un vestit cerc de mesteri ceramisti ( olari) care aprovizionau cuprodusele lor multe gospodarii din Tara Fagarasului si din partea dreapta a Oltului. Erau prezenti latoate targurile si balciurile ce aveau loc in diferite localitati, cu carele incarcate cu oale . Din cauzalipsei de zmalt si a dezinteresului manifestat de organele puterii de stat in anul 1950 activitatea lora fost intrerupta .

Muzeul satesc,Avand la indemana bogata zestre materiala- culturala- populara , lasata de inaintasii nostri prin

stradania dl. Traian Cindulet, in cadrul primei editii a festivalului "Cibinium "din anul 1968, ajutatfiind de regretatul preot Scorobet Liviu , de Blendea Gheorghe fost primar ,si Neagoe Rodiantehnician veterinar , a luat fiinta muzeul satesc . In el sunt reprezentate diferite genuri ale artei

populare locale , ca : ceramica, pictura pe sticla, lazi rudaresti de zestre , produse ale fosteimanufacturi de sticla de la Glajerie , iar o camera este destinata marelui patriot Badea Cartan .Obiectele expuse la muzeu , o partea au fost donate de locuitorii comunei , iar o buna parte

achizitionate prin efortul material al lui Traian Cindulet.In curtea muzeului am transferat din alta parte a satului o gospodarie taraneasca ce dateaza de

la mijlocul sec.al XIX -lea , achizitionata de catre muzeul Brukenthal , prin aportul deosebit adusde catre fostul director al muzeului regretatul Cornel Irimie , de catre dl. Corneliu Bucur directorulmuzeului Astra Sibiu , prof. Palada Stefan , Pop Constantin si alti salariati ai muzeuluiBrukenthal,care in acea perioada au acordat permanent asistenta tehnica in amenajarea muzeului.

5


6/50

Casa taraneasca are trei incaperi: tinda, casa dinainte si celarul, fiecare incapere fiind dotata cumobilierul specific bunei sale functionalitati existent in perioada respectiva.

Sura are patru despartituri: susopul, unde se afla cotetele pentru porci si locul de acces alanimalelor la grajd, grajdiul, loc de adapost al animalelor pe timp de iarna (bivoli, vaci, cai ).Atreia despartitura este sura unde se pastreaza uneltele mari pentru munca campului: carul, plugul,grapa, rotile etc, iar ultima despartitura se numeste feldera, loc pentru adapostul oilor pe timp de

iarna.Ambele constructii au acoperisul in patru ape si sunt acoperite cu paie din secara.Un astfel de

acoperamant, daca e bine facut dureaza cca.20 de ani.E micut acest muzeu, dar pentru comuna Cartisoara este foarte mare.El reprezinta un omagiu

adus inaintasilor nostri si speram ca pentru urmasii nostri sa fie o istorie vie a dezvoltarii sociale sia luptei pentru afirmarea nationala a locuitorilor acestei comune.

Datorita lipsei fondurilor necesare, dar si a indiferentei celor in drept, in ultimii ani , acestmuzeu s-a paraginit.Casa , pavilionul expozitionar necesita urgent reparatie capitala si adaptareacelorlalte sali in vederea extinderii spatiului expozitional cu noi obiecte existente in magaziamuzeului si a celor ce urmeaza a se mai achizitiona.

Renovarea surii, care in prezent se afla in stare de ruina si completarea spatiilor ei, cu obiectele

care au existat in ele. Readucerea acoperamantului casei cu paie de secara, specific perioadei de lamijlocul sec. al XlX-lea. Imprejmuirea gradinei cu gard din scandura de brad si amenajareaparcului din fata casei cu ronduri de flori.Personalitati proeminente ale comunei

Locuitorii acestei comune , in toate perioadele au dat dovada de un inalt simt patriotic, de odragoste fierbinte fata de tara.Asa se explica faptul, ca din randul lor au iesit patrioti cum au fost:

1. BADEA CARTAN (Gheorghe Cartan )-nascut in framantatul an 1849 al prefacerilor sociale, in casa unor tarani saraci, fosti iobagi pe

mosia contelui Teleki.De mic a fost obligat sa munceasca pentru a-si castiga bucata de paine.Decand se topea zapada si pana cadea alta se ducea cu animalele la pasune.Din aceasta cauza nu a

putut urma nici o clasa primara.Cand a fost mai mare se ducea cu oile in pasunea alpina si acolo dela ciobanii mai in varsta a aflat pentru prima data ca dincolo de crestele muntilor se afla tot romani,frati de-ai nostrii, de aceiasi limba si lege si ca acolo se afla unele locuri unde oile pot pasuna si petimp de iarna.

In anul 1867, la varsta de 18 ani, in tovarasia lui Ion Cotiga, a trecut muntii in TaraRomaneasca impreuna cu oile lor.Ion Cotiga era fiu de subprefect, absolvent de liceu si a doi anide universitate a fost primul dascal al lui Badea Cartan.In tovarasia lui, timp de 10 ani, a invatat sascrie si sa citeasca.A invatat pe de rost istoria imperiului roman si istoria romanilor.Dragostea decarte, de istorie, crestea necontenit, impreuna cu dragostea de tara, dragoste care s-a transformat infapte de daruire totala pentru tara si neamul sau aflat sub stapanire straina.In anul 1877 a donatturma sa , de aproape 1000 de oi, armatei romane si s-a inrolat ca voluntar in razboiul de

independenta al Romaniei.A calatorit mult pe jos in tara si in strainatate.A vizitat toate locurile unde domnii TariiRomanesti si ai Moldovei au purtat razboaie.A fost de trei ori la Roma pe jos spre a vedea columnalui traian si alte marturii despre originea latina a poporului nostru .A fost in Franta, Elvetia,Germania, Spania, Belgia, Grecia si la Ierusalim.

Prima calatorie la Roma a facut-o in ianuarie - februarie 1896 si a durat 43 zile.Ajuns in Romas-a odihnit la Columna lui Traian unde a presarat un pumn de pamant si de graunte, duse in traistasa, din curtea parinteasca .Dimineata a fost gasit dormind de catre un sergent de strada, care aexclamat plin de mirare: "A cazut un dac de pe columna" , intrucat imbracamintea sa era exact ca a

6


7/50

dacilor sculptati pe columna.A fost gazduit la ambasada Romaniei din Roma, iar Duiliu Zamfirescu, ministrul nostru I-a dat

un insotitor si a vizitat monumentele istorice mai importante din oras.A fost prezentatparlamentului si senatului italian si a legat o stransa prietenie cu primarul Romei.

A doua calatorie la Roma a facut-o in anul 1897 cand a vizitat si Parisul.A fost oaspetelestudentilor romani ce studiau in Franta , dar si al studentilor francezi, carora printre altele le-a spus:

"Nu stiti ce soarta am avut noi romanii.A trebuit sa facem singuri fata navalirii popoarelorbarbare.La adapostul nostru voi ati avut timp de v-ati cultivat si v-ati intarit.A sosit acum timpul sane dati o mana de ajutor sa ne unim intr-o singura tara."

A treia calatorie a facut-o la Roma in luna octombrie a anului 1899, cu ocazia CongresuluiOrientalistilor, cand I-a revenit frumoasa misiune de a purta si depune la Columna lui Traian,coroana de lauri oferita in dar de delegatia romana.Profesorul maghiar Ovary, in conferintaprezentata la acel congres, a negat existenta romanilor pe aceste locuri, precum si originea latina apoporului nostru.Ca argument , delegatia romana, a prezentat pe Badea Cartan , care in portul saustramosesc pus alaturi de dacii reprodusi de pe columna, ciobanul din Carpati, era cu adevaraturmas direct in carne si oase al dacilor de pe columna, ceea ce a reprezentat pentru participantii laCongres , un document viu despre originea daco-romana a poporului roman si continuitatea lui pe

pamantul strabun.Dar cel mai mare serviciu pe care Badea Cartan 1-a adus neamului sau, a fost acela ca araspandit in Ardeal, carti scrise in limba romana.Peste munti, cu mari greutati, pe carari numai deel stiute, a carat in desagii sai peste 250.000 exemplare, in greutate totala de peste 20 tone.

Aceasta munca de ridicare culturala a romanilor Transilvaniei nu era pe placul autoritatilormaghiare, din care cauza toata viata sa a fost urmarit, arestat, iar cartile confiscate sidistruse.Numai in anul 1905 capitanul orasului Brasov, a dispus confiscarea a 76.621 exemplare decarti, ziare si reviste, incarcate pe patru care, le-a dus in Brasov si le-a ars la fabrica de caramida,iar Badea Cirtan a fost arestat si condamnat la inchisoare ca agitator .Procesul ce a avut loc la aceadata a fost redat in paginile revistei Astra ce a aparut in Brasov in anul 1983.

