Repi

se cele t

I5t'i D.n,

-=+iiLeg

1. L,

k1 stofiau ca-

.e im-inter-

uri:

Repartizarea dimensiuni lorpe cele trei pdrli componente aie

tmisurile anatomice plus adaosul de lejeritate)iadmii tiparului se realizeazd astfel:

,i

l,iran.

Denumirea mdsuriiValoarea ^{daosul Valoarea

misurdrii de totald

[cml ; leieritare' [cm]

Formula de calcul

LSlimea spatelui 18 1S 10.5 /' = !# +5.5 = tP -,.5 = 18 cnr

2 Ldtimea rdscroielii 11 1 1.5 rr= ffo,or.,s = $"."r.s = r1 crn

3 Ldlirnea bustului 21 1i 1? < 6 = ffv,+= S"" = 2i cm

l l/-l din circumfe-rinla bustului

50 9 59

L Addncintea rdscroielii mdnecii (fig. 8.80):

l_2 : Ars + 3.5 : 20.5 + 3.5 :24 cm;

/-D tnn,lrs : 94+ lo. 5 = 1,0^o + 10,.i = 20.5 cm.

.10102. Ltmgintea tqliei:

- I-3 : Lt: 11 cm.

3. Po:i1ia liniei Soldului:

I-4 - Ars +Lt:20,5 + 1l :61.5 cm.

.4. LunTintea pftidus ului :

l-5 : Lpr: I 12 cm.

Aceastd dimensiune poate f'r maritd sau micgoratd conform cerinlelor modeila un moment dat.

5. Devierea liniei de mijloc a spatelrti;

1-7 :2 cm.

Punctele t Si 7 se unesc cu o dreapti prelungitd pAna la linia tivului,oblinAndu-se punctele 9, 6 qi B.

6. Ldlimea spatelui:

9-10: /s + 2.5 : 18 + 2.5 :20.5 cm.

Stabilirea ldtimii spateiui are o importantd deosebita pentru reuqita tiparului.Din punctul /0 se ridica o verticalI. care va intersecta orizontala trasatd dinpunctul ,1. in punctul 1J.

211

7. Ldlintea rdscroielii manecii:

I0_l l:lr+4 = ll + 4 : l5 cm.

Cota de 4 cm este repartizate din adaozul de lejeritate (ad) pentru rdscroia;mAnecii. Din punctul 11 se coboard o perpendiculard pdnd la linia taliei. unde xnoteazd punctul 12.

8. Stabilirea liniei cusdtttrii laterale in talie:

' 12-13:6cm.

Punctele I I qi 13 se unesc cu o linie dreapt6. prelungitd in sus gi in jos. de-r

lungul intregului tipar.9. Ldyimea rdscroielii gdnlui la spate:

l-l j : & *Z 5 = fq +2.5 = 7.5 cm.tJ ro ' ''-'- lo --

10. indlyimea rdscroielii gdtului la spate:

I5_16= v.l: I5 +0.5=1i*0.5=2,4cm.44Punctele I qi 16 se unesc cu o linie arcuitd.I 1. Po:ilia mndrului la spate sO determind cu ajutorul punctului /4:

1-17:1.5 cm.

Valoarea acestui segment poate fi mdritd sau micqorati. dupd cum pod:;umirului este mai cobordt6 sau mai ridicatd.

Punctele 16 Ei 17 se unesc cu o linie dreaptd care- se prelungegte pAnd la r:-tersecfia cu prelungirea liniei I3-l I unde se ob$ne punctul 18, conform schite:

I2. Linia tivului:

8-21:tYPunctul 22 se determini agezdnd echerul cu o laturd pe linia lt-19 adt

incAt cealalti lafurd si ating6 punctul 2/. Se modeleazi linia tivului cu o lir,curbd. conform schilei. Cu ajutorul florarului se modeleazd gi linia trmdrului in.

tre punctele tT Si I LPensa de la umir are o deschidere de 1,5 cm.Construirea tiparului de fafi. Se vor prelungi principalele linii ale tipa-*

lui (fig. 8.81): linia debazd,linia taliei qi linia goldului. Cu ajutorul echerului ni,

va trasa linia de mijloc a fe1ei. de la linia Eoldului in sus. intdlnirea lin'rde mijloc cu linia goldului va fi in punctul 23, cu linia taliei in punctul 24,iar :;,,

linia de bazdin punctul25.I. Ldyimea bttsttrlui se stabilegte de la punctul 25 spre dreapta tiparului:

25_26 : lb + 2,5:21 + 25:23,5 cm.

2. I inia pensei de bust:

25-27:ff*t=1Q911=

t;:l

m

it

,nU

m

:Ilut

hI

&

F

;croial3rnde s.

rs, de-;

pozltl;

rd la in-;chi1ei.