Pentru realizarea scopului sau, de ridicare culturala a romanilor Transilvaneni, Badea Cartan a

depus eforturi supraomenesti. In primavara anului 1911, simtindu-se bolnav si epuizat fizic, s-aretras la Poiana Tapului, unde sotia prietenului sau generalul Lahovary, ia oferit adapost siingrijirile necesare . La 7 august 1911 si-a incheiat nobila sa misiune pe acest pamant. ScriitorulMugur Gheorghe , care ia privegheat ultimele clipe din viata , ia spus: "Bade Gheorghe esti unerou .Ai luptat toata viata ca nimeni altul,pentru tara si poporul ramanesc.Urmasii nut e vor uita".

Conform dorintei sale a fost inmormantat in cimitirul din Sinaia , in mormant liber romanesc,iar pe crucea ce-I strajuieste mormantul , se afla urmatoarea inscriptie: " Aici doarme Badea Cartanvisand intregirea neamului sau".

Badea Cartan a fost un adevarat erou, stiind fiind ca adevaratii eroi merg pana la sacrifciulsuprem , pentru atingerea scopului lor nobil superioare obstii din care fac parte ,si Badea Cartanasa a facut . Se cuvine deci ca istoricii nostri sa aseze faptele lui Badea Cartan in paginile istoriei

timpului sau . Daca Mos Ion Roata pentru niste cuvinte intelepte rostite in divanul Moldovei, adevenit nemuritor, cu atat mai mult Badea Cartan, care nu a stat in fotoliul parlamentar, nu o zi sinici un an,ci toata viata a fost devotat trup si suflet inchegarii unitatii nationale si a ridicariiculturale a romanilor.

2.MATEI SI FIUL SAU IOAN PURACARIU( zisi ai Tamforii)In comuna Cirtisoara sa nascut , a trait si a creat opere de o mare valoare artistica , pictorii

populari pe sticla Matei si fiul sau Ioan . In picturile lor se manifesta acel spirit al dorintei de

7


8/50

libertate si al impotrivirii fata de asupritori. Surprinzand elemente semnificative din viata satului ,lucrarile ofera o imagine sugestiva despre evolutia sa pana in zilele noastre . Este o mandrie anoastra ca operele acestor pictori-zugravi , sunt asezate la locul de cinste in multe muzee si colectiiparticulare din tara si strainatate .

Matei sa nascut in anul 1836, ca fiul al unui taran iobag de pe mosia contelui Teleky . Cei care1-au cunoscut il descriu ca un om mic de statura , bolnavicios , avea gusa si era un pic schiop .

Purta plete lungi cu carare pe mijlocul capului. A avut doi copii : Ioan ,care a pictat impreuna cudansul si Matei, care a emigrat in America si nu s-a mai intors .

Matei a pictat pana in ajunul mortii sale ce a servenit la 24.01.1906 . Este inmormantat incimitirul bisericii cu hramul "Sf. Nicolae", dar nu se mai stie mormantul .

Dintre miile de piese lucrate in aproape jumatate de veac, cu pasiune, cu fantezie, si multacaldura , unele, in mica parte se gasesc expuse in muzeul satesc din comuna , o alta parte se maigasesc in casele cetatenilor din comuna, dar si din alte localitati . O buna parte a intrat in colectiileparticulare si muzee din alte localitati . Cele mai multe insa s-au distrus datorita neglijenteiposesorilor, in manipularea lor .

3.Haiducul ANDREI BUDAC

S-a nascut la 20 iulie 1873 , ca al treilea fecior in familia lui Zenovie si Elisafta Budac . Lavarsta de 18 ani a trecut muntii in Tara Romaneasca si nu peste mult timp s-a auzit ca estecapetenia unei cete de haiduci, ce prada si jefuia pe cei bogati . Timp de 20 ani a haiducit in fmnteaunei cete de 12 voinici, atat in Tara Romaneasca cat si in Transilvania . A luat parte la revoltataranilor din 1907 , fiind arestat si intemnitat la Cimpulung Muscel, considerat ca agitator. Aevadat din inchisoara si impreuna cu tovarasii sai a actionat in Transilvania .

Era un barbat voinic, statura de urias si putere de Hercule . Privirea patrunzatoare , crunta ceimpunea tacere si respect celor din preajma lui.

1.2 ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

8


9/50

Poziia geografic central la interseciaprincipalelor artere de circulaie rutierfaciliteaz conexiuni cu celelalte regiuni iconcentreaz fluxuri de bunuri i informaiiRelieful muntos creeaz un important potenial

hidrotehnic, silvic i turisticPrezena unor resurse naturale variabile(pduri, parcuri, ape etc.)Peisaj montan spectaculos, propice amplificriii diversificrii turismului montan n toateformele luiVarietatea ecosistemelor, habitatelor i

speciilor de plante i animale slbatice ipunerea lor sub regim de ocrotire

Fond funciar agricol valoros cu pretabilitatemai ales pentru teren arabil i puniUtilizarea pe scar redus a ngrmintelor

chimice i a pesticidelor care contribuie laobinerea unor produse agricole cu grad redusde poluare.

Populatia este de 1350 locuitori iar numarulgospodariilor este de 700.

Comuna este racordata la reteaua de energieelectrica, la reteaua de apa curenta si gaz natural,la reteaa de telefonie fixa si televiziune princablu, retele care acopera integral comuna.

Drumurile sunt asfaltate pe 40% din lungime.Exista serviciu de manipulare a deseurilor, nusunt semnalate deseuri periculoase in perimetrulcomunei. In acest an se vor finalize lucrari dereabilitare la primarie si la caminul cultural.Reeaua de distribuie a gazelor naturale estedestul de bine dezvoltat datorit existeneiresurselor de gaz .

Existena unor importante i diverse resursenaturale-terenuri arabile de calitate superioarfavorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal

Existena suprafeelor cu vii, livezi, puni ifnee, n suprafaa agricol cu posibiliti dedezvoltare a sectorului zootehnic

Suprafaa forestier constituie un importantpotenial economic i de mediu

Valorificarea superioar a resurselor naturalei antropice i crearea unor produse competitive(creterea calitii serviciilor)

Datorit reliefului parial muntos, exist zonentinse unde infrastructura fizic este slab dezvoltatProbleme legate de colectarea, sortarea, gestionareai valorificarea deeurilor menajere i industrialeLipsa staiilor de epurare a apelor uzate.Migraia n strintate a tinerilor cu un grad nalt de

pregtire profesional n cutarea unui loc de muncScderea natalitii ,mbtrnirea populaieiOferta nvmntului mediu i de specialitate esterestrns din lipsa personalului didactic adecvat

Asistena medical precar .Fonduri reduse destinate asistenei sociale a

copiilor i btrnilor.Starea fizic a dotrilor culturale produce

disfuncionaliti.Lipsa personalului specializat ce deservete

dotrile culturale.n zona montan infrastructura de transportrutier mai slab dezvoltat.

Lipsa fondurilor determin o slab ntreinere adrumurilor judeene i comunale. Existena unorzone izolate din punct de vedere feroviar.

Mari discrepane n dezvoltarea reelelor decomunicaii ntre urban i rural.

Reeaua de canalizare deficitar n mediul rural.Garile CFR sunt depaite din punct de vedere aldotrilor. Pondere redus a activitilor neagricole.Grad ridicat de frmiare a terenurilor.Mijloace mecanice nvechite i insuficiente pentru

executarea lucrrilor agricole.Lipsa de organizare i funcionare a unor centre de

colectare a produselor agricole i a intermediarilorcare s mijloceasc comercializarea acestor produse.

Exploatarea vnatului existent n fondul forestierpeste efectivele optime i practicarea braconajului.

Creterea numrului de omeri rezultai dinrestructurarea activitilor industriale i slaba

capacitate de reorientare profesional a acestora.Lipsa unor dotri turistice corespunztoare.Infrastructura slab dezvoltat n transporturi icomunicaii

Fonduri insuficiente pentru refacerea situriloristorice .Lipsa de la siturile istorice a informaiilor n

limbile de circulaie internationalInsuficienta popularizare n mediul rural a

9


10/50

Largi posibiliti de dezvoltare aagroturismului datorit peisajului, datinilor,obiceiurilor, a monumentelor naturalearhitecturale, existena cetilor rneti i zonaMrginimii cu specific aparte.

Spiritualitatea rural plin de originalitate iinterferena dintre cultura popular naional cucea a minoritilor naionale.

Dezvoltarea i modernizarea ntregii bazemateriale turistice n raport cu cerineleturismului internaional competitiv.

programelor europene de finanare (SAPARD)pentru nfiinarea de pensiuni turistice.

Lipsa de personal capabil s elaboreze proiectepentru finanri externe, la nivelul primriilor

Oportuniti

Poziia avantajoas a judeului n raport cuproiectele europene.

Programe comunitare de susinere a protecieimediului privind gestionarea deeurilor iepurarea apelor uzateColaborarea strns ntre populaia judeului cu

persoane emigrate n strintate i nfiinarea desocieti cu capital mixt.Existena unor instituii guvernamentale sauorganizaii neguvernamentale care se ocup depregtirea profesional i reconversia forei demunc.

Se cauta surse de finantare pentru alte proiecteimportante pentru comuna: constructiadispensarului uman, introducerea canalizarii sireabilitarea retelei de apa, asfaltarea drumurilorcomunale.Promovarea i susinerea unei agriculturiecologice prin dezvoltarea unor tehnologiiconcepute s protejeze mediul.Posibiliti de dezvoltare a turismului prin

existena unor faciliti de scutire de impozite i

creditarea avantajoas a celor care investesc namenajri agroturistice.Modernizarea echipamentelor detelecomunicaii i extinderea telefoniei mobile

Pericole

Orientarea investitorilor spre alte zone n funciede facilitile oferite.

Posibilitatea apariiei unor fenomeneimprevizibile: inundaii, cutremure, care pun npericol structuri antropice.

Restructurarea centrelor monoindustriale fr aoferi o alternativ clar celor disponibilizai, poates conduc la amplificarea conflictelor sociale i agradului de infracionalitate

Necunoaterea suficient a implicaiilor iavantajelor aderrii Romniei la UE.

Exist riscul ca unii ntreprinztori s nu-imanifeste interesul pentru investiii datorit

instabilitii legislative.Practicarea unui turism necontrolat duce la

distrugerea florei i faunei din zonele declararatemonumente ale naturii.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII

10


11/50

Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine intretinuta.Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea pentru turisti

prin gard si cu acces separat in curte.Toata incinta este imprejmuita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn.

Caile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate. De asemenea exista si un teren desport cu gazon, o livada si o gradina de legume.

Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese pentrudiverse jocuri, leagane, balansoare, sezlonguri,etc.

Se practica si activitati specifice fermei precum cresterea pasarilor si animalelor domestice(gaini, prepelite, porci , vaci).

Este disponibila o parcare pentru 8 locuri, acoperita.Cladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de apa potabilasi canalizare proprie.

Pensiunea Vatra Cartisoarei va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si intr-unambient natural deosebit. Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare (8 camere de 2 persoane din

care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu capacitate de 20 de locuri lamasa ,curte spatioasa, parcare, loc de joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces la bucatarie, livingcu semineu.

Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate traditionaleromanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un living cu semineu, osauna, o sale de jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup sanitar.

Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar propriu cucabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, TV color cu antena satelit,terasa, acces internet wireless.Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de rasinoase in camere.

n restaurant sau pe terasa pensiunii poi degusta mncruri tradiionale locale. Carnea i

brnza provin din ferma noastr din localitatea Poienia. Poi pescui singur pstrvii n ru sauchiar n lacul special amenajat din gradina noastra.Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele

descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra. Poi juca un meci de tenis de mas sau poiporni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate. Sauna te ateapt pentru destindere i refacereatonusului.

Balansoarele de pe marginea elesteului sunt puse parc s completeze senzaia de relaxarea locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr.

2.1 AMPLASARE

11


12/50

Pensiunea Vatra Cartisoareieste localizata in centrul comuna Cartisoara,aflata peDN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu

Departarea comunei Cartisoara fata de centrul de polarizare Avrig este de 22 km , iar fatade orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica .Cea mai apropiata statie CFR este halta Cra , situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 kmpe calea de hotar Crioara- Cra) .

La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar sidrumul comunal nr. 48 , Cirtisoara Arpasul de Jos . Drumul comunal nr. 49 face legatura intre

comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus.

2.1.1 NUMELE PENSIUNII

Numele pensiunii l-am ales ca fiind Vatra Cartisoarei deoarece pensiunea noastrareprezinta un punct forte al satului si este situata in centrul acestuia.

2.1.2 NUMARUL DE MARGARETE

In urma criteriilor de clasificare pensiunea noastra se incadreaza intr-un numar de 3

margarete.

2.2 CRITERII DE CLASIFICARE INDEPLINITE

12


13/50

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de la 3la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural. Pensiunea noastra este dotata cu 8camere cu un numar maxim de 16 locuri.

Pentru pensiune de 3 margarete:1. Criterii generale:

- cldirile, inclusiv anexele gospodreti, s fie n stare foarte bun- s se ncadreze n stilul arhitectural cu specific local- cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare s fie bine ntreinute- curte proprie, cu spaii verzi- mprejmuiri estetice i eficiente- curte cu amenajri florale- amenajri n aer liber pentru odihn i relaxare (chiocuri, pavilioane, terase acoperite, etc.)

2. Organizarea spaiilor:- accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare s fie direct, fr a se trece prin alte camerefolosite pentru dormit

- spaii corespunztoare i igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare iconservare a alimentelor i inventar de servire de calitate- spaiu pentru servirea mesei dotat cu mobilier adecvat- camere cu grup sanitar propriu

3. Instalaii:- nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale- surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte mijloace admise de normeleP.S.I.)- instalaie de ap curent cald/rece la buctrie- racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare

- cldirea s fie racordat la reeaua electric public sau alte mijloace alternative de energie

4. Suprafaa minim a camerelor (mp)- camer cu 1 pat 10 mp- camer cu 2 paturi 13 mp- dormitorul din apartamente 13 mp- salonul din apartamente 14 mp

5. Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 2

6. Echipare sanitar:

- camerele dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv cu du, lavoar i WC)

7. Dotarea camerelor:- pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete- mobilier uniform ca stil i de calitate superioar- pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa- plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan)- perne mari- cearaf pentru pat i cearaf plic pentru pled, ptur sau plapum

13


14/50

- cuvertur de pat- saltelu sau hus de protecie- mas i scaune- dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae- cuier- oglind sau toalet la dispoziia turitilor

- veioz sau aplic la captul patului- prosoape pentru fa (1 bucat/persoan)- prosoape pluate pentru baie (1 bucat/persoan)- draperii sau alte mijloace obturante- perii pentru haine i pantofi- scrumiere (opional)- pahare (1 bucatat/persoan)- vaze pentru flori- televizor n camer, garsonier i apartamentGarsonierele i apartamentele vor avea n plus:- fotolii sau canapea

- mas sau msu- frigider- set de pahare- covor

8. Dotarea buctriilor:- plit electric sau cu gaze- vase i ustensile de buctrie- echipamente pentru pstrarea prin frig a alimentelor

9. Telefon la dispoziia turitilor

10. Alte criterii:- anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfelnct s nu creeze disconfort pentru turiti- minimum o persoan s fie absolvent a unui curs de formare n domeniul turismului

Criterii suplimentare facultative altele decat criteriile obligatorii necesare categorieirespective. Pentru pensiunea de 3 margarete sunt necesare obtinerea a cel putin 80 de puncte:

1. Construcii, aspect general i echipare exterioar- drum carosabil pn la poarta pensiunii 3p

- semnalizare de la oseaua principal 2p- situarea ntr-o zon nepoluat fonic, vizual sau olfactiv 6p- iluminat exterior 3p- ncadrarea n stilul arhitectural cu specific local 7p- izolarea fonic a cldirii 6p- ambiana general a exteriorului:- aspectul construciilor 10p- aspectul anexelor gospodreti 10p

14


15/50

- amenajarea spaiilor exterioare (curte, grdin, livad, spaii amenajate n aer liber pentrudivertisment) 10p- garaj, sau adpost acoperit 10p2. Dotarea camerelor- izolarea fonic ntre camere i spaiile comune 8p- salon de primire - living cu spaiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversaie 10p

- perdele obturante 3p- emineu 9p- bibliotec (cri, reviste, ziare, albume etc.) 8p- dotare cu jocuri de societate (ah, table, remy, cri de joc etc.) 4p- biliard 8p- tenis de mas 8p- aer condiionat 10p- telefon n fiecare camer 10p- decorarea de ansamblu a interiorului 10p- calitatea mobilierului, armonia culorilor 10p3. Dotarea buctriilor

- adaptarea suprafeei i a dotrilor la numrul de camere 8p- vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperechiate, n numr corespunztorcapacitii de cazare 6p- aparatur electric:- robot-mixer 3p- cafetier 3p- cuptor cu microunde 6p- hot 8p- main de splat vase 10p4. Alte dotri i amenajri- mas i fier de clcat 2p

- main automat de splat rufe 10p- usctor de pr 3p- grtar n aer liber 3p- locuri de joac amenajate pentru copii 10p- sal de fitness 10p- saun 10p- jacuzzi 5p- piscin n aer liber 8p- piscin acoperit 10p- terenuri de sport proprii sau intermediare la teri 8p- obiecte i echipamente pentru practicarea sporturilor(schiuri,snii,biciclete,ambarcaiuni,etc.)8p

- aparat video 2p- DVD 5p- anten satelit sau cablu 2p- calculator cu acces internet 5p- posibiliti de participare ca divertisment la unele activiti gospodreti 8p

15


16/50

2.3 ARHITECTURA, SPATIEREA CAMERELOR, DOTAREA CAMERELOR SIA CELORLALTE INCAPERI

Pensiunea este amplasata pe un teren dreptunghiular de dimensiuni mari. Accesul n

locuin se face pe faada principal a casei dar si prin partea laterala , printr-un hol generos decare distribuie circulaiile la nivelul parterului ctre living , buctrie si sala de mese, sauna si osala de jocuri. Parterul este completat funcional de un grup sanitar pentru 3 persoane . La etajavem opt dormitoare generoase care dispun de baie proprie, televizor, incalzire centrala, apa calda,terasa.