9 astt'e-

. o lini.'ului in-

: tiparu-rului se

sa linie./. iar cu

Iui:

De la punctul 27 se duce L]

'. erticald. prelungitd in sus ;i in,os pand la orizontala taliei. pe

Jare se noteazd punctul 28.3. Lungimea taliei infata:

28*29 = Lt + 4.5 : 4l + 4.5 ::4-5.5 cm.

Stabilirea acestei mdrimi este

influenlatd qi de pozilia corpului.relalia de mai sus folosindu-se in;azul confotmaliilor normale.

Din punctul 29 se duce, sPre

linia de mijloc a tiparului felei. oorizontali ce se va intersectacu linia de centru a felei in Punc-:ul -10.

1. Rdsuoiala gdtului infald.

3O-31 : V.I-15 + 0,5 : 7.5 ++ 0.5 :8 cm.

5. Addncintea rdscroielii ga-nilui la fala;

30_32: V.30_31+ 0.5:8 ++ 0.5 : 8.5 cm.

Se unesc punctele 31 qi 32cu o linie arcuit6. linie care repre-zintd riscroiala gdtului in fa!a.

6. Lungimea pensei de bust:29-33 = Ib :27 cm.

Din punctul 29 se coboari 0.5 cm. pentru a se stabili pozilia liniei de umdr

in fala: lg-34: 0.5 cm.

7. Adancimea pensei de busl:

29-35:lL=i9=5.m.l0 10

Aceastd dimensiune se mdsoard pe arcul de cerc trasat prin punctul ?9. Se

unesc punctele J-3 qi 35 cu o dreaptd prelungitd in sus gi se egaleazi pensa:

' 33*36 = V.33-31.

B. Devierect liniei de mijloc afegei:

23*27 : 0.75 cm.

Se unesc cu o linie dreaptd punctele 32 gi J, prelungindu-se pAnd la linia ti-vului. unde se obline punctul 3B.

Fig. 8.81. ('onstruirea tiparului de pelerini - fa{i

2r3

,{,

*

ill

i,ilr;

9. Ldyimea rdscroielii mdnecii:

, 26-39 = V. tT-l 1(de la spate) : 15 cm.'

10. Stqbilirea atsdturii laterale;

1O-11 = Y.l2-l 3 (de la spate) : 6 cm.

Se unesc punctele 1l Si 39 cu o linie dreaptd.careseprelungegteinsuqi injos.

11. Linia untdnilui Iafagd:

39-42: V.l t-18 (de la spare).

Pozilia punctului 42 se stabile;te confom schilei. Pozilia punctului 42 sr

verificd cu ajutorul relaliei care stabilegte lungimea umdrului la fa16:

( 3 I -34) + (3 5-12) : V' I 6-1 7o/o2 : 24o/o2 : 22 cm.

I2' Lunginteot"t"rr-r, = v.7-g(de ra spate) + l cm:

39-43 : V.l I-12 (de la spate):

Linia tivului se traseazd confonn schigei.Tiparul felei se completeazd cu 3 cm pentru ldtimea suprapunerii. Pelerim

este_prevAzu6 cu circa 5 nasturi agezali la l5 crn distanld unul de altul.'pe linrde mijloc a fe1ei.

Piin linia punctatd este marcat tighelul de efect din cantul fe1ei. Se rernarcLtot pe tiparul fe1ei. pozilia. forma gi mdrimea leqlului ce marcheazd deschidererpentru mdnd.

FgsGb

@m

Constr.ucfia tiparului de glugi. Se traseazd de la dreapta spreunghi drept al chmi rArf se noteazi cu 1 (fig, 8.82).

4ll ,-t:++8cm=#*trF= 28.8 cm:

tMqds

il!

ddIili[l

st44-Ea r.u

I

6 :: :.

Fig. 8.82. Tiparul de glugi.

2t4

t-3 : S+2 cm = l6J- + 2 = 22-8 cm.'E 8

Din punctul 3 se ridica o verticald.D_in puncrul 2 se tras6azd o orizontald.

. 4-: punctul de interseclie al verticalei cr.

orizontala 2:

1-5 :,2 cm- cotl fix6.

Din punctul 5 se traseazd o orizontald.

5-6 :2 cm - cota fix6.

2-7 = ] ain ai.tun ga 2-5: # = 8,9 cm.

UE

wIW

ite in sus

ui /2 se

)elerina

pe linia

:marcd.hiderea

nga un

,l:

l.

lei cu

Punctele 6 Ei 7 se unesc printr-o curbd.

J-5: 5 cm - cotd variabilb.

Punctele 6 qi B se *"" 11;t:"r'.Iol.o,u oru.

Din punctul 9 se traseazd o olizontalb.