Detalii tehniceMaterialele folosite la realizarea i mai ales la finisarea acestei pensiuni sunt naturale, de

bun calitate. Pardoselile pe zona de parter sunt din gresie ceramic, scara este placat cu lemn,dormitoarele cu parchet stratificat, iar balcoanele cu plci de travertin. n rndul finisajelorinterioare vopseaua lavabil n tonuri calde contribuie la obinerea unui ambient intim, plin de

cldur. Pe suprafaa terenului rmas liber se va terasa i amenaja spaiu verde. Cea mai maresuprafa din teren dispune de gazon, iar de jur mprejurul casei sunt alei cu pavaj, pietri idecoraiuni florale. Gardul este din beton armat placat cu piatr natural si lemn.

La exteriorPentru finisarea faadelor s-a folosit vopsea lavabil de exterior de culoare alb mixat cu

placaje de lambriu de lemn biuit brun nchis i soclu cu piatr natural de ru.Acoperiul este n arpant de lemn cu nvelitoare din tabl ondulat. Tmplria este din lemn cugeam termopan.

2.3.1 SPATIEREA CAMERELOR

Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu patmatrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate n stil rustic-modern . Camerele au osuprafata care variaza intre 13mp si 16mp.

Toate cele opt camere sunt situate la etajul pensiunii, accesul in camere se face printr-unhol de 1.90 m latime.

La prima vedere camerele par sa fie construite dupa acelasi tipar, nsa o privire mai atentava face sa va schimbati parerea. Contactul cu lumea exterioara si accesul la informatii de ultimaora este posibil prin reteaua de televiziune interioara conectata la o antena de satelit.Fiecare camera este dotata cu o moderna baie. Spatiul generos alocat salii de baie, precum si

designul modern al acesteia, vine sa completeze confortul deosebit al camerelor.

16


17/50

2.3.2 DOTAREA CAMERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI

Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este dotata cu patmatrimonial ,baie cu cabina de dus,usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala,televizor prin cablu, terasa, acces internet wireless.

Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2 paturi ,baie cu cabina

de dus,usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu, terasa, acces internetwireless.

In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De asemenea infiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu umerase si rafturi, cate uncuier cu etajera si o oglinda de 60x70 cm.

Camerele au grup sanitar propriu . Incalzirea in camere si bai este asigurata de centralaproprie cladirii.

Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus. Deasemeanea veti maigasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape pulsatepentru baie, un dulap si un cos de gunoi.

Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta deculoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri sicuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitorpaine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile debuna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.

Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat pentru deconectare,lecturare, conversatie dispunem de un numar de 13 locuri pe canapele si 3 masute. Dotat cu obiblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ; un semineu ; televiozor LCD prin cablu . Mobilierul esterealizat din lemn de stejar.

Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanaldin lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde potiservi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice.

Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un calculator cu acces lainternet si un telefon.Camerele se pregatesc pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out se face in ziua plecarii,dupa ora 12.00.

Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici avem sauna propriuzisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul pentru femei iar altul pentru barbati , 2 cabine de

dus cu cate 2 dusuri fiecare si un hol cu oglinda.Saunaeste una din cele mai bune terapii care te pot ajuta sa te relaxezi, este un bun remediupentru gripa, acnee si in acelasi timp ajuta la pierderea kilogramelor in plus.O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre 80 si 120 de grade, o faza deracire si alta de repaus. Fazele de racire si incalzire sunt de 8-12 minute fiecare, in functie deorganismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza aproximativ 15 minute.

Foisor de gradina, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m portivit servirii meselor in aerliber. Este un foisor de dimensiune medie-superioara care poate adaposti pana la 14 persoane.

17


18/50

Spalatorie si uscatorie se intinde pe o suprafata de9.5 mp. Este dotata cu o masina despalat una de uscat si o masa de calcat cu masina de calcat.

Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O camera unde se depoziteaza alimentele , o camerapentru centrala termica si o minicrama.

Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara produsele care sevor pune pe gratar si o pompa cu apa potabila.

CAPITOLUL III

SERVICII TURISTICE IN PENSIUNE

3.1 SERVICII DE CAZARE

Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat

matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate n stil rustic-modern . Camerele au osuprafata care variaza intre 13mp si 16mp.

Camere confortabile, design si ambianta moderne, materiale si culori relaxante, te vor facesa simti atmosfera calda si odihnitoare a pensiunii; iar prin curatenia din camere, prin restaurantulcare ofera felurite preparate traditionale romanesti, personalul pensiunii are grija sa iti asigure osedere placuta.

Chiar daca iti recomandam sa te plimbi prin padure si sa te relaxezi in natura iti punem ladispozitie televizoare dar si acces la internet. In asa fel incat sa poti fi in permanenta la curent cu

18


19/50

ultimele stiri sau sa urmaresti emisiunile preferate iar prin accesul la internet sa poti comunica latimp cu partenerii.

Suntem insa siguri ca perspectiva si peisajele pe care le vei descoperi de la balcon sau de lafereastra te vor incanta peste masura, caci pana la urma, nu doresti doar sa te simti ca acasa ci sa fiimai vesel si mai fericit.

3.2 SERVICII DE RESTAURATIE

Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanaldin lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde potiservi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice.

Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta deculoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri sicuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor

paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile debuna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.

3.2.1 LISTA DE PREPARATE SI BAUTURI

Natural, savuros si pe saturate!Restaurantul nostru v ofer mncruri traditionale locale. Pstrvii, carnea si brnza

provin din pstrvaria proprie si de la ferma noastra din apropiere Poienita. Mncarea oferitsubliniaz calitile buctarului deoarece : Arta gtitului presupune mbinarea diferitelor gusturi

care amplific plcerea mesei.

MENIU

SPECIALITILE CASEI:

Pstrv afumat cu sos de hrean si paine 70gr 8,00 LEI

Fil de pstrv in fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEIFil pstrv, fulgi de porumb, sos de ptrunjel

Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Pulp de ied la grtr cu mmligu 150gr/50gr/150gr 22,00 LEIStropit cu vin si usturoi

Sarmale cu mmligu 200gr/150gr 20,00 LEI

19


20/50

GUSTRI RECI

Gustare rneasc 120gr 8,00 LEIPreparate tradiionale din porc (tob, jumere, caltabo, sngerete) mpreun cu brnz telemea,servite cu ceap verde, usturoi i varz murat. La cerere, se poate alctui combinaia dorit de

ctre Dumneavoastr.

Gustare rece simpla 120gr 8,00 LEIMezeluri superioare (salam sibiu, unc praga, muchi file) asortate cu brnzeturi de calitate i culegume de sezon (roii, castravei). La cerere, se poate alctui combinaia dorit de ctreDumneavoastr.

Muschiule de berbecu afumat cu pine 70gr 8,00 LEIPiftie de porc afumat cu paine 70gr 8,00 LEI

Crnati uscai Poienia cu pine 100gr 8,00 LEI

Fil de pstrv afumat cu sos de hrean si pine 80gr 8,00 LEI

Gustare Poienia 20gr/20gr/20gr/20gr/20gr 10,00 LEIBerbecu afumat, file pstrv afumat, telemea, brnz burduf, slnin afumat, ceap rosie

Pstrv afumat cu sos de hrean si pine 150gr 15,00 LEI

Platou de cas cu pine 300gr 25,00 LEIPstrv afumat, slnin afumat, telemea, brnz de burduf, jumeri, uic

Platou Ciobnescptr. 2 persoane cu pine 40gr/40gr/40gr/40gr/40gr/40gr 25,00 LEIAfumturi: Pecie porc, Visli oaie, crnati, slnin, jumeri, brnz de burduf, telemea, ceapa rosie

GUSTRI CALDE

Gustare cald simpla 120gr 8,00 LEIAlctuit din ficei de pui, ciuperci umplute, bulete din cacaval, flori din cabanos prjit, cu decordin legume.

Cascaval pane 120gr 7,00 LEI

Cacaval de calitate superioar, tapetat cu pesmet i prjit rapid n ulei fierbinte.

Cacaval parizian 120gr 7,00 LEICacaval de calitate superioar, trecut prin un amestec de ou cu fin i prjit rapid n uleifierbinte.

Crncior rulat la tigaie cu mmligu 100gr/70gr 8,00 LEI

Mmligu cu brnz si smntn 200gr 10,00 LEI

20


21/50

Specialitate romneasc tradiional; la dorina Dumneavoastr, se poate servi cu brnz proasptde vaci sau cu brnz telemea.

Ficei de pui la tigaie 200gr 10,00 LEIFicei proaspei de pasre prjii n ulei i condimentai cu usturoi, piper i vin.

Aripi prjite de pui 200gr 10,00 LEIAripi condimentate de pui, prjite n ulei fierbinte, crocante.

Bulz muntenesc 250gr 10,00 LEIMmligu, brnz de burduf, slnin mpnat, ou

Omlet simpl 120gr 5,00 LEIOu proaspete de gin, btute spum i prjite rapid n ulei fierbinte. La cererea Dumneavoatr sepoate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume.

Ochiuri cu unc 120gr 6,00 LEI

Varianta romneasc a specialitii englezeti "ham and eggs": ou proaspete de gin, prjite subform de ochiuri i asezonate cu unc.

CIORBE

Ciorb de pstrv cu ardei iute si pine 80gr/320gr 10,00 LEI

Ciorb de burtcu ardei iute, smantana si pine 80gr/320gr 10,00 LEIPreparat tradiional, obinut din burt de vac i legume fierte mpreun. Se servete dreas cuglbenu de ou, smntn, mujdei de usturoi i lmie.

Ciorb de perioare cu ardei iute i pine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorb de fasole cu afumtur, salat de ceap, pine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorb trneascde vcu cu smntn, ardei iute, pine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEIPreparat tradiional romnesc, din carne de vcu i legume fierte mpreun. Se servete decoratcu tarhon i ptrunjel.

Ciorb acrde pui (bivoli) cu ardei iute, pine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Sup rasol de pui cu tiei cu paine 80gr/320gr 10,00 LEISup cu carne de pasre i tiei de cas. Se servete decorat cu verdea.

Sup crem de legume cu paine si smantana 80gr/320gr/50gr 10,00 LEICrem din legume fierte i pasate. Se servete cu crutoane din pine i smntn.

21


22/50

PREPARATE DIN PSTRV

Pstrv la grtar cu mujdei de usturoi, mmligu 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Pstrv la tigaie cu mujdei de usturoi, mmligu 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Fil de pstrv la grtar cu cartofi natur 200gr/150gr 20,00 LEI

Plachie de pstrv cu mmligu 250gr/100gr/150gr 18,00 LEI

Pstrv umplutcu legume cu cartofi natur 250gr/100gr/150gr 24,00 LEI

Fil de pstrv pan cu cartofi prjii 250gr/150gr 24,00 LEI

Pstrv la Carol 250gr/70gr/150gr 24,00 LEIPstrv, vin alb, usturoi, smntn, busuioc

Fil de pstrv n fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEIFil pstrv, fulgi de porumb, sos de ptrunjel

PREPARATE DIN CARNE DE BERBECU

Muschiule de berbecu afumat cu pine 70gr 8,00 LEI

Pastram de berbecu cu mujdei de usturoi, mmligu 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE IED

Pulp de ied la grtr cu mmligu 150gr/50gr/150gr 22,00 LEIStropit cu vin si usturoi

Ied Poienia cu mmligu 200gr/70gr/150gr 22,00 LEITocni din pulp ied, usturoi, ceap, vin alb

PREPARATE DIN CARNE DE VIT

Muschi de vit la grtar cu cartofi natur 150gr/100gr 24,00 LEI

Fil mignons cu cartofi la cuptor 150gr/80gr 28,00 LEIMuschi de vit, vin alb, piper verde, smntn

PREPARATE DIN CARNE DE BIVOLI

Tocani de bivoli cu cartofi piure 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

22


23/50

Muschi de bivoli Poienia lagrtr cu cartofi rnesti 200gr/50gr/150gr 28,00 LEIServit pe piatr ncins cu sos de mr

PREPARATE DIN CARNE DE PORC

Ceaf la grtr cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Cotlet la grtr cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Sniel de porc cu cartofi prjii 150gr/150gr 18,00 LEI

Pomana porcului cu mmligu 150gr/150gr 18,00 LEIPulp de porc, vin alb, usturoi

Crnai la tigaie cu varz clit 200gr/150gr 18,00 LEI

Rulada de porc cu cartofi rnesti 150gr/50gr/50gr/150gr 18,00 LEI

Muschi de porc, pecie porc, cas, rosie

Tochitur cu mmligu 100gr/80gr/150gr 18,00 LEIPulp de porc, sos de rosii, mmlig, ou, telemea de oaie

Frigrui asortate cu cartofi prjii 200gr/150gr 18,00 LEICotlet porc, crnai afumat, ceap, gogosar gras

PREPARATE DIN CARNE DE PUI

Piept de pui la grtar cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Piept de pui pan cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Ostropel de pui cu cartofi piure 150gr/80gr/150gr 18,00 LEIPiept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii

PREPARATE PENTRU VEGETARIENI

Sup crem de legume 300gr 7,00 LEI

Salat greceasc 250gr 12,00 LEISalat verde, ceap, ulei msline, rosii, msline, castravei, telemea

Ciuperci la cuptor 150gr 9,00 LEI

Orez cu legume 150gr 7,00 LEI

23


24/50

Mmligu cu brnz si smntn 200gr 12,00 LEI

Preparate de sezon 150gr 9,00 LEICiuperci, dovlecei pan, vinete, ...

GARNITURI

Cartofi prjii 100gr 4,00 LEI

Cartofi natur 100gr 4,00 LEI

Cartofi cu cascaval si smntn 150gr 5,00 LEI

Cartofi la cuptor cu usturoi si ptrunjel 150gr 5,00 LEI

Cartofi rnesti 150gr 5,00 LEI

Legume sot 100gr 5,00 LEI

Ciuperci sot 100gr 5,00 LEIVarz clit 150gr 5,00 LEI

SALATE

Salat de varz cruda 150gr 3,00 LEI

Salat de castravei murai 150gr 5,00 LEI

Salat de gogosari murai 150gr 5,00 LEI

Salat de rosii si castravei 150gr 5,00 LEI

Salat de murturi asortate 150gr 5,00 LEI

Salat de sezon 150gr 5,00 LEI

Salat de sfecl roie cu hrean 150gr 5,00 LEISfecl roie i hrean,preparate cu ulei de msline,oet i zahr.

Salat greceasc 150gr 5,00 LEICastravei verzi,roii,ardei gras,ceap,msline,preparate cu ulei,piper i sare.Se servete cu telemeai lmie.

24


25/50

DESERTURI

Cltite cu branz si stafide / dulcea / ngheat 60gr/50gr 5,00 LEI

Plcint cu brnz si stafide 180gr 5,00 LEI

Plcint cu mere 180gr 5,00 LEI

Plcint cu Rabarbur 180 gr5,00 LEI

Rulad de biscuii 100gr 6,00 LEI

Ingheat 180gr 7,00 LEIIngheat natural de cas fcut din lapte natural propriu

Papanasi cu smntn si dulcea 180gr 10,00 LEIGogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana.

Platou cu fructe proaspete (pentru dou persoane) 300gr 13,00 LEIBanane, kiwi ,portocale, struguri, pepene galben, mere. La dorina Dumneavoastr, se pot adugai diferite sortimente de brnzeturi.