9 -lA:3 cm - cota fixd.

Punctele I 0 Si B se unesc printr-o curba.

' ll : ] din dir,unra J--' :4: = 7.6 cm.4-' J r

Punctele 7, I I gi 10 se unesc printr-o curbd./2 - punct plasat la jumatatea distantei /-_3.in dreptul punctului 12 se inchide o pensd cu addncimea de 2 crn gi lungi-

mea de 10 cm.Indica{ii tehnologice privind confeclionarea pardesiului, mantoului gi

pelerinei. Pentru construirea tiparelor de pardesiu. mantou Ei pelerind este nece-satd o experienfd corespunzdtoare pentru a utiliza cele mai practice solu{ii con-structive. in scopul u5urdrii tehnologiei confeclionarii.

Dacd la grupa pardesiu-mantou-pelerind constructia tiparelor se poate apre-cia ca foarte complexd. confeclionarea produselor este mult mai uqoard in raportcu taiorul. Tehnologia confecqiondrii se ugureazd sirnlitor daci se respectd custrictete regulile in construirea tiparului.

Operalia de croit se realizeazd confonn condifilor tehnice prescrise privind:* decatarea lesdturii inainte de croit. prin cdlcat in abur:- respectarea firului drept trasat pe detaliile tiparelor:- arezatea tiparelor pe sensul tesdturii. cAnd se impune o astfel de conditie;- ldsarea rezervelor corespunzdtoare la f-recare detaliu al tiparului. atAt

pentru cusdturi. cAt gi pentru tir':- croirea propriu-zisd numai dupd ce toate piesele au fost conturate cu cretd

pe feseturA.Operaliile pregdtitoare sunt foarle importante. ar.And un efbct detenninant

asupra reuqitei produsului. Astfel. nerezolr-area corectd a decatdrii {esdturii ma-terialului de bazd poate crea surpriza ca dup6 proba a II-a produsele (c6nd sesupun mai intens operafiilor umidotermice) sd-Ei schimbe fonna gi dimensignea.Aceasta poate duce fie la rebutarea totald a produsului. fie la efbctuarea unorlesaturi foafie costisitoare.

Aqezarea tiparelor pe tesdturd fErd a respecta indicalia firurui drept de pe de-talii. in special la mantouri, poate aduce daune substanfiale. Eilte di menlionatch evazeul unui mantou sau pardesiu nu se va aranja pe corp in mod corespun-zdtor decdt dacd firuI drept indicat pe ripar va fi aqezat pe direclia perfectaa urzelii fesaturii.

Aceleaqi neajunsuri pot fi pror ocate dacd in timpul amplasdrii tiparelor pefesdturd nu se tine seama de sensul tesarurii. In cazul cdnd sensul tesAtuiiise manifestd prin direclia pdrului si piesele sunt croite in ambele sensuri.culoarea lor ra fi diferita. erprimati in nuan[e. in cazul cand sensul lesaturii se

2t5

manifestA prin anumite lorme imprimate, nerespectarea sensului creeazh u:-

aspect estetic nepldcut.Problema rezen'elor pentru cusdturi Ei tiv trebuie tratata cu atengie. Rezer-

vele in valori insuficiente pot duce la rebutarea produsului. in cazul produc{ie.dupd comandd Ei mdsurA indir iduald. Asigurarea rezen'elor in valori excesiv d=

mari mdreqte inutil consumul de material sau nu se poate realiza produsu.dintr-un metraj existent.

Duph croirea produsului se dau semne largi pentru transpunereA semnelor p.ambele foi de lesdturd. Semnele largi se executA astfel ca a{a ldsatI in plus sd fi.potrivitd grosimii fesaturii. eritandu-se astfel cdderea firelor dupd ce s-au tdiasemnele.

Sunt situafii cdnd, dupa e\ecutarea semnelor largi, unele detalii'din produsu.respectiv necesitd anumite operalii de cdlcat (intins sau scdzut). Acestea se recc-mandd sd fie executate inainte de taierea semnelor largi: deci cele doud foi d.tesdturi sunt prinse gi nu se pericliteazd cdderea semnelor largi.

Pentru proba f. indiferent de cdte tdieturi ar avea produsul acesta se moi,-teazd numai prin insdilare. cu multl precizie. Dealtfel. toate cusdturile pentr-proba I se monteazd numai prin insdilare.

Dupd montare. produsul se calca u$or. astfel ca imbrdcat pe cor? sA ofer.clientei o prir,'ire de ansamblu. iar maistrului sa-i asigure posibilitatea c=

apreciere a modului cum se imbracd. Tot pentru proba I se pregdteqte Ei rnAnec.dreapti, care se incheie qi se indoaie la tir'. Proba I se efectueazd pe cor:ar,'Andu-se in vedere urmdtoarele: .