BUTURI NEALCOOLICE

Ap plat / mineral 0.5 l 2,00 LEI

Ap plat / mineral 1.00 l 3,00 LEI

Cafea 100 ml 3,00 LEI

Ceai 200 ml 3,00 LEI

Espresso 50 ml 3,00 LEI

Cappucino 200 ml 4,00 LEI

Suc de mere natural 0.33 l 4,00 LEI

VIN ALB

VINUL CASEISauvignon Blanc de Recas 1.00 l 20,00 LEITraminer Roze de Recas 1.00 l 20,00 LEI

25


26/50

JIDVEIRiesling 0.75 l 20,00 LEISauvignon Blanc 0.75 l 25,00 LEIDry Muscat 0.75 l 25,00 LEI

MURFATLARChardonnay / Pinot Gris 0.75 l 20,00 LEISec de Murfatlar (Sauvignon Blanc) 0.75 l 25,00 LEI

VIN ROSU

VIN FIERT 0.25 l 6,00 LEI

VINUL CASEICabernet Sauvignon de Recas 1.00 l 20,00 LEI

MURFATLARPinot Noir 0.75 l 20,00 LEIMerlot 0.75 l 20,00 LEICabernet Sauvignon 0.75 l 20,00 LEISec de Murfatlar (Cabernet Sauvignon) 0.75 l 35,00 LEI

BERE

Ciuc 0.5 l 4,00 LEISilva 0.5 l 5,00 LEIBecks 0.5 l 5,00 LEIHeineken 0.5 l 5,00 LEIG ss er 0.5 l 5,00 LEISilva Black 0.5 l 5,00 LEIStella Artois 0.5 l 5,00 LEIStella Artois fr alcool 0.5 l 5,00 LEIWeissbier (Malteser) bere german din gru 0.5 l 10,00 LEI

COCKTAILURI

Gin tonic 250 ml 12,00 LEIGin, Kinley

White Lady 150 ml 14,00 LEI

26


27/50

Gin, coniac, suc de lmie, ghea

Take Five 150 ml 14,00 LEIGin, suc de lmie, suc de portocale, sirop de zahr, grenadine, ghea

Campari Orange 250 ml 14,00 LEI

Campari, suc de portocale

Bloody Mary 250 ml 14,00 LEIVodca, suc de rosii

SPIRTOASE

uic de prune, pere 30 ml 3,00 LEIAfinat 30 ml 3,00 LEIViinat 30 ml3,00 LEI

Zmeurat 30 ml 4,00LEIuic fiart 30 ml 4,00 LEI

De Vnzare:Produse naturale de cas din producie proprie - Ferma Poienia

Pstrv afumat 100 gr 6 LeiFile pstrv afumat 100 gr 6 LeiCosti afumat 100 gr 3 LeiCrncior afumat 100 gr 4 LeiMuschiule porc afumat 100 gr 5 LeiPastram afumat 100 gr 5 LeiTelemea 100 gr 2 Lei

Brnz de burduf 100 gr 3,5 LeiHarbach mpachetat n folie: 1 bucata cca 450 grBrnz Tip Feta de oaie 450 kg 10 LeiBrnz german semitare de oaie 450 gr 10 Lei

27


28/50

3.3 CONDITII DE SPORT SI AGREMENT

Pescuitul in lacul amenajat Calarie pe cai bine antrenati Plimbari cu ATV Drumetii pe trasee marcate Plimbari cu mountain-bike Sauna pentru trupuri obosite Concurs de karaoke si foc de tabara Internet Plimbari cu sania iarna

3.3.1 AGREMENTUL SI SPORTURILE DE VARA

28


29/50

Prin amplasarea sa n zona centrala a masivului Fagaras, Valea Blii beneficiaza asa dupacum am demonstrat de prezenta unei game variate de relief interesant: creste cu caracter alpin,zone glaciare, paduri, ape etc. care au atras de multa vreme atentia iubitorilor de munte: aalpinistilor, a vnatorilor, a pescarilor etc. Prelund o serie de trasee clasice rezultate din activitateapastorala, aceste cai asa zise drumuri de cal au delimitat o retea bogata de poteci, cu traseevariate si deosebit de interesante.

Vnatoarea si pescuitul sportiv sunt notiuni strns legate de aceasta zona din cele mai vechitimpuri. De aici s-au recoltat numeroase trofee care au primit multe premii n expozitiiinternationale. Vnatoarea zona Blea datorita conditiilor de relief si vegetatie reprezinta una din regiunilede prima importanta cinegetica din Muntii Fagaras. n baza autorizatiilor si permiselor legale dinaceasta zona se pot recolta urmatoarele specii: capriorul (tapul de capra rosie), cerbul carpatin,ursul brun, rsul, jderul, lupul, vulpea, iepurele de padure. Pescuitul sportiv se practica n prul Blea, praiele adiacente si rul Crtisoara, aceste apefiind populate natural cu pastrav. Tot aici se remarca si Pastravaria Blea, situata la 6 km amontede sat, pe valea prului Laita. Speologia este o alta ramura sportiv-turistica ce se poate dezvolta n zona avnd n vedere

cele peste 35 de pesteri din masivul Fagaras, printre care amintim: cea mai nalta pestera din tarasituata la altitudinea de 2506 m care prezinta n interior gheata, cea mai dezvoltata si ramificata nsisturi pestera din tara care ocupa si locul 7 n lume ca dezvoltare. Mountain-bike-ul practicat de tot mai multi tineri si la noi n tara poate gasi aici traseedeosebite si spectaculoase datorita reliefului colinar din zona medie a vaii.

Toate cele aratate atesta vastele posibilitati de care dispune zona studiata n sezonul cald, ceeace i confera posibilitatea dezvoltarii activitatilor sportive si agrementale la un nivel ridicat.

3.3.2 REGIMUL ZAPEZILOR SI POSIBILITATEA PRACTICARII SPORTURILOR DEIARNA

Din experienta generala legata de exploatarea statiunilor de munte se desprinde concluzia caelementul predominant, chiar n cadrul unei statiuni cu un pronuntat caracter polivalent, esteschiul. n consecinta trebuie elucidate cu multa exactitate posibilitatile de practicare a acestui sport,care aduce circa 60% din capacitatea statiunilor. Sporturile de iarna sunt legate nemijlocit deexistenta ghetii si a zapezii.

Stratul de zapada variaza att calitativ ct si cantitativ n functie de relief si altitudine. Se stieca vaile sunt cele care pastreaza mai bine zapada si ca zonele mai nalte ale muntelui, prin evolutiatemperaturilor joase, constituie zone de mentinere ndelungata a zapezii.

n cazul Vaii Blea ambele elemente lucreaza concomitent, caldarea glaciara, valea dealtitudine situata la peste 1500 m si orientate spre nord constituie un depozit ideal de zapada careeste totodata si o zona perfecta pentru practicarea schiului.

3.3.3 POSIBILITATILE SI CONDITIILE SCHIABILE ALE VAII BALEA

29


30/50

Pentru a ilustra practic evolutia medie a regimului zapezilor n zona Blea se anexeazagraficul zapezii medii. Graficul prezinta situatia n cele trei zone reprezentative ale Vaii Blea:Blea Glajarie, Blea Cascada si Blea Lac. Luna octombrie apare prima zapada care se situeaza n medie la cota 2000 m. Esteinsuficienta pentru nceperea sezonului de schi si de cele mai multe ori este topita de temperaturanca ridicata a acestei luni

Luna noiembrie nregistreaza la cota 2000 m nceputul stabilizarii stratului de zapada,totusi cu grosimea de 15-20 cm, schiul nu se poate practica datorita asperitatilor reliefului:stncarii, rupturi neacoperite suficient.

Zona de la altitudinea 1500 m este abia pudrata iar zonele inferioare nca nu sunt afectate dezapada. Luna decembrie este n general caracterizata prin primele ninsori cu adevarat consistente,care permit n a doua jumatate a lunii nceperea activitatii de schi. Situatia grosimii zapezii seprezinta n medie astfel: Blea Lac - 40 cm ; Blea Cascada 18 cm ; Blea Glajarie 8 cm .

Cu toata zapada mare din caldarea glaciara aceasta regiune este supusa unei nebulozitati marisi vntului, fapt ce face ca schiul sa se poata practica sporadic si preponderent n perioadele deacalmie.

Luna ianuarie stratul de zapada este n continua crestere consolidndu-se, drumul de saniefiind practic realizat pe ntreaga naltime a masivului. Grosimile medii maxime nregistrate seprezinta dupa cum urmeaza: Blea Lac 55-80 cm; Blea Cascada 35 cm; Blea Glajarie 18 cm.

Sezonul de schi este n plina desfasurare. Accentul cade n medie pe ecartul mijlociu siinferior, tot datorita instabilitatii timpului la altitudine unde nebulozitatea si vntul sunt destul deintense. La sfrsitul acestei luni devin schiabile toate traseele zonei din creasta pna la Glajarie. Luna februarie este deja luna de plin sezon. Prtiile pentru toate genurile de sporturi dezapada sunt bine nzapezite si practicabile la toate altitudinile. Timpul se stabilizeaza si oferaconditii bune att pentru sportul de performanta ct si pentru cel de agrement. Situatia stratului dezapada se prezinta astfel: Blea Lac 110 cm; Blea Cascada 45 cm; Blea Glajarie 25 cm. Luna martie mentine n prime ei jumatate situatia din februarie, de plin sezon. n a doua

jumatate a lunii situatia ncepe sa se schimbe, ncalzirea si precipitatiile de primavara genereaza oaccentuare a nzapezirii la altitudine, dar atinge n mod nefavorabil poalele masivului. Acest fapteste ilustrat si de evolutia stratului de zapada care are urmatorii parametrii: Blea Lac 155 cm;Blea Cascada 25 cm; Blea Glajarie 10 cm. Luna aprilie face sa se simta decalajul altitudinal al Fagarasului fata de alti masivi, n timpce majoritatea statiunilor din tara nchid sezonul de schi, zona Blea ofera n continuareposibilitatea practicarii acestui sport pe un ecart situat ntre cota 2315 m (Saua Capra) si 1700 m.

Altitudinea, orientarea nordica a caldarii Blii, precum si conditiile de microclimat alemasivului, ninsori abundente de primavara mentin zapada n conditii ideale. La altitudine sezonulde schi continua n timp ce la Glajarie este plina primavara. Evolutia stratului de zapada esteurmatoarea: Blea Lac 115 cm; Blea Cascada - ; Blea Glajarie - .

Luna maimentine n prima ei jumatate situatia lunii aprilie.Aceasta este perioada cnd ploile de primavara si nghetul din timpul noptii formeaza zapadagrauntoasa, asa numitul firn, zapada ideala care nu necesita batere si pe care se poate schia ntoate directiile.

n cursul celei de-a doua jumatati a lunii domeniul schiabil se reduce simtitor ca urmare atemperaturii crescute si a zilei mai lungi de primavara.

Stratul de zapada se prezinta dupa cum urmeaza: Blea Lac 50 cm; Blea Cascada -; BleaGlajarie - .

30


31/50

Sfrsitul lunii mai marcheaza nchiderea oficiala a sezonului de schi n Valea Blii. Luna iunie mai ofera nsa pentru amatorii de originalitati un sezon exclusiv estival.Fundul caldarii Blii si caldarea Vaiugii, pitita ntre Vrful Vnatoarea si Vrful Vaiuga, pastreazao buna suprafata schiabila pna la finele lunii.

3.4 PRODUSE TURISTICE OFERITE DE PENSIUNE

PASTE 2008 la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei3

Tarif: 500 lei/pers./pachetPerioada: 25 - 28 aprilie 2008Transport: individualCazare: Cartisoara , pensiunea Vatra CartisoareiLocalitate: Cartisoara

Zona turistica: SibiuServicii incluse: - 3 nopti cazare cu pensiune completa - pranz festiv de Paste - bauturile servite lamasa - ATV, calarie, plimbare cu trasura (conform program) - picnic si excursie la Sambata ,concurs de cautat oua si pescuit, sauna, internet, masa tenis, biciclete

TIP CAZARE:Loc in camera dubla: 500 lei (Tarif pachet)

Nota:

31


32/50

- tariful este exprimat in lei/pers./pachet- copil 0-6 ani: gratis- copil 6-12 ani: reducere 50%

Descriere pachet:

25 aprilie 2008:- ora 15: sosire turisti si cazare- ora 20: dupa cazare sunteti invitati in restaurantul pensiunii , unde veti fi intampinati cu un vinfiert si tuica, un bun aperitiv inainte de servirea mesei

26 aprilie 2008:- ora 7.30-10: mic dejun- ora 10.30: prezentarea pensiunii, a curti , a gradinii;- cei care doresc pot extinde explorarea si prin imprejurimile complexului, veti primi harti cutrasee; cu aceasta ocazie puteti aduna frunze cu aspect deosebit pentru vopsirea oualor- orele 13-17: excursie si picnic la ferma Poienita, unde pentru cei cunoscatori sunt cai gata

inseuati.Tot aici va asteapta ATV-urile si bicicletele pentru explorarea domeniului de peste100ha- ora 17.30: doamnele au la dispozitie o sauna- ora 20: cina- ora 23.30: plecare spre Manastirea Sf. Apostoli Petru si Pavel de la Cartisoara, unde putetiparticipa la slujba de Inviere

27 aprilie 2008:- ora 3.30: servirea `pastilor`;- ora 8.30-10: micul dejun, servit in spiritul sarbatorii, cu servirea `pastilor` si ciocnirea unui ourosu;- orele 10-14: excursie la Manastirea Sambata de sus;

- ora 14.30: masa de Paste;- ora 16.30: concurs de cautat oua si pescuit, la care pot participa familiile cu copii, dar si cele fara;ouale vor fi ascunse in perimetrul pensiunii; marele premiu - un weekend de 2 persoane lapensiune. Premiul se acorda familiei care gaseste cele mai multe oua si prinde cei mai multi pesti.Pestii prinsi pot fi pastrati ca trofeu (bine afumati);- ora 20: cina;- ora 22: focul de tabara, urmat de seara Karaoke si petrecere cu muzica;

28 aprilie 2008:- orele 8.30-10.00: mic dejun- ora 15: despartirea de personalul pensiunii

Servicii incluse:- 3 nopti cazare cu pensiune completa- pranz festiv de Paste- bauturile servite la masa- picnic si excursie la sambata , concurs de cautat oua si pescuit- sauna, sala fitness, internet, masa tenis, bicicleteNu sunt incluse:- bauturile alcoolice si nealcoolice care nu sunt servite la masa

32


33/50

- alte servicii comandate si neincluse in program

Numar camere: 8Numar locuri: 16Localizare:- Pensiunea este localizata in comuna Cartisoara,aflata pe DN7C Transfagarasan si la o distanta

de aproximativ 50 km de Sibiu

Facilitati:- pensiunea este amenajata in stil rustic-original;- camerele au baie individuala;- incalzire centrala;- sistem TV satelit;- telefon ;- restaurant mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen;- la restaurant puteti savura deliciosii pastravi proaspeti, care pot fi pescuiti chiar de dvs. sipregatiti, dupa plac la gratar, prajiti, plachie, in fulgi de porumb sau afumati;

- parcare, curte;

1 MAI muncitoresc la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei3

Tarif: 350 lei/pers./pachetPerioada: 30.04.2008 02.05.2008Transport: individualLocalitate: CartisoaraZona turistica: Sibiu

Program30.04.2008

15.00 - V asteptm sosirea n cursul dup amiezii. Dup cazare sunteti invitati nrestaurantul pensiunii unde veti fi ntmpinati cu o zmeurat sau tuic, un bun aperitivnainte de servirea mesei.

20.00 - servirea cinei n restaurantul pensiunii01.05.2008

08.30 10.00 - micul dejun

33


34/50

10.30 - excursie la ferma Poienia 11.00 14.00 - vizit ferma Poienia si a domeniului de peste 250 ha de cresterea

animalelor: grajdul de porci, vcute, iar afar pe teren stna capre, stna oi, cireada de vacisi bivolii romnesti. Pentru cei cunosctori sunt gata nseuati caii pentru clrie iar trsurav asteapta pentru o plimbare n mprejurimi.

14.00 16.00 - prnz muntenesc pentru tovarsi cu mici, grtar de miel si ied, bere si

muzic 17.30 - concurs de tenis de camp, biciclete, ATV . Premiu - surpriz din produse naturale

din productia proprie.Doamnele sunt invitate s se relaxeze la sauna. 20.00 - cina 22.00 - bal muncitoresc cu foc de tabr, concurs Karaoke si petrecere

02.05.2008 08.30 10.00 - micul dejun 10.30 - turul Pstrvriei cu d-nul Martin 12.00 - personalul pesniunii isi ia la revedere de la dvs. n sperana c veti reveni si cu alte

ocazii.

TARIFUL NU INCLUDE- buturile alcoolice si nealcoolice ce nu sunt servite la mas- alte servicii comandate si neincluse n program

3.5 TARIFE PRACTICATE DE PENSIUNEA NOASTRA

Tarife practicate in pensiune:

Sezon iulie - septembrieIn timpul saptamanii cazare in camera dubla 75 RON/pers* include mic dejun pentru o persoana

In week-end cazare si mic dejun: 85 RON/pers* include mic dejun pentru o persoana

ExtrasezonIn timpul saptamanii cazare in camera dubla : 65 RON/pers* include mic dejun pentru o persoana

In week-end: cazare si mic dejun: 75 RON/pers

34


35/50

* include mic dejun pentru o persoana

3.6 PERSONALUL PENSIUNII

1. Nistor Dorin-manager--contabil-

2. Nistor Carmen-ajutor de bucatar-

3. Popescu Daniel-ajutor-

4. Grigore Luminita-menajera-

5. Duca Gabriel-bucatar sef-

6. Mircea Bogdan-ospatar-

CAPITOLUL IV

MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

4.1 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN PENSIUNE

In pensiune aveti numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber:

Helesteu unde se poate pescui pastrav, iar pestele prins poate fi preparat. Pe timp de iarna se pot face plimbari cu sania; Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu

bicicletele descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra. Poi juca un meci de tenis de mas sau poi porni n drumeii prin rezervaie pe

trasee marcate. Sala de fitness, sauna te ateapt pentru destindere i refacerea tonusului.

35


36/50

Balansoarele de langa lac sunt puse parc s completeze senzaia de relaxare a locului.Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr.