- se obsen'd dacd balansul produsului este corect:

- se r.erificd dacd dirnensiunile sunt perfecte pe colp:

- se precizeazla dacl tdietura modelului t:dspunde cerinlelor estetice.In timpul efectuarii probei pe corp. toate corecturile se erecutd prin intermc-

diul acelor cu gdmdlie.Dupa efectuarea probei I pe corp. insemnAndu-se corecturile intervenite. ..

pun piesele produsului din nou in douh Ei. dacd este cazul. se dau serlne largi p.

linia noilor semne. pregdtindu-se produsul pentrlr proba a II-a.Pregdtirea produsului pentru proba q Il-cr. Executarea garniturilor ;i a ci-

pelor sunt primele operalii ce se fac in vederea pregatirii produsului pentr--

proba a II-a. Gamiturile i-rind verif-icate la prima probd - ca fotmd gi pozilie -pentl'u proba a II-a se executd la gata. trase la rnaqind de cusut. cu tighele c.efect realizate etc.

in rnarginea^fe1ei (cant) se monteazd pAnza de intdriturd Ei qiret pentru e\:-tarea intinderii. In cazul cdnd modelul are revere. se executd operaliile specific.acestui detaliu. se face pichir qi se potriveqte (richtuieqte) forma conform inci.-

caliilor modelului. Se monteazd. se coase gi se scade marginea la rever. Se moi-teazd fala reverelor (bizegul) astfel incat sd se asigure acestuia o formd lulat5,. S.

coase la maqind. se taie rezerva gi se intoarce pe fald prin insdilare.Pentru proba a II-a se l'or incheia la magina Ei cusdturile montante. Se caicl

produsul cu grijd. pentru ca imbrdcat la proba a II-a sa aibd un aspect ingrijit s

p16cut. cAEtigAnd astfel increderea ciientei. Pentru aceastb prob6. numai rtAnec.

Ei gulerul rdmAn insdilate.

216

.-;:i

I

I

.. :

-:g:

i

rur

t

I

li--

Efectuarea probei a ll-a pe corp este un moment de verificare tehnico-:stetice. In timpul efectudrii probei a II-a. se poate aprecia produsul la mai mare:rivel de fine{e. putAnd obsen a orice aspect care s-ar cere corectat.

Dupd efectuarea probei a II-a pe corp. se rezolvd cu mare precizie even-:ualele corecturi. deoarece dupd terminarea produsului asemenea corecturi suntnai greu de executat.

Pentru frnalizarea produsului se monteazd detinitiv mdnecile gi gulerul. se

scade dosul de guler. se corecteazd forma dupa indicalia modelului qi se aplicaiala de guler asigurAndu-se condilia de rulare a gulerului.

Se finiseazd mAneca gi gulerul. precum gi alte detalii. cum ar fi tivul, bizeful,luzunarele etc.

Se calcd produsul la gata cu cea mai mare corectitudine. deoarece dupd ce

s-a montat cdptugeala nu se mai admite ca produsul sd fie cdlcat. O asemenea

_rreqeald duce la degradarea captugelii. Nasturii se cos inainte de montareaciptugelii.

Cdptuqeala se monteazd c6nd produsul a fost complet tetminat: in timpulcoaserii captugelii. produsul nu trebuie sd se ;ifbneze. Dupd tetminarea pro-dusului se verificd in final dacd totul este corect rezolvat.

In cazul cAnd lesdtura este de o culoare maileschisd produsul se inveleqte in foila albapentru a se pdstra strdlucirea qi prospelimeaculorii.

8.2.9. Cimaga de zi

Cdrnaga de zi. in forma ei modemd. este

nelipsitd din lenjeria femeii. Croiala sirnpla.u;or ajustata pe colp. decolteul mult adAncit atAtin fa1a. cdt'Ei in spate. imprimd o notd de simpli-Iate cemtd de inslqi funclia cimaqii (fig. 8.83).

Lungimea camaEii de zi este in functie demodd. fiind mai scurtd dec6t imbrdciminteacu 5 crn.

Materialele din care se . pot confecfiona

camdgile de zi sunt urmdtoarele:

- mdtase naturald sau vegetald:

- danteld de bumbac sau fibre sintetice:

- fesdturi subliri de bumbac (batist. indian).Tiparul de bazd al cdmagii de zi constituie

punctul de plecare pentru oblinerea oricaruimodel.

Misulile pentru construirea tiparului de

bazd, al camaqii de zi se iau pe corpul imbrdcatin sutien qi chilot:

- indltimea corpului- lungimea taliei

IC : 168 cm:Lr : -ll cm: Fig. 8.83. Cimag[ de zi - model.

l

v

I

217