Sah Table; Rummy; Masa de fotbal; Biliard; Tenis de masa; Teren de tennis in curte; Seara sibiana; Leagan ;

4.2 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN AFARA PENSIUNII

4.2.1 OBIECTIVE TURISTICE

1.Muzeul satesc Badea CartanAmplasat n zona centrala a satului Oprea Crtisoara , ansamblul muzeal este structurat de

doua componente principale : vechiul conac Teleki si casa btrneasca, azi casa memoriala, n carese presupune ca a copilrit Badea Crtan. Muzeul a fost deschis n 1968, iar coleciile sale suntdeosebit de valoroase. Pot fi admirate obiecte etnografice, inventar manufacturier (mai ales sticla de glajarie , cu piese din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea), o splendida colecie de icoane.

Personalitate marcanta a timpului sau, Gheorghe Badea Crtan (1849-1911), crturar sipatriot romn, a cutreierat cu desaga pe umr cancelariile europene, adunnd cantiti enorme decrti si publicaii romneti pe care le trecea, cu riscul de a fi nchis, n Transilvania. Bibliotecaaflata n muzeu adpostete doar o parte din comorile ce au trecut munii n desagii lui BadeaCrtan.

36


37/50

Muzeul pe lng crile i fotografiile rmase de la Badea Cran, prezint o gospodrierneasc de la mijlocul secolului al XIX-lea cu mobilier specific al zonei i perioadei, o coleciede icoane, fotografii vechi cu portul popular, lzi de zestre i ceramica lucrat de meteri olari dincomun.

2. Biserica Ortodoxa cu Hramul Buna Vestire din Parohia Streza

Considerata monument arhitectural, este situata in centrul parohiei, la distanta de 1600 mde drumul Transfagarasanului, asezarea bisericii fiind de la vest spre est. Constructia ei a inceput inanul 1818, turnul clopotnitei fiind terminat in anul 1821.

Biserica este zugravita in intregime in interior cu fresca lucrata de mesteri zugravi dinfamilia lui Lazar Grecu din Sasausi si terminata in 1824, dupa iconografia bisericii ortodoxe.In 1911 a cazut crucea de metal( este in prezent depozitata in podul bisericii si pe ea este incrustatanul 1821) din cauza furtunii; In 16.01.1916 cutremurul a provocat o fisura in lungimea bisericii;

Este construita in stil romanic, in forma de nava, din piatra de riu si caramida, acoperita cutigla solzi.Linga poteca de intrare in biserica este o troita din piatra cu Rastignirea Domnului,zugravita de Matei Purcariu Timforea. Obiecte de valorare istorica si artistica din inventarulbisericii: carti vechi de cult, Ciaslov-Tirgoviste, 1715, Antologhion Rimnic, 1743, Cazanii-

Bucuresti-1768 s.a. Icoane pe csticla lucrate de Matei Timforea: Botezul Domnului- 1866;Sf.Treime-1877, Iisus Christos arhiereu-1879 etc. In prezent are 2 clopote dintre care unul ingreutate de 106 kg.

3. Biserica Ortodoxa cu Hramul Sf. Nicolae din Parohia OpreaConstruita de locuitorii satului in anul 1806, iar turnul in 1846, pe locul unei biserici de

lemn veche care a ars; Constructia este din piatra si caramida cu var, acoperita cu tigla, cu turnulde intrare in acelasi ton cu cladirea bisericii, in stil neo-bizantin. Interiorul este pictat in fresca-lucrata de zugravi din familia Nicolae Grecu din Sasausi (comuna Chirpar). Intreaga pictura estelucrata dupa iconografia bisericii ortodoxe.

In exterior, pe zidul bisericii dinspre sud, are patru tablouri- pictura in fresca:"Dreapta

judecata"," Cumpana Dreptatii", "Sf.Parinte Nicolae", " Iisus Christos". Deasupra usii de la intrareexista o inscriptie:" Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit si s-a zugravit aceasta biserica...1809,iunie28". In septembrie 1916, in partea de NV a navei, biserica a fost afectata de un obuz tras dinDealul Noului Roman.

Biserica nu are obiecte de valoare artistica si istorica din material pretios. Este consideratun monument arhitectural.

4. Manastirea CartisoaraIstoria acestui stravechi asezamant monahal de la locul numit "Piscul manastirii din Gura

Secii", ne spune ca lacasul initial a fost construit de Mircea cel Batran. A avut viata monahala panain 1761, cand a fost distrus prin incendiere de generalul Bukow. Dupa revolutia din 1989

credinciosii satelor au solicitat reinvierea vietii monahale, lucru aprobat, cu sugestia sa fie omansatire de maici.La 8 sep 1993 a fost pusa si piatra de temelie pentru constructia bisericii, iar in anul 1994 s-

a ridicat si fundatia corpului de chilii.De la parintele Dimitrie aflam ca mestesugul vechilor calugari de la Cartisoara era olaritul.

Dar acum altul este talantul obstii de aici: scoala de pictura a icoanelor pe lemn. Maicile auamenajat un atelier de pictura a icoanelor, care au mare cautare in zona. Si asta datorita maiestrieilucraturii, dar si a pretului "crestinesc". Mai mult, maicile au obtinut si o recunoastereinternationala la Washington, in SUA, in 1998, la o editie a Festivalului organizat de Muzeul

37


38/50

Smithsonian. Practic, acesta este singurul lor venit; din acesti bani - putini si ocazionali - au reusitsa ridice biserica si sa faca si alte lucrari. Numai asa o paragina s-a umanizat, mai mult, s-aimbisericit.

5. Pet imp de iarna se poate vizita hotelul de gheata de la Balea Lac iar vara rezervatia naturalaBalea cu lacul Balea

ICE HOTEL BALEA LACIce Hotel Balea Lac are o capacitate de 8 camere duble (16 locuri) dotate cu pat matrimonial dingheata masiva acoperite cu blanuri de miel, o masa cu scaunele din gheata si sunt iluminate culampi fluoriscente. Hotelul de gheata dispune de receptie si bar de zi unde voi fi servite bauturi inpahare de gheata.Temperatura in interiorul hotelului variaza intre -2 si + 2 C ( depinde denumarul persoanelor aflate in incinta ).Restaurantul Ice Hotel Balea Lac are o capacitate de 16 locuri de masa sa va fi deschis de la ora17.00 20.00 incepand din 15 Februarie sau 1 Martie pe o durata de 3 luni. Capacitatea maxima pesezon este de 1440 de locuri. Se va servi un meniu exclusiv pregatit si servit dupa cernitele stelelorculinare Michelin din Franta.Ideea construrii hotelului de gheata Balea Lac se alatura proiectelor realizate in tarile scandinave,

Canada sau Japonia.REZERVATIA NATURALA BALEASe afla pe fata nordica a crestei Muntilor Fagaras n valea glaciara a Blii si este o rezervatie mixtace cuprinde un teritoriu strajuit la sud de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2507 m), Vrful Capra(2496 m) si Vrful Paltinu Mare (2398 m), pe flancul estic Muchia Buteanu, iar pe cel vestic PisculBlii.

Rezervatia are o suprafata de 180 ha si apartine administrativ comunei Crtisoara. Ea includecircul glaciar Blea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2034 m altitudine, cu o suprafata de46508 mp si o adncime de 13,35 m, fiind cel mai mare lac glaciar din Muntii Fagaras.

Din punct de vedere geologic n rezervatie predomina sisturile cristaline dar sunt prezente siiviri izolate de calcar. Pe aceste roci s-au format pe alocuri soluri brune acide si brune podzolice.

Climatul este de tip alpin rece si racoros cu vnturi puternice.Dintre speciile de plante de o deosebita importanta remarcam n primul rnd pe celeendemice: romanita de munte (Achilea schiurii), omagul (Aconitum hosteanum), coada vulpii(Alopecurus laguriformis), caldarusa (Aquilegia transsilvatica), clopoteii (Campanula kladniana),paiusul carpatic (Fertuca bucegiensis). Acestora li se adauga o serie de raritati floristice ca:znisoara (Calliathemum coriandrifolium), vrtejul pamntului (Pedicularis aederi), firuta (Poamyaradyana), floarea de colt (Leonthopodium alpinum).

Vegetatia este reprezentata de grupari de specii, n primul rnd ferigute (Aspelanio-Cistopteridetum fragilis) si fitocenoze caracteristice zacamintelor de zapada, respectiv tufisuriscunde de salcii pitice (Salicetum herbaceae), de piciorul cocosului cu degetarut (Soldanelapusillabe Randuculetum crenati). Vegetatia arbustiva este reprezentata de tufisuri de jneapan cu

afin (Vaccino Pinetum mugi) si bujori de munte cu afin (Rhododendron Vaccinetum).Din punct de vedere faunistic rezervatia Blea este saraca n specii, dintre cele existentepredominnd insectele. Silueta caprei negre (Rupicapra rupicapra) ce se adap

Pensiunea Agroturistica Zona an Comuna a

Documents

Transcript of Pensiunea Agroturistica Zona an Comuna a